Continuând Festivalul Național „George Bacovia” (inițiat în anul 1971 de către revista „Ateneu” și derulat, sub diverse forme, patronaje și denumiri, până astăzi), Consiliul Județean Bacău (prin Biblioteca Județeană „C. Sturdza”) își propune să reînnoade tradiția și menţină vii în rândul comunităţii valorile incontestabile moștenirii bacoviene, finanțând Bac-Fest 2017, un festival care reuneşte oameni de cultură, scriitori, profesori universitari, actori, muzicieni, critici de artă, artiști, tinere talente literare şi artistice etc. Evenimentele, care au loc în perioada 13-17 septembrie 2017, constituie un cadru generos de afirmare şi valorificare a moștenirii culturale bacoviene, incluzând conferințe, colocvii, lecturi publice, lansări de carte, proiecții video, spectacole de teatru și muzică simfonică etc.

Organizat de Biblioteca Județeană „C. Sturdza” din Bacău, în colaborare cu majoritatea instituțiilor de cultură și educaționale din Bacău, festivalul include evenimente care încearcă să acopere zone cultural-artistice diverse, contribuind astfel la consolidarea brandului cultural Bacovia. Astfel, la realizarea festivalului participă Universitatea „George Bacovia”, Inspectoratul Judeţean Şcolar, Revista de cultură „Ateneu”, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacău, Teatrul Municipal „Bacovia”, Filarmonica „Mihail Jora”, Centrul de Cultură „George Apostu”, Uniunea Armenilor din România, filiala Bacău, Garnizoana Militară Bacău, dar și Federația Tinerilor din Bacău, în cadrul unui alt proiect de anvergură, „Bacău, Capitala Tineretului din România”.

Cum obiectivele pe care și le-au propus organizatorii sunt îndrăznețe, invitații din țară sunt pe măsură: Mircea Cărtărescu, Angela Marinescu, Nora Iuga, Radu Andriescu, Rita Chirian, Magda Cârneci, Ioana Nicolaie, Șerban Axinte, Adrian Alui Gheorghe, Adrian G. Romila, Bianca Cernat, Paul Cernat, Alex Goldiș, Andreea Goldiș, Radu Vancu, Bogdan Crețu, Doris Mironescu, Andreea Mironescu, Lucian Vasiliu etc. Nu vor lipsi, desigur, autori băcăuani precum Constantin Călin, Ilie Boca, Petru Cimpoeșu, Ovidiu Genaru, Vasile Spiridon, Elena Ciobanu, Ioan Dănilă, Gheorghe Iorga, Val Mănescu, Dan Petrușcă, Cornel Galben, Dan Perșa, Marius Manta, Violeta Savu, Calistrat Costin, Victor Munteanu, Petre Isachi, Dumitru Bărneanu, Cristina Ștefan etc. Lor li se vor adăuga câțiva artiști de prim rang precum Ada Milea, Bobo Burlăcianu și Cristi Rigman, Harry Tavitian, Maria Răducanu, cvartetul Passione, dar și orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” sau actorii Teatrului Bacovia.

„Încercăm să-l reumanizăm pe Bacovia”

– scurt interviu cu Adrian Jicu, director al festivalului

– Festivalul Naţional „George Bacovia” are ca dată de naştere anul 1971, un festival de mare amploare, prima ediţie rămânând în istorie ca una dintre cele mai mari care s-au organizat vreodată în Bacău. Au urmat şi ani în care Bacovia a fost trecut în uitare, „festivalul” devenise doar o manifestare oarecare. Ați fost numit managerul acestei ediţii, care este ideea centrală a Festivalului?

– Ideea de bază este ca festivalul să nu fie unul oarecare, o manifestare care trebuie bifată pentru că dă bine și gata. Ar fi mare păcat… Din acest motiv, Bac-Fest va fi altceva. Nu trebuie să dăm cu piciorul acestei șanse uriașe de a avea un poet formidabil ca Bacovia, care, astăzi, rămâne cel mai cunoscut brand pe care Bacăul îl are. Ca să vorbesc în limbaj de lemn, obiectivul principal rămâne promovarea acestei extraordinare moșteniri culturale pe care ne-a lăsat-o poetul și pe care oricine (din Bacău sau din țară) o recunoaște. Concret, vom încerca să îl reumanizăm pe Bacovia, prin evenimente de tot felul (literatură, teatru, muzică, film, spectacol etc.) adresate unor diverse categorii de public.

– Sub cupola Festivalului „George Bacovia” au loc mai multe evenimente, Colocviile şi premiile Revistei Ateneu, Festivalul propriu-zis, Premiile USR. Care este legătura dintre ele? Eu rămân susţinătorul unui festival pur Bacovia.

– Legătura este chiar Bacovia. Forța lui extraordinară de iradiere, în domenii variate ale culturii și artei. Am plecat de la premisa că e nevoie de o colaborare între instituțiile de cultură pentru că numai împreună putem face un festival important, care să aibă impactul pe care îl merită. Nu știu ce înseamnă „festival pur”, dar, dacă ne uităm la cum arată un festival Dickens sau Dali sau mai știu eu care în străinătate, vom vedea că ele se deschid tot mai mult spre spectacol, spre divertisment, spre așteptările comunităților respective. Nu putem rămâne încremeniți într-o înțelegere îngustă a conceptului de „cultură”.

– Sunt, am văzut în program, câteva noutăţi, faţă de ediţiile precedente. V-aş ruga să oferiți mai multe detalii.

– Sunt, într-adevăr, noutăți tocmai pentru că încercăm să diversificăm ceea ce se cheamă, cu un clișeu, oferta culturală. Pe lângă clasicele recitaluri de poezie, lansări de carte, dezbateri etc., îi invităm pe băcăuani la spectacole de teatru, film și muzică, prin care deschidem festivalul către așteptările publicului. Vă dau doar două exemple. Sâmbătă, 16 septembrie, de la ora 17.00, în foișorul din Parcul Trandafirilor, fanfara Garnizoanei Militare Bacău va interpreta, pentru băcăuani, melodii de epocă, reconstituind ceva din atmosfera epocii bacoviene, în grădina publică de altădată. Iar duminică, autobuzul Bacovia (pus la dispoziție de Transport Public S.A.) va circula pe un itinerariu bacovian.

– Spuneți-mi versul, strofa dintr-o poezie a lui Bacovia sub care am putea subsuma întregul festival.

„Plouă/ Pe-un târg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un târg jidovit/ Și plin de dugheni.”

Gala Premiilor Festivalului „George Bacovia”

Ziua de vineri, 15 septembrie, propune două evenimente importante. Astfel, începând cu ora 12.00, Universitatea „George Bacovia” va găzdui festivitatea decernării distincției Doctor Honoris Causa invitatului de onoare, Mircea Cărtărescu. Tot vineri, la Teatrul Municipal „Bacovia”, începând cu ora 19.00, se va desfășura main eventul Bac-Fest, Gala Premiilor Festivalului „George Bacovia”. Evenimentul se va încheia cu recitalul extraordinar al Cvartetului „Passione” din București. Programul complet și detalii despre evenimente pot fi găsite pe pagina de Facebook a festivalului, Bac-Fest. Festivalul Național George Bacovia. Pe parcursul festivalului, accesul publicului va fi gratuit. Partenerii media ai festivalului sunt și ei pe măsură: Radio România Actualități, TVR Iași, Deşteptarea, Radio Trinitas, EUROTV Bacău, TELE1 Bacău, plus câteva reviste de cultură precum „Ateneu”, „Scriptor”, „Baaadul literar” etc.

Programul din următoarele zile

Sâmbătă, 16 septembrie

17.00-18-00, Grădina publică de altădată: Fanfara Militară a Garnizoanei Bacău (Foişorul din Parcul Trandafirilor)
18.30-19.30, Biblioteca bacoviană: Expoziţie Ex-libris „George Bacovia”&recital Maria Răducanu (Biblioteca Veche)
20.00-21.30- Proiecţie de film (Piaţa Tricolorului)

Duminică, 17 septembrie

10.00-16.00 Autobuzul Bacovia: Stand-up Poetry. Călătoreşte cu Bacovia.
16.00-17.00: Premiile Uniunii Scriitorilor din România (Grădina Casei Memoriale “George Bacovia”)
18.00-19.00: Recital jazz: Hary Tavitian (Sala Ateneu)
19.30-21.30: Teatrul Municipal “Bacovia”, Spectacol lectură: Bacovia vs Bacovia, cu Irina Amalia Băcăoanu; Concert extraordinar: “Alcool”, cu Ada Milea, Bobo Burlăcianu & Cristi Rigman.

Toamna

George Bacovia

Răsună din margini de târg,
Un bangăt puternic de armă;
E toamnă… metalic s-aud
Gorniştii, în fund, la cazarmă

S-aude ş-un clopot de şcoală,
E vânt, şi-i pustiu, dimineaţă;
Hârtii şi cu frunze, de-a valma,
Fac roată-n vârteje, pe-o piaţă.

Se uită în zări catedrala,
Cu turnu-i sever şi trufaş;
Grădina oraşului plânge,
Şi-aruncă frunzişu-n oraş.

Şi vine, ca-n vremi de demult,
Din margini, un bucium de-alarmă,
E toamnă… metalic s-aud
Gorniştii, în fund, la cazarmă.

Sincronicităţi la moldoveni

„E ciudat, dar se mai întâmplă și lucruri frumoase pe lume. Ba chiar câte două deodată, în același loc. De pildă, la sfârșitul săptămânii, în Bacău se vor petrece următoarele:
– va avea loc prima ediție a Premiilor Naționale Bacovia; juriul, alcătuit din Bianca Cernat, Bogdan Crețu, Alex Goldiș, Adrian Jicu & subsemnatul, va acorda premiul Bacovia, premiul pentru cartea de poezie a anului & premiul pentru cartea de critică de poezie;
– Universitatea Bacovia (observați, vă rog, ce sincronicități știu moldovenii să facă; cred că Jung avea stofă de băcăuan!) îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa lui Mircea Cartarescu.
Așa-i în Moldova: ce-i frumos e dublu! :)”

Radu Vancu (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu)

„Fiţi cu ochii pe noi”

„Bucuros să fiu în weekend la „Bac-fest”, Bacău, la o celebrare a poeziei bacoviene care de anul acesta sper să se transforme într-o celebrare a poeziei românești în general. Și mai ales să fac parte din cel mai mișto juriu la care am participat până acum. Fiți cu ochii pe noi, eu zic că ne-am descurcat, mai ales pentru că i-am promis lui Adrian Jicu (vinovat de eveniment) că nu ne vom premia adjuncții. Nici măcar când o să-i avem.”

Alex Goldiș (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca)

Autostrada Bacovia

„Daca sunteţi pe aproape, daţi o fugă în Bacău. Merită din plin! Dacă vă e greu să ajungeţi, e un motiv să militaţi pentru autostrada către Moldova! Se petrec lucruri din ce în ce mai faine pe aici! Până una-alta, daţi un click şi vedeţi despre ce e vorba. Special guest star: G. Bacovia (pentru cine a auzit de el… )”

Bogdan Crețu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași)

“Bacăul rămâne oraşul lui Bacovia”

Grădina publică din poemele lui George Bacovia a rămas doar un mic parc, strivit de un bloc cenuşiu şi uriaşa catedrală ortodoxă care s-a înălţat în imediata vecinătate. Culoarea plumburie a târgului de la începutul anilor 1900 a fost înlocuită cu incerta culoare a imobilelor tip, construite în anii construirii socialismului. “Vrând-nevrând, Bacăul rămâne oraşul lui Bacovia”, spune profesorul Constantin Călin, care face lumină şi aupra pseudonimului ales de Gheorghe Vasiliu: “Bacovia este vechea denumire latinească a Bacăului”.
Bacovia este peste tot, pe străzile unde a locuit, la Casa Memorială, recent modernizată, în grădină, în centrul oraşului, acolo unde se află statuia poetului – un Bacovia realizat de sculptorul Constantin Popovici, care poartă pe umeri toată tristeţea oraşului. În 1971 a avut loc şi primul Festival “Bacovia” şi s-a inaugurat Casa Memorială. “Bacăul lui Bacovia nu mai există pe străzile actuale ale oraşului. Bacăul lui Bacovia este în arhive”, explică profesorul Constantin Călin, în primul volum al cărţii sale “Dosarul Bacovia”. S-au împlinit 136 de ani de când trăim şi visăm cu Bacovia. Biografia şi opera poetului sunt cunoscute şi, cred, arhicunoscute, de elevi şi maturi, încă din primele clase de gimnaziu. Bacovia şi poezia bacoviană sunt subiecte la bacalaureat, la testări, Bacovia ar trebui citit şi recitit, cu ochii şi mintea adolescentului, prin ochii universitarului.

Ziua a doua a Festivalului Naţional “George Bacovia” a fost rezervată “Colocviilor Revistei Ateneu”, manifestare cu tradiţie, care are ca punct de pornire anul 1971, când, în Bacău, s-a organizat prima mare sărbătoare a poetului George Bacovia. Colocviile au fost deschise de Adrian Jicu, director al Festivalului, care a adresat urările de bun venit participanţilor şi le-a mulţumit pentru amabilitatea şi disponibilitatea de a fi alături şi împreună la celebrarea numelui şi operei lui George Bacovia.

Carmen Mihalache, director al Revistei Ateneu, după salutul adresat în numele colectivului redacţiei revistei: Marius Manta (moderatorul Colocviilor), Dan Perşa, Violeta Savu, Ioan Dănilă, Ştefan Radu, a trecut direct la subiect cu o întrebare: De ce „Efectul Bacovia”? „Astăzi ne-am propus să discutăm relaxat despre poezia lui Bacovia, ne interesează părerile, opiniile proaspete, personale ale invitaţilor noştri. De-a lungul anilor, în redacţie am încercat să ni-l apropiem, să-l aducem mai aproape de noi, de sufletul nostru, dar şi al cititorilor. Aceasta este tema pe care o propunem invitaţilor, Nora Iuga, Magda Cârneci, Nicoleta Popa Blanariu, Ovidiu Genaru, dar şi celor care sunteţi astăzi împreună cu noi”, a spus directorul revistei.

Despre Bacovia s-au scris tomuri, cărţi, recenzii, cronici, biografii, au fost elaborate teorii, începând cu Mihail Petroveanu, Mircea Eliade, Theodor Codreanu, Petru Creţia, Constantin Călin etc., a fost etichetat, catalogat (avangardist, simbolist, postmodernist), lăudat, analizat, “însă, a spus Marius Manta, Petru Creţia este cel care ne oferă cheia înţelegerii creaţiei unui poet: trebuie să-l citim şi să-l recitim, să revenim mereu la texte”. Distinsa poetă Nora Iuga, romancieră, traducătoare din germană şi suedeză, a încântat asistenţa cu sinceritatea şi francheţa intelectualului format la şcoala lui Tudor Vianu şi George Călinescu:

“Când eram în liceu nu-mi plăcea Bacovia, nu l-am înţeles, în schimb băiatul meu dormea cu Bacovia sub pernă. Nu mi-a plăcut jelania din poezia lui Bacovia, mereu trist, în versuri doar boală, sânge, morminte, plumb, tristeţe. Însă citind, citind, am observat că versurile lui Bacovia îţi rămân în minte. L-am descoperit pe Bacovia al meu, unul foarte modern. Acesta este Bacovia pe care am reuşit să mi-l apropii şi chiar să-l iubesc”, continuând apoi cu o dizertaţie elegantă şi caldă care îndemna, nu ostentativ, nu profesoral, la lectură.

Poeta născută în Bacău, Magda Cârneci, a mărturisit: “Pe timpul tinereţii noastre Bacovia era mai aproape de noi, oraşul nu se schimbase aşa de mult”, a spus fiica scriitorului Radu Cârneci, fondatorul seriei noi a Revistei Ateneu. Şi a continuat şirul mărturisirilor: “Dacă vrei să te arunci în poezia lui Bacovia, să-l înţelegi, nu trebuie să fii nevrotic, singur, frustrat. Citind mereu din Bacovia ţi-l apropii, devine icoană, nu la care să te închini, ci de la care aşteptăm înţelesuri, răspunsuri, astfel reînviem Poezia şi Bucuria.” Nicoleta Popa Blanariu a vorbit despre “efectul Bacovia” în literatura românească, iar cel care a “pătimit” după Bacovia, Ovidiu Genaru, după ce a trăit 20 de ani lângă Bacovia şi împreună cu Bacovia, a făcut apel la emoţie: “Să apăsăm mai mult pe emoţie, pe sentimente, pe inimă, atunci când vorbim şi citim din şi pe Bacovia”.

„A fost o ediţie cu substanţă şi calitate”

– impresii la cald cu directorul Revistei Ateneu, Carmen Mihalache

– V-aş ruga să-mi spuneți acum, la cald, de ce aţi ales această temă, “Efectul Bacovia”, o temă inedită, care, după cum am văzut, a suscitat interes maxim, a adus în sală o anumită căldură din poezia şi viaţa poetului Bacovia.

– M-am gândit mult până să aleg tema acestui colocviu, nu-mi doream ceva pretenţios, academic, savant, îmi doream o temă care să trezească interesul. Aşa am ajuns la “Efectul Bacovia”, Bacovia, aproapele nostru, infiltrat de altfel în existenţa noastră şi am spus că parte din acest efect Bacovia suntem în primul rând noi, cei de la Ateneu. Bacovia a fost cauza apariţiei revistei, a fost cofondatorul Ateneului, alături de pedagogul Grigore Tabacaru şi am avut plăcuta surpriză să constat cât de mult a interesat această temă şi ce lucruri vii s-au spus, fiecare a apelat la ceva foarte personal, cred că a fost o ediţie şi cu substanţă şi cu calitatea aceasta a viului, a prospeţimii.

– O altă noutate a fost “buchetul” de cărţi prezentat de Editura Junimea, de alte edituri, o parte cu teme din creaţia lui Bacovia, altele scrise de autori băcăuani.

– Da, este ceva care nu putea să lipsească de la un colocviu al unei reviste de cultură, pentru că noi am invitat scriitori, unii vor fi şi laureaţi ai Premiilor Revistei Ateneu, aşadar mulţi dintre ei au venit însoţiţi de cărţile lor, pe care noi le-am avut în vedere când am stabilit premiile. Aş fi vrut să fie mai multe cărţi, dar circulaţia cărţii nu este cea mai bună cu putinţă în România.

– Să spunem că printre cărţile prezente la Colocvii se află şi una semnată de Carmen Mihalache, însă discretă ați trecut peste acest eveniment. Despre ce este vorba?

– Îţi mulţumesc că ai amintit, sigur că nu puteam să vorbesc în primul rând despre cartea mea, este o carte despre teatru, se numeşte “Teatru la filtru”, filtrul însemnând în primul rând cel al criticului de teatru. Am adunat în carte cronicile scrise în ultimii 10-12 ani, cu o secţiune importantă dedicată Teatrului “Bacovia”, care se apropie de un moment aniversar. Primul capitol se numeşte “Actorul la persoana întâi în Gala STAR”, dar sunt şi cronici, impresii, de la alte spectacole, de la alte teatre din Iaşi, P. Neamţ, Buzău, de la “Nottara”. Aşadar este o mică panoramă teatrală, şi cum teatrul este o artă efemeră, am încercat să-i dau o şansă la memorie prin consemnările mele.
– Mulţumesc şi felicitări.

„Actuala ediţie a «Colocviilor…» diferă faţă de cele anterioare prin câteva mărturisiri, de pildă mărturisirile doamnei Nora Iuga, care a căutat să stabilească epocile în care a avut «priză» la Bacovia, când nu a avut, când a revenit la Bacovia, însemnătatea lui Bacovia din perspectiva unui om cu o experienţă literară foarte mare. Interesantă a fost şi mărturisirea Magdei Cârneci care, aidoma altor «optzecişti», nu e o bacoveniană, dar există un respect pentru poezia lui Bacovia. Şi Ovidiu Genaru a spus câteva propoziţii bine simţite despre Bacovia, a spus un lucru care este absolut necesar, acela al lecturii poeziei lui Bacovia. Deci, Bacovia trebuie citit şi simţit întâi, numai aşa ajungi la profunzimile lui Bacovia”.
Constantin Călin, critic literar

Premiile Revistei ATENEU pe 2017

Continuare a Colocviilor Revistei „Ateneu”, joi, de la ora 18.00, la Sala Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, în prezenţa unui numeros public, printre invitaţi fiind importanţi scriitori din Bacău, dar şi din Iaşi, P. Neamţ, Bucureşti, Sibiu şi Galaţi, colaboratori ai revistei, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Anuale ale Revistei „Ateneu”, pe anul 2017. Juriul format din redactorii revistei, Carmen Mihalache, Dan Perşa, Marius Manta, Violeta Savu, Ioan Dănilă şi Radu Ştefan, poeţi, romancieri, critici literari, la rândul lor, au premiat valoarea demonstrată în timp de cei aflaţi pe lista nominalizaţilor.

Festivitatea a fost patronată de Carmen Mihalache, director al Ateneului. Cu emoţia inerentă momentului, s-a adresat publicului: „Vă mulţumesc că astăzi, la prânz, aţi fost alături de noi la «Colocviile» Revistei Ateneu, care a avut ca temă «Efectul Bacovia», acum, în partea a doua acordăm premiile anuale, tradiţie de foarte mulţi ani. Este un temei al bucuriei de a fi împreună, în ziua în care noi premiem valoarea.

Au venit în Bacău scriitori care ne-au încântat cu cărţile lor, cred că putem afirma că nu sunt de ajuns doar cărţile, avem nevoie de poezie, de poveste, avem nevoie şi de spirit critic, de istorie literară, avem nevoie de frumos. Suntem într-o joi, joi e ziua lui Zeus, a lui Jupiter, însă de data aceasta nu tună şi nu fulgeră, este o zi foarte frumoasă, este ca o vară indiană, nu ca una bacoviană, dar pe Bacovia îl avem în inima şi mintea noastră, pe care îl citim şi recitim”, a încheiat Carmen Mihalache.

Dacă tot suntem într-o joi, este bine de amintit, că joi, 30 septembrie, 1971, în Bacău se întâmpla ceva extraordinar, una dintre cele mai frumoase aventuri, primul festival de literatură organizat de o revistă. Aşadar suntem într-o joi, şi nu întâmplător, deoarece în anul 1971, într-o joi, 30 septembrie, a fost Festivalul de literatură, de muzică şi lumini, primul festival organizat în România de o revistă, revista Ateneu. A fost un adevărat fenomen, oraşul întreg era violet, o atmosferă extraordinară, a fost un vis al revistei, al băcăuanilor, un vis al redactorului şef de atunci, Radu Cârneci, de a-l omagia şi sărbători pe poetul nostru, George Bacovia. Nici până atunci, nici de atunci încoace nu a mai avut loc un eveniment de asemenea proporţii. Colocviile şi Premiile Revistei Ateneu sunt integrate, anul acesta, sub generoasa cupolă a Festivalului Naţional „George Bacovia”.

Fiecare premiant a beneficiat de un Laudaţio, prezentat de redactorii revistei, în care au fost cuprinse scurte note biografice şi bibliografice.
Gala Premiilor Revistei Ateneu s-a încheiat cu un concert, susţinut de Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora”, dirijor George Hariton, solişti Teodora Stoica – vioară, Doru Costăchescu – violă.

Cotidianul DEŞTEPTAREA este partener media al evenimentului.

Premiul pentru Poezie: Magda Cârneci, volumul „Viaţă”.

„Mă bucur să revin în oraşul copilăriei mele, pe care aproape nu-l mai recunosc. Este oraşul lui Bacovia, poetul care a devenit emblemă şi brand al Bacăului. Am trăit şi alte momente frumoase în Bacău, pe care nu le uit niciodată. Mulţumesc Revistei Ateneu care m-a premiat, la care şi colaborez, o revistă de prestigiu, deschisă dialogului cultural, promovării tinerilor, valorii în general.”

Premiul pentru Proză: Ioana Nicolaie, pentru volumul „Pelinul Negru”

„Este o iniţiativă excelentă a Revistei Ateneu, a forurilor de conducere ale judeţului. Sunt fericită că sunt împreună cu cei mai buni scriitori din ţară. În aceste momente dificile, Revista Ateneu merge înainte şi îi doresc succes, iar povestea mea o dedic tuturor copiilor din lume. ”

Premiul pentru critică literară: Nicoleta Popa Balanariu, pentru volumele „Când literatura comparată pretinde că se destramă.”

„În primul rând mulţumesc Revistei Ateneu, iar în al doilea rând studenţilor mei, care au citit cartea înainte de apariţie, pot spune că am scris-o împreună. Cărţile mele sunt despre literatura comparată, o disciplină aproape dispărută, de care eu sunt îndrăgostită şi invit specialiştii, dar şi elevii să se aplece asupra ei”

Premiul Special pentru Poezie: Victor Munteanu, autor al volumului „Prizonierul tăcerii”

„Timp de trei decenii am acordat pe această scenă numeroase premii literare unor tineri, unor scriitori consacraţi. Astăzi mulţumesc Ateneului pentru că m-a făcut scriitor, dar şi pentru premiu, pe care îl primesc cu bucurie, deoarece este primul premiu primit acasă. Poezia este una cu Dumnezeu.”

Premiul de Excelenţă al Revistei Ateneu: Nora Iuga, poet, traducător, prozator, publicist

„Cel mai greu moment este să mulţumeşti, însă mie nu-mi place să mulţumesc, nici să-mi cer iertare, am o întreagă filozofie pe această temă. Vin pentru prima dată în Bacău şi sunt copleşită de emoţii, mai ales că sunt acasă la Bacovia şi sunt premiată de revista pe care chiar el a înfiinţat-o!”

A fost un colocviu al evocării şi invocării spiritului bacovian

Colocviul a fost amical, în sensul de colocvare, adică de vorbire împreună pe o temă dată, relaxată, cu oameni iniţiaţi, cu intelectuali de primă linie contemporană, cu un fundal bacovian autumnal tradiţional aici, pe malul Bistriţei, cu oaspeţi de seamă, dacă am spune doar Nora Iuga şi Mircea Cărtărăscu, cu un public de calitate, parcă asculta Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven în onoarea lui George Bacovia. Prin urmare, a fost un colocviu al rememorării, al evocării şi al invocării spiritului bacovian. Cel care a amprentat din punctul meu de vedere cel mai coerent spiritul bacovian a fost muzeograful, scriitorul şi prietenul Ovidiu Genaru.Este important, din când în când, să-i premiem pe cei care ne-au învăţat carte, pe învăţătorii noştri, fie că vorbim de cronicarii moldavi, de Şcoala Ardeleană, de paşoptişti, de junimişti sau de interbelici. Prin urmare, noi astăzi, premiind contemporani, îi premiem şi pe Conachi, şi pe Titu Maiorescu, pe Ion Creangă şi pe Mircea Eliade, să zicem. E o metaforă, dar ea aparţine solidarităţii culturale, prieteniei culturale şi acestor evenimente care resolidarizează, coalizează şi ne proiectează într-un viitor sperăm coerent, elegant, frumos al limbii române. Editura Junimea, prezentă la Festivalul Naţional “George Bacovia”, la Colocvii, la Gala Premiilor, vine dintr-o istorie a tiparului la noi, de la Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Dosoftei şi până în contemporaneitate. Editura noastră se apropie de semicentenar, pe fond de Centenar al tuturor românilor. Aşadar 1918 – Unirea cea mare, 1968 – proiectul editorial Junimea, pentru această parte de ţară. Între timp şi scriitorii de peste Prut, scriitorii din diasporă au revenit în spaţiul editorial junimist, unde nu aveau acces din păcate până la căderea Zidului Berlinului. Prin urmare, şi în spaţiul editorial suntem din nou în dialog, în relativă integralitate, cu gândul la lucrurile bune, la Abecedarul lui Ion Creangă, de pildă, la manualele alternative interbelice, la proiectul lui Spiru Haret, pentru dialog, şcoală, instituţii, europenitate”

Lucian Vasiliu, scriitor, director al Editurii Junimea Iaşi

Direcția Județeană pentru Cultură Bacău organizează, în data de 16 septembrie 2017, între orele 10 – 12, activitatea „Monumente băcăuane la pas” prin care urmărește să atragă atenția asupra câtorva monumente istorice din centrul orașului Bacău:

1. Ansamblul Curții Domnești din Bacău
2. Biserica romano-catolică Sf. Nicolae
3. Situl arheologic de lângă biserica ortodoxă Sf. Nicolae
4. Bustul maiorului Constantin Ene
5. Fosta Primărie și Biblioteca, azi Centrul pentru acțiuni de salvare și prevenire a dezastrelor
6. Statuia poetului George Bacovia
7. Palatul Administrativ, sediul Consiliului Județean Bacău și al Prefecturii Bacău.

Cei care doresc să participe sunt invitați să fie prezenți în curtea Bisericii Precista, la ora 10, de unde, împreună cu organizatorii, se vor deplasa pe traseul: Ansamblul Curții Domnești din Bacău – Biserica Catolică Sf. Nicolae – Situl arheologic de lângă biserica ortodoxă Sf. Nicolae – Bustul maiorului Constantin Ene – Fosta Primărie și Biblioteca, statuia poetului George Bacovia – Palatul Administrativ.

Pe parcurs, va fi prezentat fiecare monument în parte: scurt istoric și descriere arhitectonică, participanții putând face fotografii și pune întrebări.
Manifestarea se înscrie ca moment distinct în cadrul ”Zilelor Europene ale Patrimoniului”.

În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetățeni sunt invitați să viziteze monumente istorice din întreaga Europă. Ediția a XXV-a, din acest an, are ca temă Patrimoniul cultural – Natură – Armonii.

Scopul acestei teme este de a sensibiliza generația tânăra, cetățenii, cu privire la cunoașterea și respectarea patrimoniului lor cultural și de a evidenția rolul prezervării cadrului natural între valorile tradiționale cât și cu semnificație europeană.