joi, 25 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3027

Kogalniceanu si cofeturile

Radu Rosetti povesteste o intâmplare din vremea domniei lui Mihai Sturza, cu Kogalniceanu in rolul principal.

„Dumitrache Mavrocordat mi-a povestit o anecdota foarte nostima din vremea în care era adjutant domnesc împreuna cu Kogalniceanu, am uitat în care an. Era atunci aga (prefect de politie) Stefanica Catargiu, nu stiu care, tatal lui Lascar Catargiu sau acel al Beduinului, caci si unul si altul era desemnat sub acelas diminutiv, de Stefanica.

În fiecare dimineata, aga venea la voda si-i prezenta raport scris de evenimentele ce avusese loc în cele douazeci si patru de ceasuri expirate. Obisnuit, acel raport nu cuprindea aproape nimica, doara vrun mic incendiu, furturi de putina însamnatate, accidente pricinuite de vite scapate, batai pe la crâsme. Iar Stefanica Catargiu avea obicei ca, la sfârsitul raportului, dupa ce mai adaugea, cu câteva rânduri mai jos formula stereotipa: „al mariei-tale preaplecata sluga”, sa lese un lung spatiu alb, iscalind tocmai jos: „Aga Stefan Catargiu”.

Kogalniceanu si cu Mavrocordat au avut ideea sa ieie acest raport, pe care voda îl arunca totdeauna în paner, sa taie partea lasata în alb, sub raport, cu iscalitura, si sa scrie deasupra acesteia urmatoarele cuvinte: „Timofte! Vei slobozi aducatorului o oca de cofeturi bune.”

Apoi pretioasa hârtie se dadea, într-o zi, în mâna amantei lui Dumitrache Mavrocordat si în cea urmatoare în mâna dragutei lui Kogalniceanu: bineînteles a amantei în acel moment în uz. Timofte, cofetarul de atunci al curtii domnesti, vazând iscalitura agai, slobozea îndata cofeturile. Lucrurile au tot mers astfeli mai multe luni, pana când Timofte a constatat ca socoteala se ridica la mai bine de o suta de galbeni (oca de cofeturi se vindea de el cu un galban).

Vazând ca boieriul nu plateste si închipuindu-si ca nu-si da sama ca socoteala a crescut într-atâta, i-a trimes-o. Mare surprindere a lui Stefanica Catargiu, care trimete pe vatavul lui de ograda sa vada ce încurcatura este la mijloc. Timofte arata atunci vatavului teancul de tiduli cu iscalitura agai. Vatavul recunoaste semnatura stapînu-sau si, cerând tidulie de la Timofte, le duce Catargiului.

Desi nu din cale-afara destept, aga pricepe de unde provine multimea de iscalituri ale sale si, prin cercetari facute la Timofte, aflând la cine merg cofeturile, ghiceste cine sunt autorii însalaciunii.

Nu zice nimica, dar pe raportul urmator, dupa ce da sama de întâmplarile din oras, adauga: „Doi aghiotanti ai mariei-tale fura pe aga în fiecare zi cu câte o oca de cofeturi.” Apoi iscaleste, dar imediat sub formula: „al mariei-tale etc.”.

S-întalege ca voda, când a vazut mentiunea de la sfârsitul raportului, a cerut agai lamuriri pe cari acesta s-a grabit sa i le deie. Voda a facut mare haz de „pozna” facuta agai sale, atât de mult haz, încât a rupt pentru o data cu obiceiurile lui mai mult decât parcimonioase. A chemat pe cei doi delincventi si, cu glasul lui sfârnâit, li-a tinut urmatoriul limbagiu:

— Ticalosilor, nu vi-i rusine sa va apucati de talharii si sa pradati tocmai pe aga? Vi s-ar cadea sa va dau pe amândoi afara din slujba si sa va tin închisi pana ce-ti plati banii cofetarului. Dar de data asta, iaca, va iert si voi achita eu pe cofetar, dar sa stiti ca, de va veti mai apuca de asemene talharii, va trimat la gros!”

Radu Rosetti

Cu pluta pe Siret (III)

    Trecerea periculoasa pe sub podul de la Pascani

    Unde poti fi mai liber si simti din plin senzatia plutirii? Daca nu in aer… atunci pe apa! Profesorul Dumitru Miron isi aduce aminte de argumentele care i-au motivat intentia de a organiza, cu elevi de scoala generala, prima expeditie cu pluta pe Siret.

    „In albia râului aveam peste optzeci la suta sanse sa facem ce vrem. Nu era ca pe munte. Acolo eram obligati de cabane. Eram obligati de ghid, care-ti spunea pe unde s-o iei. Obligati de carare. Daca se anunta vreme rea, ghizii nu ne lasau sa plecam. Era numai… Nu! Nu! Nu fa focul! Nu amplasa cortul aici, mai ales in orase. Din micile excursii pe care le organizam cu copiii, pe malul Siretului, am realizat ca acolo puteam face tot ce vrem. Focul! Baie când dorim! Prinde Peste! Ca nu ne deranjeaza nimeni si nu e cineva care sa ne intebe când venim sau plecam. Putem intinde cortul sau dormi pe nisip. Naviga!

    Si atunci… mi-am spus ca cea mai diversificata actiune ar fi sa calatorim pe Siret.” Prima expeditie, din saptezeci si sapte, de la Nicolae Balcescu pâna pe bratul Sfântu Gheorghe, a fost piatra de temelie pentru celelalte sase care au urmat. Dupa ce s-au rasturnat de pe pluta, datorita neindemânarii de a evita un ciot, si au ramas fara alimentele de baza, s-au impus reguli stricte.

    cronica vremii

    „Am infiintat functia de observator. El trebuia sa fie atent la ce obstacole apar si sa sondeze apa. Era dotat cu un binoclu improvizat, mai mult aducea a luneta. Pacat ca nu mai am nicio fotografie – au ramas la Bucuresti. Asta era grija lui. Sa se uite in fata si sa strige… liniste!

    Când apa devenea mica si se se auzea hârsâit, la comanda, pe care o dadeam eu sau capitanul – depinde de cine era de cart, saream toti odata in apa. Toata lumea jooos!… strigam. Sa nu se sparga camerele de tractor umflate cu aer, la frecarea cu prundisul sau de vreo radacina. Nu erau deseuri sau gunoaie ca acum.”

    Unde-i grupul social?

    Când ajungeau in zone unde apa era linistita, dar nu prea mica, si mai vedeau alti copii balacindu-se, se opreau sa faca baie si necesitatile firesti. „Nu le mai dadeam voie sa sara in cap. L-am avut pe Francisc – unul din cârmaci, care a sarit fara sa ne anunte, pentru ca a zis ca-i era prea cald. A dat peste o creanga si s-a zgâriat… un pic.

    Din momentul acela toti au sarit in picioare. Când era prea cald, se scufundau pe rând, câte doi, lasându-se usurel, tinându-se de o parte si de alta a plutei. Nu aveau voie sa se departeze, oricât de bine stiau ei sa inoate.”

    Abia dupa câteva zile au constientizat ca preparatul mesei si gasirea unui loc de campare, le ocupa aproape jumatate din timp. Cum pe mal erau tarlale cultivate si gradini de legume, aprovizionarea cu ardei, rosii, pepeni sau stiuleti de porumb, nu mai era o problema. Totul a devenit mai dificil când au intrat pe cursul Dunarii.

    echipajul de baieti 1979

    Mai ales in privinta nevoilor fiziologice. „Aici nu mai puteam acosta, sa mai facem pauze. Ne agatam in salcii. Nu riscam sa ne departam nici mai mult de treizeci de metri de mal, pentru ca era navigatie atunci. Cu treaba mica… se rezolva! Mai intrau in apa, se mai balaceau. Cu cealalta era problema… Plutea!

    Asa ca am legat o funie de vreo douazeci si cinci de metri, si cine era in nevoie… se lasa usurel in urma, tinându-se de ea. Si dadeam comanda: toata lumea priveste inainte!” Prima expeditie „Plutasii de pe Siret”, a noua din cele organizate cu copiii, a fost un succes.

    S-au intors acasa teferi si nevatamati, cu trenul, si cu camerele de tractor desumflate. Lemnul a fost lasat unui director de scoala din Delta, in schibul gazduirii pentru o nopte si a meselor servite.

    Au mai urmat inca doua expeditii in Apuseni cu „Florile Carpatilor” si „Urmasii Dacilor Liberi”. Dupa doi ani reface traseul, de asta data pâna la Galati, insa cu doua echipaje.

    Doua plute. Una de fete si alta de baieti. Pe pluta fetelor a fost acceptat doar el, ca si comandant si… salvamarul. Pe cea a baietilor, comandant desemnat, profesorul Mihai Bejanaru. Organizarea a fost fara cusur. Si acest jurnal, cu tot cu fotografii, a ramas pierdut la Bucuresti.

    Cu Nik, mascota expeditiei, pe pluta „Ragalia”

    Expeditia cu numarul patru, din optzeci si unu, reintregeste perspectiva. Echipajul era de aceasta data mixt, fetele concurând pe aceleasi posturi cu baietii. Profesorul Miron ar fi vrut sa porneasca din Ucraina.

    Echipajul de fete 1979

    Nu neaparat de la izvoare, ci de unde ar fi devenit Siretul navigabil. Lucru aproape imposibil in ideea de a infrati granita cu URSS-ul. Podul Prieteniei s-a deschis, simbolic, abia in nouazeci si unu. Asa ca s-au hotarât sa porneasca in aventura, dupa intrarea apelor in tara, in localitatea Siret.

    Un orasel pitoresc de granita, loc de bastina a simpaticului nostru coleg, Ovidiu Pauliuc. Si cum o brodeste câteodata soarta, am aflat din intâmplare ca a fost martor ocular atunci când a fost lansata pluta la apa. Asa c-am sa-l las pe el sa ne transpuna emotiile acelor vremuri.
    raster

    „Vino sa vezi ceva grozav pe râu!”

    Asa m-a trezit tata intr-o senina dimineata de august a anului 1981. Aveam in plan o noua partida de pescuit prin iazurile naturale din luncile neumblate si incâlcite cu rugi de mure, de pe malul Siretului, la intrarea râului in tara.

    Era deja obisnuinta sa ne trezim când se crapa de ziua, ca sa ajungem cât mai repede, cu unditele de bambus, pâna la granita cu marele vecin U.R.S.S. De unde nu de putine ori granicerii ne alungasera fiindca ne apropiasem prea mult de pestii sovietici.

    Foamea... cel mai bun bucatar

    Asa ca acea trezire intempestiva nu a fost iesita din comun. Numai ca nu era vorba despre pescuit. Buimac inca de somn, dupa ce am strabatut lunca scunda de plop tânar, exact in dreptul casei am dat cu ochii de minune. Nu mai vazusem asa ceva si sângele deja clocotea a aventura, asa ca dupa o lectura „Ciresarii”.

    Linistea râului, caruia ii stiam toate pietrele in care ne intepam talpile, fusese invadata de oameni pusi pe fapte mari. Aflasera si altii, asa ca de prin vecini au mai venit Maricika, Miska, Razvan, Danut si tanti Ileanca, impreuna cu vaca sa scoasa la pascut, sa vada cum acesti straini de-ai locului faceau ceva aparent neinchipuit: sa puna pe ape o pluta din bârne ca sa o apuce la vale.

    Iar râul nu era chiar prietenos pe vremea aceea. Hohot, râs si chiuiala, mult alai si forfoteala. In asta atmosfera i-am urmarit pas cu pas pe aceia oameni. Cel mai matur dintre ei, asa cum il vedeam, coordona freamatul. S-au mai incurcat, s-au mai balacit involuntar.

    Orice expeditie are si o mascota

    Si-au aburcat lucrurile pe schija aceea de lemn, aparent instabila, cu mare atentie si echilibru, sa nu o dea peste cap. Inclusiv catelul. Erau multe intrebarile privitorilor: cum reusesc sa cârmeasca, cum isi prepara mâncarea, cum isi pastreaza proviziile, cum trec de bolovanul cât un munte, pravalit din malul inalt din dreptul dealului „Ruina”, sau cum vor da piept cu primul cot al râului, cu vreo trei kilometri mai in aval.

    Ca de baraje nu prea era vorba atunci, nici macar la Rogojesti, stavila de beton aflata acum cel mai in amonte pe cursul Siretului, construita abia in anii din urma.

    Plecarea in expeditie cu pluta la vagonul de bagaje

    Parea de neinchipuit sa existe o asa aventura. In pantaloni scurti, cu fundul in nisipul de la marginea luncii plina cu rugi de mure, cu genunchii la gura, fascinat de atâta curaj, eram spectator la un film adevarat derulat doi pasi distanta.

    Maricika, rusnaca blonda si frumoasa, in picioare si cu mâinile in sold, era stana de uimire. Miska alerga in sus si in jos pe malul pietros, ca apucatul. Doar Ileanca a ramas insensibila si a plecat cu vaca de funie.

    somnul dulce de dimineata

    Cu Zenitul sau, tata le-a tot facut fotografii plutasilor pâna au disparut din vedere, dupa cotul din aval. Deocamdata, nu am gasit acele fotografii, desi stiu ca exista, macar pe negative de celuloid. Dar le voi gasi vreodata si le vom publica sa sublinieze tot ce s-a intâmplat atât de frumos in acel august 1981 si a scos la vedere cronicarul Nelu Bisca…

    Urmeaza ultima parte.

    Spitalul Judetean Bacau implineste 110 ani

      Actualul Spital Judetean Bacau – asa cum era numit la infintare, implineste, duminica, 24 iulie, 110 ani de când functioneaza in cladirile proprii. Pe 24 iulie 1906 era pusa piatra de temelie la cladirea care se construia pe Calea Marasesti si in care institutia spitaliceasca avea sa functioneze efectiv de la 1 octombrie 1908, in trei pavilioane – central, administrativ si contagioase.

      Spitalul din Bacau a functionat, din 1857 ca spital principal, apoi ca spital municipal, când era administrat de primarie si era amenajat in casele donate de familia Pavel si Ana Cristea. Din 1865 a intrat sub administrarea Prefecturii judetului Bacau.

      Dupa 1908, spitalului i-au fost adaugate mai multe anexe, iar pavilioanele existente au fost modificate. Fostul primar Costache Radu scria in cartea sa „Bacaul de la 1850 la 1900” ca de la inceput noul spital dispunea de 40 de paturi, dar in 1938 erau consemnate 110 paturi.

      In cei 110 ani de la construire, evolutia institutiei a fost pe masura evenimentelor vremeii, dar si a dezvoltarii medicinii si a interesului pentru sanatatea populatiei. Au fost adaugate sectii medicale noi, au fost construite sau renovate spatiile de care dispunea.

      Soferi prinsi cu alcool la bord

        La data de 22 iulie a.c., în jurul orei 00.15, un echipaj din cadrul Poliției Municipiului Onești, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a depistat pe DN 12 A, în localitatea Tg. Trotuş, un bărbat de 47 de ani, din comună, care conducea un autoturism înmatriculat în Italia, în timp ce se afla sub influența alcoolului.

        În urma testării cu aparatul etilotest a rezultat că bărbatul avea o concentrație de 0.49 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Oneşti, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

        În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

        La data de 21 iulie a.c., în jurul orei 22.30, polițiștii din comuna Dofteana au fost sesizați despre producerea unui Eveniment rutier pe DC 149 Dofteana-Cucuieţi.

        La fața locului polițiștii au identificat un tânăr de 28 de ani, din Dărmănești, stabilind că acesta în timp ce conducea un autoturism a derapat și a intrat în coliziune cu un parapet metalic.

        La testarea cu aparatul etilotest a rezultat că tânărul în cauză avea o concentrație de 0.45 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Oneşti, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge.

        În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

        Tamaz lansează single-ul “Goală”

           După ce Nicu Covaci i-a oferit propria chitară pe care să exereze, iar apoi ca solist al trupei Phenomenon a castigat finala Nationala Global Battle of the Bands si a reprezentat Romania in finala Mondiala ce a avut loc la Londra, Tamaz reușește să se facă remarcat de producătorii din România și să semneze cu Quantum Music, casa de producție ale cărei baze au fost puse de catre interpreta Raluka. 

          Tamaz susține că este plin de speranță și că experiența acumulată până acum la Quantum Music reprezintă cea mai îndrăzneață provocare pe care a primit-o până la vârsta de 24 de ani: “Am tras tare aer în piept și am închis ochii înainte să filmăm clipul melodiei ‘Goală’. A fost o experiență pe care am trăit-o, la intensitate maximă! Ar mai fi de spus că, alături de mine, în videoclip, a fost o domnișoară absolut superbă, în prezența căreia a fost destul de greu să mă concentrez! Nu mai era mult și uitam și versurile melodiei! Le sunt recunoscător celor de la Quantum Music pentru tot ce fac pentru mine și aș dori să îi mulțumesc Ralukăi pentru că increderea acordata!“

          Raluka, despre Tamaz: “Tamaz este unul dintre cei mai talentati artisti pe care i-am intalnit. Genul de artist in care cred total si pe care il incurajez si il sustin in tot ceea ce face!“

          Corneliu Ursache, managerul lui Tamaz: „Foarte buna voce,  timbru special si o prezenta mai mult decat placuta. Compozitor, producator, interpret. Reteta perfecta pentru o cariera de succes”
           
          Piesa “Goală” este unul dintre cele mai curajoase debuturi muzicale care au avut loc în industria românească. Melodia interpretată de Tamaz are un puternic impact emoțional, întrucât transmite, prin versurile sale,  dragostea adevărată și pasiunea care nu poate exista în absența sentimentelor reale.
           
          Piesa „Visele” este compusa de Tamaz si Andi Banica (compozitor Visele – Irina Rimes), iar productia muzicala este semnata de Seek Music – Zagga, Luk-Beats (producţiile pentru “Pe Aripi de Vânt”- Delia, “Falava” – Andra, “Îngerii au demonii lor” – Dan Bitman, Raluka -„Ieri Erai”, Irina Rimes – Visele, Antonia – “Greşesc”, “Save Me” – Listen Bee, piesă ce a luat disc de platină în Suedia)


           

          „Caravana de vara. Fiecare Copil in Gradinita” pleaca in judet

            Sala mare de sedinte a Consiliului Judetean Bacau a gazduit vineri, 22 iulie, de la ora 11.00 o conferinta de presa prilejuita de proiectul „Caravana de vara. Fiecare Copil in Gradinita”, un proiect al Asociatiei OvidiuRo, un partener de traditie al Consilului Judetean Bacau.

            Proiectul isi propune sa incurajeze parintii saraci sa isi duca copiii la gradinita, oferindu-le un tichet social pentru gradinita in valoare de 50 de lei pe luna, daca cei mici au prezenta zilnica (in baza legii 248/2015).

            Cu peste 6100 de beneficiari estimati, judetul Bacau se numara printre cele 12 judete-gazda selectate de OvidiuRo pe baza gradului de saracie si a numarului mare de copii aflati in situatii de risc.

            Leslie Hawke, din nou in Bacau

            La conferinta au participat reprezentanti ai Consilului Judetean Bacau, Prefecturii Bacau, de la Inspectoratul Scolar Judetean, Directia de Sanatate Publica, D.G.A.S.P.C, A.N.P.I.S., precum si reprezentanti ai autoritatilor din localitatile selectate in acest proiect.

            Invitatul special al acestei intâlniri a fost Leslie Hawke, cofondator OvidiuRo, care a explicat ca „unul dintre rolurile pe care ni le-am asumat este promovarea unui obicei important în dezvoltarea copiilor: acela ca atât parintii, cât si profesorii de prescolar sa le citeasca celor mici.

            Cum în comunitatile sarace multi dintre parinti au la rândul lor dificultati cu cititul, aducem carti alese atent, cu povesti care se spun usor, prin imagini si ilustratii pe care familiile le pot recunoaste si întelege. Ne dorim ca toate comunitatile noi sa profite de pe urma bunelor practici care au facut ca programul FCG pilot sa aiba un succes atât de mare”.

            Timp de o saptamâna, parintii aflati in dificultate din localitatile Horgesti, Ungureni, Podu Turcului, Dofteana, Caiuti si Lipova vor fi informati privitor la beneficiile acestui proiect. Reprezentantii Asociatiei OvidiuRo au prezentat problemele intâmpinate, expunând printre altele situatia a 20 de copii de la Caiuti, o zona izolata in care atunci când ploua sau când ninge, transportul celor mici practic fiind imposibil. S-au identificat si alte probleme aparute in teren, cei prezenti luând act de ele si declarând ca vor face tot posibilul sa elimine aceste impedimente pentru ca cei mici sa poata ajunge la scoli si la gradinite.

            [wonderplugin_gallery id=”633″]

            „Parteneriatul intre Consiliul Judetean si OvidiuRo este o traditie. Astfel de asociatii vin sa completeze eforturile noastre de a fi alaturi de cei in nevoie. Este datoria noastra ca autoritate sa gasim cât mai multe solutii legate de aceste probleme si impreuna cu alte institutii sa le rezolvam”, a declarat in cadrul conferintei Sorin Brasoveanu, presedintele Consiliului Judetean Bacau.

            Obiectivul principal al Caravanei este sa sustina echipele locale – asistenti sociali, profesori, mediatori scolari – în implementarea Legii nr. 248/2015 în primul rând prin identificarea copiilor cu vârsta cuprinsa între 3 – 6 ani înca neînscrisi la gradinita, informarea parintilor cu privire la program si înscrierea acestora în timp util pentru anul scolar 2016-2017.

            La finalul acestei veri, OvidiuRo va selecta comunitatile pe care sa le sprijine în continuare, cu solutii complementare traditionale în programul FCG pilot ce se vor adauga, în functie de nevoile specifice, tichetelor sociale acoperite începând cu 15 februarie de la bugetul de stat. Dintre acestea, mentionam rechizitele, setul de haine si încaltaminte, componenta de igiena si educatie pentru sanatate, cea de formare profesori si programele de informare si implicare a parintilor.

            Paguba de peste 200.000 lei, la doua asociatii de proprietari

              Timp de trei ani, administratorul a doua asociatii de proprietari a sustras bani din gestiunea acestora producând un prejudiciu total ce depaseste 200.000 lei. Curtea de Apel a dat, recent, decizia definitiva in acest dosar penal.

              Delia D., în calitate de administrator al Asociatiei de Proprietari Eminescu din Bacau, a luat din gestiunea asociatiei 160.633,46 lei, fie în mod direct, fie prin întocmirea unor documente justificative nereale, falsificând chitante pentru a acoperi lipsa din gestiune. Aceeasi inculpata, în calitate de administrator al Asociatiei de Proprietari Avram Iancu din Bacau, si-a însusit suma de 50.104,19 lei.

              Femeia a fost trimisa in judecata pentru delapidare în forma continuata si fals în înscrisuri sub semnatura privata. La sfârsitul anului trecut, Judecatoria Bacau a condamnat-o pe Delia D. la 3 ani închisoare, cu suspendare. A fost admisa partial actiunea civila a Asociatiilor de Proprietari Eminescu si Avram Iancu, iar Delia D. a fost obligata la plata sumelor de 160.633,46 lei, respectiv 50.104,19 lei, actualizate la data platii, reprezentând despagubiri materiale.

              Pe lânga acestea, inculpata trebuie sa suporte si cheltuieli judiciare in valoare de 31.500 lei. Fostul administrator nu a recunoscut savârsirea faptelor si a facut apel împotriva sentintei Judecatoriei Bacau, cerând achitarea pentru infractiunea de delapidare, motivat de faptul ca nu ar mai fi îndeplinit functia de administrator din anul 2008. Dar Curtea de Apel nu a luat in calcul aceasta aparare („negarea calitatii de administrator a inculpatei a intervenit în cursul procesului penal, fiind doar o aparare de conjunctura”) si i-a respins apelul. Decizia este definitiva.

              Lucrari platite in documente, dar neexecutate

              In perioada iulie 2005 – decembrie 2011, Delia D. a îndeplinit functia de administrator al Asociatiei de Proprietari Eminescu. In 2008, Adunarea Generala a Proprietarilor din cadrul Asociatiei Avram Iancu a hotarât revenirea acestei asociatii la Asociatia Eminescu. Astfel, si gestiunea Asociatiei Avram Iancu a fost preluata de catre Delia D. Ea a folosit un singur registru de casa pentru ambele asociatii si aceleasi numere la chitantele de încasare, fie cu antetul Asociatiei Eminescu, fie cu cel al Asociatiei Avram Iancu, desi nu exista o hotarâre judecatoreasca prin care sa fie dispusa desfiintarea Asociatiei Avram Iancu si preluarea acesteia de catre Asociatia Eminescu.

              Initial, expertiza contabila judiciara facuta in cursul urmaririi penale, doar pentru jumatate din anul 2009, la Asociatia Eminescu, a aratat un prejudiciu de circa 35.000 lei. Ulterior, insa, martorii audiati pe durata anchetei au scos la lumina o paguba mult mai mare si numeroase nereguli. „Astfel, martorul M.T., caruia i-ar fi fost achitata la data de 30.06.2009, conform facturilor, suma de 1.980,73 lei si respectiv suma de 860,75 lei, reprezentând contravaloare interfon pentru blocuri de pe str. Nicolae Balcescu din Bacau, a declarat ca o cunoaste pe inculpata D.D. din perioada în care aceasta lucra la o alta asociatie unde a efectuat lucrari de reparatii, însa nu a executat pentru Asociatia de Proprietari Eminescu nicio lucrare de montaj, reparatii sau înlocuire interfon în perioada 2008 – iunie 2009.

              Martorul P.I., caruia i-ar fi fost achitata suma de 2.800 lei, în data de 30.01.2009, reprezentând contravaloare lucrare coloana principala caldura, suma de 1.250 lei, în data de 26.05.2009, reprezentând contravaloare reparatie vana subsol si suma de 3.820 lei, în data de 04.06.2009, reprezentând contravaloare reparatie coloana principala apa rece, a declarat ca aceste lucrari au fost efectuate întrucât era în interesul sau, fiind locatar, dar nu au fost achitate de catre asociatie, iar procesele verbale, contractul de prestari servicii si statul de plata nu au fost semnate de catre acesta.

              Martorul a aratat ca lucrarea de reparatie acoperis, pentru care s-ar fi achitat de catre asociatie suma de 4.200 lei unei persoane ce nu a fost identificata, nu a fost executata în fapt”, arata procurorii.

              Chitante falsificate

              Alti doi martori au declarat ca au facut, în doua rânduri, lucrari de reparatii pentru Asociatia Eminescu, la cererea inculpatei Delia D., dar ca nu au încasat suma totala de 4.700 lei, cât era precizat in documente, ci doar 800 lei. In urma controlului facut de Serviciul Public de Administrare a Fondului Locativ si Îndrumare Asociatii de Proprietari din cadrul Primariei Bacau, in octombrie 2009, au fost descoperite si trei chitante cu modificari ale datelor de identificare. Astfel, chitante care figurau ca fiind emise de Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB), pentru achitarea unor sume de bani de catre Asociatia Eminescu, au fost falsificate de catre Delia D. pentru justificarea unor lipsuri în gestiune.

              Conform CRAB, chitantele au fost emise pentru achitarea unor sume de bani de catre Asociatia Avram Iancu, în 2008, fiind modificate datele de emitere si denumirea platitorului. Pe de alta parte, spun anchetatorii, administratorul celor doua asociatii a retras, în mai multe rânduri, sume de bani din contul bancar în care era virata chiria achitata de ORANGE România, fara a justifica sumele retrase, în cuantum total de 12.570 lei.

              În cursul urmaririi penale, s-a dispus efectuarea unei noi expertize contabile privind activitatea inculpatei la cele doua asociatii, in perioada 2008 – 2011, prin care s-a constatat intregul prejudiciu.

              Fotbal/ Liga a II-a: Ciocoiu: „Mai asteptam pâna luni”

              Presedintele Sport Clubului a anuntat ca echipa isi va inceta activitatea daca in acest weekend nu apare o solutie financiara salvatoare. Intre timp, oficialul divionarei B a inaintat o plângere prealabila catre CL Bacau

              Termen limita: luni 25 iulie. Adica atunci când este programata tragerea la sorti a jocurilor din editia 2016-2017 a ligii secunde.

              „Luni este tragerea la sorti. Ori suntem prezenti, ori inseamna ca jucatorii si antrenorii clubului trebuie sa-si caute un nou loc de munca. Daca in acest weekend nu gasim o solutie financiara salvatoare, echipa isi va inceta activitatea”, a declarat presedintele divizionarei B Sport Club Bacau, Cristi Ciocoiu in cadrul conferintei de presa organizata vineri, la sediul clubului.

              „Inca se mai poarta discutii despre preuarea echipei si speram ca informatiile care apar in presa sa nu afecteze sau sa nu reduca din procentul de reusita al tratativelor”, a mai spus presedintele SC-ului cu trimitere la articolele din „Desteptarea”, publicatia care a anuntat in exclusivitate despre negocierile purtate cu Viorel Tudose referitoare la preluarea formatiei bacauane. Il asiguram pe Ciocoiu ca daca negocierile vor pica, nu va fi din vina „Desteptarii”!

              In definitiv, omul de afaceri buzoian Viorel Tudose a „preluat” pâna acum o mie de echipe si niciuna, indiferent ca acestea s-au numit Olimpia Râmnicu-Sarat, Gloria Buzau, U Cluj, Ceahlaul, FC Arges sau, mai nou, Poli Timisoara.

              Ciocoiu a dezbatut si problema finantarii pe Legea 350/ 2005. Oficialul bacauan a subliniat ca bugetul pe care il creionase pentru Sport Club pe anul in curs avea ca principal suport finantarea nerambursabila pe Legea 350 pe care o poate acorda municipalitatea.

              Cum Consiliul Local a dat aviz negativ proiectului cu un vot de 14-2 in sedinta extraordinara de luna trecuta, SC Bacau s-a vazut in postura de a ramâne fara cei 2.000.000 lei care, conform lui Ciocoiu, reprezentau 90 la suta din bugetul clubului.

              „Atât timp cât proiectul nostru a fost declarat eligibil, consideram hotarârea Consiliului Local nelegala si discriminatorie. Nu intelegem de ce s-a actionat in acest fel”, a spus presedintele Sport Clubului, care a anuntat ca a inaintat o plângere prealabila catre CL Bacau „in care atragem atentia asupra neregulii si a nedreptatii facute in Consiliul Local”. Greu de spus cum si când se va solutiona aceasta speta. Cert este ca, in momentul de fata, Asociatia Sport Club are datorii de „aproximativ 15 miliarde de lei vechi”, asa cum a declarat Cristi Ciocoiu in conferinta de vineri.

              La fel de cert este ca Primaria Bacau, prin vocea primarului Cosmin Necula a precizat ca „exista disponibilitatea de preluare a echipei de catre municipalitate, dar fara datorii”. Interesant este ca Asociatia Sport Club are, printre altele, datorii si la fostul sau presedinte, Liviu Goian, dar si la una dintre societatile acestuia, SC Segama.

              Asta pe lânga faptul Asociatia Sport Club Bacau are de returnat un imprumut „istoric” de aproximativ 100.000 de euro catre Sport Club Bacau SA (detinuta de Primarie), imprumut care face obiectul unei cercetari penale. Iata un motiv in plus pentru ca municipalitatea sa refuze preluarea echipei cu tot cu datorii.

              „Nu inteleg de ce Primaria si-a aratat interesul sa preia echipa pe clubul sau, CSSM, club care are mai multe probleme cu legea si nu a acceptat trecerea echipei pe SA-ul pe care il are. Daca echipa era preluata de Primarie pe Sport Club SA, ea putea fi preluata cu tot cu datorii.

              Cât despre problemele vehiculate in acel raport al Curtii de Conturi, ele au fost supraevaluate. Acele probleme au avut drept cauza lipsa unor acte justificative pentru unele cheltuieli. Actele exista, insa ele nu au fost puse la dispozitia Curtii de Conturi de catre conducerea clubului de la vremea respectiva. Judeactoria a delegat un expert contabil sa verifice actele respective”, a mai declarat Ciocoiu in conferinta de la baza „Letea”.

              „Eu am venit in fruntea Sport Clubului cu cele mai bune intentii, iar in acest an si jumatate de când sunt la echipa, pot spune ca am fost subfinantati fata pe trecut”, a spus Cristi Ciocoiu, facând referire la perioada in care Asociatia Sport Club Bacau ii avea in spate pe Liviu Goian si pe primarul Romeo Stavarache. Goian si Stavarache sunt acum de domeniul trecutului.

              De vazut daca pentru echipa de fotbal Sport Club Bacau va exista, in schimb, viitor. Luni este termenul limita.

              UPDATE:

              Comitetul Executiv al FRF a decis, vineri, ca sezonul 2016-2017 al Ligii Secunde sa inceapa cu o saptamana mai tarziu, pe 6 august, in loc de 30 iulie.

              Deasemenea, tragerea la sorti nu se va mai desfasura luni, 25 iulie, ci pe 1 august, lucru care permite Sport Club Bacau sa „castige” inca o saptamana de speranta.

              Perioada concediilor ingheata incasarile in asociatiile de proprietari

                Incasarile la asociatie merg slab pe timp de vara/Foto: Ramona Ionescu

                – concediul de odihna a devenit prioritar pentru multi bacauani, iar datoriile au fost lasate in urma – lucrul acesta se vede clar si in fisa de la intretinere n administratorii nu stiu cu ce bani vor plati facturile

                Bate vânt de concediu in asociatiile de proprietari din Bacau. Atmosfera degajata nu se datoreaza administratorilor sau presedintilor, ci a lipsei proprietarilor care trec din ce in ce mai rar pragul asociatiilor de proprietari.

                Dupa cât de bine au mers incasarile la inceput de an, administratorii sperau ca sezonul acesta va fi unul fara probleme. Multe dintre asociatiile de proprietari sunt la zi cu plata facturilor, ba mai mult, unele au facut anul acesta plati in avans catre Compania Regionala de Apa Bacau sau Thermoenergy Group SA Bacau.

                “Avem proprietari care locuiesc temporar in apartamente si fac plata in avans, ca sa nu mai duca grija intretinerii timp de un an de zile. Pentru ca nu putem tine banii in banca, i-am dirijat catre furnizorii de utilitati. Impreuna cu acestia am gasit solutiile potrivite pentru efectuarea platilor si astfel, noi nu avem datorii, iar furnizorul a incasat deja o parte din bani pentru serviciile oferite”, declara Ioan Chirila, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 116
                Nivelul slab al incasarilor a lovit si Asociatia de proprietari nr. 47. Administratorul Viorica Gavrilut spune ca in perioada concediilor se resimte acut lipsa incasarilor.

                “Am pornit bine la inceput de an, cu exceptia blocului de garsoniere de pe strada Victor Babes nr. 2. Daca nu as avea in asociatie acest bloc, lucrurile ar sta cu totul altfel la noi. Este drept ca in aceasta perioada, nivelul incasarilor a scazut, iar acest lucru se datoreaza in mare parte si concediilor. Oamenii isi permit sa sara o luna de plata pe timp de vara, având tot timpul sa recupereze pâna in sezonul rece”, declara Viorica Gavrilut, administrator la Asociatia de proprietari nr. 47

                Proprietarii de apartamente trebuie sa stie ca dupa 90 de zile de neplata pot fi actionati in judecata de asociatia de proprietari si risca penalitati de 0,02 la suta pentru fiecare zi de intârziere.

                A fost batuta in cuie structura anului scolar 2016-2017. Scoala va incepe pe 12 septembrie

                  A fost emis, in sfarsit, Ordinul de ministru in ceea ce proveste structura noului an scolar, 2016 -2017, dupa ce mai bien de o luna proiectul a fost postat pe site-ul Ministerului Educatiei pentru dezbateri publice. Astfel, Ordinului MENCS nr. 4.577/20.07.2016, anul scolar 2016-2017 va avea 35 de saptamani de cursuri, insumand 169 de zile lucratoare, dupa urmatoarea structura:

                  – semestrul I: 12 septembrie 2016 – 3 februarie 2017;
                  – semestrul al II-lea: 13 februarie 2017 – 16 iunie 2017
                  Cursurile anului scolar 2016-2017 incep luni, 12 septembrie. Vacantele elevilor sunt programate astfel:
                  – vacanta de iarna: 24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017
                  – vacanta intersemestriala: 4 -12 februarie 2017
                  – vacanta de primavara: 19 – 30 aprilie 2017
                  – vacanta de vara: 17 iunie – 10 septembrie 2017

                  Ministerul Educatiei a anuntat si anumite situatii specifice:

                  – in saptamana 29 octombrie – 6 noiembrie 2016, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta.

                  – pentru clasele terminale din invatamantul liceal, anul scolar se incheie in data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a VIII-a, in data de 9 iunie 2017.

                  Programul national „Scoala altfel” are o durata de 5 zile consecutive lucratoare in timpul anului scolar si poate fi derulat pe baza unei planificari ce ramane la decizia scolilor. Astfel, in functie de ciclurile de invatamant scolarizate, unitatile de invatamant pot opta pentru unul dintre urmatoarele segmente:

                  – invatamantul prescolar si primar: 21 noiembrie – 2 decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie 2017, 15 mai – 9 iunie 2017

                  – invatamantul gimnazial, liceal, profesional si postliceal: 17 octombrie – 2 decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie 2017, 15 mai – 9 iunie 2017.

                  Un nou esalon de asistenti medicali comunitari

                    Nu mai putin de 35 asistenti medicali comunitari au incheiat in prima decada a lunii iulie un curs de educatie medicala continua si isi vor putea practica meseria in una din localitatile judetului. Aceasta activitate face parte din multe altele incluse in proiectul „Incluziune sociala prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunitatii” in judetul Bacau, sustinut de UNICEF România si cofinantat prin Norway Grants.

                    Cursul, acreditat de catre Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România, Filiala Bacau, a constat din opt module, pe temele cele mai importante ale asistentei medicale comunitare.

                    Participantii s-au perfectionat in nutritia si alaptarea sugarului, afectiunile acestuia si ale copiilor mici, standardele de dezvoltare ale acestora, prevenirea accidentelor domestice si de trafic rutier in rândul lor, resuscitarea cardio-respiratorie, sanatatea adolescentilor etc.

                    Cursul a fost organizat de catre Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, cu lectori de la Institutul National pentru Sanatatea Mamei si Copilului, Universitatea de Medicina si Farmacie Bucuresti, Ministerul Sanatatii, Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Clinic de Urgenta Tirgu Mures, precum si cu medici renumiti din Bacau.

                    Dupa terminarea cursului, evident ca se asteapta ca toti absolventii sa transpuna in practica tot ceea ce au invatat, in folosul comunitatii. Tocmai de aceea, prezent, alaturi de mai multi primari, la „Zilele Medicale” (editia a XI-a) ale Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, desfasurate in perioada 7-9 iulie 2016, Sorin Brasoveanu, presedintele Consiliului Judetean, a declarat:

                    „Dumneavoastra, primarii, aveti doar obligatia de a va crea postul de asistent medical comunitar in organigrama. El va fi platit de catre UNICEF pe o perioada scurta, de doi sau trei ani, apoi finantarea va fi asigurata de catre Ministerul Sanatatii. Ministerul a lansat astazi (8 iulie-n.n.) acest program prin care primariile trebuie sa indeplineasca trei conditii. Sa fie prins in organigrama acest post, acea persoana sa aiba studiile necesare de asistent medical comunitar si sa aiba, de preferinta, domiciliul in localitatea respectiva.

                    Acest proiect nou este o oportunitate pentru fiecare primarie.” Utilitatea si beneficiile pentru o localitate ale unui asistent medical comunitar sunt incontestabile. Despre acestea, presedintele Consiliului Judetean a vorbit si la inchiderea cursului: „Consider ca este mare nevoie de aceasta categorie de personal care sa intre in contact direct cu comunitatea, sa identifice si sa monitorizeze persoanele vârstnice bolnave si neajutorate, femeile insarcinate si copiii cu probleme de sanatate.

                    Activitatea de asistenta medicala comunitara ofera celor mai vulnerabili copii si familiilor acestora servicii medicale de baza in comunitate, integrate cu serviciile sociale si de prevenire a abandonului scolar”. Dar, desi activitatea unui asistent medical comunitar este foarte importanta, din cele 93 de primarii din judet au angajata o astfel de persoana numai 18. O situatie de neinteles deoarece finantarea postului se face de catre ministerul de resort.

                    Acum circa 120 de ani in Slanic Moldova a circulat o „moneda locala”

                    Pasionat colectionar, dedicat indeosebi istoriei scrise in mod original pe jetoane, Dorel Balaita, inginer la Chimcomplex Borzesti, face lumina vizavi de o legenda care circula de ani buni prin statiunea Slanic Moldova: moneda locala slaniceana. „A existat in  Slanic Moldova o moneda locala?” – se intreaba colectionarul chiar din titlul unui articol publicat in noul numar al Buletinului anual de informare misionar-pastorala si culturala al parohiei Sf. Ilie din statiune, aparut chiar pe 20 iulie 2016, de hramul lacasului de cult. Iar raspunsul sau este „Da”.

                    Dorel Balaita spune ca prin exonumie (prin studierea obiectelor similare monedelor, jetoane si medalii sau alte obiecte folosite in locul monedelor legale sau pentru comemorari – n.n.) s-a gasit intr-o colectie particulara o astfel de „moneda” locala, emisa pe la inceputul secolului al XX-lea in celebrul restaurant al fratilor Vladescu din Slanic Moldova.
                    „Moneda” – ne lamureste colectionarul – era din alama, are un diametru de 25 mm si a fost pusa în circulatie de patronii restaurantului «La Fratii Vladescu».

                    Nimeni nu mai stie pe unde era restaurantul fratilor Vladescu, dar iata cum arata un restaurant din Slanic, „Restaurantul nr. 1 D. Iliescu”, asa cum apare pe o carte postala de la începutul secolului al XX-lea
                    Nimeni nu mai stie pe unde era restaurantul fratilor Vladescu, dar iata cum arata un restaurant din Slanic, „Restaurantul nr. 1 D. Iliescu”, asa cum apare pe o carte postala de la începutul secolului al XX-lea

                    „Prin amabilitatea unui pasionat numismat si colectionar român, dl. Erwin Schäffer, stabilit în Germania de foarte multi ani si detinatorul uneia dintre cele mai importante colectii de jetoane românesti – a precizat Dorel Balaita -, va putem prezenta imaginea acestei «monede locale» a Slanicului, care credem ca a fost pusa în circulatie undeva pe la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX”. Jetonul are pe avers inscriptia în cerc perlat exterior, circular, BAILE SLANICU MOLDOVA RESTAURANTUL LA FRATII VLADESCU. Pe revers apare o inscriptie tot în interiorul unui cerc perlat exterior: în partea de sus – No (prescurtare de la cuvântul „numarul”) 4 (inclus), iar în partea de jos valoarea nominala 30 BANI.

                    „Jetoanele cu valori nominale, asa cum este si jetonul fratilor Vladescu din Slanic Moldova – scrie autorul -, nu au avut curs legal si valoarea lor nu era garantata asemenea unei monede veritabile. Astfel de jetoane circulau într-un areal restrâns, în cadrul unei societati comerciale, cum era restaurantul fratilor Vladescu, sau în zona unei localitati”. Colectionarul banuieste ca jetoanele fratilor Vladescu erau un fel de instrument de marketing, de reclama si de fidelizare a clientilor.

                    „Probabil – spune Dorel Balaita – acestia primeau astfel de jetoane ca rest la banii platiti pentru consumatia facuta si puteau utiliza aceste «monede» doar în restaurant, atunci când îi mai treceau pragul. Nu excludem posibilitatea ca astfel de jetoane sa fi fost dovada platii unui serviciu ce apartinea de restaurantul emitent”.

                    Iar colectionarul aminteste ca la începutul secolului al XX-lea în Slanic Moldova „restaurante, cafenele, cofetarii, bufeturi etc. sunt de asemenea destule”, cum scriau George Ioan Lahovari, C.I. Bratianu si Grigore Tocilescu în „Marele dictionar geografic al României”, vol. 5, aparut în 1902.

                    „Unul dintre aceste restaurante era cu siguranta si cel al fratilor Vladescu, cel ce avea sa emita jetonul de mai sus”- a conchis colectionarul.

                    Reactii la un articol din Desteptarea. Teatrul de Vara a fost curatat de intrusi si hangarale

                      Cine a trecut joi seara si vineri dimineata prin dreptul Teatrului de Vara a putut observa o importanta miscare de trupe si mijloace de transport. Mai multi muncitori incarcau de zor utilaje frigorifice specifice unui restaurant (frigidere mici si mari, vitirne, plite, cuptoare, chiuvete), mobilier, arhiva.

                      Ce s-a intâmplat?

                      Intr-un articol publicat in Desteptarea nr. 7672, din 20 iulie 2016, cu titlul “Teatrul de Vara a devenit depozit de mobilier si utilaje frigorifice”, semnalam ca, de mai mult timp, mai multe spatii cu destinatie “Cabine actori”, bai si garderoba erau ocupate de birouri si utilaje frigorifice, provenite de la un local public, gestionat de societatea ART Bacau, care avea si Teatrul de Vara in administrare.

                      Dupa ce respectiva locatie s-a inchis, toate hangaralele au fost depozitate la Teatrul de Vara. Subiectul nostru a plecat de la o constatare proprie, in timpul unui spectacol, la care erau invitati artisti din Bacau, din mai multe judete ale tarii, inclusiv din Republica Moldova, cei mai multi fiind nevoiti sa se schimbe cu tinuta de scena prin WC-uri, holuri, culise, spatii improvizate, deoarece patru cabine, doua bai si alte spatii au capatat alte destinatii si erau sigilate.

                      Pentru dreapta intelegere, faptul s-a consumat in timpul campaniei electorale, insa am amânat publicarea materialului, tocmai pentru a nu fi acuzati de partizanat politic sau influentarea electoratului, pledoaria noastra având drept scop intrarea in normalitate.

                      Situatia de la Teatrul de Vara am adus-o la cunostinta viceprimarului Dragos Stefan, care a promis, dupa o vizita la Teatrul de Vara ca va rezolva situatia in cel mai scurt timp, ceea ce s-a si intâmplat.

                      S-a gasit si locatia, intreaga aparatura si sediul societatii ART fiind mutate la Centrul de Afaceri. Milioane de lei cheltuite, fara a aduce macar un leu profit.

                      Acum, Teatrul poate pune la dispozitia artistilor 10 cabine, unele individuale, altele comune, plus alte doua grupuri sociale, unde, in mod civilizat, asa cum se intâmpla in toate marile institutii cu acest gen de activitate, artistii si spectatorii pot beneficia de un minim confort si igiena.

                      In timp ce cladirea DITL sta sa se prabuseasca, autoritatile nu se grabesc cu amenajarea noului sediu

                        Bacauanii care se adreseaza Directiei de Impozite si Taxe Locale trebuie sa suporte in continuare conditiile execrabile in care sunt oferite serviciile acestei institutii. N-au ce face, indura cu stoicism caldura, si in timp ce isi asteapta rândul la gemuletele mici, au timp sa observe mucegaiul care s-a intins pe tavan, igrasia si crapaturile de pe pereti.

                        Deasupra capului le stau amenintatoare dosare vechi, arhiva, care in lipsa spatiului este depozitata pe deasupra fisetelor. Nu mai mentionam ca sunt la indemâna oricui datele fiscale, de altfel confidentiale. Pe jos, linoleumul s-a rupt in aproape toate colturile. Ce sa mai discutam, conditiile sunt departe de a fi civilizate.

                        „Eu ma gândesc la femeile astea care lucreaza aici. Hai, ca eu vin si stau câteva minute, poate nu imi pasa, dar ele lucreaza cu mucegaiul asta. Am vazut in alt birou, tavanul crapat. Nu stiu, sunt lucruri de bun simt. Cei care le sunt sefi nu se gândesc nici macar putin la ei, daca la noi nu? ”, se intreaba retoric Pascu Adriana, care sta la rând sa achite niste dari si care adauga „eu una nu as lucra aici.”

                        „Eu sunt nemultumita si ca merge greu. Asteptati prea mult ca sa fii servit, sa rezolvi treaba pentru care ai venit. Nu stiu de ce nu se lucreaza mai repede”, mai spune o doamna care sta la coada si incearca sa-si stapâneasca baietelul aflat pe o bicicleta.

                        „Conditiile sunt invechite, asa cum se poate vedea. Daca serviciile sunt rapide, poate nu este suficient timp sa observi in ce conditii se lucreaza. Cred ca ar trebui sa se asigure un spatiu macar in conditii igienice, ca sa nu spunem civilizat”, spune Vilhelm Glisici.

                        Si in timp ce cladirea sta sa cada peste oameni, in primavara acestui an, primaria a inchiriat pentru urmatorii zece ani o noua cladire pe strada Vasile Alecsandri. Numai ca nu este gata de mutare, desi tot se promite acest lucru. Primul termen a fost de Paste, apoi de 1 iunie. Lesne de inteles, nici pâna acum nu s-a facut nimic. „In aceasta saptamâna receptionam proiectul.

                        A durat cu proiectarea spatiului, pentru ca trebuie sa il adaptam nevoilor noastre. De saptamâna viitoare incepem procedurile de autorizare si se va lansa licitatia pentru a selecta o firma care sa faca modernizarile. Dupa ce amenajez corect spatiile pentru arhiva, vom incepe mutarea dosarelor”, a declarat Bogdan Nestian, directorul de Impozite si Taxe Locale. Primarul Cosmin Necula a cerut urgentarea procedurilor si mutarea cât mai rapida in noul sediu.

                        Pentru cladirea de pe strada Vasile Alecsandri, contractul de inchiriere valabil pentru zece ani este in valoare de 3,4 milioane de lei. La inceputul anului s-a aprobat si bugetarea sumei de 450 de mii de lei pentru amenajari. Mai repede s-a mobilizat Politia Locala Bacau.

                        Pentru ca a ramas fara spatiu, a organizat tot o licitatie, dar prin Bursa de Marfuri si deja a inceput mutarea intr-o noua cladire, la Insula de Agrement, tot in cadrul unui contract pe zece ani. Pentru ca a specificat clar inca din timpul licitatiei termenele, politistii s-au si apucat de mutare.

                        Valeriu Stoica pune sângele Domnului in sticle de Dragasani

                        reputatul avocat si politician vede in vinurile românesti diplomatie culturala, excelenta, clasa si calitate

                        Pe fostul ministru al Justitiei, reputatul politician Valeriu Stoica, bacauanii care au participat la o degustare de vinuri de Dragasani la Centrul de Afaceri „Mircea Cancicov”, in special fosti si actuali liberali, l-au cunoscut intr-o alta postura: aceea de podgorean.

                        Familia Cristiana si Valeriu Stoica, cei care in 1995 fondau casa de avocatura Stoica si Asociatii, din 2007 se ocupa si de viticultura, pe un domeniu mostenit tot din familie. Afacerea lor poarta numele AVINCIS, compus din initialele membrilor familiei, dar care – spune Valeriu Stoica – te duce cu gândul la „vincere”, care inseamna a invinge.

                        In Bacau, spiritualul podgorean Valeriu Stoica a prezentat ca un veritabil si talentat somelier, recitând aproape doua ore din clasicii care au compus ode vinului, sapte soiuri de licori de Dragasani marca AVINCIS, despre care sustine ca vor contribui la refacerea prestigiului acestei zone viticole, prin calitatea lor premium.

                        stoica2

                        Ne-ati surprins, domnule Valeriu Stoica, prin postura de podgorean in care v-am revazut.

                        Pentru ca nu ati avut pâna acum o astfel de reprezentare a mea.

                        Nici pe guvernatorul României, domnul Mugur Isarescu, nu-l vedeam intr-o astfel de postura, dar iata acum „podgoriti” impreuna la Dragasani.

                        Da, suntem vecini, suntem podgoreni, iar daca putem vorbi in acesti termeni de colegialitate, contribuim impreuna la renasterea prestigiului Podgoriei Dragasani, care a fost, de-a lungul istoriei, poate cea mai importanta podgorie din tara. Uneori se spune ca Podgoria Cotnari ar fi avut o mai mare glorie. Ei bine, si Eminescu, cel care era iubitor de vin Cotnari, pe care il bea la Bolta Rece, in Iasi, impreuna cu Creanga, a recunoscut ca cel mai bun vin din România este vinul de Dragasani. Când era in ultimele zile de viata, la Sanatoriul Sutu, el a fost vizitat de un prieten de la Oradea, iar dupa ce a murit marele poet acest prieten a publicat in revista Familia (aceeasi in care debutase Eminescu) o scurta evocare a vizitei pe care i-a facut-o (preluata de George Calinescu in cartea despre viata lui Mihai Eminescu). Prietenul a povestit si ce i-a spus poetul la despartire: „Vreau sa-mi prefac sângele in vin de Dragasani”.

                        Exceptionala dorinta. Ce elogiu mai mare putea fi pentru vinul de Dragasani?

                        Podgoria Dragasani a avut o perioada mai dificila in timpul comunismului, nu pentru ca nu se facea productie mare, ba era chiar prea mare, dar cu o calitate scazuta. Nu mai era grija pentru producerea unui vin bazat pe soiuri clare. Se faceau mai mult amestecuri de soiuri, deci si vinul isi pierduse identitatea. Acum a renascut Podgoria Dragasani. Suntem mai multi podgoreni, sunt acolo casele de vinuri Isarescu, Avincis, Iordache, Stirbei. Suntem vreo noua-zece producatori, in concurenta pentru a face vin cât mai bun, pentru a aduce vinului de Dragasani celebritatea.

                        Lucrarea destinului si a lui Dumnezeu

                        Totusi, cum ati ajuns podgorean? Sunteti cunoscut ca politician, ca avocat, ati fost si ministru al Justitiei.
                        Nimic nu este intâmplator. Destinul lucreaza, Dumnezeu lucreaza. Sotia mea, Cristiana, a mostenit domeniul vitivinicol si pomicol de la Dragasani. Strabunicii ei, Iancu si Maria Râmniceanu, au cumparat domeniul in 1927, dar acesta este mult mai vechi. Acolo e un conac in stil brâncovenesc construit in 1905. Dar, in timpul comunismului domeniul a fost confiscat. Sotia mea, care este de fapt o olteanca pasnica, a luptat vreo sase-sapte ani si in 1997 a recuperat domeniul. Pe vremea aceea, insa, aveam alte treburi, nici nu aveam bani si nu am putut sa ne apucam sa investim in vie, decât in anul 2007. Atunci am luat hotarârea ca trebuie sa restauram vechea casa de familie, care era o ruina, sa construim o crama, sa replantam cea mai mare parte a suprafetei viticole. Am angajat un oenolog francez, pe Ghislain Moritz, si avem si un inginer agronom din Dragasani, care toata viata a lucrat in viticultura. Prima productie de vin am avut-o din recolta anului 2010, deci am intrat pe piata cu o cantitate foarte mica in 2011 si apoi, incet-incet, am crescut productia. Acum avem cam 150.000 de sticle pe an, de pe 40 ha de vie. Vinurile noastre sunt deja cunoscute in HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele – n.n.), participam la concursuri internationale si avem deja 24 de medalii de bronz, de argint si de aur. Exportam in Japonia, in Anglia, in Belgia, in China. Altfel spus, incet-incet AVINCIS devine un brand de referinta pentru vinul românesc. Astfel speram ca, impreuna cu toti cei care fac vinuri in România (din ce in ce mai multi) sa refacem imaginea acestuia in strainatate. Pentru ca ea a fost compromisa in timpul comunismului. Faceam cantitate mare, dar calitatea nu era o prioritate. Iar bautorii de vin sanctioneaza aceasta. Ne trebuie acum foarte mult efort si mai ales o strategie de tara pentru a reface aceasta imagine a vinului românesc.

                        stoica3

                        De unde numele AVINCIS?

                        Numele are mai mule semnificatii. Mai intâi, literele numelui sunt initiale ale numelor membrilor familiei noastre. „A” de la Andreea, fiica mea, si de la Andrei, nepotul meu, „V” e usor de dedus de unde vine, „I” de la Irinel, sotia mea. Si avem si cuvântul „VIN” la mijlocul numelui. „C” vine de la Cristinel, tot sotia mea, pentru ca ea este mostenitoarea domeniului; eu sunt doar un print consort.
                        Deci, amprenta in acest nume vine de la mostenitoare, prin doua initiale.
                        Evident, amprenta este a proprietatii de familie. Dar, de când ne-am apucat sa facem vin aceasta pasiune ne-a cuprins pe amândoi. Pentru noi nu este o afacere. Domeniul viticol de la Dobrusa este nu doar un proiect oenologic si viticol, ci unul cu multiple dimensiuni. In primul rând e un proiect de restaurare a memoriei familiei, unul al memoriei podgoriei Dragasani, dar si unul cultural, pentru ca restaurarea conacului, constructia cramei, amenajarea parcului au fost facute de unul dintre cei mai buni arhitecti din România, Alexandru Beldiman. Ca urmare, acolo organizam evenimene culturale, concerte, concursuri de vinuri, intâlniri ale companiilor. De aici acest halou cultural mai amplu, pentru ca vinul nu este doar un simplu produs. Vinul este un produs cultural, un element de identitate nationala pentru români.

                        Crâmposia, mândria Dragasanilor

                        Care soiuri de vita de vie sunt mândria Dragasanilor, dintre toate pe care le cultivati?
                        Exista doua soiuri care fac mândria Dragasanilor. Unul este Crâmposia, asa cum in Moldova avem Zghihara de Husi sau Sarba din Vrancea. E o vita de vie veche (se spune ca e de pe vremea dacilor). Acum avem si Crâmposia selectionata, pentru ca a fost un soi imbunatatit la Statiunea de cercetari din Dragasani, in anii 1970 – 1980. Dar daca veti gusta Crâmposia de AVINCIS veti sesiza prospetimea, spiritul sprintar, puterea de a racori si de a improspata, de a crea buna dispozitie. Iar aromele sunt foarte placute, gustul la fel. In strainatate are mare succes. Alt soi cu care ne mândrim este Negrul de Dragasani, specific zonei, creat la Statiunea de cercetari de acolo.

                        Deci, un soi neaos.

                        Este un soi plantat pe o suprafata foarte mica in România, numai vreo 25 – 30 ha in toata tara. Dar succesul pe care il avem cu acest vin la export este extraordinar. Negrul de Dragasani are un potential atât de mare, incât in viitor cred ca va depasi renumele soiului Feteasca neagra.

                        Sângele Domnului in sticle de Dragasani

                        Produceti 150.000 de sticle pe an. Le numerotati, sunt urmarite?

                        Sunt editii speciale, din fiecare soi exista un numar anume de sticle, cu o evidenta foarte sricta. Noi facem vin in primul rând pentru zona HoReCa, dar avem o gama si pentru retail, care e foarte bun. Tinta noastra este calitatea.

                        Cum de ati gasit sau ati apelat la un oenolog francez?

                        Tot destinul lucreaza si aici. Atunci când noi cautam un oenolog tocmai am primit o solicitare de la un tânar din Franta, care cauta un post in domeniu. In Franta sunt multi oenologi, in România foarte putini. Din pacate, scoala de oenologie in timpul comunismului a fost rarefiata, pentru ca nu se urmarea vinul foarte bun. Acum o reconstruim, iar speranta mea este ca facultatile de agronomie, de horticultura, vor putea dezvolta sectii de oenologie. Noi inca nu avem o facultate de oenologie. Sunt doar programe de masterat in domeniu.

                        Sa va dea Dumnezu putere sa duceti in continuare acest proiect!

                        Acum Dumnezeu ne da putere, iar vinul adauga.

                        Da, una fara alta e mai greu.

                        Pentru ca si via depinde de Dumnezeu. De când ma ocup de vie am inteles ce inseamna, pe de o parte, bucuria pamântului, dar pe de alta parte si ce este grija pamântului. Si mai ales cât de important este Dumnezeu in agricultura si mai ales in viticultura.

                        Vinul este, de fapt, sângele Domnului.

                        Vinul este si un produs cultural, cum spuneam, dar si o substanta sacra. Mai ales in religia crestina este un element de sacralitate. Sa nu uitam ca cele mai multe din tainele crestine se fac cu vin: botezul, cununia, impartasania. De aceea, eu obisnuiesc sa spun ca poporul român s-a nascut crestin, deci s-a nascut cu vinul in sânge. Pentru ca botezul omului este facut cu vin.

                        Comanesti: O mâna de oameni vor sa tina piept muntelui care o ia la vale

                          FOTO: Fornazer Cristina

                          – unul dintre localnicii evacuati din zona de risc, când au inceput alunecarile de teren, i-a mobilizat si pe ceilalti si cu totii muncesc aproape zi de zi la drenarea apei, pentru ca pamântul sa se usuce si sa nu mai inainteze

                          In urma cu o luna, dupa mai multe zile de ploaie, o mare cantitate de pamânt amestecat cu apa, pietre si copaci rupti a inceput sa se indrepte, pe albia pârâului Tanase, catre zona locuita a cartierului Sublaloaia, din orasul Comanesti, ajungând destul de aproape.

                          Pentru siguranta locuitorilor, autoritatile locale au dat ordin de evacuare, in prima faza a unui numar de 12 familii. Oamenii si-au luat mobila, toate lucrurile din casa, animalele, unii chiar si gardurile si au plecat fiecare pe unde a putut. Unii au stat la rude, altii la adapostul social al orasului. In zona au venit dupa mai multe zile câtiva specialisti de la Bucuresti, care au oferit o serie de masuri pentru ca alunecarea de teren sa se opreasca.

                          FOTO: Fornazer Cristina
                          FOTO: Fornazer Cristina

                          Recomandarea acestora a fost sa se efectueze lucrari de drenare a apei, pentru ca pamântul care aluneca sa se usuce. Problema este ca in zona nu se poate interveni cu utilaje si atunci a trebuit sa se gaseasca o solutie pentru ca aceste lucrari sa se faca totusi. Simion Alboaie (70 ani), fost viceprimar, a inceput o campanie de mobilizare a celor care locuiesc in zona si a unor voluntari si i-a convins sa puna mâna pe cazmale si lopeti si sa se apuce de treaba.

                          „Este foarte important sa drenam apa. Acum este greu, ca este sus, sunt multi copaci rupti prinsi in acel pamânt. Pe o portiune am reusit sa deviem apa la vreo 250 de metri si deja s-a uscat pamântul acolo unde s-au facut lucrarile, dar mai avem de treaba.

                          Au fost zile in care au fost si 20 de persoane, dar si zile cu trei – patru oameni. Prima data când am inceput stateam pe scânduri, ca ne afundam. Nu este usor, dar eu cred ca nu trebuie sa fiu mort inainte de a muri, iar oamenii adevarati trebuie sa lupte.

                          FOTO: Fornazer Cristina
                          FOTO: Fornazer Cristina

                          Trebuie sa luam masuri inainte, nu sa asteptam sa cada drobul de sare. S-au facut plantari de copaci pe portiunea aceea, dupa inundatiile din 2005, dar a fost prea târziu. Padurea a fost taiata acum douazeci si ceva de ani si trebuia sa se faca plantari de atunci. Copacii ar fi fost mari acum si nu mai era aceasta problema”, spunea Simion Alboaie.

                          Temperaturile ridicate din ultima perioada au contribuit la intarirea pamântului, insa pericolul nu a trecut. Mai este mult de munca pentru devierea apei care intretine umezeala in materialul care a pornit la vale, dar oamenii s-au saturat sa stea printre straini sau pe la rude si au inceput sa se intoarca la case, dar pe raspunderea lor.

                          „Am venit de câteva zile acasa. Am stat la fratele meu, dar avem copii, aici este casa noastra si o sa vedem ce va fi. Acum zugravim si punem lucrurile la loc. Când ne-au evacuat, noi eram la serviciu. Au intrat rudele si au scos tot din casa. Avem porcii intr-o parte, vacile in alta. Nu se mai poate asa”, spunea Iuliana Magdan.

                          Primarul orasului Comanesti a stat zi si noapte pe teren, când pamântul inainta si ameninta sa inghita locuintele de la baza versantului. A solicitat specialisti, care sa vina la fata locului si spuna ce este de facut, dar raspunsurile nu sunt tocmai cele asteptate.

                          „La momentul de fata avem o solutie provizorie, aceasta cu drenarea apei. Se merge cu voluntari, se munceste, dar este dificil. Solutii tehnice nu am primit, insa costa foarte mult, de ordinul milioanelor de euro”, ne-a declarat Viorel Miron, primarul orasului Comanesti.

                          Problema este ca tocmai sus exista o mare bucata de pamânt care s-a destabilizat, inca nu a plecat la vale, dar nu se stie ce va fi, daca acest lucru se va intâmpla.

                          Din pacate, la Comanesti, natura i-a pus la grea incercare de mai multe ori pe localnici. In 2004, casele care acum sunt amenintate de alunecarea de teren au fost inundate de pârul Tanase, pe albia caruia a plecat acum la vale portiunea de versant.

                          Dupa acest episod, Simion Alboaie, cel care in 2005 l-a gazduit pentru o noapte in casa sa pe premierul de atunci Calin Popescu Tariceanu, a inceput sa caute o solutie.

                          Nu voia ca apele sa-i distruga inca o data agoniseala. S-a interesat ce este de facut pentru a regulariza cursul pârâului si impreuna cu vecinii de pe strada sa a infiintat o asociatie prin care a atras fonduri nerambursabile de la Banca Mondiala, in cuantum de 75.000 de euro.

                          Proiectul sau a fost unic in tara la acele vremuri si i-a uimit pâna si pe functionari cu implicarea sa. Lucrarea, facuta ca la carte, a fost gata la inceputul lunii iulie 2006, iar oamenii au crezut atunci ca problemele lor au disparut.

                          Ce-i drept apa nu le-a mai intrat in case, dar acum trebuie sa faca cumva sa tina piept muntelui care o ia la vale. Si nu este deloc usor.

                          Peste 3.700 de locuri pentru studii de licenta si master

                            Universitatea „Vasile Alecsandri”: locul in care tinerii se pot forma pentru viitor

                            Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau a inceput admiterea 2016, atât pentru cele 35 de programe de studii universitare de licenta, cât si pentru cele 26 de master. Institutia bacauana de invatamânt superior, cu o istorie de 55 de ani, are in structura cinci facultati: Inginerie, Litere, Stiinte, Stiinte Economice, Stiinte ale Sportului, Miscarii si Sanatatii.

                            Admiterea variaza ca metodologie de la o facultate la alta, dar pastreaza concursul de dosare, in functie de mediile de bacalaureat, la care se adauga si probe de specialitate. La Inginerie, Stiinte si Stiinte Economice sunt concursuri de dosare pe baza de eseu motivational, la Litere, probe de competente, iar la Facultatea de Stiinte ale Sportului, Miscarii si Sanatatii, probe de aptitudini.

                            Pe lânga aceste programe, pot fi accesate si cursurile Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic. Pentru studiile universitare de licenta oferta educationala cumuleaza 704 locuri bugetate si 1.764 locuri cu taxa. De asemenea, studiile universitate de master ofera 379 locuri bugetate si 891 locuri cu taxa.

                            poza rector„Ca rector, am candidat pentru aceasta functie sub sloganul «Studentii sunt ratiunea de existenta a corpului profesoral». In aceasta idee, ne-am propus sa punem accent pe dezvoltarea bazei materiale, pe asigurarea unor bune conditii de studiu, dar si pentru desfasurarea de activitati sportive, culturale, sociale. Foarte importanta este si relatia student – cadru didactic, pentru cresterea rezultatului invatarii.

                            Dorim sa implementam metode moderne de studiu, sa schimbam modul de interactionare cu studentii, modul de evaluare cunostintelor lor, astfel incât cursurile sa fie atractive, interesante, iar studentii sa vina in numar cât mai mare catre noi. Cautam sa atragem si fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii universitare, in special pe laboratoarele didactice, dar si pentru construirea unui Camin Studentesc, care sa aiba si o componenta social – culturala. Continuam colaborarea cu universitatile din Europa, sunt foarte multe cotutele pe studii doctorale cu institutii din Italia, Spania si Franta, in principal, iar pe programul Erasmus avem incheiate 116 acorduri, cu 22 de tari, pentru cel putin 150 de mobilitati de câte un semenstru pe an.

                            Acordam in continuare burse de merit, de studii, sociale, dar si burse pentru diverse activitati cu scopul de a ajuta studentii cu probleme, tabere de vara gratuite, posibilitatea de a efectua practica in intreprinderi din tara si din strainatate, in baza unor acorduri de internship. Chiar acum avem studenti de la Informatica, ce fac practica in Marea Britanie, iar anul trecut 25 de studenti au fost in practica in Austria si Marea Britanie, pe studii de licenta. In continuare, studentii nostri au posibilitatea de a lucra, pe perioada vacantei de vara, in SUA, pe programul extern al universitatii «Work and Travel».

                            Dorim sa dezvoltam si relatia de colaborare cu mediul economic, social, cultural si sportiv local, judetean si zonal. Deja am deschis noi discutii in acorduri de internship cu firmele locale, vom dezvolta proiecte comune cu Consiliul Local si Consiliul Judetean, prin participarea la diferite activitati. Ne dorim ca Universitatea «Vasile Alecsandri» din Bacau sa devina un pol important de dezvoltare in aceasta regiune.

                            Acum ne concentram pe admitere. Avem un target de cel putin 1.500 de noi studenti, pe toate formele de invatamânt. Pe lânga licenta si master, mai avem programe de doctorat, cursuri de specializare, de conversie profesionala.”
                            prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, rectorul Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau

                            Prezentarea universitatii:

                            Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau a fost infiintata in 1961. Recunoasterea calitatii activitatii didactice si de cercetare care se desfasoara aici este realizata si de programele bilaterale privind mobilitatile studentilor si a cadrelor didactice intre universitatile europene. Universitatea are incheiate 116 acorduri inter-institutionale Erasmus cu 92 de universitati din: Africa de Sud (1) Bulgaria (2), Belgia (3), Cehia (2), Croatia (3), Danemarca (1), Germania (2), Finlanda (2), Franta (20), Grecia (2), Italia (9), Marea Britanie (1), Olanda (1), Polonia (8), Portugalia (4), Republica Macedonia (2), Republica Moldova (2), Spania (13), Slovacia (1), Slovenia (1), Ungaria (1), Turcia (11).

                            Totodata, ofera locuri si pentru studenti români din diaspora, cu precadere pentru cei din Republica Moldova si Ucraina. In 2013, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau a primit Premiul de Excelenta pentru Schimburi si Proiecte Internationale, in 2014 Premiul de Excelenta pentru Organizarea celor mai Complexe Evenimente Proprii, iar in 2015 Premiul de Excelenta pentru Comunicare online decernat de Portalul National de Educatie EduManager. Institutia de invatamânt superior bacauana este afiliata si unor retele internationale, precum Black Sea Universities Network (BSUN), European Network of Physiotherapy in Higher Education (ENPHE), European Network of Occupational Therapy in Higher Education (ENOTHE).

                            Totodata, Liga Studenteasca este cea care face parte din identitatea universitatii. Infiintata in 1990, care s-a afirmat deja ca o organizatie cu un puternic impact social si cultural, aceasta colaboreaza cu Departamentul de Consiliere Profesionala, in vederea organizarii de târguri de locuri de munca pentru studenti si absolventi, precum si in vederea instruirii acestora astfel incât sa poata face fata cerintelor unor selectii moderne de personal.

                            Studentii se pot implica si in activitatile desfasurate la Radio UNSR Bacau, dar si in cadrul Postului de televiziune Academic TV, ce functioneaza ca un laborabor multi-media pentru toti tinerii care doresc sa acumuleze experienta in domeniu. Acest studio emite intern in campusurile universitatii, produce si difuzeaza emisiuni (dezbateri, stiri), spoturi si reclame, precum si materiale promotionale.

                            Oferta educationala pe studii de licenta

                            licenta-15x21

                            Oferta educationala pe studii de master

                            master-15x21

                            Studentii au la dispozitie:
                            – 2 campusuri universitare;
                            – Biblioteca universitatii;
                            – 900 de locuri de cazare in patru camine;
                            – Restaurantul universitatii;
                            – Baza sportiva;
                            – Radio studentesc UNSR Bacau.
                            www.ub.ro

                            studenta Ioana Bour (1)

                            „Am vrut sa ma perfectionez in Jurnalism sau Relatii Publice. Am ales Bacaul si universitatea de aici, dar nu regret alegerea facuta. Am fost si cu o bursa Erasmus in Italia, Torino, timp de cinci luni, de pe 11 februarie pâna pe 11 iulie 2016, pe «Jurnalism si informatie», un mare avantaj pentru noi, studentii; vezi alt sistem educational, te dezvolti in domeniul in care vrei sa profesezi, inveti ceva nou, in care vrei sa te perfectionezi. Lucrez si la Radioul studentesc UNSR Bacau, imi place foarte mult aici, am descoperit o echipa frumoasa, suntem toti studenti din universitate. Universitatea «Vasile Alecsandri» este locul unde poti sa te formezi, profesorii sunt pregatiti, important este sa vrei sa inveti. Tine de alegerea in ceea ce vrei sa faci. Dar eu aici am descoperit ceea ce-mi trebuie!”
                            Ioana Bour, studenta in anul III la Comunicare si Relatii Publice

                            Fotbal/ Liga a II-a: Speranta moare ultima

                            Weekendul se anunta hotarâtor pentru SC Bacau, in conditiile in care luni se trag la sorti meciurile din campionat

                            Campionatul ligii secunde a intrat in faza finala a pregatirilor. Luni va avea loc tragerea la sorti a jocurilor, iar sâmbata viitoare se va disputa prima etapa. Sport Club Bacau este inscrisa in campionat, dar participarea sa in competitie se afla sub semnul intrebarii. La fel ca si viitorul echipei, de altfel.

                            Valul va fi ridicat, probabil, in acest weekend, când este programata si o conferinta de presa- prima dupa multa vreme- in care presedintele SC-ului, Cristi Ciocoiu, va detalia situatia clubului pe care il conduce.

                            In conditiile in care tratativele cu Primaria au intrat in impas (pozitia municipalitatii fiind clara, prin vocea primarului Cosmin Necula:

                            „Preluam echipa doar fara datorii”), singurele sperante ale divizionarei B se leaga de sosirea unui investitor. Acesta are un nume si un prenume: Tudose Viorel. Dar nu si un CV incurajator, postura sa de „posibil finantator” planând in trecut, fara succes, deasupra mai multor cluburi, de la Gloria Buzau la U Cluj si de la FC Arges la Ceahlaul.

                            Mai nou, patronul companiei Getica 95 se afla in discutii si cu Poli Timisoara, echipa care, de ieri, este inlocuitoarea Rapidului in prima liga. Tot ieri, conducerea Sport Clubului a asteptat un semnal din partea lui Viorel Tudose.

                            Pâna aseara, insa, raspunsul nu venise. „Inca mai speram ca lucrurile se pot rezolva, in sensul ca ne vom recupera banii munciti si ca echipa va participa in campionat”, isi fac singuri curaj jucatorii Sport Clubului.

                            Aceia care au mai ramas la echipa, fireste. Stiti cum se zice: speranta moare ultima. Numai ca, intr-un final, daca nu apare nimic nou, moare si ea.

                            Fotbal/ Liga a III-a: Infrângere pentru Aerostar

                            La mijlocul saptamânii, divizionara C Aerostar Bacau a sustinut primul joc de verificare din aceasta vara. „Aviatorii” au fost invinsi cu 3-0, la Câmpulung, de Foresta Suceava (fosta Rapid CFR Suceava). Desi retrogradata in Liga a III-a, Foresta are sanse mari de a activa, in continuare, in esalonul secund, in conditiile in care exista foarte multe echipe care, desi inscrise in campionat, nu vor putea participa din cauza problemelor financiare.

                            De altfel, Foresta a si depus la FRF o cerere de inscriere in Liga a II-a. La amicalul de la Câmpulung, cu Aerostar, pentru Foresta au evoluat si doi jucatori care au parasit-o pe Sport Club Bacau in aceasta saptamâna: stoperul Andrei Burca si fundasul stânga Dudu Druga.

                            In ceea ce priveste Aerostarul, gruparea antrenata de Mihai Ionescu se afla in plina remaniere a lotului de jucatori. „Avem câtiva jucatori in probe, dar vrem sa mai aducem atât tineri, cât si fotbalisti cu experienta”, a declarat noul antrenor al „aviatorilor”, care a inceput jocul de la Câmpulung in formula: Savu- Hâncu, Ardei, Hutanu, Strat- Intuneric, Chirila- Honea, Padovei, Blanaru- Scânteie.

                            Au mai jucat: Craciun, Artenie, Stanciu, Istrate.

                            Volei/ Jocurile Europene Universitare: Fetele da, baietii nu

                            Echipa de volei feminin a Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau inregistreaza un parcurs fara greseala la cea de-a treia editie a Jocurilor Europene Universitare ce se desfasoara in Croatia.

                            In formula Sabina Moisa, Ioana Baciu, Andreea Fiterau, Cristina Cazacu, Iulia Matache, Lorena Ciocian , Mihaela Albu, Andra Ciucu, Valentina Patrascanu si Melinda Sipos, studentele au câstigat cu punctaj maxim grupa C a turneului de la Zagreb, acumulând trei victorii in trei meciuri: 3-1 (-23, 19, 16, 21) cu Universitatea Strossmayer Osijek (Croatia), 3-0 (17, 15, 21) cu Universitatea Lausanne (Elvetia) si 3-0 (21, 15, 21) cu Northumbria University din Marea Britanie. Vineri, in „sferturi”, bacuancele vor intâlni ocupanta locului secund in grupa A, Universitatea Tehnica din Munchen (Germania).

                            La Jocurile Europene Universitare din Croatia, Universitatea „Vasile Alecsandri” participa si cu echipa masculina de volei. Spre deosebire de fetele antrenate de Aurel Cazacu, baietii pregatiti de Cornel Paduraru si Eusebiu Turcanu au câstigat doar un meci in grupa, primul, cu 3-2 contra Universitatii Jyvaskyla din Finlanda.

                            Studentii bacauani au cedat la scor de trei puncte urmatoarele doua jocuri disputate in grupa A: 0-3 cu Universitatea Tehnica din Munchen si 1-3 cu Universitatea Zagreb.