Duminică, 1 aprilie, începând cu ora 12.00, Muzica Militară a garnizoanei Bacău le dă întâlnire iubitorilor muzicii de fanfară în Parcul Trandafirilor.
Concertul susținut de instrumentiști are loc cu ocazia sărbătorii de Florii.
A devenit o tradiție ca în această zi Muzica Militară să susțină timp de o oră un concert pentru băcăuani.
Două persoane au ajuns, azi dimineață, la Urgențe, după ce mașina în care se aflau s-a izbit de un copac, la ieșirea din Bacău, pe drumul spre București.
Una dintre victime a rămas încarcerată și a fost nevoie de intervenția unui echipaj de la ISU Bacău pentru a o scoate din resturile mașinii.
Persoanele rănite au fost preluate de Ambulanțele SMURD și SAJ și transportate la UPU.
Un tânăr de 22 de ani, din Sascut, aflat la volanul autoturismului, a pierdut controlul direcției, a intrat pe contrasens și a lovit un copac.
În urmă impactului, șoferul și o tânără de 19 ani au fost grav răniți, fiind transportați la spital.
Că urmare a unei avarii apărute pe conducta de aducțiune Valea Uzului – Bacău, în zona comunei Ardeoani, în noaptea de 01.04.2018, s-a trecut la restricționarea furnizării apei în vederea asigurării stocurilor minimale, anunță Compania de Apă Bacău.
Pentru ziua de duminică, 1 aprilie, furnizarea apei potabile se va face după programul 08.00 – 10.00 / 18.00 – 20.00.
Ultima avarie majoră pe conducta de aducțiune de la Valea Uzului a avut loc pe 7 martie, când aceasta s-a spart în zona comunei Mărgineni. Atunci, în urma unei decizii a Comitetului pentru Situații de Urgență, s-a distribuit apă potabilă și nepotabilă populației. Avaria a fost remediată în trei zile, apa revenind la robinete cu program normal în data de 10 martie.
Se pare că o alunecare de teren produsă ca urmare a topirii zăpezii a rupt conducta care aduce apa de la Valea Uzului.
„În dimineața zilei de duminică s-a produs o avarie la conducta de aducțiune apă de la Valea Uzului. Avaria a fost localizată într-o zonă greu accesibilă, pe raza comunei Ardeoani (aprox. 40 km de Bacău)”, a anunțat primarul Bacăului, Cosmin Necula, într-o postare pe Facebook.
„Din primele informații disponibile de la fața locului, rezultă că avaria s-a produs în contextul unei posibile alunecări de teren, cauzată de topirea zăpezii în ultimele zile (apa s-a infiltrat în pământ generând fenomenul de alunecare)”, a mai scris edilul.
UPDATE 10.10: Echipele S.C. CRAB S.A. intervin la locul avariei. La aceasta ora se lucreaza la degajarea terenului de apa scursa din conducta. Imediat ce va fi posibil din punct de vedere tehnic vor incepe si sapaturile in vederea identificarii cu exactitate a cauzei avariei. Dupa primele estimari, cauza este o demufare a doua tuburi, generata de o alunecare de teren. Zona este foarte accidentata si greu accesibila.
Primele estimari ale Companiei de Apa, revenirea la situatia normala s-ar putea produce miercuri seara.
Se distribuie apă
La ora 11.00 a fost convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență, care a dispus următoarele măsuri vizând distribuirea de apă potabilă și nepotabilă în locații din Municipiul Bacău:
1. Distribuirea de APĂ POTABILĂ în 11 locații din oraș:
– Biserica ”Fericitul Ieremia” – str. Digul Bârnat nr. 4;
– Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău – str. Ștefan cel Mare nr. 17A;
– Poliția Locală a Municipiului Bacău – str. I. L. Caragiale, nr. 2;
– Biserica Ortodoxă ”Sf. Nicolae” – str. B-dul Unirii, nr. 4;
– Teatrul Municipal Bacovia – str. Iernii, nr. 7;
– Primăria Municipiului Bacău – str. Mărășești nr. 6;
– Biserica Ortodoxă “Sf. Dumitru” – str. Narciselor nr. 2;
– Primăria Municipiului Bacău sediul Serviciului Public de Evidență a Persoanelor – str. Henri Coandă nr. 2;
– Școala Gimnazială ”Octavian Voicu” – str. Bicaz, nr. 17;
– Colegiul Tehnic de Comunicații N. V. Karpen – str. Mioriței, nr. 76 bis;
– Centrul de Zi ”Clubul Pensionarilor” – str. Aleea Ghioceilor, nr. 2 A.
2. Distribuirea de APĂ NEPOTABILĂ în 17 locații din oraș:
– str. Aeroportului intersecţie cu str. Republicii;
– Complex Aviatori;
– zona Narcisa – Potcoava;
– Piaţa Sud;
– str. Cornişa intersecţie cu str. Pictor Andreescu;
– Pasaj Muncitorul;
– str. Alexandru cel Bun (magazin Adriatica);
– str. Mihai Viteazu (Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae”);
– str. Neagoe Vodă intersecţie cu str. Martir Horia;
– str. Ştefan cel Mare (zona mall);
– str. Aprodu Purice (staţia de autobuz);
– str. Gării (magazin Evrika);
– str. Electricienilor (locul de joacă pt copii);
– str. Republicii (Bartolo);
– str. 9 Mai, nr.78 (zona ING Bank);
– str. Mioriţei – stație de autobuz PTTR;
– Piaţa Nord.
De asemenea, la ora 13.30 a fost convocat, în ședință extraordinară, Consiliul Local Bacău care urmează să dispună alocările financiare pentru îndeplinirea măsurilor instituite de Comitetul Local pentru Situații de Urgență.
Update 14.00
La aceasta ora va putem informa cu exactitate ca avaria care a avut loc pe conducta de aductiune in zona localitatii Ardeoani, s-a produs prin demufarea (smulgerea din imbinare) a unui tub din FGM DN 800mm, ca urmare a deplasarii terenului (alunecare), in urma precipitatiilor abundente din ultima perioada.
Ca urmare, estimam durata de restrictionare a programului de furnizare a apei in Municipiul Bacau si comunele Margineni si Hemeiusi (Fantanele) pana in seara zilei de 04.04.2018, determinata de perioada necesara pentru efectuarea reparatiilor si reumplerea completa a conductei de aductiune.
In aceasta perioada furnizarea apei potabile la parametrii normali se va face intre orele 6.00-8.00 / 18.00-20.00, in functie de stocurile acumulate din celelalte surse. Avand in vedere programul scurt de furnizare, este posibil ca in zonele mai inalte ale municipiului – Republicii, Miorita, Cornisa, Centru si in timpul programului de furnizare apa potabila sa nu ajunga la etajele superioare.
Sâmbătă, 31 martie, în bisericile romano-catolice s-a aşternut tăcerea. Imnurile n-au răzbătut dintre ziduri, iar toţi credincioşii au fost invitaţi să mediteze la pătimirile şi moartea Mântuitorului. Cristos este în mormânt cu trupul. O dată cu apusul soarelui, parcă natura prinde din nou viaţă.
Enoriaşii îşi pun straie de sărbătoare şi pornesc spre biserici aşteptând vestea cea mare, cea a Învierii lui Isus, piatra de temelie a credinţei creştine. Şi în zona de nord a Bacăului, toate străzile, aleile şi cărările par a duce către Biserica Fericitul Ieremia. Credincioşii catolici, cu mic, cu mare, îşi îndreaptă paşii către templul izbăvirii lor.
Curtea biserici gătită de sărbătoare se umple de oameni. Toţi poartă în mâini candele cu care se vor împărtăşi din Focul Sfânt. Este o noapte sfântă, o noapte a privegherii în cinstea Domnului, iar credincioşii sunt aidoma slujitorilor din Evanghelie care-l aşteaptă pe Stăpân cu candele aprinse, pentru ca atunci când El se va întoarce, găsindu-i veghind, să-i aşeze cu El la masă. Celebrarea privegherii pascale a început la ora 21.00, o dată cu binecuvântarea focului nou.
Preoţii au ieşit în faţa bisericii acolo unde părintele-paroh Eduard-Mihai Coşa a îndeplinit ritualul aprinderii lumânării pascale. Purtând în mâini făclia binecuvântată, preoţii au păşit în biserică în timp ce credincioşii şi-au aprins candelele de la acest izvor de lumină pascală. Ca un val ce creşte, licăririle candelelor au alungat întunericul din jurul bisericii propagându-se în toate colţurile o dată cu vestea Învierii Domnului.
În biserică se aude deja cântarea specială adresată lui Cristos, lumina lumii. Au urmat apoi lecturile din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez şi împărtăşirea credincioşilor.
„Aţi observat că am început Vigilia pascală fără lumini aprinse, în întuneric, pentru a scoate în evidenţă tocmai strălucirea Luminii Cereşti. În întunericul păcatului şi al morţii apare Lumina care, devenind tot mai puternică, pătrunde în noi, pătrunde în întreaga lume”, a subliniat pr. Eduard Coşa în predica sa.
La finalul Sfintei Liturghii, purtând Lumina pascală în mâini, preoţii şi credincioşii au participat la o procesiune pe aleile din jurul bisericii. Păzindu-şi candelele de vântul sprinţar, ei au înconjurat biserica intonând „Cristos a înviat!”.
Cu puţin înainte de miezul nopţii, ei au pornit spre casele lor ducând lumina sfântă ca pe o binecuvântare adresată lor, familiilor lor și întregii comunităţi.
Pentru buna desfăşurăre a manifestărilor prilejuite de Sărbătoarea Floriilor Ortodoxe şi de Paştele Catolic, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău a aluat măsurile necesare pentru prevenirea evenimentelor negative, fiind suplinite efectivele de siguranţă publică şi asigurate prezenţa echipajelor de poliţie rutieră pe principalele drumuri pe care se preconizează creşteri ale valorilor de trafic.
În perioada 30 martie – 02 aprilie poliţiştii băcăuani vor acţiona suplimentar faţă de cei care se află în dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică, numărul patrulelor fiind concentrate mai ales în apropierea lăcașurilor de cult și alte zone aglomerate.
Astfel, zilnic, peste 200 de poliţişti de la ordine publică, rutieră, investigații criminale şi de la alte structuri şi rezerve de intervenţie se vor afla în stradă, în dispozitive mixte de ordine şi siguranţă publică, precum şi în proximitatea lăcaşurilor de cult sau de desfăşurare a manifestărilor publice circumscrise acestor sărbători.
Pentru menținerea ordinii și siguranței publice se vor organiza zilnic patrule de siguranță publică, atât pedestre cât și auto.
Activităţile vor fi desfăşurate în sistem integrat, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice.
Pe drumurile publice, pe principalele artere din zonele turistice, pe traseele de acces către aceste zone, precum şi în zona lăcaşelor de cult religios, poliţiştii de la rutieră vor acţiona pentru menţinerea fluenţei şi prevenirea producerii unor evenimente grave, în general a celor generate de excesul de viteză, fiind amplasate, în trafic, în acest sens, aparate radar.
În caz de nevoie, apelaţi cu încredere 112 – Apelul Unic de Urgenţă!
Un bărbat de 59 de ani, din municipiul Bacău, şi-a pierdut viaţa în urma unui accident rutier, care s-a produs, astăzi, pe Calea Republicii, la Narcisa.
Din primele cercetări făcute la faţa locului de poliţiştii de la Biroul Rutier Bacău, dar şi din spusele martorilor, victima s-ar fi angajat în traversarea neregulamentară a străzii în dreptul staţiei de autobuz, aproape de intersecţia semaforizată, şi a fost surprins şi accidentat de un autoturism Dacia Logan, condus de un bărbat de 62 de ani, din localitate, care venea dinspre URA.
În urma impactului, pietonul a fost grav rănit şi, cu toate eforturile depuse de echipajul medical Smurd – Terapie Intensivă, nu a mai putut fi salvat, fiind declarat decesul.
Şoferul a fost testat cu etilotestul, iar rezultatul a fost negativ, în continuare fiind efectuate cercetări pentru ucidere din culpă.
La 31 martie, Ghiță Mocanu (1938 – 1993), pictorul și profesorul oneștean care a făcut celebru Cercul de desen „Ion Diaconescu”, ar fi împlinit 80 de ani și s-ar fi bucurat pe viu de recunoștința și admirația celor care i-am fost elevi și a tuturor iubitorilor de frumos. Profesorii și elevii școlii gimnaziale din Onești care îi poartă numele, fosta Școală nr. 5, au dedicat memoriei admirabilului profesor și sensibilului artist plastic o serie de acțiuni înscrise în Programul „Săptămâna altfel”.
Școala „Ghiță Mocanu” a organizat, astfel, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „Radu Rosetti”, manifestări tematice prin care elevii să afle aspecte din activitatea profesorului și artistului. „Un sprijin permanent – spune directoarea școlii, Otilia Bârgăoanu – am primit și din partea unor colegi inimoşi şi devotaţi, prof. înv. primar Constandiș Geta și Doina Brumă – coordonatori, Nicoleta Sălbatecu – coordonatoarea trupei de teatru «Alfa», cu care s-a realizat o înregistrare a unei poezii mult îndrăgită de Ghiță Mocanu, «Ora de dictare», Diana Manea – observator și Camelia Cartaș – responsabila IT a proiecțiilor de imagini pregătite pentru elevi și profesori”.
A fost proiectat, cu acest prilej, un film autobiografic al regretatului profesor, iar o emoţie evidentă a apărut în momentul în care în sală a fost auzită vocea sa.
Mărturisirea de credinţă a profesorului Ghiță Mocanu era că doar cine iubeşte copiii trebuie să reprezinte călăuza pedagogiei moderne. „A reuşit atât de bine să-şi motiveze discipolii – a pecizat Otilia Bârgăoanu – tocmai pentru că a ales să transmită elemente de limbaj plastic prin unele activități ludice. Bogata sa experiență didactică, internă şi internaţională, a pus bazele unei noi generaţii de dascăli. Şi astăzi Cercul «Ion Diaconescu-Ghiţă Mocanu» are porţile larg deschise în fiecare sâmbătă pentru învăţăceii talentaţi sau curioşi, care se pregătesc aici sub egida doamnelor Constandiș Geta – prof. înv. primar și Doina Brumă”.
Având convingerea că învăţarea e mult mai eficientă prin joc, Ghiță Mocanu a ales să transforme totul într-o poveste şi s-o lase mărturie peste timp și sub forma unei cărţi: „Călătorie în Ţara lui Cromo Împărat”, care poate fi răsfoită la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti”. Biblioteca gazduiește, timp de o lună, şi o expoziţie cu lucrările consacratului pictor, în care sunt prezentate lucrări semnate Ghiță Mocanu aduse pe simeze de oneștenii care le dețin.
„Pace eternă, domnule profesor, pentru că aici, la noi,în Cercul de desen Ion Diaconescu-Ghiță Mocanu, se formeză în continuare artişti, a căror recunoştinţă şi respect vor trece peste nemărginirea timpului!”
Otilia Bârgăoanu, directoarea Școlii Gimnaziale „Ghiță Mocanu”
Posesor de mandat European de arestare, reţinut de poliţişti
La data de 30 martie a.c., polițiștii de investigaţii criminale, în urma unei descinderi domiciliare efectuată pe raza oraşului Buhuşi, au identificat și reținut un bărbat de 54 de ani, din localitate, posesor al unui mandat european de arestare, emis de statul italian, pentru săvârşirea infracţiunii de omor.
Bărbatul a fost încarcerat în Centru de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul Inspectoartului de Poliţie Judeţean Bacău şi urmează să se efectueze demersurile necesare în vederea declanşării procedurii de predare către autorităţile italiene.
Conducea sub influenţa alcoolului
La data de 30 martie a.c., o patrulă de poliție din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Podu Turcului, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiunilor de serviciu pe raza comunei Dealu Morii, au depistat în flagrant pe DJ 241, un conducător auto în vârstă de 42 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest Drager, rezultatul fiind de 0,98 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Municipal Adjud unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
Suspecţi de furt calificat, reţinuţi de poliţişti
În urma investigaţiilor specifice desfăşurate de poliţiştii de la Secţia 1 Poliţe Bacău, la data de 30 martie a.c., doi bărbaţi de 50 şi 37 de ani, din Bacău, suspectaţi de săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, au fost reţinuţi pentru o perioadă de 24 de ore.
Aceştia, în perioada 04 – 15 martie a.c. ar fi pătruns prin efracţie în incinta a două societăţi comerciale din municipiul Bacău de unde au sustras mai multe pachete de ţigări. Astfel, punând în aplicare două mandate de percheziţie emise de Judecătoria Bacău la domiciliul suspecţilor, poliţiştii au identificat şi ridicat mai multe mijloace şi materiale de probe, precum obiectele de vestimentaţie şi obiectele metalice folosite la data comiterii faptelor de către cei doi.
De asemenea, poliţiştii au identificat în fişetul de la locul de muncă al bărbatului de 37 de ani, patru pachete de ţigări similare cu cele sustrase din societăţi, precum şi o pereche de încălţăminte, folosită de suspect în momentul săvârşirii faptelor.
Poliţiştii continuă cercetările iar cei doi în cauză urmează să fie prezentaţi Judecătoriei Bacău cu propunere de arestare preventivă.
Eveniment rutier în Bacău
La data de 30 martie a.c, poliţiştii rutieri au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment rutier pe strada Milcov din Bacău.
Din cercetări a rezultat că, un bărbat de 40 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe strada Milcov, nu a acordat prioritate de trecere unei bătrâne de 77 de ani, din localitate, angajată regulamentar în traversarea străzii, provocându-i vătămări corporale, care a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare negativă, ulterior, acestuia fiindu-i recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
Prăvălia din Pleșcoi face clar notă discordantă cu magazinele aliniate la parterul blocului nr. 114 de pe Calea Mărășești. Amplasată fix între un magazin de obiecte sanitare și un altul cu detergenți, magazinul deschis sâmbătă, 31 martie 2018, este foarte vizibil prin sigla verde care contrastează foarte bine cu fundalul maro închis al prăvăliei. Pentru cei care nu au înțeles încă unde este poziționată Prăvălia din Pleșcoi, ei bine, cel mai bun reper este stația de autobuz Orizont, în linia de magazine cu tot ce înseamnă operator TV și de telefonie mobilă. Dacă nici așa nu-l vedeți, simțul olfactiv vă va conduce direct în pragul prăvăliei.
De cum îi treci pragul, mirosul mirodeniilor îți trezește toate simțurile. Celebrii cârnați afumați de Pleșcoi, jambonul, porcul copt, slănina, lebărul, jumările, carnea fiartă din borcane sigilate cu untură, carnea proaspătă de berbecuț, pastrama de oaie și de porc, babicul picant și ghiudemul savuros, șunca fiartă și condimentată cu cimbru și usturoi, micii și toba ce îți testează papilele gustative, cârnațul de vită cu un gust inconfundabil, … toate acestea îi așteaptă pe pofticioși la Prăvălia din Pleșcoi , din cartierul Orizont. Aici este raiul băcăuanilor care apreciază produsele tradiționale românești.
Carnivorii găsesc aici produse făcute după rețete vechi, făcute doar cu ingrediente naturale. Cei care nu sunt convinși însă de calitatea produselor, pot degusta bunătățile, fie la ședințele de degustare, fie direct la tejghea. Provocarea numită Prăvălia din Pleșcoi este o afacere prin franciză și a fost lansată pe piața băcăuană a cărnurilor de Răzvan Stanciu (Buzău) și Vlad Chef (Bacău), parteneri de succes.
“Când vorbești despre calitate cauți cel mai bun produs. Suntem singurii din țară care avem certificat OSIM pe un produs de bază. Pe eticheta produselor nu veți găsi decât condimente de calitate: sare, usturoi, cimbru, ardei iute și boia. Produsele noastre sunt coapte și afumate cu fum de fag, au un gust unic și îți stârnesc curiozitatea de a încerca mereu ceva nou”, declară Vlad Chef.
“Îi așteptăm pe băcăuani cu rafturile ticsite de bunătăți, preparate tradiționale din carne, dulcețuri și mirodenii. Sunt convins că gurmanzii ne vor trece pragul, ispitiți fiind de aromele produselor noastre. Îi așteptăm în prăvălia noastră pe toți cei care vor să guste din produse! Avem între 5 și 7 produse de oaie, iar restul de până la 40, conțin vită și porc. Gama diversă de produse poate satisface gusturile fiecărui client”, declară Răzvan Stanciu.
Băcăuanii care au trecut sâmbătă prin fața magazinului s-au oprit, au admirat, au făcut mercurialul prețurilor, au gustat și au sfârșit prin a cumpăra. Ce-i drept, pe alocuri, unele prețuri sunt la fel de piperate ca ardeiul iute din compoziția babicului, însă, calitatea produselor face toți banii. De exemplu, cârnații de vită se vând cu 40 de lei kg, purcelul copt are același preț, iar un produs crud uscat poate ajunge chiar și la 62 de lei.
Untura de porc este 7 lei, ciolanul de porc poate fi cumpărat cu 19.50, slănina fiartă și condimentată ajunge la 24 de lei, toba se dă cu 37 de lei/kg, pieptul crud afumat este 32 de lei, iar prețul cărnii de berbecuț variază între 25 și 34 de lei. Restul prețurilor le puteți afla singuri, chiar din prăvălie. Vă asigur însă că uitați repede de bani când descoperiți mirosul îmbietor al produselor.
De regulă se întâmplă ca atunci când guști o bucată, să mai vrei una pentru ca în final să cumperi câte o bucățică din toate pentru a face un platou tradițional. Dacă produsul este bun, de multe ori, banul nu mai contează. Și dacă poftiți la o dulceață de morcov, la o dulceață de lapte cu ness sau o acreala de corcodușe, treceți și pe la raftul cu borcănele viu colorate și gusturi fine.
Un domn, ca atâţia alţii, a ocolit tot anul biserica şi nu şi-a bătut capul cu Dumnezeu şi cu cele sfinte. Caracterul de creştin şi l-a uitat; credinţa şi-a îngropat-o în cripta indiferenţei, a comodităţii, a preocupării numai de cele materiale. Astăzi, însă, în ziua de Paşti, uşa amintirii i s-a deschis ca să intre şi el la Oaspetele pascal. Necazul este însă că Cel Înviat nu intră în acest joc. Isus nu este dispus să fie oaspete de o zi. El aduce bucurie pascală numai în inimia aceluia care nu-l primeşte ca musafir care mâine seară îi spune: „Drum bun!”, dar îi spune: „Rămâi cu noi Doamne!”.
Evangheliştii descriu cu sinceritate comportamentul ucenicilor lui Isus în vinerea mare. Deşi l-au iubit foarte mult, ei nu au reuşit să înţeleagă cum a putut Isus permite să se întâmple toate cele întâmplate în acea zi. Ei au voit un Mesia puternic, victorios. Dar nu a fost aşa. Cine ar putea să îi acuze de laşitate, atunci când văzând înfrângerea Învăţătorului, a conducătorului lor. În fiinţa lor a coborât teama!
Ei nu bănuiesc că Domnul îi conduce intenţionat pe cărările dumnezeirii pentru a se trezi din imaginaţiile lor cu iz pământesc. Căile Domnului nu sunt căile omului.
Apostolii stau tăcuţi, posomorâţi, cufundaţi în întunericul descurajării, în imaginaţia lor strâmtă. Ei veghează pentru că în inima lor s-a instalat un musafir nedorit: teama. Cine ar putea aştepta curaj de la nişte soldaţi care şi-au pierdut comandantul? În zadar au frecventat şcoala lui Isus, dacă acum la marele examen sunt aproape să cadă!
Este o stare regretabilă, dar omeneşte de înţeles. Pentru aceasta Isus nici nu le face reproşuri. El ştie că această înfrângere nu poate fi transformată în victorie cu niciun fel de putere omenească. A venit deci ceasul ca să folosească arma minunată a puterii sale dumnezeieşti. Credinţa apostolilor nu a fost înviată de vreo lucrare omenească genială. Uşile şi ferestrele nu au fost deschise de către nişte fantasme autoamăgitoare, ci de către Cel Înviat, care a apărut între ei.
Un renumit scriitor francez i-a spus regelui Ludovic al XIV-lea: „Alteţă, pe fiecare mormânt sau cruce de mormânt este scris: aici odihneşte cutare sau cutare. Numai un singur mormânt există în lume care strigă fără încetare: «A înviat, nu este aici!»”.
Învierea lui Isus ar fi pentru noi o palidă consolare dacă s-ar reduce exclusiv la persoana sa. El s-a contopit definitiv cu noi şi a semănat şi în noi sămânţa învierii. El a legat cu noi o alianţă veşnică şi, luând asupra sa soarta noastră, vrea s-o încoroneze cu gloria învierii sale. E drept că acest lucru nu se întâmplă după ordinea materiei, dar trece dincolo de lumea palpabilă. Deci, sunt de înţeles multele dubii care însoţesc această promisiune.
Era o dată un om care compătimea omizile. Să te târăşti mereu de pe o creagă pe alta, de pe o frunză pe alta, şi tot timpul şi energia le foloseşti numai pentru a mânca! Să nu priveşti strălucirea soarelui, să nu admiri frumuseţea culorilor curcubeului, să nu auzi concertul pe mii de voci ale naturii? Dacă omizile ar bănui, se gândea bietul nostru om, că într-o zi se vor transforma în fluturi multicolori, cu cât le-ar fi viaţa mai veselă, mai consistentă. Dacă ar recunoaşte că viaţa nu constă numai în mâncare! Şi, gândind la acestea, el le-a vorbit omizilor: „Ridicaţi-vă capul căci e aproape ziua eliberării! Nu va mai trebui să vă târâţi pe frunze căci vă vor creşte aripi colorate care vor sclipi în lumina soarelui de vară! Veţi fi libere, veţi putea zbura din floare în floare ca să adunaţi şi să mâncaţi miere în locul frunzelor fără gust”. Omizile, însă, nu puteau crede toate acestea. Nu ne prosti, a spus el, nu ne vor opri de la consumarea frunzelor fragede!
Iată, aceasta era părerea omizilor din fabulă şi, asemenea lor, este părerea multor semeni de-ai noştri. Mulţi nu cred în înviere, mulţi îl neagă pe Dumnezeu, mulţi spun: „Nu ne mai prostiţi: lăsaţi-ne pământul cu lucrurile sale şi ne este de ajuns!”.
Noi însă credem că Isus a învins moartea prin înviere şi că nu va învia şi pentru noi. În această speranţă noi îngenunchem în faţa mormântului lui Isus. Inima ne este plină de teamă, nesiguranţă şi dubii. Colindăm căile vieţii şi cu tristeţe vedem acel cortegiu care vrea să-l înmormânteze din nou pe Isus cel Înviat. În acest pas funerar merg cunoscuţi, rude, membrii ai familiei noastre. În zadar îi chemăm în rândurile noastre cu insistenţele, rugăciunile şi îndemnurile noastre. Nu avem putere să deschidem uşa sau fereastra în inimile semenilor noştri care şi-au părăsit credinţa. De aceea, nu ne mai rămâne decât o singură armă puternică: rugăciunea. Doamne Isuse înviat din morţi te rugăm: fă-ne părtaşi şi fă-i părtaşi pe toţi oamenii de învierea ta glorioasă!
Vă dorim sărbători fericite şi credinţă puternică în Cristos cel Înviat. Nu vă temeţi! El este puterea şi speranţa noastră!
Cristos a înviat!
Pr. Isidor Dâscă,
paroh şi decan de Bacău
Premiere cinematografice:
-Mary Magdalene, distribuție: Joaquin Phoenix, Rooney Mara, Chiwetel Ejiofor
-Ready player one, regia Steven Spielberg
-Peter Rabbit , film de animație
Expoziții * Spectacole * Concerte
Vineri
Salonul de Primăvară al Artei Naive, deschidere ora 13.00, la Centrul de Cultură „George Apostu”;
Îmblânzirea Scorpiei de W. Shakespeare, ora 18.00, Teatrul Municipal „Bacovia”;
Concert Jukebox & Bella Santiago, ora 22.00, Valhalla.
Sâmbătă
Folk, Frate! vine la Villa Borghese de la ora 19.00;
X Tour – Andrew Dum la Cafea cu Lapte, ora 22.00;
Hpnotiq Live Louder Party by Mixology, ora 22.00.
Duminică
Jandarmeria mai aproape de tine!, ora 10.00, parcul Cancicov;
Spectacolul „Prenumele” regia Răzvan Săvescu, ora 19.00, Teatrul Municipal „Bacovia”;
Concert Țapinarii – Mauro’s Pub & More, ora 20.00.
Sport
-vineri-duminică, Bazinul de Înot, Campionatul Național de Sărituri în Apă pentru Senori, Tineret și Juniori;
-sâmbătă, ora 13.30, Sala Sporturilor, Știința Bacău-CSU Târgoviște, handbal feminin divizia A;
-sâmbătă, ora 17.00, Sala Sporturilor, Știința Bacău- Agroland Timișoara, volei feminin divizia A1.
Răspuns la o întrebare nepusă
Am discutat despre faptul că numele lunii februarie se prescurtează cu patru litere – febr. –, nu cu trei, conform excepţiei de la următoarea regulă: se transcrie prima silabă din cuvânt şi prima consoană din silaba următoare (mart., nu *mar.; sept., nu *sep.). Dacă însă acelei consoane îi urmează o lichidă (r sau l), aceasta va face parte din abreviere (febr., nu feb.). În mod similar se petrec lucrurile cu aprilie. Cel ce cunoaşte regula în forma primară va abrevia incorect *ap. (prima silabă este a-, iar consoana care îi urmează este p); excepţia îl obligă să preia şi lichida r, alcătuind abrevierea apr.
Etimologii
Sunt discutate patru surse: etrusca, slava veche, greaca şi latina. Interesantă este poziţia lui Al. Graur în această chestiune: într-un articol publicat în revista „Viaţa românească” (Iaşi, nr. 3-4/1932, pp. 275-276), acceptă fără dubii teoria lui Émile Benveniste (1902-1976) „că aprilie este luna zeiţei Venus”. Şapte ani mai târziu, va scrie: „Aprilie era luna zeiţei Apro, iar aceasta îşi datora numele etrusc unui împrumut din grecescul Aphrodita, zeiţa frumuseţii, dar şi a fecundităţii” („Tempo”, 13.04.1939). Să fie de vină neîncrederea datorată vârstei lingvistului francez, care nu împlinise 30 de ani?
Atestare
Este menţionat în „Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601”, de Nicolaie Costin. După Alexandru Ciorănescu, este un cuvânt introdus de biserică.
Variante
Popular i se spune prier. O variantă prescurtată este april, întâlnită şi la alte luni: ianuar¸ februar, mart. Dicţionarele o consideră ori un regionalism (DEXI; prea puţin!), ori o variantă lexicală (DEX; prea mult!). Părerea noastră este că forma april ar trebui recunoscută ca un termen popular.
Însuşire şi nu prea
Cu sufixul -(i)n s-a format adjectivul aprilin, cu care lexicologii nu sunt de acord: este o „creaţie artificială, folosită numai în poezie (de ex., la Ion Pillat)” – Al. Ciorănescu. Noi nu putem accepta altceva: „Noul dicţionar universal al limbii române” (NDULR, 2006) îl etichetează direct ca adjectiv în combinaţia „luna aprilie”, când de fapt el rămâne substantiv; sintactic, este o apoziţie determinativă.
Să evităm pleonasmele!
Aflăm (din DEXI) că aprilie este luna „care urmează după martie”. Ameninţat de pleonasmul „urmează după”, NDULR preferă o explicaţie mai largă: „a patra lună a anului (precedată de martie şi urmată de mai”.
Cum pronunţăm…
Chiar dacă simţim că ne e mai uşor să rostim în trei silabe (*a-pri-lie), trebuie să facem efortul de a respecta hiatul (a-pri-li-e).
… şi cum prescurtăm
Avem la dispoziţie trei modalităţi de a nota data: cu cifre romane (IV), cu cifre arabe şi puncte (.04.) sau cu cifre arabe şi cratime (-04-), în situaţia în care nu dorim să folosim abrevierea discutată mai sus: apr.
Sensuri comune, în ipostaze lirice
Colocvial, aprilie corespunde anotimpului primăvara, iar meteorologic devine sinonim cu „schimbător/capricios”. Eminescu le-a surprins pe amândouă în poezie: „Ci tu rămâi în floare ca luna lui april,/ Cu ochii mari şi umezi, cu zâmbet de copil” („Despărţire”), respectiv „Pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca un copil/ Când ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april” („Scrisoarea IV”).
Poetul lunii
Este Emil Botta (1911-1977), iar volumul, de debut, se intitulează „Întunecatul April” (1937). Fiinţa-i însăşi îi apare poetului ca o enigmă: „Oare ce mi-a scris pe frunte afurisitul destin/ cu litere fine, cu o pană de venin?/ Am întrebat savanţii lumii cu feţe de iască,/ dar nici unul n-a ştiut să-mi citească” („A fost un mister”).
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Bacău, în colaborare cu firma ProGreen din Onești, a organizat, zilele trecute, prima demostrație practică privind tăierile de sezon la pomii fructiferi. Acțiunea, derulată pe proprietatea pusă la dispoziție de firma oneșteană, a reușit, în mod surprinzător, să suscite interesul a zeci de fermieri, oameni de afaceri sau simpli gospodari de pe Valea Trotușului.
„Cred că orice român are în curte sau pe lângă casă unul sau mai mulți pomi. Iar, până să vină un specialist care să-i îngrijească pomii, fiecare încearcă să învețe, mai nou de pe internet, metodă care nu dă rezultate de fiecare dată. În această zonă, nu au mai fost organizate lecții practice în pomicultură de foarte mult timp. De aici și interesul crescut al locuitorilor zonei pentru demonstrația de acum”, a declarat dr. ing. Florin Acatrinei, specialist în pomicultură la DAJ Bacău, deţinătorul unei extrem de apreciate pepiniere de pomi fructiferi – Pomaltoi.
„Am avut cerere pentru astfel de demostrații practice încă de acum un an, iar lecția de foarte bună calitate prezentată de domnul Acatrinei i-a încântat foarte mult pe participanți. Prin urmare, s-ar putea să repetăm astfel de acțiuni, ba chiar să ne extindem și pe zona tratamentelor fitosanitare, solicitând sprijinul Direcției Fitosanitare Bacău. Trebuie să-i ajutăm cât mai mult pe micii producători, pentru că la ei nu se uită prea multă lume, doar noi, comercianții de inputuri”, a declarat ing. Radu Marian Apostu, gazda evenimentului. Pentru început, cei prezenți au urmărit pe viu cum se realizează corect plantarea unui puiet de pom fructifer, trecând prin toate etapele, de la fasonarea rădăcinilor la fertilizarea pomului, inclusiv regulile care trebuie respectate pentru a garanta viața și dezvoltarea plantei.
A urmat demostrația propriu zisă de tăiere a ramurilor la meri, peri și pruni. Astfel, participanţii au aflat detalii legate de modul cum trebuie să se regleze încărcătura de rod a pomului, cum să-i limiteze înălţimea sau să-i formeze coroana, primind și sfaturi despre tratamentele pe care trebuie să le aplice pomilor care prezintă diferite boli de sezon.
„Acțiunea a fost extrem de interesantă, dar mai ales educativă, de aceea cred că ar trebui să fie promovate mai mult astfel de lecții practice. Sigur că Oamenii aleg să consulte internetul, când au nevoie de sfaturi, dar o demontrație practică este cu totul altceva. Explicațiile sunt mult mai la subiect și mult mai metodic oferite, mai ales că ele vin de la un specialist recunoscut în domeniu”, ne-a spus Sorin Plop, silvicultor din zona Coțofănești.
„Totul a fost explicat pe înțelesul tuturor, de la plantare până la culesul roadelor. Plecăm de aici cu un bagaj de cunoștințe adecvat pe care să-l aplicăm, ulterior, în curțile noastre”, a completat Cristian Tudor, din Târgu Ocna. Cei prezenți au mai aflat și multe noutăți despre materialul săditor pe care este indicat să-l folosească, de valoarea soiurilor clasice, dar şi de cele mai nou apărute, precum şi de sursele autorizate de procurare a puieţilor de pomi fructiferi. Seria demonstraţiilor practice va continua, în această primăvară, şi în localităţile din apropierea Bacăului, următoarea lecţie urmând a fi programată, cel mai probabil, în zona comunei Poduri, de lângă Moineşti.
Ivona Lucan: Care a fost sau este cel mai îndrăgit/incomod rol din cariera ta actoricească?
– Alina Simionescu: Cel mai îndrăgit spectacol (și cel mai dificil rol) – Requiem, regia Alexander Hausvater. Aceasta a reprezentat o a doua întâlnire memorabilă pentru mine. Rolul a fost ofertant și frumos, dar, în același timp, a fost dificil și incomod, din cauza complexității personajului, mai ales că la acea vârstă nu aveam foarte multă experiență. Nici de viață și nici de scenă. Efortul, implicarea și dăruirea fiecăruia au dat roade și s-a ajuns la un întreg sublim de care-mi amintesc cu drag.
– Povestește-ne puțin despre sosirea ta în acest Teatru.
– Bucuria de a fi pe scena acestui teatru, în acest oraș mi s-a întâmplat acum 11 ani în urma unui concurs de angajare, unde am ales să particip, cu toate că scoseseră la concurs cinci locuri pentru băieți. A fost o perioadă benefică. Atât pentru mine, cât și pentru teatru. Astfel, am avut șansa să debutez în spectacolul Ploaia care nu încetează, regia Theo Herghelegiu, care pe cât de exigentă, pe atât de generoasă și de prietenoasă a fost cu actorii, indiferent de experiența fiecăruia.
– Ce momente de „cumpănă” sau mai puțin plăcute ai întâmpinat în teatru de-a lungul timpului?
– Un moment neplăcut și inevitabil pentru mine se întâmplă atunci când se încheie lucrul la un spectacol. Se creează o poveste și o energie în interiorul echipei și dimineața de după premieră mă trezesc cu un gol și cu o tristețe pe care nu știu cum și cu ce să le umplu.
Ivona Lucan,
Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”
Dumnezeiesc popas în urcuşul duhovnicesc din Postul Paştelui este întâlnirea noastră cu Mântuitorul Hristos la porţile Ierusalimului în duminica a şasea din post numită din vechime şi Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor, ce ne reaminteşte de intrarea triumfală a Mântuitorului în cetatea sfântă. Este ultima şi cea mai înălţătoare Duminică înainte de sărbătoarea Învierii. Acum se încheie Postul Mare şi începe Săptămâna Patimilor. Duminica Intrării în Ierusalim este socotită ca un preludiu al Patimilor, dar şi ca o poartă spre Înviere. Se împlineşte profeţia Sfântului Prooroc Zaharia care a scris: „Bucură-te foarte fiica Sionului, veselește-te fiica Ierusalimului, că iată Împăratul tău vine la tine, drept şi biruitor, smerit şi călare şezând pe mânzul asinei.” (Zaharia IX,9).
Sărbătoarea coincide cu biruinţa definitivă a primăverii asupra gerului iernii şi cu renaşterea la viaţă a naturii. Cu câteva zile înainte, Mântuitorul îl înviase pe Lazăr – „prietenul său” cel mort de patru zile, fratele Martei şi al Mariei în Betania. Atrage în mod firesc atenţia tuturor asupra Sa prin această minune şi în acelaşi timp hotărârea mai -marilor iudeilor arhierei şi farisei de a-L ucide devine definitivă şi stringentă.
Mântuitorul vesteşte Ucenicilor a treia oară patimile, moartea şi Învierea Sa: „Iisus i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici şi le-a spus lor pe cale: Iată ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna arhiereilor şi a cărturarilor, şi-L vor osândi la moarte; şi-L vor da pe mâna păgânilor să-L batjocorească şi să-L biciuiască şi să-L răstignească, dar a treia zi va învia.” (Matei XX,17-19).
Aceasta este esenta sărbătorii: intrarea în Saptămâna morţii, în Săptămâna Patimilor, este o intrare necesară tocmai ca la finele ei să ne confrunte cu marele eveniment al Învierii.
Să ne înveţe prin propria Lui Înviere nemurirea.
Iisus trimite ucenicii din Betfaghe de unde erau, într-un sat, să-I aducă o asină cu mânzul ei. Încalecă pe „fiul asinei” şi intră smerit în Ierusalim, dar aici este primit ca un împărat: oamenii îşi aştern hainele în calea Sa, ţin în mâini ramuri tăiate din copaci şi de peste tot se aude strigarea: „Osana, Binecuvântat este Cel Ce vine în numele Domnului! Binecuvântată este Împăraţia care vine, a părintelui nostru David! Osana, întru cei de sus!” (Marcu XI,9-10).
Mântuitorul este recunoscut şi aclamat în mod solemn prima dată ca Mesia, Fiul lui David; ca prooroc din Nazaretul Galileii (Matei XXI,10-11) şi acceptă să fie numit aşa, „Osana” având sensul de „mântuieşte”.
Începând din Duminica Intrării în Ierusalim, Biserica rememorează prin rânduieli speciale – deniile, toate evenimentele ce vor urma: vinderea, arestarea, judecarea, condamnarea la moarte, patimile, răstignirea, urmând ca la final, noi toţi creştinii ce ne-am pregătit în urcuşul duhovnicesc al Postului Mare „să murim păcatului şi să înviem vieţii” odată cu Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
Pr. Liviu Burlacu, Centrul „Izvorul Tămăduirii” Bacău
În educația intelectuală, morală și sentimentală a fiecăruia dintre noi, părinții sunt cei care au cuvântul cel mai greu de spus. Mama și tata joacă un rol hotărâtor în devenirea noastră, dar nu în același fel, ci într-un chip distinct. De regulă, despre mamă se vorbește mai mult, ea fiind pentru un copil ființa cea mai apropiată, cea mai dragă, pe când tatăl întruchipează, mai curând, autoritatea. Un tată bun te ajută să te construiești, să-ți găsești drumul în viață, e atent la felul în care înaintezi pe calea aleasă, te veghează ca să nu te rătăcești. Și este un mare noroc să ai un astfel de tată.
Am citit recent un mic eseu (publicat în „Dilema”) pe această temă, aparținând Magdei Cârneci. O fiică norocoasă, fericită. În „Lecția înminunării”, ea își evocă părintele, pe Radu Cârneci, după plecarea acestuia dintre noi. Magda, pe care o cunosc de când eram la gimnaziu, și ne întâlneam la niște concursuri școlare de recitări, vorbește în câteva rânduri de o mare sensibilitate despre un întreg univers care se închide „odată cu pleoapa care a coborât definitiv peste o privire albastră”, despre „tot misterul unei persoane care pleacă dincolo odată cu ea”. Tulburătoare gânduri, trăiri, emoții. Ea a trăit, a crescut lângă un tată-poet, ceea ce este „puțin diferit”. Asta înseamnă, după cum povestește ea însăși, că s-a născut într-o casă plină de cărți, unde a respirat, zi de zi, „litere, texte, șpalturi de revistă, poezie”.
O casă în care soseau mereu noi volume de versuri, albume de artă românești și străine. Dar cel mai important a fost faptul că era o casă vie, deschisă, un loc în care veneau numeroși artiști, unde se întindeau mese peste mese, în timp ce aceștia vorbeau, recitau, cântau și beau vin. Trebuie să fi fost teribil de frumos să te afli în mijlocul acelei forfote creatoare, vesele, să te bucuri de acea „ambianță umană sprințară, inspirată, boemă”.
Magda spune că tatăl ei emana în juru-i „o anume stare de spirit, ușor exaltată”. Și care ei i-a făcut atât de bine, pentru că spiritul, sufletul i s-au deschis spre „sentimente mai rare, de uimire și încântare”. Acum, când tatăl ei nu mai este, ea își amintește cele mai frumoase momente trăite împreună, excursiile, drumețiile prin munți, entuziasmul, extazierea, „uimirea încântată” pe care el i le transmitea, simțite în fața „majestății naturii, a imensității cerului și pământului”. Au văzut împreună păduri bătrâne, adânci și sălbatice, munți, dealurile lui natale de lângă Râmnicu Sărat, poeni pline de flori.
Magda este o cunoscută și apreciată poetă, așa că fiecare cuvânt scris de ea te mișcă, te umple de căldură, de o tandră emoție. Când evocă „bucuria pură cu care înveți de la el să privești frumusețea unui bujor, până ești absorbit în bulboana lui roșie, în abisul lui parfumat”, chiar simți grația acelei clipe, te trezești împresurat de miresme învolburate, devii captivul acelui moment îmbătător, de fericire olfactivă. Ce grozav este să ai un astfel de tată, alături de care poți avea superbe revelații, poți sfida limitele, dezmărginindu-te prin „înminunare”!
Să ai așa un ghid prețios în calea spre descoperirea sublimului, a acelor sentimente, trăiri unice, vibrante, care te fac să descoperi gustul bun al vieții și te conduc spre starea aceea de fericire fără nume, în care lumea îți apare din nou încântătoare, re-vrăjită. Fără capacitatea de uimire mereu reînnoită, fără o privire proaspătă, neatinsă de zgura banalității, accesul la transfigurare, la subtile alchimii, ne este interzis. Rămânem limitați, cu simțurile seci, tocite, cu mintea blazată, striviți de o realitate constrângătoare, urâtă, diformă, sufocați de un aer greu, stătut, irespirabil. Și asta e teribil de întristător. Nu ar fi mai bine și mai frumos să luăm lecții de înminunare?
Cât de important este un jurnal? „Pierd câteva ore citind ziare și reviste. Mă interesează prea mult întâmplările din afară şi parcă nu mă pot interesa suficient de cele din mine”, spunea Liviu Rebreanu în „Spovedanii”… Introspecția, înțelegem, angajată în slujba unui jurnal, poate fi și o strategie de autocunoaștere, de autodescoperire, de… împrietenire cu propriul Eu („…mă pot interesa suficient de cele din mine.”) Ce este un jurnal? Un fel de selfie… clasic al sufletului?
O developare a sufletului? Unde este granița dintre jurnalul intim și cel destinat publicului?… Jurnalele cele mai vechi se găsesc în cultura japoneză, unde au existat, încă din perioada medievală, celebrele „caiete de pernă”. Editura Humanitas (2015) a publicat „Cartea pernei (Confesiunile unei doamne de onoare la curtea imperială japoneză)”, jurnalul intim semnat de Sei Shōnagon. Aceasta a scris despre lumea intimă a curții, redată sub forma unor liste, amintiri și anecdote, gânduri și păreri personale legate de cele mai diverse teme. „Am scris, zice ea, în cartea asta lucruri pe care le-am văzut cu ochii mei și la care m-am gândit, în ceasurile lungi de răgaz petrecute acasă, fără să-mi treacă vreodată prin minte că le vor citi și alții. Temându-mă ca nu cumva vreunele dintre însemnările mele mai nechibzuite să li se pară unora prea îndrăznețe și supărătoare, am făcut tot ce mi-a stat în putință să le țin ascunse, dar socotelile mele nu prea s-au potrivit și uite că totul a ieșit la iveală”… Suntem în jurul anului 1000 cu Sei Shōnagon și jurnalul ei pare a fi un gen special de freudiană defulare. Ea nu putea decât privi, nu avea, ca doamnă de onoare, dreptul la opinie publică, așa că…
Acestea sunt unele dintre gândurile care m-au vizitat, citind noua provocare a lui Cornel Galben, „Pe față și pe dos” (Corgal Press, Bacău, 2018), jurnal… intim-public al anului 2017, continuator al precedentelor: „Ieșirea în lume” (2012), „Ultima sută” (2013), „Primul prag” (2014), „1000 de pași” ( 2016), „Zile de trecere” (2017). „Pe față și pe dos” propune și un experiment: „…mi-am impus să scriu măcar un rând în fiecare zi”. (Op. cit., pag. 5). Dar una e să scrii aidoma lui Sei Shōnagon, crezând că nimeni nu va avea acces la informație, și alta este atitudinea lui Cornel Galben care scrie un (mega)jurnal intim destinat (și) publicului. Unele informații sunt chiar despre viața sa personală și nu vizează doar… triumfurile, ci și marile sale neliniști, deși scrie că a renunțat să mai consemneze „lucrurile de taină”, „pentru a nu cădea în plasa vrăjmașului”. (Ibidem, pag. 287).
Este adevărat că în prezentul volum zona universului intim este mai puțin prezentă. Din multe opinii nu lipsește infuzia de… „otravă” etico-estetică distribuită în doze pe care le vrea tămăduitoare. Îi aplaudă lui Țuțea acel „suntem un popor de idioți”, argumentând că suntem conduși „de penali și de slugile acestora, niște lingăi și tremurici puși doar pe căpătuială”. (Ibidem, pag. 29). Sau: „La zece ani de la intrarea în UE, trăiesc senzația că ne aflăm într-o nouă Uniune Sovietică”. (Ibidem, pag. 107). Aflu vreo cinci știri chiar și despre mine. Iată una: „…Ion Fercu îmi atrage discret atenția că n-am catadicsit să zic un cuvânt despre romanul Ostaticul Umbrariei, trimițându-mi un link către blogul poetului Liviu Antonesei, unde acesta îl comentează elogios, considerându-l un romancier excepțional”. (Ibidem, pag. 52-53).
„Pe față și pe dos” are accente incredibile de „sinceritate aruncată în obraz”. Cei vizați fac parte din varii zări ale comunității. Unul este nominalizat la titlul de „politician ratat, dar ahtiat după funcții, ce se gudură încă pe lângă mafioții de la putere”. (Ibidem, pag. 177). Altul (academicianul Victor Crăciun) „ne-a plictisit în suficientă măsură”, cu informații la care are acces și școlarul de clasa a VI-a. Un eveniment cu dorit ștaif este considerat „caricaturala festivitate de premiere”.
Despre un Centenar ratat (al lui Al. Piru…) zice: „…rămân cu gustul amar că băcăuanii, în frunte cu Filiala U. S. R., au ratat acest Centenar”. (Ibidem, pag. 185). Religie, credință, biserică, literatură, imposturi, istorie, sport, politică, familie, mass-media, amiciții și inamiciții, lecturi ale autorului în 2017 (7 112 pagini, din volume; 26 564 pagini, din publicații diverse), „verdicte”, apariții editoriale (cinci volume cornelgalbenești) și doruri/reflecții (,,Mai aproape de Dumnezeu și ceva mai multă odihnă”, op. cit., pag. 111)… „Pe față și pe dos” este o inedită panoramă a anului 2017, o carte de citit/păstrat/comentat.
Sinteză a zvârcolirilor sale diaristice (și nu numai), „Pe față și pe dos” este un jurnal care poate fi perceput și ca o „gâlceavă” (cu rol asumat de … asanare civică, etică, estetică) a lui Cornel Galben cu lumea. Eroii despre care scrie Cornel Galben (cu pana setată, uneori, pe un criticism cu accente vitriolate) sunt actori ai vieții noastre literare, academice, politice, sociale pe care-i întâlnește mereu. Și cărora, face to face, le zâmbește ca un prieten care a strigat în agora, despre ei, niște adevăruri (adevărurile sale, desigur) „de pernă”.
Avea o frumoasă relaţie de prietenie cu fiica sa Sara, care era deja adultă şi trăia cu familia sa într-un orăşel apropiat. Mamă şi fiică îşi scriau des sau vorbeau la telefon. Când o suna, Sara spunea mereu: „Bună, mamă, sunt eu”, şi ea răspundea: „Bună, «eu», cum îţi merge astăzi?”.
Deseori Sara se semna pe scrisori foarte simplu cu „eu”. Uneori, în glumă, mama sa o striga „eu”.
Însă la un moment dat Sara a descoperit o boală incurabilă care i-a curmat viaţa foarte repede.
Mama sa era devastată. Nu cred că există durere mai mare pentru un părinte decât să-şi piardă copilul preaiubit. A fost nevoie de toată puterea credinţei sale pentru a reuşi să meargă mai departe. Fiind de acord şi soţul ei, a hotărât să doneze organele fiicei sale, astfel încât dintr-o situaţie atât de tragică măcar să poată deriva puţin bine. La timpul oportun a fost sunată de agenţia de transplanturi, care i-a vorbit despre persoana la care au ajuns organele Sarei, chiar dacă nu i-a dat niciun nume. Aproximativ după un an, a primit o frumoasă scrisoare de la un tânăr care a primit de la Sara pancreasul şi un plămân. Povestea cum i s-a schimbat viaţa. I-a fost acordată o a doua şansă la viaţă. Parcă ar fi înviat. Şi fiindcă nu putea să îşi folosească numele, ghiciţi cum şi-a semnat scrisoarea? „Eu”.
E Paştele, sărbătorim Învierea Domnului. Ucenicii erau dezamăgiţi pentru că învăţătorul lor a sfârşit tragic. Dar vestea adusă de Maria Magdalena i-a tulburat. Mergând la mormânt au descoperit că era gol, iar giulgiurile înfăşurate. Ni se spune despre discipolul care a intrat primul (Ioan) că „a văzut şi a crezut” (In 20,8). După cum Cristos a înviat din morţi, tot aşa şi speranţa lor a revenit la viaţă.
Învierea lui Cristos înseamnă pentru noi a avea parte de o viaţă nouă. Suntem făpturi noi. După ce am avut ocazia ca în acest Post să ne purificăm inima şi simţurile, putem spune că a înviat în noi dorinţa de a fi mai buni, de a ierta mai mult, de a spera în ciuda deziluziilor, de a lupta împotriva nedreptăţii, de a da un sens suferinţei, de a lupta pentru bine până la capăt?
Cristos a înviat!
Pr. Paul Căliman, Parohia Catolică „Sf. Nicolae” Bacău
Astăzi, în Consiliul Local, s-a aprobat documentația tehnico-economică pentru obiectivul de investiții ,,Amenajare și modernizare spații cu destinația de creșă în incinta Grădiniței nr. 27”.
Clădirea în care la acest moment funcționează Grădinița nr. 27 a avut de-a lungul timpului destinația de creșă și grădiniță. În anii anteriori grupele de creșă au fost desființate iar spațiile, nefiind utilizate, au ajuns într-o stare avansată de degradare.
Suprafața claselor este suficient de mare pentru a permite amenajarea a 4 grupe de creșă pentru 80 de copii.
Documentația aprobată astăzi cuprinde lucrările de intervenție necesare pentru reabilitarea corpului de clădire și crearea unei infrastructuri conforme cu normele și cerințele specifice educației timpurie antepreșcolară.
Pașii următori sunt proiectarea și execuția lucrărilor, finalul acestui an fiind orizontul de timp pentru darea în funcțiune a celor 4 noi grupe de creșă.
„Eforturile pe care actuala administrație le-a depus până in prezent pentru identificarea și amenajarea de noi spații a condus la suplimentarea locurilor disponibile în creșele băcăuane cu peste 100 de locuri. Numărul solicitărilor pentru înscrierea la creșă este în continuare unul ridicat și vom continua toate demersurile necesare pentru soluționarea a cât mai multe dintre acestea”.
Cosmin Necula,
primarul municipiului Bacău
– numărul total de cazuri confirmate a ajuns la 392 – responsabilii din sănătate fac apel şi la primarii din judeţ să le fie alături în campania de vaccinare antirujeolică – până acum, patru copii au murit de rujeolă
Zeci de noi cazuri de rujeolă s-au confirmat şi în ultima săptămână, în judeţul Bacău. Direcţia de Sănătate Publică Bacău spune că de la începutul acestui an, de când a început să crească numărul îmbolnăvirilor prin rujeolă, au fost înregistrate 501 suspiciuni de rujeolă, dintre care 392 de cazuri s-au confirmat, 33 sunt infirmate, iar restul serurilor sunt în lucru.
În continuare, grupa de vârstă 0 – 1 an se menţine cu cele mai multe cazuri confirmate, respectiv 90, fiind urmată de grupele de vârstă 5 – 9 ani şi 10 – 14 ani, cu câte 53 de cazuri fiecare.
În ceea ce priveşte zonele care se disting cu aglomerări de cazuri confirmate, Bacăul rămâne fruntaş cu 132 de cazuri, urmat de Comăneşti cu 45 de cazuri şi Dărmăneşti cu 33 de cazuri, mediul rural având confirmate 162 de cazuri.
Având în vedere evoluţia rujeolei la nivelul judeţului Bacău, responsabilii din sănătate fac apel şi la primarii din comune, pentru a se implica alături de ei în campania de vaccinare antirujeolică.
Rolul lor ar fi acela de a forma o echipă alături de medicul de familie din comună, asistentul medical şi asistentul comunitar, care să-i convingă pe părinţii care nu şi-au vaccinat copiii, să accepte imunizarea.
O astfel de mobilizare s-a făcut în judeţul Iaşi, iar rata de vaccinare a crescut cu circa 5 procente, în doar două luni, dar la fel s-a procedat şi în comuna Valea Seacă, după ce un bebeluş de 10 luni, pentru care mama refuzase vaccinarea, a murit din cauza rujeolei.
Părinţii celorlalţi copii s-au speriat atunci, iar când s-au trezit la poartă cu medicul, asistentul, poliţistul local şi un reprezentat de la primărie au acceptat ca micuţii să fie vaccinaţi şi în doar câteva zile s-au recuperat zeci de minori care nu erau imunizaţi, iar numărul de îmbolnăviri s-a redus spectaculos.
|
|
