Inaugurarea Cetății Rákóczi de la Ghimeș-Făget, reabilitată cu fonduri publice alocate de Guvernul României prin Compania Națională de Investiții, a provocat un scandal politic în județul Bacău, după ce ceremonia s-a desfășurat fără afișarea drapelului României, în timp ce la eveniment au fost vizibile însemne în culorile roșu-alb-verde ale Ungariei.
Controversa a izbucnit după apariția imaginilor de la inaugurare, unde panglica inaugurală și foarfeca folosită la ceremonie aveau culorile steagului maghiar, iar în apropierea obiectivului apăreau steaguri asociate Ungariei și Ținutului Secuiesc. Cetatea a fost reabilitată cu peste 1,3 milioane de euro din bani publici românești.
Instituția Prefectului Bacău a transmis că, în mod oficial, „nu a fost arborat niciun drapel” la eveniment și că singurul steag maghiar vizibil ar fi fost adus de un participant.
„La Ghimeș-Făget, cu ocazia evenimentului la care faceți referire, nu a fost arborat niciun drapel. Cel care apare în imagine era adus de un vizitator. La sosirea delegației din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, s-a atras atenția organizatorilor și persoana care adusese acel drapel a fost îndepărtată. Astăzi Instituția Prefectului Bacău a înaintat către Primăria Ghimeș-Făget o adresă prin care s-a solicitat arborarea drapelului național al României în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 și HG 1157/2001”, a transmis Prefectura Bacău.
Reacția cea mai dură a venit din partea europarlamentarului Dragoș Benea, care a acuzat autoritățile prezente la ceremonie de încălcarea obligațiilor legale și de lipsă de respect față de simbolurile statului român.
„Finalizarea lucrărilor de reabilitare a «cetății» Rakoczi și punerea obiectivului în circuitul public s-au marcat în cadrul unui eveniment din care au lipsit, CU DESĂVÂRȘIRE, însemnele naționale ale Statului Român”, a declarat Benea.
Acesta a susținut că manifestarea reprezintă „o formă grosolană de lipsă de loialitate față de România și Guvernul ei” și a criticat faptul că oficialii prezenți nu au purtat eșarfele tricolore prevăzute de lege pentru reprezentarea oficială a unităților administrativ-teritoriale.
„Nu există un combustibil mai bun pentru extremism decât tipul de aroganță vădit de evenimentul de la Ghimeș, unde autoritățile au sfidat tocmai însemnele statului în slujba căruia au jurat că se află”, a mai afirmat europarlamentarul.
În mesajul său public, Benea a criticat inclusiv conducerea Prefecturii și a Consiliului Județean Bacău, dar și primarii participanți la ceremonie, despre care spune că „au uitat acasă eșarfa tricoloră”.
Subiectul a generat reacții și pe rețelele sociale. Confruntat pe pagina sa de Facebook și întrebat de ce nu a existat niciun steag românesc la manifestările de la Ghimeș, primarul municipiului Bacău a răspuns prin publicarea unor imagini de la mormântul lui Emil Rebreanu. Monumentul se află însă în localitatea Palanca, la aproximativ un kilometru distanță de locul unde au avut loc manifestările de la Cetatea Rákóczi.
Legea 75/1994:
Art. 3. –Drapelul României se arborează temporar:b) cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară;
Art. 7. –Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.
