vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2722

Bacăul îmbătrânește

    Populația după domiciliu a județului Bacău, înregistrată de Direcția Județeană de Statistică (DJS) la 1 ianuarie 2017, a scăzut față de începutul anului 2016 și s-a constatat fenomenul de îmbătrânire.

    „La 1 ianuarie 2017 – spun statisticienii – se accentuează fenomenul de îmbătrânire demografică prin scăderea populaţiei tinere (0-14 ani) cu 1.317 de persoane, concomitent cu creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 14,2 la 14,4% (plus 1.567 de persoane) şi scăderea populaţiei adulte (15-64 ani) cu 2.546 de persoane faţă de începutul anului 2016”.

    La 1 ianuarie 2017, populaţia după domiciliu în judeţul Bacău a fost de 745.393 de persoane. Populaţia feminină reprezenta 50,5% (376.665 de persoane) din totalul populaţiei, fiind majoritară în judeţ. În mediul rural locuiesc 393.839 de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţie, respectiv 52,8%.

    Precizările DJS au fost făcut cu prilejul zilei „Ziua Mondială a Populaţiei”, marcată în fiecare an pe 11 iulie, din 1987 când a fost declarată oficial de Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru că pe 11 iulie 1987 populaţia lumii a atins pragul de cinci miliarde de locuitori.

    Gâlceava pesimistului cu Lumea

    Sunt poeți care încremenesc într-un singur registru. De la o vreme, nici nu le mai poți citi noile volume. Știi că nu te mai așteaptă nicio surpriză stilistică sau de abordare metafizică, nu-ți mai este oferită, ca ospăț al cugetării, nicio nouă nuanță estetică. Ai mereu sentimentul unui déja-vu care-ți șoptește că-ți irosești timpul citind.

    Calistrat Costin, poetul – ironicul, sarcasticul, jupuitorul de caractere aflate în ofsaid și de mentalități care nu sunt croite după algoritmul spiritului său, făuritorul de metafore sprințare și cu licență confirmată de critica literară asupra vitriolului estetic – evadează iar/minunat din toate ,,înțepenirile” și ne oferă, în volumul ,,Fericit cel care…” (Editura Ateneul scriitorilor, Bacău, 2017), subintitulat (cu modestie, desigur) ,,înțelepciuni în re…versuri”, un spectacol ideatic grav în care picură elevat, cu suflu existențialist, gânduri despre grijă, marea singurătate, efemeritate, deșertăciune, viațămoarte, moarte-nemoarte…

    El – pragmaticul cetății, neobositul, călătorul aflat mereu la capătul unui alt proiect –, în culisele marii sale intimități zămislește strigăte de alarmă: ,,am început să mor, mi-amar de dulce/și foarte bine,/de mine, de tine îți mai aduci/ aminte?!/De drag și de dor de cheagul tău,/de mierea ta,/resimt cum timpul moare/lăsându-mi mie partea pribegiei”. (,,Scrisoare”). Strigătul său aleargă printr-o pustie a pustietăților: ,,Singurătatea cea mai deplină/se cucerește între semenii tăi/cărora, culmea, nu le place raiul,/privilegiul singurătății!/să ne înțelegem: singurătatea/nu e nici viața, nici moartea,/singurătatea e mai mult decât/ființa și neființa la un loc…”
    (,,Amăgiri”). Voroava cu Dumnezeu are aura unei spovedanii amare: ,,Am ostenit, Părinte Mare Arhitect,/creațiunea ta, sfânta ta operă/pare-a nu mai spune nimic, nimănui,/nici viața, nici moartea care/vor să vină!” (,,Zadarnic, nezadarnic…”). Îl rod marile tăceri: ,,Cum te simți, Doamne,/după atât-amar de ani?/………………………../De ce nu-mi răspunzi?!” (,,Amăgiri”). Deghizată, vocea Ecleziastului, înveșmântată în deșertăciune, pare a se auzi de peste tot: ,,M-am cam săturat de mine,/pământule,/mi-e dor de tine ciudat,/de lumea ta mi-e silă,/să urc la ceruri nu mă îndur./Trist capăt de drum când/ai ajuns/să urăști creațiunea…” (Ibidem).

    Calistrat Costin s-a reinventat atins de aripa un pesimism trimis în lume de monstrul Timp: ,,Mă mișc pe pământ, din ce în ce/mai încet;/mă alergam până mai ieri/din ce în ce mai repede/și tot n-am ajuns nicăieri./Mă gândesc să-mi iau zborul” .(,,O seamă de replici”)… Un alint estetic (inundat de stoicism?) te întâmpină aproape peste tot în volum: ,,A-nceput să nu-mi mai pară rău/(nici bine!)/după viața pe care-am dus-o,/sunt pe drumul cel bun…/ Cât privește viața(viețile)/viitoare,/ n-am absolut nicio părere,/poate c-așa și trebuie,/să nu complicăm lucrurile prea mult…” (,,Amăgiri”). Tonul său grav aruncă în acest volum altfel de accente oblojitoare peste rănile lumii: ,,Fericiți cei care nu mai așteaptă/sfârșitul,/fericiți cei care s-au lepădat de/istorie/și hulesc infinitul,/fericiți cei care cugetă ca pământul/și simt ca marea,/fericită beția uitării, fericită/împătimirea de a urî până la capăt/când în piața centrală/se cântă imnuri de slavă/monstrului împărat,/fericiți cei care așteaptă și/ nu știu ce”.(Ibidem).

    Calistrat Costin, consacrat ca prinț al versului zglobiu, ne privește acum cioranian, convertit la pesimism, și parcă încearcă să ne molipsească de… capitulare: ,M-am împăcat, m-am învățat, aproape/fericit/cu gândul morții,/prea fericit n-am fost niciodată/cu celălalt gând, al vieții…” (Ibidem). S-a spus că dacă vreodată luciditatea și pesimismul ar fi luat formă de om, acestea s-ar fi întrupat în Emil Cioran. Încep să cred că pesimismul și luciditatea s-ar putea întrupa și în Calistrat Costin, cel din Strigătul ,,Fericit cel care…” François Truffaut, critic de cinema, regizor, scenarist și actor, zicea că ,,pesimistul este un optimist cu experienţă”, în vreme ce Petre Țuțea ne spunea că pesimismul este ,,expresia metafizică a lucidității”. Mă încântă și ce scrie Dorel Schor: ,,Pesimiștii nu au dezamăgiri”. Ar fi interesant de aflat cum definește Calistrat Costin pesimismul.

    Pastișând copios, am putea spune că ,,Fericit cel care…” este și o incitantă gâlceavă a pesimistului cu lumea. Pesimistul fiind, firește, înțeleptul care nu vrea să se lase niciodată surprins de capcanele ticăloase ale fragilei noastre supraviețuiri. Invitației de a citi ,,Fericit cel care…” îi adăugăm și spusa lui Cioran, din ,,Lacrimi și sfinți”: ,,Cu cât îi citesc pe pesimişti, cu atât iubesc viaţa mai mult”.

    Laura Ionașcu și povestea ei de 10 (zece)

      Atunci când vrei, se poate. Atunci când ești perseverent și muncești, inevitabil ajungi la perfromanță. Indiferent de unde ești! A dovedit-o din plin Laura Elena Ionașcu, absolventă a Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, una din cei patru candidați care au luat examenul de bacalaureat cu 10 (zece) pe linie.

      Am scris despre toți patru, dar revin la Laura pentru povestea ei frumoasă. A crescut la țară, în satul Goșmani, din comuna Români, județul Neamț. A ales liceul în Bacău, a stat patru ani în cămin, dar a învins. Iar drumul ei în viață abia începe.

      „Crescând la țară, încă de mică am înțeles un lucru foarte important: ca fată, destinul tău este deja scris. Am înțeles că şcoala este singura soluție, pentru mine, de a-mi forma un viitor exact aşa cum îmi doresc. Totuşi, în ciuda obstacolelor pe care le impune mediul rural pentru un elev, în ceea ce priveşte educația, «lumea satului» reprezintă o adevărată oază de valori”, ne-a spus sincer Laura Ionașcu, încă de la începutul discuției noastre. S-a format în satul natal.

      Acolo a găsit adevăratele valori. A participat, încă de mică, la multe proiecte în parteneriat cu biserica parohială. „Aici, şcoala şi biserica reprezintă elementele definitorii ale societății rurale. În timpul şcolii, doamna Verginia Ursache, preoteasa satului şi totodată cea care ne-a fost şi învățătoare, s-a implicat enorm pentru ca noi să beneficiem de mai multe facilități, care sunt greu accesibile elevilor de la sat. Tot dumneaei a înființat şi o formație de dansuri populare, din care am făcut şi eu parte, din dorința de a promova satul nostru şi tinerii de aici.

      De asemenea, profesorii Școlii «Gheorghe Nicolau» au dovedit o adevărată determinare, încercând să ne mențină rezultatele la nivelul celor din mediul urban, ba chiar încercând să le depăşească. Datorită eforturilor lor, mulți dintre elevii din generația mea am ajuns la licee bune şi foarte bune”, a mai povestit Laura. În ciclul primar a făcut orele la „simultan” deoarece erau doar şase elevi în clasă, iar ea era singura fată.

      Acest lucru s-a schimbat însă începând cu clasa a VI-a când a fost transferată la şcoala din comuna Români, alături de ceilalți colegi de clasă. Noi provocări, noi profesori, navetă destul de dificilă, dar a reuşit să termine cu bine gimnaziul. Și apoi a ales Bacăul. „Iar Colegiul Național «Vasile Alecsandri» a fost prima mea opțiune, la admiterea în liceu”, spune ferm.

      Cameră de cămin împărțită cu alte 7 colege

      Au urmat anii de liceu, şi implicit, anii de cămin, care s-au dovedit pentru ea a fi plini de surprize. La început i-a fost mai greu, mai ales pentru că venise într-un oraş în care nu avea nici măcar un prieten, iar personalitatea ei introvertită, după cum singură mărturisește, nu era un avantaj. La cămin a stat alături de alte 7 eleve în aceeași cameră, astfel încât și acomodarea i-a fost destul de dificilă. „Am reuşit însă să trecem peste diferențele dintre noi, să ne acceptăm reciproc şi să ajungem prietene bune.

      În ultimii ani, cel puțin, în camera noastră a fost o atmosferă jovială, iar unele dintre cele mai frumoase amintiri au legătură cu aceste fete minunate”, ne-a mai spus absolventa de 10 de la „Alecsandri”. În cei patru ani de liceu, a participat la foarte multe activități, proiecte şi concursuri, sub îndrumarea cadrelor didactice din colegiu şi, în special, a profesoarei diriginte Ramona Mocanu, care a ajutat-o să-și dezvolte personalitatea, să-și cunoască limitele şi să le depășească perseverând mereu.

      „Iubesc acest liceu, și sunt foarte sinceră când spun asta. Îl iubesc pentru că, aici, profesorii sunt înțelegători față de elevi şi chiar le pasă de viitorul nostru. Îl iubesc, pentru că, la «Alecsandri», am întâlnit, în primul rând, oameni de o adevărată valoare. De asemenea, sunt bucuroasă că am fost într-un colectiv de viitori doctori, psihologi, magistrați, jurişti, profesori, diplomați, şi nu numai, oameni prin care societatea noastră se poate mândri din nou. Pentru mine, ultimul an de liceu a fost cel mai frumos, dar şi cel mai încărcat de emoții”, ne-a mai precizat Laura Ionașcu.

      A luptat să obțină o notă mare pentru a reuși pe mai departe

      Recunoaște că examenul de bacalaureat de anul acesta nu a fost un motiv de îngrijorare pentru întreaga clasă în care a învățăt şi nici pentru restul claselor de a XII-a din liceu. „Asta pentru că eram cu toții conştienți că nu vom pica niciunul. Eram îngrijorați mai mult de notele pe care le vom lua, întrucât, pentru a ne asigura admiterea la o universitate «de top», aveam nevoie de medii cât mai mari la examen. Dacă am reuşit să le obținem, acest fapt se datorează în principal profesorilor din colegiu”, ne-a mai spus interlocutoarea nostră. Iar ca de final a mai adăugat:

      „În decursul anilor de şcoală, am învățat trei lucruri extrem de importante pentru mine: 1. În tot ceea ce faci, pune-ți întreaga încredere în Dumnezeu, iar rezultatele te vor surprinde mereu. 2. Pentru a reuşi să excelezi, ai nevoie de ambiție și perseverență, iar chiar dacă apare vreun eşec, acesta nu trebuie să te decepționeze. 3. În jurul nostru există foarte mulți oameni minunați, oameni care îți pot aduce de foarte multe ori o schimbare în bine. Trebuie doar să îți faci timp să îi observi şi să le acorzi atenția cuvenită.”

      Pe 23 iulie, Laura Ionașcu va mai avea de trecut un hop, admiterea la Facultate. A ales Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Drept, la care va mai da un examen la Limba română. „Dar va conta și nota de la Bacalaureat, în proporție de 50%. Cred că va conta și media de liceu, care la mine este de 9,94. Oricum, am încredere în mine”, a conchis fericită Laura. Un copil frumos, modest, muncitor, vesel și perseverent. O învingătoare!

      „Adevărații eroi din spatele acestei poveşti sunt părinții, profesorii şi prietenii mei. Părinții care m-au susținut şi m-au ajutat mereu în toate modurile posibile și chiar imposibile, oricât ar fi fost de greu în vreun moment. Echipa de profesori care a devenit o adevărată familie, întrucât au trecut peste ierarhia atât de scorțoasă impusă de societate şi ne-au fost mereu alături; ei sunt oamenii care şi-au pierdut zile şi nopți întregi, în folosul nostru, lucrând cu determinare şi perseverând alături de noi – şi din aceste motive, şi nu numai, le sunt profund mulțumitoare! De asemenea, toate acestea se datorează şi tuturor prietenilor apropiați care au reuşit să mă facă să iubesc aceşti ani de liceu şi să regret trecerea lor, în fiecare zi de şcoală, de cămin şi nu numai.”

      Parohia Precista – Tg. Ocna

        BISERICA PRECISTA – Târgu Ocna (1662; 1860) are ca hram „Adormirea Maicii Domnului” şi a fost zidită prima dată în anul 1683 (după alte izvoare în 1662) şi apoi refăcută şi mărită în anul 1860, după cum reiese din pisania care se află deasupra uşii la intrarea în pronaos:

        „Această biserică, fostă mănăstire „Precista”, înălţată de boier Gheorghe Ursache, în anul 1683 şi prin testament închinată sfintei mănăstiri „Ivirul” din Muntele Athos, cu timpul fiind deteriorată şi gata a se prăbuşi, a fost reconstruită şi mărită prin cheltuiala şi supravegherea prea cuviosului arhimandrit şi stareţ Damaschin Iviritul, în anul 1860, prin ajutorul lui Dumnezeu (202 ani a fost mănăstire).
        Primul egumen a fost ieromonahul Cozma, urmat de arhimandriţii: Ezechil, Teona, Teofan, Sofronie, Miftodie, Sofronie, Calinic, Neofit, Neofit, Paisie, Procopie, Paisie, Melitie, Melitie, Agapie şi Damaschin.

        Din 1863 au urmat egumenii: Policarp Popescu, Vasile Ştefănescu (ajunşi arhierei), Climent Mihăilescu, Ghenadie Miresescu şi protosinghelul Iosif Nicolau (1873- 1885), care a făcut unele reparaţii.

        Din anul 1885 devine biserică de mir cu preoţii: ARGHIR GOAGĂ (1885 – 1916), GHEORGHE TUDORACHE (1916 – 1918), Econom N. ATANASIU ( 1918 – 1940), IOAN MATEI ( 1940 – 1974).
        În anii 1928 – 1929, biserica a fost pictată în ulei, iar în anul 1968, în frescă, de pictorul Dimitrie Hornung şi sfinţită de P.S. PARTENIE CIOPRON (la 29 septembrie 1968).
        In anii 1987 – 1989, prin osârdia membrilor Consiliului parohial, a enoriaşilor parohiei şi a altor credincioşi, pictura a fost restaurată – repictată – de Doamna Ecaterina Ardeleanu. Sfinţirea s-a oficiat de către P.S. EFTIMIE LUCA, Episcop al Eparhiei Romanului şi Huşilor, în anul 1995, luna august, ziua 20, paroh fiind preotul PAVEL CURCUŢĂ.” (1974-1999).

        Cercetătorul contemporan Florin Marinescu care a cercetat bogata arhivă a Mănăstirii Ivir, avansează ideea că biserica ar fi fost construită înainte de 1662.
        Menţionăm aici faptul că Mănăstirea Precista a avut multe moşii. Vistierul Gheorghe Ursache dăruieşte în anul 1683 moşiile Liteni (judeţul Suceava), Seminoancele sau Ocneanca (jud. Putna), Vlădiceni din ţinutul Hotinului şi altele.

        La anul 1863, datorită secularizării averilor mănăstireşti, ea a fost deposedată de aceste moşii.

        Urmaşii lui Gheorghe Ursache, unii înrudiţi între ei, Buhuşi, Balş, Racoviţă, Şoldan, ca şi Domnitorul Ioan Calimachi şi Alexandru Ipsilanti îi vor face numeroase danii.

        O parte din documentele mănăstirii vor fi duse de către egumenul Damaschin în 1863 la Mănăstirea Ivir, unde se găsesc şi astăzi.

        Mănăstirea Precista împreună cu Mănăstirea Răducanu ar fi stăpânit peste 74 de moşii şi părţi de moşii în nouă ţinuturi ale Moldovei (Bacău, Covurlui, Hotin, Iaşi, Neamţ, Putna, Suceava, Tecuci, Vaslui), silişti, livezi, poieni, bălţi, terenuri în Târgu Ocna şi Tg. Trotuş, crâşme la Iaşi, Tg. Ocna sau în sate, vii la Odobeşti, Grozeşti şi Ocna. Mori pe apa Slănicului şi Trotuşului. Prăvălii şi hanuri: Bacău şi Tg. Ocna. Toate aceste proprietăţi vor fi vândute conform legii din 1873.
        De asemenea s-a bucurat şi de mile domneşti: cantităţi de sare, untdelemn şi tămâie anual.

        Venitul Mănăstirii Precista, după o listă a Departamentului Averilor Bisericeşti din 1848, era de 6.000 de galbeni, fiind pe locul doi după Mănăstirea Răchitoasa.
        Actuala biserică, reconstruită între anii 1859 – 1860 este din cărămidă şi piatră cioplită iar cheltuielile au fost suportate din veniturile pe care le poseda mănăstirea.

        În pridvorul actualei biserici se află o pisanie în limba greacă care are următorul conţinut:

        „Această biserică Mănăstirea Precista mai întâi de Dumnezeu creată şi înălţată de boierul Gheorghe Ursache şi prin testament închinată sfintei mănăstiri Ivirul din Muntele Athos, care cu timpul fiind deteriorată şi gata a se prăbuşi, a fost reconstruită şi mărită prin cheltuiala şi supravegherea Prea Cuviosului Arhimandrit şi Stareţul Damaschin Ivirit, în anul 1860, prin ajutorul lui Dumnezeu.”.
        Biserica este construită în interior în formă de treflă iar în exterior de cruce grecească, cu arcuri şi console pe care se sprijină turnul principal.

        Are o arhitectură foarte bine proporţionată şi o catapeteasmă impunătoare, pictată de către D. Petrescu.

        Actuala biserică a fost renovată în 1914, 1934, 1968 şi 1982.

        Deasupra pridvorului se află turnul clopotniţei care adăposteşte patru clopote, dintre care unul are o inscripţie în limba greacă.(Sursa)

        Echipă completă la Primăria Moinești

          SONY DSC

          Valentin Vieru, primarul municipiului Moinești, nu mai este singur. Consilierii locali au decis, prin vot secret, că el va fi ajutat în administrarea urbei de către Neculai Breahnă, membru al aceluiași partid: Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE).

          Postul de viceprimar a rămas vacant după ce Viorel Ilie, ales primar în 2016, a ajuns senator, apoi ministru, iar viceprimarul Valentin Vieru i-a preluat atribuțiile. Pe 11 iunie, Valentin Vieru a câștigat alegerile pentru funcția de primar al municipiului.

          Prof. Neculai Breahnă este absolvent al Facultății de Matematică din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” Bacău și a lucrat ca profesor până la alegerile din 2016.

          „Mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat, sper să formăm o echipă pentru bunăstarea municipiului Moinești si a locuitorilor acestuia”, a declarat proaspătul viceprimar.

          „Domnul Breahnă se bucură de susținerea majorității consilierilor și, bineînțeles, de sprijinul meu. Îl consider omul cel mai potrivit pentru funcția de viceprimar. Sunt sigur că împreună vom finaliza cu succes proiectele în curs, dar vom iniția și altele prin care să contribuim la dezvoltarea municipiului”, afirmă primarul Valentin Vieru.
          Neculai Breahnă este căsătorit, soția fiind tot profesor de matematică, și are, împreună cu aceasta, un fiu care este medic chirurg în Marea Britanie.  

          Opera arhitectului ceh al Casei Regale în expoziție la Bacău

          Filiala Regională Bacău-Neamț a Uniunii Arhitecților din România (UAR) și Filiala Teritorială Bacău-Neamț a Ordinului Arhitecților din România (OAR) au deschis, în holul principal al Complexului muzeal „Iulian Antonescu”, din Bacău, expoziția itinerantă „Karel Zdenek Líman – arhitectul ceh al Casei Regale a României”. La eveniment au fost prezenți Liliana Bârgu – președinta OAR Bacău-Neamț, Gelu Tudorache – președintele UAR Bacău-Neam, arhitecți și iubitori de artă și frumos din județele Bacău și Neamț.

          Deschiderea și prezentarea expoziției a fost făcute de prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, din București, curatorul expoziției. „Imaginea fotografică – a spus Sorin Vasilescu – devine și în această expoziție, un instrument de introspecțiune în arhitectură. De această dată în opera arhitectului Karel Zdenek Líman. Ne-au sprijinit pentru realizarea expoziției companie energetică CEZ, dar și ambasada Cehiei la București. Arhitectul s-a integrat total în realitatea românească, a beneficiat de recunoașterea familiei regale și i s-au conferit cele mai înalte decorații românești”.

          Pe simezele expoziției sunt montate peste 80 de panouri cu fotografii mari, cu imagini de ansamblu, din interioare sau de detalii ale edificiile pe care le-a proiectat sau la care și-a adus o contribuție majoră Karel Zdenek Líman. Pot fi văzute, astfel, între altele, Castelul Peleș, casa prințului Carol din București, cabana regelui Ferdinand de la Lăpușa și extinderea Palatului Cotroceni. Expoziția prezintă și date biografice, proiecte puse în operă de arhitectul Liman și însemnătatea sa pentru evoluția arhitecturii moderne românești.

          Karel Zdeněk Líman (1855-1929) arhitect ceh cu studii la Praga şi München, specializare la Viena a fost timp de 35 de ani în serviciul Casei Regale a României (1894-1929), iar din 1904 șef al Biroului regal de arhitectură. Astfel – a precizat Sorin Vasilescu – i s-au încredințat, din ordinul Regelui Carol I, importante lucrări de arhitectură, reconfigurarea, amplificarea și redecorarea castelului Peleș, proiectul și construcția castelului Pelișor, refacerea tuturor clădirilor administrative de pe Domeniul regal Peleș. Iar în perioada României Mari, Líman și echipa sa au avut ca proiect principal reamenajarea interioarelor castelului Bran – reşedința de locuit a Reginei Maria. De asemenea, arhitectul a participat la restaurarea bisericilor Sf. Nicolae și Trei Ierarhi din Iași și a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.

          Curatorul ne-a declarat că va lăsa această expoziție în Bacău până în luna septembrie. Intrarea este gratuită.

          Bacău: Razie a polițiștilor în Piața Centrală

            Poliţiştii Secţiei 2 Poliţie Bacău au acţionat la data de 12 iulie a.c., pe linia combaterii actelor de comerţ neautorizat, cu un efectiv format din 8 poliţişti şi 2 jandarmi.

            În cadrul acţiunii au fost verificaţi un număr de 37 agenţi economici şi producători agricoli din Piaţa Mioriţa şi Piaţa Centrală din municipiul Bacău, fiind aplicate 14 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1040 lei şi confiscate 120 pachete ţigări netrimbate, în valoare de 1080 lei.

            Astfel, în urma verificărilor şi controalelor efectuate, poliţiştii au identificat la sectorul “Lactate”, două persoane de sex feminin, din comunele Ungureni şi Dămieneşti şi una din municipiul bacău, care ofereau spre comercializare produse lactate, fără a avea consemnate pe eticheta de produs, data obţinerii produsului şi localitatea de origine. Persoanele în cauză au fost sancţionate contravenţional cu amendă în valoare de 100 lei fiecare, conform Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

            De asemenea, la sectorul ”Legume-Fructe”, poliţiştii au aplicat sancţiuni în valoare totală de 450 de lei, unor persoane care ofereau spre comercializare legume şi fructe fără a avea consemnate pe eticheta de produs, data obţinerii produsului şi localitatea de origine, conform aceluiaşi act normative.

            Material lemnos confiscat de poliţişti

              FOTO: Arhiva

              Poliţiştii Secţiei 7 Poliţie Rurală Brusturoasa au acţionat la data 13 iulie a.c., pe linia prevenirii şi combaterii delictelor silvice şi a altor încălcări ale legislaţiei, privind circulaţia şi comercializarea materialului lemnos.

              În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au depistat şi sancţionat contravenţional, cu amendă în cuantum de 2000 lei, un bărbat din comuna Ghimeş-Făget, după ce a sustras un arbore esenţă răşinoase, specia molid, din pădurea administrată de Ocolul Silvic din localitate.

              De asemenea, pe DN 12 A, în localitatea Palanca, poliţiştii au depistat un bărbat în timp ce transporta cu o autoutilitară cantitatea de 3,5mc lemn de fag, fără a avea documente de provenienţă şi transport, fiind sancţionat cu amendă în cuantum de 5000 lei.

              În urma acţiunilor organizate în fondul forestier de stat şi privat, de pe raza comunelor Brusturoasa, Palanca şi Ghimeş Făget, au fost identificate un număr total de 74 piese buştean, esenţă răşinoase, specia molid, de diferite diametre şi cu lungimi cuprinse între 4 şi 8 m. Materialul lemnos cu un volum total de 18,13mc în valoare de 3898 lei a fost confiscat şi lăsat în custodia reprezentanţilor ocoalelor silvice.

              Trei răniți într-un accident la Nicolae Bălcescu

                FOTO: Ionut Daniel

                La data de 13 iulie a.c., în jurul orei 12.00, în afara localităţii Nicolae Bălcescu, polițiștii rutieri au cercetat împrejurările producerii unui accident de circulaţie, în urma căruia trei persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
                Astfel, poliţiştii au constatat că un bărbat de 58 de ani, din Bacău, în timp ce conducea un autoturism, la ieşirea dintr-o parcare, nu a acordat prioritate de trecere la efectuarea unui viraj la stânga şi a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat de 55 de ani.

                În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a celor doi conducători auto şi a unui bărbat de 35 de ani, din comuna Mărgineni, pasager în autoturismul care circula regulamentar. Toţi trei au fost transportaţi la Spitalul Judeţean Bacău pentru investigaţii medicale.

                Cei doi conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative şi li s-au recoltat mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

                În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                Șezlonguri la ştrandul Letea

                  Începând de joi, 13 iulie, ştrandul Letea Bacău pune la dispoziţia băcăuanilor, şi nu numai, şezlonguri spre închieriere. Au fost achiziţionate 50 de şezlonguri, tariful de închiriere fiind de 7 lei pe zi.

                  Programul ştrandului Letea este zilnic, de la ora 09.00 la ora 19.00, iar tariful de intrare este neschimbat față de anul trecut: 3 lei pentru copii și 5 lei pentru adulți.

                  Ștrandul dispune de două bazine. Adâncimea bazinului mic este de 1 m, iar bazinul mare mare este adânc de 2,6 m. Apa este monitorizată în permanență, curațată si schimbată la cel puțin 3 zile.

                  Ștrandul Letea dispune şi de un punct de prim ajutor cu voluntari de la Crucea Roșie Bacău, vestiare și dusuri, loc de joacă cu nisip.

                  Accident mortal în afara localității Dumbrava

                    In aceasta dimineata, pe DN 2, in afara localitatii Dumbrava s-a produs un accident rutier in urma caruia o persoana a decedat, iar alte trei au ajuns la spital.

                    Dupa primele cercetari facute la fata locului, un tanar de 23 ani, din Suceava, in timp ce conducea un autoturism Volvo, cu volan pe dreapta, pe directia Bacau – Roman, a intrat in depasirea unui TIR pe care l-a acrosat, dupa care a patruns pe contrasens unde a intrat in coliziune cu un autoturism, care circula regulamentar din sens opus, la volan fiind un barbat de 58 de ani, din Beresti Bistrita.

                    In urma impactului, soferul de 58 de ani a decedat. Conducatorul auto care a intrat in depasire se afla in masina alaturi de sotia de 23 de ani si de copilul de 2 ani si au ajuns toti la spital, cu traumatisme, fiind in investigatii.

                    Politistii continua cercetarile pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul.

                    Festivalul Minifotbalului Românesc. Luptă strânsă

                    În această seară au loc meciurile din „sferturi”, care vor decide numele echipelor ce se vor bate sâmbătă pentru medalii la ediția 2017 a Campionatului Național

                    Startul turneului final al Campionatului Național de Minifotbal, organizat de Federația de profil în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău și cu Primăria Municipiului Bacăul, a adus și primul forfait: cel al craiovenilor de la Phoenix. De neprezentarea oltenilor a beneficiat și campioana Bacăului, Golden Boys, care, după ce a trecut cu 2-0 de Ajax Dulcissimo Galați, a câștigat la masa verde jocul cu Phoenix Craiova. Cu dreptul a debutat și cealaltă reprezentantă a gazdelor, Coriolan Bacău. După un meci palpitant, fără goluri, Întuneric și compania au luat 2 din cele 3 puncte grație succesului repurtat în urma loviturilor de departajare, cu scorul de 3-2 în fața celor de la MAV Sports Timișoara. Interesant este că timișorenii au cedat la penalty-uri si al doilea meci, cel jucat ieri, împotriva echipei Dia Guard Divino Zalău. De penalty-uri a avut nevoie și campioana en-titre FC Hermannstadt Sibiu pentru a câștiga prima sa partidă de la turneul final din Bacău. Toate aceste rezultate evidențiază lupta strânsă care se dă pentru accederea în sferturile de finală ce ar urma să se desfășoare în această seară pe terenul mobil amplasat în spatele Casei de Cultură și pe cel de la baza sportivă TNT. Sâmbătă, în schimb, toată atenția se îndreaptă exclusiv spre terenul din spatele Casei de Cultură, pe care vor avea loc semifinalele și finalele. Festivalul Minifotbalului Românesc de la Bacău se va încheia cu un concert al trupei Direcția 5.

                    Rezultate înregistrate

                    Grupa A: Sanorom Bolotești- Divertis Târgoviște 2-3, Sporting Brad- FC Hermannstad Sibiu 0-0, 3-2 după penalty-uri, Sanorom Bolotești- FC Hermannstadt Sibiu 2-4, Beer Hunters Alba Iulia- Sporting Brad Deva 1-0.

                    Grupa B: Golden Boys Bacău- Ajax Dulcissimo Galați 2-0, Juventus Sibiu- Phoenix Craiova 3-0, neprezentare, Golden Boys- Phoenix 3-0, neprezentare, Ajax Dulcissimo Galați- Nedav Arad 2-0.

                    Grupa C: Coriolan Bacău- MAV Sports Timișoara 0-0, 3-2 la penalty-uri, AC Luciano Arad- Dia Guard Divino Zalău 0-3, Dia Guard Divino Zalău- MAV Sports Timișoara 2-2, 5-3 după penalty-uriAry& Roby Buftea- AC Luciano Arad 2-0.

                    Grupa D: Lin&Ema Alba Iulia- Extratereștrii Bistrița 1-3, Old Boys București- AEK Oradea 1-2, MFC Corvinul Hunedoara- Lin&Ema Alba Iulia 3-0, Old Boys București- Extratereștrii Bistrița 6-1.

                    Programul zilei de vineri, 14 iulie

                    Ora 9.00: Lin&Ema Alba Iulia- Old Boys București (teren 1- parcarea din spatele Sălii Sporturilor) și AEK Oradea- MFC Corvinul (teren 2- baza sportivă TNT). Ora 10.00: Phoenix Craiova- Nedav Arad (teren 2) și Juventus Sibiu- Golden Boys Bacău (teren 1). Ora 11.00: Coriolan Bacău- Ary& Roby Buftea (teren 1) și MAV Sports Timișoara- AC Luciano Arad (teren 2). Ora 12.00: Sporting Brad Deva- Sanorom Bolotești (teren 1) și Beer Hunters Alba Iulia – Divertis Târgoviște (teren 2). Ora 14.00: Extratereștrii Bistrița- MFC Corvinul (teren 1) și AEK Oradea- Lin&Ema Alba Iulia (teren 2). Ora 15.00: Nedav Arad- Juventus Sibiu (teren 1) și Ajax Dulcissimo Galați- Phoenix Craiova (teren 2). Ora 16.00: Coriolan Bacău- AC Luciano Arad (teren 1) și Dia Guard Divino Zalău – Ary&Roby Buftea (teren 2). Ora 17.00: Divertis Târgoviște- Sporting Brad Deva (teren 2) și FC Hermannstadt Sibiu – Beer Hunters Alba Iulia (teren 1).
                    Orele 19.00 și 20.00, terenul 1: primele două sferturi de finală. Orele 21.00 și 22.00, terenul 2: celelalte două sferturi de finală.

                    Programul zilei de sâmbătă, 15 iulie

                    Ora 11.00, teren 1: prima semifinală. Ora 12.00, teren 1: cea de-a doua semifinală. Ora 17.30: finala mică. Ora 18.30: finala mare.

                    Karate/ CN Wado Kai: Șapte din șapte

                    Sala de sport „Andreea Isărescu” din Voluntari a găzduit pe 8 iulie ediția din acest an a Campionatului Național de karate Wado Kai. CS „Dan Botezatu” Bacău a participat cu șapte sportivi, cucerind tot atâte medalii: trei de aur și patru de bronz. Răzvan Băisan, Miruna Radu și Darius Robu-Lungu s-au laureat campioni național de cadeți, în timp ce bronzul a fost cucerit de Serena Ciobanu (cadete), Bogdan Iștoc (seniori, 75 kg), Ionuț Cășeru (seniori, 67 kg) și de echipa de kumite seniori din a cărei componență au făcut parte Bogdan Iștoc și Ionuț Cășeru.

                    „Ultimul samurai din echipă, Ioan Miron, a pierdut din primul tur, în ciuda faptului că la ultimele două competiții luase aurul. se mai întâmplă și accidente”, a declarat antrenorul sprtiv Ionuț Cășeru, care a făcut și un bilanț de pâna acum al verii: „După Europene am avut trei competiții de karate SKDUN: Cupa Orașului Voluntari, Cupa Kan azawa și Dobrogea Karate Cup.

                    La Voluntari am luat două medalii de aur prin Ana-Maria Rusu și Murina Radu la kumite minicadeți, una de argint (Darius Robu-Lungu la kumite minicadeți) și două de bronz (Răzvan Băisan la kumite copii 3 și Darius Robu-Lungu la kata minicadeți). La Cupa Kanazawa de la Alexandria am cucerit un aur prin Ioan Miron la kumite cadeți , trei medalii de argint (Răzvan Cioltan, Miruna Radu și Darius Robu-Lungu la kumite minicadeți) si un bronz prin Serena Ciobanu la kumite minicadeți.

                    În fine, în competiția de pe Litoral, Dobrogea Karate Cup a plouat cu medalii: trei de aur, patru de argint și șase de bronz”. La finalul lunii, karateka de la CS „Dan Botezatu” vor efectua un stagiu de pregătire la Poiana Teiului cu lotul național de karate SKDUN.

                    Un sfert de veac de singurătate

                      În 2017 s-au împlinit 25 de ani de la ultimul titlu de campioană națională la handbal feminin cucerit de Știința Bacău

                      Azi e 14 iulie. Căderea Bastiliei. Dar nu numai. 14 iulie este și data de naștere a doi băcăuani de ale căror nume se leagă cel de-al nouălea titlu de campioană națională la handbal feminin cucerit de Știința Bacău. Cel de-al nouălea și, din păcate, și ultimul. Dumitru Sechelariu s-a născut pe 14 iulie 1958. Gabriela Manea (fostă Antoneanu), fix zece ani mai târziu. Seche a fost sponsorul echipei ce aducea în 1992 ultimul titlu în vitrina handbalistelor de la Știința, iar Gabi Manea, căpitanul ei. Multe, foarte multe lucruri s-au schimbat din ’92. Sechelariu nu mai este; ne-a părăsit acum mai bine de patru ani, într-o cețoasă zi de februarie. Gabi a lăsat în urmă plonjoanele de pe semicerc, dar nu și handbalul, activând ca antrenoare la CSȘM Bacău. Cât despre echipa feminină a Științei, ca să o găsim, trebuie să coborâm în pivnița ligii secunde, cu lumânarea aprinsă după noi. E 14 iulie. Pe malul Senei se sărbătoresc 128 de ani de la Căderea Bastiliei. Aici, pe malurile Bistriței, aniversăm 25 de ani de la ultimul titlu național dinaintea prăbușirii handbalului feminin băcăuan.

                      Dezghețul din iarnă

                      Ediția 1991-’92 a Diviziei A la handbal feminin o găsea favorită pe Chimistul Râmnicu-Vâlcea. Normal, era campioana en-titre. Știința, în schimb, nu mai cucerise titlul din ’87. La finalul turului, Chimistul era pe primul loc. Știința venea pe doi, așa cum fusese mai mereu în acele sezoane. Vâlcencele erau greu de ajuns. Și totuși… „Și totuși, titlul s-a decis în iarna aceea, între tur și retur. Sponsorul echipei era Compania Selena. Iar președintele Selenei era Dumitru Sechelariu. Înainte de startul returului, Seche a intrat în vestiarul nostru și ne-a spus: «Fetelor, am în față viitoarele campioane ale României. Vă voi asigura toate condițiile financiare pentru a lua titlul. Și-l veți lua, veți vedea»”. Ei bine, din acel moment am început să credem și noi, chiar dacă rivalele noastre de la Chimistul aveau trei puncte avans. Iar trei puncte erau multe, în condițiile în care diferența dintre victorie și egal era de numai un punct”, își amintește Gabi Manea.

                      „Câte victorii avem?”

                      Băcăuancele aveau nevoie de 11 victorii din 11. Un mic-mare miracol. Și nu era singurul; vâlcencele trebuiau să se împiedice și ele pe undeva. Asta înainte de a capota din nou, în ultima etapă care programa, ca într-un thriller de Hitchcock, meciul-meciurilor: Știința -Chimistul. „Îmi aduc aminte că, înainte de fiecare meci, Sechelariu venea și îmi spunea: «Tu ești căpitanul, cu tine vorbesc. V-am pregătit prima de victorie. Câte victorii avem în acest retur? Șase? Ei bine, azi, o obținem pe cea de-a șaptea»”, povestește Gabi Manea, care adaugă: „Omul avea o siguranță extraordinară. Și, prin modul în care ne vorbea, ne-o transmitea și nouă. Sigur, la mijloc erau și banii pe care ni-i oferea- foarte mulți pentru vremea aceea- dar ce conta cel mai mult era carisma sa. Înainte, stâlpul echipei fusese domnul profesor Olteanu. După plecarea sa, existase un anumit vid, care era acoperit acum de personalitatea lui Sechelariu”. Cu câteva etape înainte de final, campioanele din Râmnicu-Vâlcea au „căzut” la Zalău. Așa s-a ajuns ca înaintea „finalei” din ultima etapă, de la Bacău, Chimistul să aibă 56 de puncte, iar Știința, 55.

                      Lidia o învinge pe Mariana

                      Calculele erau simple. Pentru a rămâne campioane, vâlcencelor le era suficient și un egal. Studentele, în schimb, erau condamnate la victorie. În dimineața zilei de 31 mai, nu mai puțin de 3000 de suflete s-au îngrămădit în Sala Sporturilor din Bacău. În secunda 49, Târcă deschidea scorul pentru Chimistul. În minutul 12, Știința conducea cu 6-3, dar la pauză scorul era egal: 12-12. Iar titlul continua să fie al echipei din Vâlcea. La revenirea de la vestiare, elevele lui Eugen Cucu au preluat în mâini frâiele jocului. Și nu le-au mai scăpat. Victorioasă cu 25-21, Știința devenea, după o pauză de patru ani, campioana României! Cu 11 goluri, Lidia Drăgănescu avea să fie golghetera „finalei”, lista marcatoarelor fiind completată, în tabăra Științei, de Emilia Luca (10 reușite), Lăcrămioara Lazăr (3) și Gabi Antoneanu, viitoarea Manea (1). Dincolo, la Chimistul, cea mai bună realizatoare-10 goluri înscrise- era Mariana Târcă. O ex băcăuancă.

                      Petrecerea de la „Parc”

                      „Știința, campioana imposibilului” avea să titreze suplimentul săptămânal al „Deșteptării”, Moldova Sport. „A fost o victorie împotriva imposibilului”, întărea antrenorul Eugen Cucu, care îi declara, în continuare, jurnalistului Ștefan Olteanu: „Și dacă am reușit, meritul nu e numai al echipei, ci și al celor care ne-au sprijinit permanent, substanțial. Conducerea Universității, a clubului și a secției, precum și generosul nostru sponsor principal, domnul Doru Sechelariu, președintele societății Selena, care ne-a schimbat practic standardul de viață și motivația victoriei”. După meci a fost petrecere mare la restaurantul Parc. Învingătoarelor li s-au alăturat nu doar conducătorii clubului, antrenorii, rudele și prietenii, ci și fostele lor colege de echipă, „stranierele” Laurica Lunca, Georgeta Cervenciuc și Filofteia Danilof. „Le-a adus Seche. Nu se cunoșteau personal, dar nici nu era nevoie. Când le-a văzut în parcarea din spatele Sălii Sporturilor, le-a zis: «Fetelor, niște campioane ca voi nu pot lipsi de la sărbătorirea unui asemenea titlu». Așa au petrecut cu noi Laura, Gina și Filo”, zâmbește căpitanul de ieri al Științei, Gabriela Manea.

                      Știința, campioana României, 1991-’92

                      Lotul de jucătoare: Magdalena Pop, Angela Brândușoiu, Eugenia Jitaru, Gabriela Antoneanu, Luminița Bosna, Lidia Drăgănescu, Carmen Munteanu, Lăcrămioara Lazăr, Emilia Luca, Adriana Popa, Ana Maria Raduly, Isabela Paraschiv, Ionela Bărcănescu, Simona Stanciu.
                      Antrenori: Eugen Cucu si Alexandru Mengoni. Medic: Adrian Chelariu. Sponsor principal: Compania Selena.

                      Nu a mai urmat nimic

                      Vara lui 1992 a fost fierbinte. Urma atacarea unui nou titlu, urma Liga Campionilor, urma… Nu a mai urmat nimic. În acea vară, conducerea campioanei s-a opus singurei pretenții emise de Dumitru Sechelariu: ca echipa să includă în titulatura sa și numele sponsorului principal, Selena. Dezamăgit, Seche s-a retras. În septembrie 2012, cu doar câteva luni înainte de a înceta din viață, cel care avea să fie primarul Bacăului între 1996 și 2004 mărturisea: „N-am înțeles niciodată pe deplin obtuzitatea celor de la clubul Universității. În mod sigur, au primat alte interese. Dacă rămâneam, făceam din Știința ceea ce a făcut conducerea Oltchimului din Chimistul: o echipă fără rival în țară și una de top european”. După retragerea lui Sechelariu, campioana s-a destrămat. Au plecat care încotro. Și Brândușoiu, și Drăgănescu, si Luca, și Jitaru, și… „Am rămas numai eu și cu Adriana Popa”, oftează Gabi Manea. În iarna lui 1993 spre ’94 a plecat și Gabi. A plecat să ia titlul cu Rapid. Clubul din Giulești a plătit 10.000 de dolari Științei. Bani buni. „Apropo de bani și de cât de meseriaș a fost Sechelariu: cărțile noastre de muncă au rămas la Selena vreme de vreun an și jumătate chiar și după ce Seche a renunțat să mai fie sponsorul echipei”, spune fosta handbalistă a Științei.

                      Realism lipsit de magie

                      După Rapid, Gabriela Manea a plecat în Spania. La Valencia. Aici, într-un cantonament de la finalul anilor ’90, Gabi a strâns din nou la piept tricoul de campioană a României cucerit în ’92 cu Știința. „Un băcăuan din Castellon a venit la mine și a scos din geantă o bluză albastră cu tricolor: «Doamna Gabi, acesta este tricoul dumneavoastră de campioană cu Știința. Mi l-ați dăruit după acel meci de poveste cu Chimistul și continui să-l păstrez ca pe unul dintre lucrurile cele mai de preț”, povestește, cu lacrimi în ochi, Gabi Manea: „Omul lucra la o carieră de marmură și visa ca într-o bună zi să se întoarcă acasă la familie și la meciurile de handbal din Sala Sporturilor. Țin minte că m-a întrebat: «Ce spuneți, vom mai avea o echipă de handbal feminin așa cum a fost Știința?»”. Întrebarea continuă să-și caute răspunsul. Sau poate că și l-a găsit deja. În 1982, cu zece ani înainte ca Știința să ia ultimul său titlu, Gabriel Garcia Marquez primea premiul Nobel pentru literatură. Finalul capodoperei „Un veac de singurătate” se potrivește ca epitaf handbalului feminin băcăuan: „…și avea să rămână pe vecie de nerepetat, căci semințiilor condamnate la un (sfert de) veac de singurătate, nu le era dată o a doua șansă pe pământ”.

                      Turism de excepție cu Travel Plaza

                        Nicu Hazaparu

                        Pentru că sezonul estival e pe val și chiar dacă mulți dintre noi au planurile de vacanță definitivate, ne putem îmbogăți cu noi informații prețioase despre alte destinații pe care le putem vizita. Pentru acest lucru, am stat de vorbă cu un profesionist în domeniu, Nicu Hazaparu, manager agenție Travel Plaza.

                        -Pentru început să ne spuneți despre Travel Plaza.
                        -Travel Plaza este pe piață din anul 2009, când am deschis pentru prima dată în Bacău, în cladirea SIF Moldova. Apoi, în 2010 am venit în stradă, lângă Luceafărul, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 3, iar de câteva luni am deschis în centru, vizavi de Primărie. Am investit foarte mult în alte orașe pe partea de publicitate și turism.

                        -Este Travel Plaza o companie națională?
                        -N-aș putea spune asta. Este o companie plecată din Bacău și care dorește să ajungă națională. Este o firmă înființată aici în Bacău de către mine și asociatul meu, Ovidiu Moraru, iar modelul nostru a fost compania Dedeman. Cum au plecat ei din Bacău, am zis că așa putem și noi, chiar dacă acum noi suntem mult mai mici. În acest moment, avem birouri de publicitate în Cluj, Iași, Botoșani, Piatra Neamț, Bacău, Buzău și Ploiești, iar cu turismul, deocamdată suntem în Bacău și Ploiești. Urmează să deschidem și la Brașov. Între timp am dezvoltat și un portal de vacanțe, topbooking.ro, care este un brand Travel Plaza, un brand plecat tot de aici din Bacău și care se dorește a fi un brand național.

                        -Aveți un slogan foarte interesant. Reinvent your dreams?
                        -Practic, vacanța ce înseamnă? Știți când o vacanță este cea mai frumoasă? Atunci când începi să visezi la ea. Atunci când începi să cauți poze și să te visezi acolo. Gradul începe să scadă atunci pe măsură ce ajungi să pleci spre vacanță, iar când ai ajuns acolo, deja, totul e banal. Încă din decembrie visezi la vacanța de vară și îți faci vise.

                        -Ce servicii oferă băcăuanilor Travel Plaza?
                        -În primul rând îi consiliem, în funcție de ce își doresc și unde vor să meargă. Acesta este și rolul agentului de turism. De exemplu, un turist vrea să meargă în Turcia, unde sunt foarte multe oferte, de la 900 de euro pentru doi adulți, până la 5.000 de euro sau poate și mai mult, pentru hotelurile de 5 stele. În condițiile în care numai biletele de avion sunt în jur de 500 – 600 de euro, gândiți-vă căți bani rămân pentru sejurul de 7 nopți cu all-inclusive. Cred că puteți face singuri diferența.

                        -Care este destinația pe care o recomandați cel mai mult?
                        -Depinde. Ne vom referi la o famile cu un buget mediu pentru care eu în continuare recomand Turcia. Poate o să spuneți că e scump pentru că ajunge peste 1.000 de euro. Dar, mai bine iei un sejur de 1.200-1.300 de euro și nu mai cheltuiești nimic acolo, decât să alegi un sejur de 600 și să mai cheltuiești pe lângă încă 1.000. Într-un resort, când te duci cu copiii, ai totul acolo. Altfel, trebuie să plătești șezlongul pe plajă, plătești la restaurant și cum vă imaginați lista ar putea continua mai ales că cei mici sunt pofticioși. Revenind, Turcia este în topul recomandărilor ca raport preț-calitate. Tot pentru familiile cu buget mediu, recomand Bulgaria.

                        -Revenind puțin la Turcia, situația politică din zonă nu pune probleme?
                        -Absolut deloc. Anul trecut, când a fost acea lovitură de stat, oamenii au început să se retragă pentru că le era teamă de război. Chiar am fost întrebat dacă eu aș pleca cu familia în Turcia și eu chiar am fost acolo. Nu se simțea deloc starea de conflict. Dacă turcii aveau ceva de împărțit între ei o făceau la Istanbul sau Ankara, nicidecum în stațiuni. Aeroportul din Antalya era plin.

                        -Anul trecut era cursă directă Bacău-Antalya. Acum cum procedați cu transportul turiștilor?
                        -Se poate asigura transferul la cerere. Avem zboruri și din Suceava și din Iași, pe lângă București. În Suceava și Iași avem oferte unde parcarea mașinii este gratuită până te întorci. Cu parcare păzită, cu tot ce trebuie. Avem un zbor foarte bun, către Turcia, din București, pe care îl recomand, cu plecare la ora 7.00, ceea ce înseamnă că turistul, în jurul orei 11.00 este deja cazat în resort. Marea surpriză este în ultima zi, când plecare din resort se face în jurul orei 18.00, chiar dacă eliberează camera la ora 12.00, iar turistul beneficiază de toate serviciile până la acea oră, practic câștigând încă o zi.

                        -Ne-ați vorbit despre rolul agentului de turism. Câți agenți sunt la Travel Plaza?
                        -În momentul de față avem șase agenți de turism, câte doi la fiecare agenție, și ori de câte ori este nevoi îi consilez și eu pe turiști, pentru că am fost în foarte multe locuri și pot cu ușurință să le sugerez destinații pe care să le vadă în funcție de ce își doresc și de bugetul pe care îl au.

                        -Să ne întoarcem în topul destinațiilor Travel Plaza. Ce alte destinații recomandați pe lângă Turcia și Bulgaria?
                        -O altă destinație la un buget care merită, în jur de 1.000 de euro, este Egiptul. E adevărat că în anii trecuți au fost niște probleme acolo, dar de anul acesta s-au reluat zborurile spre țara faraonilor. Imaginați-vă cum ar fi un safari în deșert, sau, mai interesant, să te scalzi în Marea Roșie, o mare caldă cu mulți corali și cu o multitudine de specii de pești vii colorați. Este splendid. Recomand stațiunea Hurgada, și să nu uităm că Egiptul este o țară cu istorie milenară și oferă nenumărate locuri de vizitat. Însă noi vorbim foarte mult de destinații externe și neglijăm litoralul românesc, care în ultimii ani a cunoscut o creștere a numărului de turiști pe marginea îmbunătățirii condițiilor oferite de hotelierii autohtoni și nu numai. Hotelurile au fost modernizare, plaja a fost lățită la Mamaia și Eforie Nord. Spre exemplu, de curând am vizitat hotelul Bicaz din Mamaia, unde patronii de acolo au reușit să facă dintr-un hotel banal un resort micuț, dar elegant. Din păcate, trebuie spus că prețurile pe litoralul românesc sunt un pic cam măricele, dar nu ne permitem să-i judecăm pentru că la noi sezonul este scurt și cu banii care-i fac în două luni de sezon ei trebuie să țină hotelul tot anul.

                        -Pentru că am ajuns în zona litoralului românesc trebuie să-i informăm pe cititori că pot câștiga în această vară un sejur la mare cu Travel Plaza și „Deșteptarea”.
                        -Într-adevăr. Împreună cu Deșteptarea organizăm un concurs în urma căruia vom trimite două persoane, la sfârșitul lui august, la mare. Aceștia vor beneficia de cinci nopți de cazare cu mic dejun într-un hotel de 3 stele la Eforie Nord. Concursul se va derula până pe 14 august. La agenția Travel Plaza, vizavi de Primărie, în ultima zi de concurs, la ora 14.00, va avea loc tragerea la sorți a câștigătorului. Dacă cel care va câștiga acest sejur are deja planurile de vacanță conturate, poate face la rândul său acest premiu cadou prietenilor sau membrilor de familie. Prin acest parteneriat cu ziarul Deșteptarea, ne dorim să mulțumim clienților agenției Travel Plaza, să încurajăm turismul românesc și să răsplătim fidelitatea băcăuanilor.

                        -Dacă unii dintre noi și-au consumat concediul și poate că gândurile lor sunt deja la vacanța de anul viitor, ați putea să le recomandați ceva de pe acum?
                        -Pentru vacanțele de anul viitor ar trebui să mai așteptăm un pic. Planurile pentru vacanța următoare sunt cel mai bine de făcut prin decembrie, ianuarie. Locul pe care îl recomand eu ca vacanță este Tenerife. Acolo este cam aceeași temperatură tot timpul anului, undeva între 25 și 27 de grade, primind astfel denumirea de „insula primăverii veșnice”. Oricum, ceea ce am învățat de când mă ocup de turim e că vacanța, oriunde este programată, este esențială pentru reîncărcarea bateriilor și eliberarea de stresul și tensiunea acumulate. Vă doresc să vă bucurați de această vară, și foarte important, nu uitați, « Reinvent your dreams!».

                        Avancronica muzicală: Duo italo-german

                        Al doilea recital din cadrul Stagiunii muzicale estivale este pentru pian la patru mâini, iar protagoniștii sunt muzicieni apreciați internațional. Pianiști cu recunoscută activitate concertistică și pedagogi. Nu i-am ascultat împreună, dar astăzi vor evolua la Tescani, la ora 17,30 și sâmbătă la Sala Ateneu, de la ora 18,30. Este vorba de Luciano Lanfranchi din Italia și Dietmar Gräf, din Germania.

                        De 35 de ani, Luciano Lanfranchi este director artistic al Gruppo Promozione Musicale Golfo Paradiso.

                        Bursier la Accademia Chigiana, a fost discipol al lui Wilhelm Kempff. A cântat în prestigioase săli din Italia și străinătate: la Mantova, Torino, Beirut, Moscova, München etc.

                        Dietmar Gräf este organizatorul și directorul artistic al Kneipp Musik Festival din Bad Wörishofen. Originar din Marienbad, Republica Cehă, a studiat muzică sacră, pian, dirijat orchestră și pedagogie muzicală. Dirijează, a compus peste 500 de lucrări și a susținut peste 2000 de concerte și recitaluri de pian și orgă. A fost invitat de trei ori ca dirijor și organist la San Pietro, și a primit o medalie de aur de la Papa Benedetto XVI.

                        Ei vor interpreta lucrări concepute special pentru duo la patru mâini: Sonata în Re Major, op. 6 de L.v. Beethoven, Sonata în Re Major, KV 381 de W.A. Mozart, Patru Poloneze, op. 75 de Fr. Schubert, celebrele Valsuri op.39 create de Johannes Brahms în anul 1865 și Dansuri slave, op. 72 din creația lui A. Dvořák.

                        Ozana Kalmuski Zarea

                        Un oraş între paranteze

                        Oficial, toate sunt în regulă, avem explicaţii pentru tot ceea ce merge prost, ştim care sunt problemele. Doar că sunt prea multe. Iar explicaţiile nu ne încălzesc cu nimic. Faptul că ştim de ce lucrurile nu merg bine ar trebui, teoretic, să ne ajute să luăm decizii pentru a corecta problemele; dar nu se întâmplă aşa ceva pentru că există jocul politic în care unii acuză actuală Putere de incompetenţă pentru că „nu face nimic” iar alţii acuză „greaua moştenire” lăsată de chiar cei care acuză.

                        Stadionul e în paragină. E un fapt. De ce a fost lăsat aşa? Oare pentru că s-au pierdut nişte fonduri pentru că administraţia nu a vrut să coopereze cu finanţatorii?

                        Spitalul municipal, care se tot construieşte de vreo zece ani încă nu e terminat. Firma care-l construia a dat faliment şi ar fi tot refuzat să-l predea noii administraţii pentru a se continua lucrările.

                        Sala Polivalentă din cartierul CFR e tot la nivel de groapă. Şi acolo firma care trebuia să o construiască a dat faliment.

                        Insula de Agrement s-a împotmolit la mal, pentru că proiectantul nu a ştiut că parcarea pe care a imaginat-o urmă să fie construită peste canalizarea oraşului. Şi acum lucrările sunt oprite şi ne costă două milioane de euro penalizări.

                        A trecut primăvara şi o parte din vara şi nu s-a pus un strat de asfalt în oraş. Pentru că una dintre firmele care au pierdut licitaţia a contestat-o în justiţie. A pierdut, în final, dar s-a pierdut şi startul asfaltării.

                        Şoseaua de centură s-a amânat pentru că firma care a câştigat licitaţia a spus că nu o mai poate construi. Deşi autorităţile româneşti s-au dat peste cap că să elimine din cursă companiile autohtone şi să-i facă pârtie firmei turceşti.

                        Pe strada Mioriţei, constructorul a fost nevoit să intervină pentru a remedia defecţiunile apărute. Măcar e în garanţie şi nu se va plăti nimic, ce se va întâmplă după ce stradă iese din garanţie?

                        După cum se vede, explicaţii sunt. Ceea ce este total aiurea, însă, e că sunt prea multe lucruri care au nevoie de explicaţii. Într-un context normal, să zicem că 1-2 elemente ar fi acceptabile. Se mai întâmplă. Soarta.

                        Dar sunt prea multe lucruri care au fost făcute prost sau au ieşit prost. Ceea ce înseamnă că ceva nu a funcţionat în sistem. Sau că sistemul a fost prost gândit. E nevoie de prea multe paranteze care să explice de ce în oraş lucrurile nu merg bine. Într-o ţară normală, confruntaţi cu aceste probleme, oamenii ar decide să lase animozităţile politice la o parte şi să pună mâna la treaba pentru a remedia situaţia.

                        Dar România nu e o ţară normală, şi toată treaba asta va fi împachetată politic.

                        Horia Tecău: „Echipa comunitară îi ajută pe copii să aibă o viață mai bună”

                          Locuitorii din Berești Tazlău au avut un oaspete de seamă, joi, 13 iulie. Tenismenul Horia Tecău, Ambasador Național al UNICEF în România, a venit din Capitală pentru a cunoaște echipa locală de implementare a unui proiect unic în țară și pe beneficiari. Campionul mondial de tenis a participat la activitățile Centrului Comunitar și s-a jucat cu copiii.

                          „Mă bucur că am avut oportunitatea să cunosc profesioniștii de la nivel local care lucrează împreună, zi de zi, astfel încât copiii vulnerabili să poată crește alături de părinții lor, să fie iubiți și protejați și să meargă la școală”, a declarat Horia Tecău. ”Servicii comunitare pentru copii” nu este numit întâmplător proiect pilot sau proiect model, fiind primul de acest fel derulat în România.

                          Județul Bacău nu a fost ales din cauză că are mai mulți minori neglijați, ci pentru că autoritățile județene și locale au fost receptive la inițiativa UNICEF de a implementa un sistem care să răspundă tuturor nevoilor copiilor, asigurând servicii sociale, educaționale și de sănătate, și să aibă, astfel, rezultate pe termen lung.

                          Emulație, interes, bucurie…

                          Horia Tecău i-a cunoscut pe cei care lucrează direct în acest proiect – un asistent social, un asistent medical comunitar și un consilier școlar -, și pe cei care îi sprijină,- cadre didactice și funcționari. Sportivul a vizitat, apoi, două familii care beneficiază de serviciile UNICEF.

                          Prima are posibilități materiale extrem de reduse, mama fiind grav bolnavă și hipoacuzică, iar tatăl, șomer. Bărbatul muncește cu ziua, când găsește. Cei doi au cinci copii, doi la casele lor și trei foarte mici (2, 5 și 7 ani). A doua familie are trei copii și este, de asemenea, foarte săracă. Părinții au încercat să se angajeze, dar nu au reușit, fiind și cam firavi, susține primarul Dumitru Tulpan. Edilul apreciază foarte mult prezența UNICEF în Berești Tazlău: „Este un proiect care ne-a încântat încă de la început în sensul că aveam niște obiective sociale pentru realizarea cărora lucram cu trei asociații, iar UNICEF le completa perfect. Am asigurat spațiul necesar, un mijloc de transport și am făcut o radiografie nevoilor. Am reușit, împreună, să creăm o emulație a cadrelor didactice și să trezim interesul copiilor care, acum, vin cu plăcere la activități.”

                          „Mi-aș dori ca toți copiii din România să beneficieze de sprijin astfel încât să se dezvolte armonios și să își poate împlini visele. Am văzut că acest lucru se poate întâmpla atunci când primăria, școala, profesioniștii și părinții lucrează împreună.”

                          – Horia Tecău

                          Pagina 1

                            Cod roșu de aroganță și lăcomie

                            Secetă și caldură iarna, ger și ninsori primăvara, caniculă, ploi violente și inundații, vara. Vânt puternic, care smulge copacii din rădăcină și acoperișurile de pe case, grindină de dimensiuni uriașe, răcire bruscă, apoi iarăși caniculă, incendii…

                            Sunt fenomene extreme asupra apariției cărora specialiștii ne-au avertizat. Între cauze se află defrișările, care au micșorat zonele verzi, plămânii planetei, în favoarea dezvoltării zonelor de producție și a celor rezidențiale, poluarea aerului cu microparticule, dioxid de carbon și alte gaze, poluarea solului și apelor cu deșeurile rezultate din industria chimică și din nebunia consumatorismului.

                            Cei care au trecut de cincizeci de ani știu că „iarna era iarnă și vara era vară” în vremea copilăriei lor. Era arșiță vara săptămâni întregi, nu se răcea brusc. Iarna erau nămeți și viscol, nu praf, vânt, căldură, secetă… Pe 29 februarie 2016 s-au înregistrat 25 de grade în Bacău. Pe 21 aprilie 2017, erau -6 grade și viscolea. E normal? Nu este. Facem ceva? Nu prea. Câte o primărie plantează tei sau înființează livezi de pomi fructiferi pe care le uită în anotimpul următor, silvicultorii donează puieți școlilor, dar puțini se transformă în păduri și, oricum, nu cresc cu viteza cu care lucrează gaterele, iar în orașe copacii sunt înlocuiți cu arbuști decorativi, mulți nepotriviți climei de la noi.

                            Un coleg a publicat, ieri, o fotografie a centrului Bacăului, centru care era „o oază de verdeață” în urmă cu 20 de ani. Văzând-o, mi-am amintit brusc că acolo mă jucam de-a v-ați ascunselea când aveam 6-7 ani. Tot în centru se amenaja „Orășelul Copiilor” prin anii 60. Atunci, „Grădina Publică” era un parc adevărat, nu o zonă de tranzit. Se va schimba ceva? Nu cred. Vom continua să deversăm solvenți în râuri, să tăiem pădurile, să le intoxicăm cu deșeuri și să ne plângem.