duminică, 14 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 2691

Ce a fost și nu mai este. Bacăul anilor 70 (III)

de
Ioan Bîșcă
-

Coana Chirița mergea la Ieși cu docarul. Dura cam tot atât cât faci acum cu trenul. Meseriașii lui Caragiale, scoți în șomaj de autobuze, taxiuri și tranvaiul galben fără cai, în București, nu i-am mai prins. În Bacău, caii erau mascați mergeau la dric . La calești purtau ochlari – apărătorile acelea laterale, din piele, menite să nu le abată vederea când trăgeau hăisa sau cea, speriați de vre-o mașină. Doar de Moș Gerilă, cu anul nou și vechi pe banchetă, mai înveseleau iarna centrul, deschizând alaiul urătorilor. Birja? A fost la un moment dat una. Staționa în față la Decebal, după Revoluție. Mai era închiriată pentru nunți. Nu s-a dovedit a fi profitabilă pentru întreprinzătorul iubitor de cai. Prea multe autorizații necesare.

Denumirea unui mic local de lângă stadion, unde stau de vorbă la un suc cu doamna învățătoare Ioana Iordache-Baltag, mă introduce iar în atmosfera acelor trecuți ani. Volubilă și zîmbitoare, înșiruie pe masă trei cărți. A venit pregătită să-mi stârnească curiozitatea și eu nu vreau să le răsfoiesc. Prefer întâi s-o ascult. Atâția ani de pedagogie imediat se fac simțiți. Chiulangiu pe la școală de la ora de diriginție, trag cu ochiul la coperta unuia din volume. Transpus grafic, chipul unei copile mă privește din capul suspendat parcă, de două palme străine, oarecum muncite. Viața într-o poveste su poveștile dintr-o viață? Filozofez urmărind-o atent! Înainte să mă prindă, mă controlez. Cât pe ce să pun mâinile la spate. Îmi place, așa cărunt, conștient că n-am învățat nimic până acum, să mă simt iar la școala primară. O rog să-mi povestească despre anii când s-a mutat în Bacău. Sar acum peste pasarela de la gară și grădina Dinamo, ca să revin la subiect. Centru! Toate la rândul lor. Din anii șaizeci spre șaptezeci, decelerez cu un deceniu în urmă, pentru că poveștile se leagă.

Noi nu suduiam

„Măi Nelule!” se uită Viorel Roman în ochii mei, trimițându-mă înapoi pe bulevard. „Aveai unde să ieși! Parcă era altă lume. Simțeai altă siguranță. Bine, nu erau nici mașini. Îți scoteai soția, prietena la teatru, la un film. Orașul arăta altfel. Era frumos. Cu clădiri vechi, îngrijite. Aici locuia lumea bună, mai avută. Noi, copiii mai de la periferie, ne simțam cam de categoria a doua. Dar nu se făcea nicio difernță. Doar când băgai mâna în buzunar… ” Are umor cănd mai adaugă și ce colegi de clasă, cu nume , a avut la școala de băieți, în primii ani. Căutăm cu degetul digital, prin arhivă, unde era ARLUS-ul și cafeneaua lui Hamugea. Clădirea care găzduia Asociația Româna de Legături cu Uniunea Sovietică era peste drum de colțul Prefecturii. S-a ridicat apoi, cam pe acolo, hotelul Bistrița. Cafeneaua? Puțin mai sus, Aveau să le ia locul, Telefoanele, CEC-ul, magazinul „Punguța cu doi bani”. Restaurantul Dunărea era pe unde-i Casa de Cultură.

Cafeaua la ibric

Mă aduc pe pământ vorbele doamnei învățătoare, scrise și-n carte: „Istoria se construiește din prezentul succesiv… Ideile coboară, printre zâmbete, greoi pe hârtie…” Și amintirea locului amintit, despre care, frumos și copilărește vorbește: „ Ce mândru stă cocoșul ținând cu strășnicie Punguța cu doi bani în plisc! Ochii curioși ai micuților îl priveau scânteind, și pasul ți-era dirijat de o mână moale ce schimba rapid direcția spre ușa de intrare în magazin. Aici, minunile copilăriei!” De la mirosul de cafea, la vânzarea de uniforme școlare, locul s-a transformat apoi, postdecembrist, radiind a parfum de… pizzerie, de pe toate meridianele.

Mi-a stârnit amintiri de copil, la modul cum descrie cafeneaua armeanului, La Hamugea: ,,Călătorind cu gândul, abia reușeai câțiva pași, că-și pătrundea adânc în nări un miros plăcut de cafea proaspăt râșnită. Venea de la micuța dar înzestrata cafenea de alături. Loc intim, ferit de privirile trecătorilor curioși. Intrat pe ușă, privirea-ți era furată de standul din dreapta, tapetat cu dulciuri felurite, printre care remarcai ciocolata fină, delicioasă. Deasupra, ochiul putea selecta cafeaua dorită, în borcane de mărimi și forme atractive. În partea stângă, două-trei măsuțe la care câteva personae discutau în șoaptă și sorbeau din ceștile de calitate, cafeaua aburindă… În fundul sălii, tejgheaua cu sorturile de cafea boabe: verde sau prăjită. Cumpărai cinzeci de grame sau cel mult o sută. Ca să nu fii privat de câteva centime, vânzătorul punea în balanță și o punguță goală.

Peste umărul lui, zăreai ibricul cufundat în nisipul fierbinte, comanda următoarei cafea la nisip.” Nu găseai nicăieri cafea mai bună ca acolo, afirmă și Viorel Roman. Sunt cu fața la Decebal. Nu știu încotro să o iau. Cred că o să ne prindă toamna până ajung pe Ulița mare. Nu-i bai, că mai există și o poveste a vinului. Mustării, chestii socoteli cum spunea maestrul Ștefan Mihăilescu Brăila, că altfel viața e pustiu. După atâta zăduf…? Va urma!

Minifotbal / Memorialul „Florin Ganea”

de
Dan Sion
-

Vineri si sâmbătă, baza sportivă „Play” de la Sărata va găzdui cea de-a doua ediție a Memorialului „Florin Ganea” la minifotbal. Competiția, închinată amintirii fostului fundaș stânga al FCM Bacău, dispărut premtaur, în septembrie 2015, va reuni la start echipele Copanex, Golden Boys, Coriolan, Tiss, Sporting, BCM, Bilka si The One.

Cele opt formații vor fi împărțite în doua grupe, primele două clasate din fiecare grupă urmând să se lupte pentru podium. Competiția va debuta vineri, fiind precedată, de la ora 16.00, de un meci susținut de copiii legitimați la Sporting Bacău, școala de fotbal înființată de Gică Ganea.

Vineri, până în jurul orei 21.00 vor avea loc partidele din grupe, urmând ca sâmbătă, cu începere de la ora 9.00 să se deruleze restul Memorialului. Vor fi puse la bătaie și premii individuale pentru cel mai bun portar și cel mai bun jucător al competiției. La Memorial sunt așteptați mai mulți foști coechipieri ai lui Florin Ganea de la FCM Bacău. „Încercăm să păstrăm vie amintirea «Ganezului».

Vă spun cu toată sinceritatea că, de câte ori desfășor și montez banner-ul cu imaginea lui Gică, mă încearcă emoții deosebite deoarece Florin Ganea a fost unul dintre marele caractere ale fotbalului băcăuan”, a mărturisit organizatorul Memorialului, Ionuț Vetrea.

Cursuri de măiestrie, artă vocală şi concert 2017

    de
    Gheorghe Bălțătescu
    -

    În perioada 19 – 30 august, la Domeniul George Enescu-Rosetti-Tescanu, sub egida Întâlnirilor Internaţionale Muzicale ”Georges Enesco”, Asociaţia “Noesis- Enesco Artă şi Cultură”, în parteneriat cu Muzeul Național „George Enescu”, Societatea Muzicală Franceză „Georges Enesco” organizează cea de‐a treia ediţie a Cursurilor de măiestrie de artă vocală. Manifestarea este susţinută financiar de Consiliul Judeţean Bacău, care între altele a acordat două premii-burse la doi tineri interpreţi, una pentru fiecare Master Class.

    Între 13 şi 19 august Master Classul este susţinut de mezzo‐soprana Viorica Cortez şi pianista Alina Pavalache, cursurile fiind dedicate muzicii vocale universale, de la baroc la contemporani. Concertul de închidere va avea loc în data de 19 august, la ora17.30, ziua nașterii lui George Enescu, în semn de ales omagiu adus marelui nostru compozitor.

    Din 20 în 27 august, Master Classul va fi susținut de soprana Leontina Văduva, pianista Alina Pavalache și regizorul de operă Anda Tăbăcaru-Hogea, cursurile sunt dedicate muzicii franceze și muzicii enesciene.

    Concertul – Spectacol de închidere va avea loc pe 27 august ora 17.30.
    În ziua de 30 august, ora 17.30, în partenariat cu Filarmonica “Mihail Jora” din Bacău, în cadrul Festivalului “Orfeul Moldav” va avea loc un Recital Extraordinar Muzical­Literar susţinut de Leontina Văduva, Alina Pavalache şi Sever Voinescu, după care va avea loc vernisajul expoziţiei pictorului Mihai Sârbulescu.

    Șantiere în școli

      de
      Roxana Neagu
      -

      Clopoțelul noului an școlar stă să bată, așa că școlile se pregătesc să își întâmpine elevii în săli de clasă curate, igienizate. Dacă în Bacău, curățenia de toamnă a început mai greu, la sate se anvelopează clădiri, se reconstruiesc deja sobe, se schimbă tâmplăria, se văruiește, se spală. Cert este că peste tot e freamăt, părinții au sărit și ei în ajutor, personalul școlilor e la lucru, se muncește de zor. Primăria Municipiului Bacău a alocat anul acesta pentru igienizarea tuturor unităților de învățămănt și efectuarea reparațiilor urgente suma de 645.000 de lei (în jur de 15.000 de lei pe fiecare liceu, 9.000 la școlile gimnaziale și circa 6.000 la grădinițe), cu mult mai puțin față de anul trecut, când a dat 1.130.000 de lei.

      55 de clase pregătitoare moderne

      Motivația este că, în premieră, anul acesta se vor moderniza în totalitate 55 de clase pregătitoare (câte au fost transmise de către Inspectoratul Școlar Județean în planul de școlarizare de anul acesta), pentru care deja s-a aprobat suma de 1.500.000 de lei. Acestea vor fi renovate complet, se va schimba parchetul, instalațiile electrice și de iluminat vor fi reparate, se vor monta videoproiectoare și table magnetice noi, calculatoare și monitoare, dar și mobilier nou adecvat acestor elevi (pentru care deja s-a lansat licitația pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice).

      Clasele pregătitoare în care s-au investit bani și în anii trecuți și care nu au nevoie de igienizare, nu vor intra în această investiție a primăriei, ci vor fi folosite în funcție de necesitățile fiecări unități școlare pentru susținerea orelor de curs la alte nivele de studiu.

      ”Poate vor mai fi cazuri în care mobilierul se va suprapune, dar acesta va fi transferat spre alte săli de curs, în care învață tot copii mai mici, de la clasele I sau a II-a”, a explicat Dragoș Ștefan, viceprimarul municipiului Bacău. În plus, tot Primăria Bacău a virat către școli, tot în premieră, suma de 600.000 de lei pentru îndeplinirea, acolo unde se poate la acest moment, normativelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență privind autorizarea pe linia prevenirii și stingerii incendiilor, știut fiind faptul că a apărut o nouă legistație în domeniu, mult mai restrictivă și mai exigentă.

      ”Vreau să atrag atenția în mod special, pentru că deja am primit sesizări, cu privire la strângerea de fonduri pentru igienizare de la părinți. Atenționez directorii de școli să nu folosească resursele financiare ale părinților pentru baza materială. Nu sunt neapărat împotriva acestui lucru, știu că sunt asociații ale părinților care fac asta, numai că aș vrea ca aportul lor să fie folosit pentru partea educațională a copilului, nu pentru investiții. Cine vrea să dea, să o facă, dar fără a fi condiționat actul educațional în dreptul acelor părinți care nu au acei bani. Baza materială intră în atribuțiile Primăriei Bacău”, a mai spus viceprimarul Ștefan. Se preconizează ca până la începutul anului școlar igienizările din școli să fie finalizate.

      ”Poate că pare o sumă mai mică pentru igienizarea și reparațiile din școli pe care o alocăm anul acesta, dar dacă adunăm banii ce vor fi cheltuiți pentru modernizarea de la zero a celor 55 de clase pregătitoare și suma alocată pentru autorizările ISU ajungem la un total de 2.745.000 de lei. Important este că venim cu o investiție masivă către școli, în mai multe direcții. Nu adăugăm aici eventualele reparații curente care pot să apară în urma unor avarii sau a unor disfuncționalități.”
      Dragoș Ștefan, viceprimarul municipiului Bacău


      Dacă la oraș situația e așa cum e, în mediul rural întâlnim mai multe cazuri. În unele localități încă se mai așteaptă fonduri pentru a putea demara lucrările de vară, iar în altele putem spune că s-a furat startul. O notă maximă primesc școlile din comuna Filipești. La Școala Gimnazială din Cârligi, de exemplu, care funcționează în fostul conac al familiei Zarifopol, se făcea curățenie de întreținere și se văruiau holurile încă de la începutul lunii. La școala din Filipești se executau lucrări de anvelopare a clădirii și de împrejmuire a perimetrului. Tot aici se va construi până la începerea noului an școlar o magazie-garaj pentru microbuzele școlare. Lucrări mai ample sunt în execuție la școala din Onișcani, acolo unde atât corpul de grădiniță cât și cel al școlii cu clasle I-VIII suferă schimbări majore. „S-au scos dușumelele, s-a turnat șapă, se schimbă instalația electrică, instalația de încălzire, modernizare totală”, a declarat Petrică Lungu, primarul comunei Filipești, comună care are în subordine cinci școli gimnaziale și patru grădinițe. Acestea sunt frecventate de aproximativ 470 de copii. (Florin Ștefănescu)

      105

      În acest moment, conform ultimelor date oficiale, din cele 760 de unități de învățământ de stat (172 cu personalitate juridică și 588 de unități de învățământ arondate, respectiv 108 în mediul urban și 480 în rural), 105 entități, respectiv 9 din mediul urban și 96 din rural, nu au autorizație sanitară de funcționare. Principalele motive sunt lipsa apei curente și a canalizării, denivelări în curtea școlii, nevoia de consolidare a clădirilor care prezintă un grad avansat de uzură, acoperiș necorespunzător, săli subdimensionate, iluminare necorespunzătoare, clădiri în construcție sau clădiri în reabilitare aflate în litigiu.

      Pagina 1

        de
        Deșteptarea
        -

        După ani şi ani

        de
        Florentin Radu
        -

        V-aţi făcut, vreodată, socoteala cheltuielilor pe care le-aţi avut cu şcoala copiilor, în general? Nu discut despre orele de meditaţie (astea sunt exclusiv alegerea părinţilor. Sau nu.), ci mai curând despre banii pe care ia-ţi tot dat, de-a lungul anilor, pentru dotarea, înfrumuseţarea etc. etc. a claselor de curs. Vă spun eu. Mulţi. Mult prea mulţi, în condiţiile în care, se ştie, învăţământul este gratuit. Ştiu, vor fi unii care-mi vor spune că măcar nu trebuie să achite părinţii anul de şcolarizare, cum e la „privat”, de exemplu.

        Bun, atunci am să pun la scocoteală măcar manualele (care, pe vremea copilăriei mele, erau gratuite) ce se schimbă mai des ca lenjeria intimă, başca se mai şi introduc altele noi (noi, de-a binelea – vezi manualul de…sport, bunăoară). Doar, în spate, este o industrie întreagă, controlată, mereu, tot de politic. Hm. Acum, mă amuză când îmi amintesc ce „investiţii” de zeci – sute de milioane de lei vechi făceam (mai mult forţat, decât de bunăvoie), noi, părinţii, în clasele I-IV, de exemplu. Şi asta doar pentru un an, maximum doi ani de studiu, pentru că dascălii mai cu pile la direcţiunea şcolii, jap!, puneau laba pe clasa proaspăt renovată din banii mămicilor prostuţe. Nu mai zic că, la finalizarea ciclului primar, clasa rămânea…„neckermann”. Şi de câte…cadouri scumpe le făceau educatoarei.

        Bine, aici, e şi prostia părinţilor (sau cum s-o numesc?), mai bine zis a celor din comitetul de părinţi, care dădeau ochii peste cap când o cadoriseau pe dăscăliţă (de parcă ar fi fost zâna zânelor ce le făcea odraslele mici einsteini de provincie). Când, de fapt, nu făcea decât să cumpere, neoficial, bunăvoinţa dascălului, în vederea promovării piticului, evident, la un nivel cât mai aproape de 10.

        Pentru că, să fim serioşi, în multe dintre cazuri, nu acelea erau notele reale, pe care şi le-au meritat elevii privilegiaţi (asta nu înseamnă că toţi copiii erau proşti, ferească Dumnezeu!). În fine, vreau doar să notez că, abia acum (după ani şi ani), li s-a atras atenţia directorilor de şcoală să nu se mai renoveze clasele din banii părinţilor (fondul clasei). Ceea ce nu e rău (dacă s-ar şi ţine cont de recomandare). Însă, speranţa mea e să se ridice, mai întâi, nivelul educaţional, în condiţiile în care, s-a văzut, la definitivare, mulţi dascăli au luat note ruşinoase, după ce, la inspecţii, au luat numai note de 9 şi 10. Tam – tam!

        Cinci tineri artişti expun la Galeriile „Velea”

        de
        Gheorghe Bălțătescu
        -

        În timp ce aproape toate galeriile de artă din Bacău au program de vară, oferind publicului doar expoziţiile permanente sau cele rămase încă din „sesiunea de primăvară”, Marius Frantz, artist şi manager al Galeriei „Velea”, şi-a invitat prietenii, amatorii de artă contemporană, la o expoziţie de grup, cu lucrări care au fost iniţial expuse, în premieră, într-un spaţiu neconvenţional, în aer liber, la Snobbish Burger, de pe str. Băncii.

        Cu două galerii de artă private, Velea şi Karo, strada Oituz ar putea deveni, în timp, atractivă şi pentru turişti, aşa cum se întâmplă, păstrând evident proporţiile, în Cartierul Montmartre din Paris, spunea artistul Ilie Boca, la unul dintre vernisajele de la KARO, amintnd că la doar câţiva paşi se află Galeriile Frunzetti, şi cercul s-ar putea închide cu Biblioteca „Costache Sturdza” (care are deschisă permanent o expoziţie de artă), Galeriile ALFA şi Muzeul de Artă. O idee bună pentru operatorii de turism, incluzând în vaucerele proprii Turul Galeriilor de Artă, dacă tot spunem mereu că nu avem ce vizita în Bacău.

        Cu termometrele date peste cap (38 de grade), la sfârşitul săptămânii trecute, în timp ce majoritatea băcăuanilor s-a refugiat la pădure, în parcurile oraşului sau, de ce nu, pe Litoral, mai mulţi tineri, printre care am remarcat şi prezenţa directorului Teatrului „Bacovia”, Eliza Noemi Judeu, a poetesei Violeta Savu, redactor al Revistei „Ateneu”, a artiştilor Ioan Burlacu şi Marius Crăiţă Mândră, au intrat în Galeriile VELEA, pentru a se întâlni cu creaţiile a cinci artişti, pe care îi recomandă tinereţea şi pasiunea comună: arta plastică contemporană. La etaj, au expus graficianul Marius Frantz, pictorii Dragoş Burlacu şi Obie Platon (cunoscut mai ales ca reprezentant al street-art), sculptorul bulgar Krasimir Metodiev, cu o singură lucrare – „Figură introvertită”, Ştefan Radu Creţu (Sibiu), cu două lucrări de artă în mişcare.

        După occidentalul timp rezervat întâlnirii privitorilor cu arta de pe simeze şi socializării publicului cu artiştii prezenţi, la o bere rece, ne-a introdus în noul proiect Ledge artistul Dragoş Burlacu: „După succesul de la Snobbish, am adus expoziţia într-un spaţiu clasic al unei săli pentru expoziţii. Sunt aici peste 20 de lucrări, diferite ca gen şi stil, pictură, sculptură, grafică, obiect, video, semnate de artişti aparţinând aceleaşi generaţii, pe care i-a unit preocupările comune: arta plastică. Galeriile Velea devin astfel un loc unde tinerii pot expune, se pot întâlni cu amatorii de artă contemporană, pot construi noi proiecte”, a spus Dragoş Burlacu. Faţă de expoziţia de la Snobbish, la Galeriile Velea am remarcat lucrări noi ale lui Obie Platon ( „Beţe în roate” şi „Camera video cu coarne”), excepţionala grafică în serie a lui Marius Frantz „Decizie”, cei prezenţi zăbovind mai mult timp în faţa celor două lucrări, premieră pentru Bacău, ale lui Dragoş Burlacu, ulei pe tablă inox („Oglindă”), dar şi la o altă premieră, de data acesta pentru artist: lucrarea video „Emigranţii”.

        Artist şi manager, Marius Frantz, a făcut şi oficiile de gazdă, însoţind pe fiecare vizitator prin expoziţie, oferind informaţii… ”Vă mulţumesc că aţi venit, gestul vostru ne bucură şi ne dă încredere că proiectele noastre, derulate şi cu sprijinul Asociaţiei PUNCT, despre care am mai vorbit, au deschiderea necesară unui public tânăr, pe care îl aşteptăm aici pentru a crea împreună noi evenimente. Oraşul are potenţial, tinerii sunt receptivi la nou şi au nevoie de un cadru pentru exprimare, pe care îl găsesc aici, unde îi aşteaptă artişti, antreprenori, oameni de afaceri, care le pot aplica ideile, proiectele”, a precizat şi Marius Frantz.

        Dacă oraşul are potenţial, şi Galeriile Velea au, Marius s-a întors acasă de la Cluj, Dragoş a lăsat Bucureştiul şi a revenit în Bacău, iar Asociaţia PUNCT oferă încredere şi logistica necesare unor proiecte de anvergură.

        “Artele marțiale și-au pierdut misticismul de altădată!”

        de
        Ramona Ionescu
        -

        – spune plt. Sinodor Socea, multiplu campion național, campion european și al treilea din lume la Vovinam Viet Vo Dao

        Plutonierul Sinodor Socea deservește poliția militară în cadrul Bazei 95 Aeriene Bacău și este proaspăt medaliat cu bronz la Campionatul Mondial de Vovinam Viet Vo Dao. În plan sportiv, cele mai mari realizări ale sale sunt obținerea în anul 2016 a titlului de campion european la Geneva, Elveția și medalia de bronz obținută anul acesta la Campionatul Mondial de Vovinam Viet Vo Dao, din India.

        În plan personal are o familie “marțială” întrucât soția Ancuța deține și ea centura neagră, iar fetițele lor, Ecaterina (6 ani) și Daciana (2 ani) sunt crescute în același spirit sportiv. În ceea ce privește cariera militară, aceasta a început la parașutiști și a continuat la aviație, acolo unde este încadrat în prezent la Poliția militară.

        Puțină lume a auzit probabil de stilul de arte marțiale Vovinam Viet Vo Dao. Pentru a înțelege mai bine acest sport, unde îl putem încadra?

        Vovinam Viet Vo Dao nu este karate, deși mulți așa l-ar caracteriza. Este mai curând partea modernă a sistemului kung fu vietnamez. După mine, este un sistem full contact, care îmbină perfect latura sportivă bărbătească. Nu mi-a plăcut niciodată că lupt cu protecții și să mimez că lovesc adversarul, doar ca să fiu punctat. Contactul direct cu adversarul este mult mai potrivit pentru mine.

        De când practicați artele marțiale și cum a venit succesul?

        Am început să practic arte marțiale japoneze din anul 1991 și m-am dezvoltat cu ele până în anul 1997. Pentru dezvoltarea mea personală, un an mai târziu am urmat cursuri de Qwan Ki Do, însă, simțeam că îmi doresc altceva. Și tot căutând un sistem full contact am întâlnit oameni care m-au îndrumat spre Vovinam Viet Vo Dao. Mi-a plăcut foarte mult acest stil de luptă și cred că am avut norocul să întâlnesc un om deosebit în persoana lui thay Alin Andronache. După trei ani de antrenamente cu el am obținut centura maro, iar în anul 2005 am dat examen pentru centura neagră. La 27 de ani am participat la prima competiție de Vovinam Viet Vo Dao, la IașI, unde am ieșit vicecampion. De atunci și până în prezent am câștigat 10 titluri de campion național. La acestea se adaugă titlul de campion european și bronzul obținut la Campionatul Mondial de Vovinam Viet Vo Dao, din India, de la începutul lunii august.

        De când activați în armată și cât de mult vă ajută sportul în carieră?

        În armată sunt din anul 2002, când am fost încadrat la Batalionul 630 Parașutiști “Smaranda Brăescu” Bacău. Pot să spun că parașutismul m-a ajutat să scap de o fobie: frica de înălțime. Primul salt a fost o reverie! A fost o perioadă frumoasă din viața mea, însă, programul strict și neprevăzutul mă împiedica să mă dezvolt și în plan sportiv. Am activat la parașutiști până în anul 2014, iar de atunci și până în prezent am fost încadrat la Baza 95 Aeriană Bacău. Am avut un parcurs frumos și am fost încurajat de oameni aflați în funcții cheie să continui să mă dezvolt și pe latura sportivă. Dacă mă întrebați cum aș îmbina cunoștințele militare cu cele sportive, v-aș răspunde că mi-ar plăcea să-mi învăț colegii mei tehnici de autoapărare.

        Când ați pornit spre India, vă vedeați campion mondial?

        Da. Cu acest gând am pornit în competiție. Eram pregătit să obțin mai mult! Am avut însă adversari foarte buni din Vietnam și Cambogia, tineri, extrem de agili, aproape ieșiți din comun! Când i-am văzut cât sunt de tineri, am realizat că m-am apucat târziu de acest sport. Nu am avut convingerea de la bun început că artele marțiale îmi pot oferi atât de multe!

        Ce înseamnă artele marțiale pentru dumneavoastră?

        Am descoperit în timp că artele marțiale reprezintă multiple căi filozofice și am început să citesc foarte mult despre istoria acestui sport. Autoapărarea nu se rezumă doar la luptă, ci este legată de controlul emoțiilor. Ca militar, artele marțiale mă încurajează să am inițiativă, iar acest sport îmi dă încredere că mă pot transforma oricând într-un tsunami. Am început să fac sport ca o activitate bărbătească, iar această preocupare înseamnă pentru mine întrecere/competiție. Multe persoane din jurul meu spun că fac sport, iar atunci când îi întreb la ce competiții participă, recunosc că fac doar mișcare de întreținere.

        Cum arată o zi obișnuită din viața unui campion?

        Se întâmplă să aud în jurul meu foarte multe persoane care se plâng de faptul că nu au timp. Eu îmi fac timp! Și găsesc timpul necesar chiar dacă sunt în concediu de creștere copil! Soția și-a schimbat locul de muncă și noul program nu-i permitea să stea cu fetița cea mică. Așa că am învățat ca tată ce înseamnă să fii mamă și cât de greu este să fii mamă 24 de ore din 24. Toată admirația mea pentru femei și pentru mame! Ziua începe pentru mine cu o rugăciune de mulțumire și o scurtă înviorare. Încerc să-mi educ și fetele în acest sens, iar înviorarea cu ele se face mai mult prin joc, antrenându-le în diverse activități. Dincolo de preocupările unui tată care a învățat să fie și mamă, bărbatul din mine găsește timpul și energia necesare să se dedice pasiunii sale. Și din dorința de a nu se pierde Vovinam Viet Vo Dao, am înființat Clubul Sportiv “Șoimul”, care funcționează în cadrul Universității “Vasile Alecsandri”. Lucrez acolo cu 36 de elevi, de toate vârstele. În ceea ce privește obligațiile de serviciu, acestea nu se discută, ci se execută.

        Cum arată viitorul pentru dumneavoastă?

        Pe viitor îmi doresc să ocup o funcție în cadrul unității militare care să-mi permită să-mi ajut/antrenez colegii, iar în plan sportiv, mă aștept să fiu convocat în lotul național și la campionatele viitoare. Anul trecut, când am câștigat titlul de campion european, am zis că mă opresc. A venit apoi convocarea pentru lotul național și am plecat în India, de unde m-am întors cu medalia de bronz. Dacă maestrul mă va convoca din nou cred că voi răspunde și viitoarelor provocări, deși am 36 de ani. În plan familial, mă declar un soț și un părinte împlinit. Ancuța, soția mea are și ea centura neagră și mi-a spus deja că dorește să-și reia activitatea în plan sportiv, după pauza obligatorie dictată de venirea pe lume a Dacianei, care va împlini în curând 2 ani. Fetița cea mare, Ecaterina, are șase ani și se antrenează cu mine la sală. Prietenii spun despre noi că suntem “o familie marțială!”. Și pentru că mereu am simțit nevoia de dezvoltare, sunt pe punctul de a încheia un master în “Performanțe sportive” și să mă înscriu apoi la doctorat.

        Locuri libere în învățământul profesional de zi

          de
          Roxana Neagu
          -

          Cei care vor să își continue studiile liceale, dar nu la un liceu teoretic sau tehnic, pot opta pentru învățământul profesional. În acest moment, conform datelor de la Inspectoratul Școlar Județean Bacău mai sunt la dispoziție nu mai puțin de 611 locuri libere pentru această formă de studii. Astfel, în Bacău, elevii care au absolvit gimnaziul pot opta pentru o școală profesională de trei ani la Colegiul ”Gr. Antipa” pe calificările brutar – patiser – preparator produse făinoase (5 locuri), la Colegiul Tehnic ”N.V.Karpen”, unde mai este un loc la calificarea electronist, la Colegiul Tehnic ”D. Mangeron”, unde mai sunt libere 64 de locuri pentru tinichigiu vopsitor auto (12), electromecanic (21), bucătar (5) şi comerciant vanzător (26), la Liceul Tehnologic ”P. Rareș”, ca mecanic (30 locuri) sau ospătar (1 loc) sau la Colegiul Tehnic ”A. Saligny”, unde mai sunt 89 de locuri pentru calificările lăcătuș construcții (18 locuri), operator mașini (11), confecționer tâmplărie de aluminiu (26), confecționer produse textile (12), tâmplar (12), zidar, pietrar, tencuitor (9) și instalator (1).

          În județ mai sunt locuri în Onești la Colegiul Tehnic ”Gh. Asachi” – pe calificările electrician (5 locuri), instalator (1), zidar, pietrar, tencuitor (7), operator industria chimică (5), la Liceul Tehnologic – mecanic auto (1), tinichigiu vopsitor auto (20), electrician (52), ospătar, vânzător (13) și la Colegiul Tehnic ”P.Poni” – electrician (13), lăcătuș (8), comerciant, vânzător (14), brutar, patiser (24), în Comănești la Colegiul Tehnic ”D. Ghika” – 21 de locuri ca tâmplar (12) și mecanic (9), în Moinești la Colegiul Tehnic ”Gr. Cobălcescu”, 83 de locuri pentru meseriile de sudor (23), mecanic (5), lăcătuș mecanic (37) și croitor (18), în Dărmănești, la Liceul Tehnologic – pe calificarea mecanic (4 locuri), în Tg. Ocna – confecționer tâmplărie aluminiu (12), confecționer produse textile (14), electrician (6) și bucătar (1). Și în liceele din comune mai sunt locuri, la Sascut – la Liceul Tehnologic ”J.M.Elias”, pe mecanic agricol 12 locuri și mecanic auto 13 de locuri, la Ghimeș Făget – la Liceul Tehnologic, lucrător în agroturism 39 de locuri, la Răchitoasa – la Liceul Tehnologic, pe fabricarea produselor din lemn 17 locuri, la Parincea – Liceul Tehnologic ”G.J. Cancicov” cu 19 locuri în agricultură și Podu Turcului, 17 locuri ca vânzător, comerciant la Liceul Tehnologic ”Al. Vlahuță”.

          Ajutor de la stat

          Pentru susținerea elevilor care urmează această formă de învățământ, statul acordă fiecărui cursant o bursă lunară de 200 lei, inclusiv pe perioada vacanțelor. La finalizarea celor 3 ani de studii, absolvenții primesc certificate de calificare, care sunt recunoscute pe piața muncii. Mai mult, cei care vor să susțină și examenul de bacalaureat, se pot înscrie și la învățământul de zi, pe ruta progresivă. Practica în aceste meserii se realizează fie în atelierele sau laboratoarele liceelor, fie la firme de profil, cu care sunt încheiate contracte de parteneriat. (Roxana Neagu)

          611

          Colegiile tehnice și liceele tehnologice din întreg județul mai au la dispoziție peste 600 de locuri pentru cei care vor să urmeze învățământul profesional și să se califice într-o meserie.

          Noi și sașii

          de
          Răzvan Bibire
          -

          În ciuda declaraţiilor prezidenţiale pe tema prieteniei milenare dintre români şi saşi, istoria se încăpăţânează consemneze altfel relaţiile interetnice din Transilvania. Nu, românii şi saşii nu s-au iubit; de fapt, saşii i-au jefuit şi exploatat pe români timp de sute de ani.

          Astăzi admirăm localităţile săseşti, bisericile, clădirile construite de saşi; totul, însă, a fost făcut cu munca românilor, obligaţi să plătească taxe şi să presteze munci în folosul saşilor.

          În preajma intrării României în Primul Război Mondial, viitorul diplomat Vasile Stoica (membru al delegaţiei române la Versailles în 1919 şi la Conferinţa de Pace de la Paris în 1946) scotea cartea „Suferinţele din Ardeal”.

          Un capitol este dedicat relațiilor dintre români şi saşi, de la colonizarea acestora în Transilvania începând cu secolul XII. Deşi, iniţial, erau egali în drepturi cu românii, saşii – se spune în lucrare – au devenit, în timp, autonomi şi aliaţi ai regilor maghiari obţinând privilegii şi drepturi asupra românilor.

          Până la 1789, românii aşezaţi pe terenuri care aparţineau saşilor erau obligaţi să plătească dijma (o zecime din recoltă) preotului săsesc din satul cel mai apropiat. În satul Poiana, de lângă Sibiu, românii care se căsătoreau trebuiau să plătească taxă comunei săseşti Dobârca.

          Satele româneşti erau obligate să ofere forţă de muncă gratuită pentru lucrările din localităţile săseşti: drumuri, clădiri, chiar şi servitori pentru slujbaşi. La 1582, oraşul Sibiu interzice românilor pescuitul în râuri.

          În secolul XVII, la 12 kilometri de Sibiu, la Poplaca se decide: „dacă vreun Valach cojeste un copac făcându-l să se usuce, va fi spânzurat de creangă copacului; dacă vinovatul nu poate fi prins, comuna Poplaca are să dea alt Valach că să fie spânzurat în locul lui”.

          În 28 August 1679 sfatul oraşului Braşov aduce următoarea hotărâre: „Dacă în comuna Râşnov moare un Valach şi nu are copii, pământurile şi averea lui vor fi moştenite nu de neamuri, ci de cel mai apropiat Sas din vecinătate. Acelaş lucru are să se întâmple şi dacă mortul are copii, însă copii sunt căsătoriţi în alt sat, precum şi atunci, când se poate dovedi că pământurile părintelui mort au fost odinioară săseşti”.

          Şi scrie Vasile Stoica, despre relaţiile românilor cu saşii, mai spre zilele noastre, pe la 1900: „Guvernele ungureşti le-au dat mâna liberă faţă de Românii din ţinuturile săseşti. Iar ei, unde conducerea e în mâna lor s-au purtat faţă de noi cu un şovinism mai brutal chiar şi decât şovinismul Ungurilor. Aceasta mai ales în oraşele Sibiu, Braşov, Sighişoara, Mediaş, Bistriţa, Sebeşul Săsesc şi Orăştie, şi în comitatele Sibiu şi Braşov. Nu este ram de activitate, în care să nu fi căutat ei înăbuşirea sau cel puţin opăcirea propăşirii noastre”.

          Capitolul poate fi citit în întregime la adresa http://bit.ly/2vzCQrv.

          În concluzie, e bine să ne dorim pace între etnii dar e bine să nu uităm nimic din ceea ce s-a întâmplat. Pentru că dacă uităm, dăm ocazia Istoriei să se repete.

          Zilele comunei Măgura

            de
            Deșteptarea
            -

            Posted by Marius Fundulea on Tuesday, August 15, 2017

            Marți, 15 august, a fost prima ediție a „Zilei comunei Măgura”. Printre alții, la eveniment a fost prezent Nelu Ploieșteanu, acompaniat de Cosmin Flenchea și de cel mai bun saxofonist din țara, Florin Tărăță. Au mai participat Laura Lavric, George Cojocărescu și Ansamblul de dansuri ‘Ca La Noi’. Spectacolul a durat 9 ore și a fost încheiat cu un foc de artificii.

            Evenimentul a putut fi urmărit în direct pe Facebook.

            Sărbătoarea Bisericii Precista din Bacău

              de
              Liviu Maftei
              -
              Hramul Bisericii Precista din Bacău / Foto: Liviu Maftei

              De peste cinci sute de ani, lăcaşul de rugăciune din Curtea Domnească de pe malul Bistriţei îşi duce la îndeplinire menirea de far al ortodoxiei pe aceste meleaguri.

              În zilele noastre, cu atât mai mult, acest rol pare mai important ca oricând. Şi în acest an, hramul Bisericii Precista din municipiul Bacău a fost liantul unor activităţi cultural-religioase dedicate credincioşilor băcăuani şi nu numai.

              Printre acestea s-au numărat pelerinajul Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Trihirussa” de la Mănăstirea Neamţ, eveniment care a devenit o tradiţie în ultimii 17 ani, şi Sfânta Liturghie arhierească oficiată duminică, 13 august, de Înaltpreasfinţitul Ioachim, arhiepiscop al Romanului şi Bacăului, alături de un sobor de preoţi băcăuani. Toate acestea au culminat cu hramul Adormirii Maicii Domnului de marţi, 15 august, care i-a adunat în număr mare pe credincioşi în tinda Precistei ştefaniene.

              Ca o concluzie la acest amplu eveniment se aşează cuvintele părintelui Mihai Tomozei, parohul Bisericii Precista: „Întâlnirea cu Maica Domnului, cu icoana ei, care are o harismă specială, fiind făcătoare de minuni, este ca o întâlnire cu cineva drag sufletului nostru”.

              Serbare câmpenească de Ziua Oituzului

                de
                Ramona Ionescu
                -

                – ziua de 15 august a avut dublă semnificație pentru majoritatea locuitorilor comunei Oituz – dacă în fila calendarului creștin ortodox este înscrisă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, localnicii au avut motiv de petrecere de Ziua Oituzului

                Serbarea câmpenească a avut loc pe stadionul comunei Oituz, aflat în apropierea târgului săptămânal.

                Manifestarea a debutat la ora 15.00, iar ecourile ei se sting în jurul orei 21.00. În programul evenimentului au fost anunțați că vor întreține atmosfera membrii formației vocal-instrumentală „Gabi Comănici taraf-band” Onești, Ansamblul folcloric „Crenguțele Oituzului”(cu soliștii vocali Lorena-Ștefania Bogdănescu, Ștefania Domocoș, Andrada Barote, Larisa Lupu, Mălina Pârjol și Florina Botezatu), Grupul „Ciripel” al Căminului Cultural Oituz, Corul Căminului Cultural Oituz, Ansamblul folcloric „Podureanca” din comuna Poduri, Ansamblul folcloric „Gospodarii de pe Valea Asăului”, comuna Asău.

                Autoritățile locale au deschis serbarea câmpenească, invitându-i pe oituzeni să participe la spectacolul organizat în cinstea lor.

                „Sunt mândru că am reușit să organizăm acest eveniment pe stadionul comunei, contribuind astfel la promovarea valorilor și tradițiilor locului”, a declarat Sorin Butucaru, viceprimarul comunei Oituz

                Serbarea câmpenească a început timid, însă, pe parcurs, lumea a cântat și a dansat pe acordurile muzicii populare, iar buna dispoziție s-a instaurat în scurt timp.

                foto: Anca Constantinescu

                Fotbal/ Liga a III-a: „Aviatorii” n-au scăpat de Csikszereda!

                de
                Dan Sion
                -

                Miercuri, la ora 13.00, la sediul FRF se va stabili tintarul Ligii a III-a. Aerostar va juca in Seria I si, pe linga faptul ca o va avea ca adversara pe Otelul, se va bate in continuare si cu Harmanul, dar si cu ciucanii lui Robert Ilyes

                Misiune grea pentru Aerostar in campionatul Ligii a III-a care va incepe pe 26 august. In asteptarea tintarului care va fi stabilit miercuri, 16 august, la ora 13.00, la Casa Fotbalului, „aviatorii” si-au aflat adversarii din Seria I.

                Desi se preconiza ca vor scapa de Csikszereda Miercurea Ciuc, echipa ce urma sa fie mutata in Seria a V-a, bacauanii se vor bate si in acest an cu ciucanii. Mai mult, in Seria I au fost repartizate alte doua echipe ce si-au anuntat intentia de a lupta pentru podium: nou promovata Suporter Club Otelul Galati si AFC Harman. Paradoxal, doua formatii care facusera anul trecut parte din Seria I au fost trimise in Seria a II-a: Olimpia Rm. Sarat si Sportul Chiscani!

                In aceasta situatie, lupta pentru promovare se anunta mai strinsa ca niciodata in prima serie. Csikszereda, AFC Harman (doua echipe care in sezonul trecut au ratat promovarea in ultima etapa, in favoarea Stiintei Miroslava), Aerostar si Suporter Club Otelul vor alcatui careul de asi ce va lupta pentru locul 1, singurul care duce in esalonul secund. Ca un ultim detaliu, sa notam ca in seria Aerostarului au aparut sase echipe noi fata de editia precedenta de campionat si ca din totalul de 16 formatii, nu mai putin de patru (un sfert) reprezinta judetul Galati.

                Iata componenta Seriei I: CSM Bucovina Radatauti (SV), ACS Sanatatea Darabani (BT), CSM Roman (NT), CSM Pascani (IS), AFC Odorheiu Secuiesc (HR), AFK Csikszereda Miercurea Ciuc (HR), CS Aerostar Bacau (BC), ACS Olimpic Cetate Risnov (BV), AFC Harman (BV), ACS Viitorul Ghimbav (BV), ACS KSE Tg. Secuiesc (CV), CSM 2007 Focsani (VN), CS Avintul Valea Marului (GL), Sporting Liesti (GL), Metalosport Galati (GL) si ACS Suporter Club Otelul Galati.

                Pompierii sting incendiul de la Groapa de Gunoi cu apă din Bistrița

                  de
                  Comunicat de presa
                  -

                  La Groapa Ecologică de Gunoi continuă intervenția de lichidare a incediului la groapa de gunoi a municipiului Bacău.

                  Pentru a evita ca autospecialele de intervenție să rămână fără apă, atât de necesară la această misiune, s-a luat măsura alimentării acestora cu ajutorul unei motopompe de mare capacitate direct din râul Bistrița.

                  Atât în cursul zilei de astăzi, cât și în cursul zilei de ieri, alături de pompierii militari băcăuani, în dispozitivul de intervenție a fost prezentă doamna prefect Maricica Luminița Coșa, precum și vicepreședintele Consiliului Județean Bacău – domnul Marius Gabriel Gheorghiță.

                  Proteină din electricitate și CO2

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    O echipă de oameni de știință din cadrul Centrului de Cercetări Tehnice (VTT) și de la Universitatea Tehnologică Lappeenranta (LUT) din Finlanda a găsit o metodă de a produce o moleculă de proteină cu ajutorul electricității și a dioxidului de carbon.

                    Proteina poate fi obținută „oriunde este disponibilă energie regenerabilă”, menționează VTT într-un comunicat, centrul de cercetări neoferind însă detalii cu privire la procesul de producție.

                    „Spre deosebire de agricultura tradițională, metoda de producție aflată în curs de dezvoltare nu necesită o locație care să ofere condiții pentru agricultură, precum temperatura corespunzătoare, umiditate sau un anumit tip de sol”, a declarat Jero Ahola, profesor la LUT.

                    Conform lui Juha-Pekka Pitkänen, cercetător principal la VTT, o proteină produsă prin această metodă poate fi dezvoltată ulterior pentru a fi obținute alimente sau furaje. „Pe termen lung, proteina creată cu electricitate va putea fi utilizată atât pentru gătit cât și ca produs de sine stătător. Mixtura este foarte nutritivă, cu peste 50% proteină și 25% carbohidrați. Restul este reprezentat de grăsimi și acizi nucleici. Consistența produsului final poate fi modificată prin schimbarea organismelor utilizate în producție”, a explicat Pitkänen în prezentarea publicată pe site-ul LUT, intitulată „Proteină produsă prin electricitate pentru reducerea foametei la nivel mondial”.

                    Oamenii de știință estimează că noua metodă de obținere de alimente din electricitate va fi de aproape zece ori mai eficientă în comparație cu fotosinteza și astfel va avea un impact minim asupra mediului înconjurător.

                    Însă, în acest moment este nevoie de circa două săptămâni pentru a produce un gram de proteină în laborator, iar cercetătorii au subliniat că procesul are nevoie de îmbunătățiri.

                    „Ideea este de a dezvolta conceptul într-un produs realizat în masă, la un preț care va scădea pe măsură ce tehnologia va deveni din ce în ce mai comună”, a declarat Ahola.

                    Studiul face parte dintr-un amplu proiect de cercetare intitulat „Neo-Carbon Energy” prin care se dorește dezvoltarea unui sistem energetic în totalitate regenerabil și fără emisii, a menționat VTT, conform sursei citate. AGERPRES

                    Cinstire pentru trecut și pentru prezent la Cașin

                      de
                      Ion Moraru
                      -

                      Evenimentele de comemorare care au avut loc la Cașin pentru a aduce recunoștință eroilor Primului Război Mondial din luptele de la Sticlărie (loc aflat în apropierea satului Curița), au avut o puternică reverberație patriotică. Astfel, sfințirea unui monument chiar în locurile unde s-au purtat cele mai crâncene lupte a fost prilejul înălțător pentru localnici, ce au format cu zeci de vehicule rutiere, o adevărată “caravană”, răsplătind în acest mod jertfa supremă a celor 3500 de ostași căzuți în luptele de la Sticlărie.

                      Tineri ce au strâns la piept steagul tricolor, femei în costumele populare tradiționale, înveșmantate cu frumoase marame, oameni de toate vârstele, au urcat drumul prăfuit ce înaintează spre Măgura Cașinului pentru a-și aduce sincerul lor omagiu. ~ncolonat, în peisajul umbrit de culmile dealurilor , a fost prezent și Detașamentul de onoare al Inspectoratului Județean Bacău pentru Situații de Urgență, condus de locotenentul Ionel Gherasim, alături fiind și o fanfară militară. Este de menționat faptul că Drapelul de luptă al acestui detașament a fluturat alături de zecile de steaguri tricolore pe care le-au avut localnicii, în cinstirea momentelor glorioase din urmă cu 100 de ani.

                      “Timp de câteva zile pe pârâul Curița a curs sângele ostașilor români și aici trebuie ca să păstrăm permanent, cele mai adânci sentimente de prețuire și să ne amintim de sfințirea acestui monument! Au trebuit 100 de ani pentru a veni momentul ca să ne întâlnim aici, locuitori ai acestor meleaguri, cadre militare active și în rezervă, la acest eveniment minunat din viața întregii țări”, a declarat colonelul (în rezervă) Paul Valerian Timofte, președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale “Cultul Eroilor – Regina Maria”.

                      Au fost prezenți la această festivitate Maricica Coșa (prefect al județului Bacău), Marius Gheorghiță (vicepreședintele Consiliului Județean Bacău), parlamentarii Constantin Avram, Ionel Palăr, Theodora Șotcan, Ionel Floroiu, autoritățile locale ale comunei Cașin, numeroși invitați: Viorel Ilie, Ministru în Relația cu Parlamentul, Gheorghe Popa (secretar de stat), Ioan Băcioiu, primarul comunei Dragoslavele (din jud. Argeș, loc de unde s-a stabilit la Cașin o comunitate de munteni în jurul anului 1700).

                      La capătul aleii cimentate (mărginite de două șiruri cu lemne de mesteacăn), ce urcă spre înălțimea unui deal, un sobor de preoți condus de părintele protopop Ioan Bârgăoanu (de la Protoieria Onești), a săvârșit slujba de sfințire a acestui monument “ridicat întru cinstirea și pomenirea eroilor căzuți la Sticlărie”. ~n cuvântul său preotul Ioan Bârgăoanu a menționat:”Suntem pe locul unde eroii au luptat pentru întemeierea patriei noastre scumpe, România! Vrem să le știm prefăcută jertfa în podoabă, pentru că ei au adus un cuvânt prin sânge pentru libertatea neamului nostru! Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns și în acest loc să sfințim o cruce comemorativă! Cu prinosul dragostei să pășim cu smerenie pe aceste locuri, pe unde ostașii au luptat cu arma în mână și privind spre zarea albastră, au mers în ~mpărăția Cerurilor, pentru a ne lăsa nouă o Românie sfântă și liberă!”

                      Maricica Coșa, prefect al județului Bacău a declarat că este învăluită de emoții în mijlocul acestui eveniment iar Daniel Soroiu, primarul comunei Cașin a menționat:”Poate unora ne-a fost greu ca să ajungem aici, la Sticlărie dar să nu uităm eroismul celor care au luptat pe aceste meleaguri. Slavă eroilor, pe fiecare metru pătrat de aici fiind căzuți eroi!” Deputatul Constantin Avram a afirmat că “nici un sacrificiu nu a fost prea mare pentru soldatul român și se cuvine să îndreptăm gânduri de pioșenie, alături cu lumina unei lumânări!” Un cuvânt emoționant, străbătut de angajare civică a rostit parlamentarul Ionel Floroiu, fiu al acestor meleaguri. “Sunt legat de Cașin prin tot ce însemn ca om. Port în mine moștenirea frumoasă a străbunicilor, bunicilor și părinților, care și-au trăit cu demnitate viața, oricât le-a fost de grea! Prin munții, pe dealurile și văile noastre s-au scris glorioase pagini de istorie românească. Ar fi trebuit să spunem mai demult și mai răspicat cât de mult datorează Moldova și România acestei granițe aici”, a menționat Ionel Floroiu în cuvântul său.

                      Festivitatea de la acest monument s-a încheiat cu depunerea de coroane și jerbe de flori a reprezentanților instituțiilor prezente dar prinosul recunoștinței cășunenilor pentru eroii neamului a mai fost cuprins într-o pagină de istorie. La marginea satelor Cașin și Curița, în locul numit Pârâul Sărat au fost amplasate 111 cruci de mesteacăn. Când fânul abia a fost strâns și adunat într-o căpiță, pe culmea acestui deal – numit Pârâul Sărat, de cele 111 (număr ce dă o gândire pozitivă!) cruci elevii Școlii Gimnaziale “Institutor N. Pâslaru” Cașin au prins câte o coroniță împletită din frunze de stejar și de brad în cadrul unei festivități pline de o solemnitate aparte.

                      Letea Veche: Pompierii caută un bărbat înecat în Siret

                      de
                      Geta Panaite
                      -

                      Angajaţii unei balastiere, din satul Radomireşti, comuna Letea Veche, au fost cei care au alertat autorităţile, luni seară, după ce un bărbat de 57 de ani, din satul Furnicari, comuna Tamaşi, ar fi intrat în râul Siret şi nu a mai ieşit. Omul lucra ca paznic la o altă balastieră din apropiere şi la un moment dat le-ar fi spus că se duce să cumpere ţigări, din satul Coteni, aflat pe malul celălalt al râului.

                      A intrat în apă ca să treacă înot, dar l-ar fi văzut cum se duce la fund şi nu a mai ieşit. Unul dintre ei a alergat imediat să-i sară în ajutor, însă nu a mai putut face nimic.

                      „A fost aici la baracă şi a zic să se duce să ia ţigări de la Coteni. L-am văzut că înota, la un moment dat s-a întors către malul acesta, dar nu a ieşit şi s-a dus iar înot către Coteni. Nu ştiu ce a vrut să facă, dar a ridicat din mâini şi s-a dus. A strigat, eu m-am dus repede, dar degeaba. Atunci am sunat la 112”, spunea Costel Trifan, martor. Oamenii care lucrează în zonă spun că râul este foarte periculos din cauza excavaţiilor.

                      „A venit aseară la noi şi a intrat în apă ca să se ducă să ia ţigări. S-a dus, s-a întors şi nu l-am mai văzut. Dacă ieşea la mal de prima dată se salva, dar nu ştiu de ce el s-a întors din nou ca să treacă înot. Este foarte periculos în Siret. Aici se sapă la patru – cinci metri şi sunt multe găuri”, spunea angajatul unei balastiere din zonă.

                      Pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău au început căutările încă de luni seară şi le-au reluat marţi dimineaţă, împreună cu scafandrii, care au intrat în apă din locul unde martorii au indicat că l-au văzut pe bărbat ultima dată. La faţa locului s-a deplasat şi un echipaj Smurd cu medic, care să asigure asistenţa medicală pentru salvatori pe timpul intervenţiei.

                      Râul Siret, pe toată raza comunei Letea Veche, are multe porţiuni cu apă mică şi cu insule, dar şi foarte multe gropi, pentru că acolo sunt balastiere, şi sunt periculoase chiar şi pentru cei care ştiu să înoate bine. Bărbatul care este acum căutat de salvatori ştia să înoate, însă se pare că forţa curenţilor a fost mai mare.

                      Tot în râul Siret s-au înecat, vara trecută, şi două adolescente de 13 şi 15 ani, din Letea Veche, care au intrat să facă baie în zona unei balastiere din satul Holt.

                      Un polițist a ajuns la spital, după ce ar fi fost lovit cu o scândură

                        de
                        Comunicat de presa
                        -

                        La data de 14 august a.c., în jurul orei 21.30, patrula formată din doi poliţişti din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Traian au procedat la urmărirea unei autoutilitare care se deplasa pe raza comunei Prăjeşti şi al cărei conducător auto nu a oprit la semnalul regulamentar al poliţistilor.

                        După oprirea autoutilitarei, conducătorul auto, un bărbat de 29 de ani, din Bacău, ar fi coborât din auto şi ar fi lovit cu o scândură geamul lateral stânga faţă al autospecialei de poliţie, distrugându-l şi rănind uşor poliţistul aflat la volanul autospecialei.

                        Poliţistul a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău unde i s-au acordat îngrijiri medicale.

                        Faţă de tânărul în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj şi distrugere.

                        Oituz – a treia poartă de fier a Moldovei

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Bătălia de la Oituz (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917). Confruntare importantă din Primul Război Mondial, în urma căreia a fost stopată ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război.

                          Aproape în acelaşi timp cu ofensiva dinspre Transilvania, pe văile Oituzului, Caşinului şi Slănicului spre Târgu-Ocna, germanii au încercat străpungerea frontului prin sudul Moldovei, pe direcţia Focşani-Mărăşeşti, cele două operaţiuni fiind în strânsă legătură strategică. Misiunea de la Oituz-Târgu Ocna a fost încredinţată grupului de armate condus de gen. Friedrich von Gerock, care era situat în flancul drept al Armatei 1 austro-ungare, dislocată în Carpaţii Orientali. Dispus între Valea Doftanei şi Ireşti, acesta era compus din Corpul 8 armată (alcătuit din Diviziile 70 honvezi, 117 infanterie germană şi 71 infanterie austro-ungară) şi gruparea Haber, în componenţa căreia intrau Brigada 8 vânători de munte austro-ungară, Divizia 1 cavalerie austro-ungară, Divizia 37 honvezi etc.

                          Conform planului, lovitura principală a fost dată pe direcţia Ferestrău-Grozeşti-Oneşti (Valea Oituzului), în timp ce Divizia 70 honvezi a atacat pe direcţia Târgu Ocna, pentru a destabiliza flancul drept al Armatei 2 române şi flancul stâng al Armatei 9 ruse. Disproporţia de forţe era destul de mare, în defavoarea românilor. Astfel, dacă inamicul dispunea de 54 de batalioane şi 200 guri de foc, armata română avea 34 de batalioane şi 104 guri de foc. Totodată, Armata 2 română a trebuit să acopere şi breşa lăsată prin plecarea Corpului 40 armată rus în Galiţia şi Bucovina, unde la 19 iulie/1 august 1917 frontul rus fusese străpuns de austro-ungari şi germani. În compensaţie, a reprimit cele două divizii, 7 şi 12, ce îi fuseseră luate pentru întărirea Armatei 1, care pregătea ofensiva din sectorul Nămoloasa. Întreg dispozitivul Armatei 2 avea o lăţime de 60 km, principalele sectoare fiind conduse de gen. Gheorghe Văleanu şi gen. Arthur Văitoianu.

                          Bătălia a început la 26 iulie/8 august (la două zile după cea de la Mărăşeşti), cu un bombardament de câteva ore, urmat de atacul Corpului 8 armată, şocul fiind primit de diviziile 6 şi 7 române, obligate să se retragă. În zilele următoare inamicul a ocupat poziţii importante ca vârful Cireşoaia, dealurile Coşna (789 m) şi Ştibor. Deoarece se crease o situaţie periculoasă, Marele Cartier General a întărit Armata 2 cu Divizia 1 cavalerie, Regimentul 1 vânători, batalionul de vânători de munte şi brigada de grăniceri. Divizia 1 cavalerie a atacat dealul Ştibor, cucerind aliniamentul cota 629 (Poiana lui Boboc), iar Regimentul 1 vânători a angajat lupte violente în jurul Grozeştilor. La 31 iulie/13 august, un contraatac român a vizat recucerirea Coşnei, realizată cu succes, şi a vârfului Cireşoaia, eşuată. Apogeul Bătăliei de la Oituz a avut loc în zilele de 29 iulie/11 august – 31 iulie/13 august, când inamicul a făcut eforturi uriaşe pentru a depăşi concentrarea de trupe române. Animaţi de lozinca „Pe aici nu se trece!”, ostaşii români au rezistat cu eroism, zădărnicind planurile adversarilor. Până la 5/18 august, luptele au scăzut în intensitate, limitându-se la dueluri de artilerie şi la ciocniri ale patrulelor. La 6/19 august, grupul Gerock a reluat ofensiva, reuşind să reocupe Coşna, fără a înregistra însă alte succese.

                          După 9/22 august s-a instaurat treptat acalmia, inamicul fiind epuizat de eforturile făcute. Pierderile Armatei 2 în bătălia de la Oituz au fost însemnate, ele cifrându-se la 12 350 de militari, între care 1 800 morţi, 4 850 de răniţi şi 1 570 de dispăruţi.

                          Realizator: Colonel (r) dr. Ion Petrescu
                          Director de imagine: Mihai Neculae
                          Producător: Alexandra Georgiana Mathias

                          1...2.6902.6912.692...5.778Pagina 2.691 din 5.778

                          		 ziare & stiri
                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.