Târgul Buhuși a avut o perioadă tensionată din perspectiva colectării gunoiului menajer.

În ziua de 10 mai, operatorul Gyndany Impex SRL a notificat Primăria, precizând că, începând cu 1 iunie a.c., nu-și mai poate desfășura activitatea pe baza prețului actual din contract.

„Lucru foarte adevărat, spune primarul Vasile Zaharia. Contractul are lacune care nu ne permit să mai ajustăm tariful decât cu rata inflației. Ordonanța 34, care a stat la baza încheierii contractului, în 2007, este abrogată.” Operatorul a chemat Primăria în instanță, solicitând modificarea contractului.

Adaugă primarul: „Primăria este de acord că operatorul nu-și poate desfășura în bune condiții activitatea la acest preț total al serviciului de salubritate. I-am prezentat operatorului de salubritate o întâmpinare, din perspectiva încetării, suspendării, rezilierii contractului, precizându-i că are obligația de a-și continua activitatea până la 90 de zile. Am avut și mai multe discuții. Pe 29 mai, operatorul ne-a notificat, precizându-ne că pe 1 iunie își va suspenda activitatea; ceea ce s-a și întâmplat.”

Primăria buhușeană a gestionat responsabil și eficient această situație. Cu mijloace proprii, timp de o zi și jumătate, a colectat și depozitat temporar gunoiul menajer în alt loc decât în depozitul conform. Operatorul a continuat, în acest timp, să colecteze gunoiul de la agenții economici care contractaseră acest serviciu.

Au fost anunțate principalele instituții care gestionează problematica Mediului, dar și Prefectura, Consiliul Județean și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare, precizându-se că situația ar putea degenera. „Primăria este conștientă de disconfortul temporar creat cetățenilor.

În același timp, îi asigurăm pe buhușeni de faptul că orice eventuală modificare a contractului cu operatorul, în funcție de hotărârea instanței, nu va atrage modificarea taxei de salubritate pentru buhușeni”, a conchis primarul Vasile Zaharia.

Dan Buzilă, administratorul firmei Gyndany Impex SRL, arătându-ne și ieri dimineață platformele de depunere/colectare a gunoiului menajer, ne-a spus simplu: „Situația s-a rezolvat”.

Criza colectării gunoiului menajer a fost temperată. Se așteaptă hotărârea instanței. Abia atunci credem că, într-un fel sau altul, nodul gordian al crizei va fi… tăiat.

Pe 10 iunie, parașutiștii militari sărbătoresc 77 de ani de când prin aplicarea Decretului-Lege 93 la 10 iunie 1941, a fost înființată Compania Parașutiști în cadrul Centrului de instrucție al aeronauticii de la Popești-Leordeni sub comanda locotenentului mecanic de aviație Ștefan-Șoverth.

Pentru militarii Batalionului 630 Parașutiști ”Smaranda Brăescu” Bacău, această zi aniversară reprezintă un moment de omagiu adus patronului spiritual al unității, prima femeie parașutist, Smaranda Brăescu, cea care s-a numărat printre instructorii primei companii de parașutiști.

Trupele de parașutiști ale Armatei României au fost și sunt o realitate dictată de evoluția și necesitățile celui de-aL Doilea Război Mondial și ulterior, de dinamica organizațiilor internaționale de securitate respectiv de transformările din mediul operațional al secolului XXI.

La arme

În Bacău, ziua parașutiștilor a fost sărbătorită în avans, alături de ziariști. Aceștia au fost invitați în Poligonul Gârleni, la o repriză de trageri, urmând ca de ziua lor, parașutiștii să facă exerciții demonstrative în cadrul mitingului aerian care va avea loc pe 9 iunie, pe aerodromul Bacău, începând cu ora 10.00.

După instructajul de rigoare făcut de lt.col. Lucian Bejan, locțiitor al comandantului Batalionului 630 Parașutiști ”Smaranda Brăescu”, s-a mers spre aliniamentul de tragere unde reprezentanții mass-media au tras cu pistolul Glock calibrul 9 mm, SIG MPX pistol automat, cu pușca de asalt de 9 mm HKG 36, pușca semiautomată cu lunetă SIG APR, M 110 și mitraliera 249 SAW.

Dintre cei 24 de concurenți prezenți în concurs, parașutiștii militari au premiat primele trei punctaje acumulate la tragerea cu o singură armă. Pentru că au fost punctaje identice s-a ajuns la baraj, iar în urma unei noi runde de trageri, clasamentul a arătat astfel: locul I, cu un punctaj de 99 de puncte din 100 posibile, a fost obținut de Marius Zaharia (Digi TV), locul II i-a revenit lui Eugen Gondoș, iar pe locul III s-a situat Sebi Șufariu, care, deși a tras tot 99 de puncte nu a mai participat la baraj, părăsind poligonul mai devreme. Per total a fost o zi reușită!

Un bărbat de 29 de ani şi o femeie de 25 de ani, ambii din judeţul Galaţi, au fost reţinuţi de poliţiştii băcăuani, care îi acuză de tâlhărie calificată.

Asta după ce cei doi ar fi acostat pe stradă un tânăr de 25 de ani şi l-au dus în cartierul Şerbăneşti, unde prin violenţă l-ar fi deposedat de suma de 250 de lei.

Cazul a fost alertat autorităţilor care au început verificările şi au reuşit să dea de urma maşinii în care se aflau suspecţii, la volan fiind bărbatul de 29 de ani, care nu avea permis de conducere, dar s-a stabilit că autoturismul a fost condus şi de tânără, care nici ea nu poseda carnet.

Prin urmare cei doi au fost reţinuţi pentru 24 de ore şi se fac cercetări pentru tâlhărie calificată, conducere fără permis şi refuz de prelevare de mostre biologice de sânge.

Inspectoratul Școlar Județean Bacău a stabilit unitățile de învățământ prescolar din Bacău care vor asigura permanența pe timpul vacanței de vară. Acestea sunt:

– Grădinița cu program prelungit nr. 33, de lângă Cora (grădiniță ce aparține de Școala „Constantin Platon”) pentru perioada 2 iulie – 13 iulie
– Grădinița cu program prelungit nr. 23 (structură a Școlii „Miron Costin”) pentru perioada 16 iulie – 27 iulie
– Grădinița cu program prelungit nr. 31, zona de sud a orașului (structură a Școlii „Nicolae Iorga”) pentru perioada 30 iulie – 10 august
– Grădinița cu program prelungit nr. 19 (de la Colegiul Pedagogic „Ștefan cel Mare”) pentru perioada 13 august – 24 august
– Grădinița cu program prelungit nr. 29 (ce aparține Școlii „Mihail Sadoveanu”), în zona de nord a orașului, pentru ultima săptămână de vară, 27 august – 31 august.

Același program, tarife diferite

În toate aceste grădinițe, programul va fi de la ora 7.00 – 7.30, până la ora 17.00. Tariful pe zi este însă diferit, la fel și numărul de locuri. Se pot înscrie la aceste grădinițe copii din tot orașul, nu numai din zona în care se află unitatea preșcolară.

„La noi sunt alocate, deocamdată, 60 de locuri, adică două grupe, dar putem mări capacitatea, dacă avem cereri. Pot veni copii din tot orașul, nu numai din circumscripția noastră. Important este să fie înscriși la o grădiniță publică. Au prioritate copiii care au ambii părinți cu un loc de muncă și cazurile care provin din familii monoparentale, deci cu un singur părinte, care, bineînțeles, lucrează.

Asta pentru că aceste grădinițe vin în ajutorul celor care au serviciu și nu au cu cine să își lase copiii pe timpul vacanței de vară. Plata este de 10 lei /zi, pentru asigurarea mesei, la care se mai adaugă încă 10 lei, pentru cheltuieli administrative. Deci, în total, 150 lei, pe cele 2 săptămâni, cu plata la înscriere”, ne-a declarat prof. Sorin Bostan, directorul Școlii „C. Platon.”

La „Iorga” în schimb, tarifele sunt mai mici. „Noi avem capacitate de 150 de locuri, iar plata este de 8,5 lei/zi. Avem bucătărie proprie, iar mâncarea se face aici. Suntem în al treilea în care asigurăm grădiniță de vară cu personal propriu”, ne-a precizat și prof. Mariana Umbrărescu, directorul școlii.
La Grădinița 19, după cum ne-a spus directorul colegiului, prof. Lavinia Băisan, locurile vor fi stabilite în funcție de solicitări, plata este de 9 lei/zi și se face la înscriere.

Poliţiştii băcăuani vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică cu ocazia mitingului aviatic din data de 09 iunie a.c., în intervalul orar 08.30-12.00.

În acest context, precizăm că accesul publicului în zona S.C Aerostar se va face pe strada Condorilor şi este gratuit, cu obligativitatea prezentării actului de identitate.

În funcţie de valorile de trafic şi fluxul autovehiculelor vor fi restricţii de trafic în zona străzilor Condorilor, Henri Coandă, Aeroportului, Neptun, Aviatorilor.

Biroul Rutier Bacău recomandă cetăţenilor să efectueze deplasarea în zona evenimentului menţionat, cu ajutorul mijloacelor de transport public de persoane şi să respecte indicaţiile poliţiştilor rutieri pentru o bună circulaţie rutieră în zonă.

Judecătoria Bacău a dat, astăzi, condamnările în dosarul de corupţie în care au fost trimişi în judecată fostul şi actualul primar din comuna Măgura. Iordache Costrăş, primarul comunei Măgura, a fost judecat pentru complicitate la conflict de interese. Fostul primar, Constantin Trăistaru, a fost trimis în judecată pentru şase infracţiuni de conflict de interese.

Judecătoria Bacău l-a condamnat pe Constantin Trăistaru la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendare. Instanţa a dispus şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe o durată de 10 ani. Iordache Costrăş a primit o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la conflict de interese. Şi acesta va avea interzise anumite drepturi pe o durată de 10 ani.

Inculpaţii şi Parchetul pot face apel. Potrivit rechizitoriului, „la data de 15.01.2013, inculpatul Trăistaru Constantin a semnat, în calitate de primar, contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat în funcţia de consilier juridic debutant în cadrul Consiliului Local Măgura, judeţul Bacău, iar ulterior, în perioada 11.04.2013 – 6.02.2014, a emis 5 dispoziţii prin care a dispus numirea acestuia în calitate de secretar al unor comisii de negociere, activităţile desfăşurate în baza acestor decizii fiind remunerate cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare”.

Costrăş, viceprimar la acea vreme, este acuzat de procurori că l-ar fi sprijinit pe Trăistaru şi, în decembrie 2012, ar fi iniţiat un proiect de hotărâre pentru modificarea organigramei şi statului de funcţii, prin transformarea postului de consilier juridic gr. II în consilier juridic debutant. Astfel, s-ar fi urmărit crearea aparenţei de legalitate pentru a se permite angajarea fiului primarului de la acel moment.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău i-au premiat pe elevii câştigători ai concursului organizat în cadrul „Săptămânii prevenirii criminalităţii”.

În perioada 21 – 25 mai a.c, a fost organizată, la nivel național, prima ediție din acest an a manifestării „Săptămâna prevenirii criminalităţii”.
În prima zi din cadrul acestor activităţi, polițiștii de la Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, împreună cu cei rutieri au desfășurat o activitate intitulată „EU POT FACE ALTFEL!” în cadrul Colegiului “Dumitru Mangeron” din municipiu.

Astfel, pe lângă discuțiile purtate privind comportamentele antisociale, influența anturajului, răspunderea legală și riscul de victimizare, elevii au participat la un concurs pe diverse teme precum regulile de circulație, siguranța on line, violența și bullying-ul, sub directa îndrumare și coordonare a polițiștilor.

În urma acestui concurs, două eleve și un elev de clasa a-X-a, care au obținut cel mai mare punctaj, au fost astăzi premiați de polițiști. Toți trei au primit câte o oră de curs cu instructori de la două şcoli de șoferi din municipiul Bacău, iar eleva cu cel mai mare punctaj a obținut și participarea timp de o oră în trafic, cu polițiștii de la rutieră, pentru a lua contact direct cu munca de poliție.

Polițiștii își doresc astfel de activități și pe viitor, astfel că au obținut promisiunea celor două școli de șoferi implicate că vor continua colaborarea.

12 autoturisme Dacia Logan au fost repartizate poliţiştilor din judeţul Bacău, pentru a fi folosite în misiunile desfășurate pentru siguranţa cetăţenilor.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău a primit 12 autospeciale noi, Dacia Logan, care au intrat în dotarea polițiștilor.

Astfel, 10 autospeciale vor fi utilizate de structurile de ordine publică din mediul rural şi 2 de cele de rutieră.

Efortul de îmbunătățire a mobilității Poliției Române are ca beneficiar final cetățenii, contribuind la îmbunătăţirea modului în care poliţiştii răspund la solicitările cetăţenilor, precum şi creşterea gradului de siguranţă pe care poliţiştii o au la intervenţii.

Anul trecut, Judecătoria Bacău a dispus achitarea medicilor Carolina Graur (secţia UPU, la acea vreme), Petru Papuc (secţia Pediatrie) şi Costică Mocanu (secţia Oftalmologie), pentru infracţiunea de ucidere din culpă. Singura pedeapsă aplicată atunci a fost de 6 luni închisoare, cu amânare, inculpatei Carolina Graur pentru infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale. Prima instanţă a respins şi pretenţiile civile formulate de familia fetiţei decedate. Astăzi, Curtea de Apel Bacău a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău şi părinţii fetiţei împotriva sentinţei Judecătoriei Bacău. A fost desfiinţată parţial sentinţa, atât pe latura penală, dar şi civilă.

Instanţa a dispus condamnarea dr. Carolina Graur, pentru infracţiunile de ucidere din culpă şi fals material în înscrisuri oficiale, la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendare. Medicul Petru Papuc a fost condamnat, pentru ucidere din culpă, tot la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendare. De asemenea, au fost admise în parte cererile de despăgubiri ale familiei fetiţei. S.C. Asigurarea Românească – ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. a fost obligată să plătească 30.000 lei, drept daune materiale şi câte 80.000 lei pentru fiecare membru al familiei, cu titlu de daune morale. Sentinţa este definitivă, fiind menţinută achitarea pentru cel de-al treilea medic trimis în judecată.

„Au dat dovadă de neglijenţă în tratarea copilei”

Ancheta în acest caz a fost declanşată în februarie 2012, la scurt timp după decesul copilei infectată cu virusul rabiei. Părinţii fetei au făcut plângere penală acuzând că medicii din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe Bacău, care s-au ocupat de Denisa V., nu au stabilit un diagnostic corect şi au tratat cu superficialitate cazul. După patru ani de cercetări, procurorii de la Parchetul Judecătoriei Bacău au ajuns la concluzia că medicii Carolina Graur (secţia UPU), Petru Papuc (secţia Pediatrie) şi Costică Mocanu (secţia Oftalmologie) au dat dovadă de neglijenţă în tratarea copilei şi se fac vinovaţi de moartea ei, motiv pentru care au fost trimişi în judecată. Conform rechizitoriului, Carolina Graur a fost acuzată că în data de 17.12.2011, când a fost de gardă la UPU şi a aflat că fetiţa a fost muşcată de un câine, „nu a recomandat un consult şi un tratament de specialitate Boli Infecţioase, pentru protecţia antirabică, omisiune ce a condus la decesul pacientei V. Denisa Nicoleta din data de 27.02.2012, cu diagnosticul de rabie, fără profilaxie postexpunere, encefalită rabică, insuficienţă cardiorespiratorie”. Acelaşi medic a fost trimis în judecată şi pentru fals în înscrisuri oficiale, după ce în februarie 2012, după moartea fetiţei, ar fi completat în fals fişa UPU întocmită în 17 decembrie 2011 pe numele pacientei, cu menţiunea că a consultat-o pe minoră şi a solicitat examen chirurgie infantilă, valoarea tensiunii arteriale şi a pulsului, deşi, spun procurorii, nu a efectuat o astfel de consultaţie. Ceilalţi doi medici, Petru Papuc şi Costică Mocanu, au fost, de asemenea, acuzaţi că nu au recomandat consult şi tratament de specialitate Boli Infecţioase, pentru protecţia antirabică, ceea ce i-ar fi salvat viaţa copilei.

De altfel, raportul de expertiză medico-legală confirmă că tratamentul aplicat fetiţei, curăţarea şi pansarea plăgii, nu a fost suficient şi că era necesar şi un tratament de specialitate Boli Infecţioase ce ar fi trebuit recomandat de oricare din cei trei medici care au consultat-o. La urmărirea penală, inculpaţii nu şi-au recunoscut fapta (Carolina Graur a recunoscut doar falsul în înscrisuri). Familia fetiţei decedate a cerut de la inculpaţi, dar şi de la SJU, daune morale de 1.200.000 euro şi daune materiale de 30.000 lei.

Școala Gimnazială „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Onești a sărbătorit la 5 iunie Ziua Învățătorului prin momente inedite, ce au cucerit la modul cel mai firesc participanții la acest eveniment. De pe o scenă amenajată în curtea acestei școli elevii au fluturat steaguri tricolore, dând glas unor frumoase cântece și poezii patriotice. Printr-un frumos program artistic coordonat de prof. pentru învățământul primar Marta Pânzaru ei și-au exprimat astfel recunoștința pentru eroii neamului românesc la sărbătorirea , în acest an a Centenarului Unirii dar și pentru dascălii și învățătorii care ne învață să vorbim și să simțim românește.

În fața elevilor școlii, a invitaților prezenți la eveniment prof. Ionel Abaza, directorul acestei instituții a menționat: „Odată cu «Ziua Învățătorului» sărbătorim și «Ziua învățăturii»și aducem un omagiu celor care au dat numeroase exemple personale pentru a sădi în sufletele elevilor hărnicia, modestia, cinstea, punctualitatea, dragostea față de lectură, recunoașterea adevăratelor valori. Au fost premiați apoi elevii ce s-au remarcat la învățătură și care au obținut rezultate notabile la olimpiadele și concursurile școlare.

Un moment distinct al acestei activități a fost dat de evocarea împlinirii a 100 de ani de la făurirea României Mari. Prof. Ionel Abaza, director al Școlii Gimnaziale „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” a menționat că „înfăptuirea Unirii din 1918 a fost finalul fericit al unui lung proces istoric, care acum ar trebui să ne îndrepte spre unitate.”

Sărbătorirea Zilei Învățătorului ca manifestare a demnității și recunoștinței față de dascăli a adus o bucurie și pentru cei care au muncit zeci de ani la catedră, ce au fost prezenți la Școala Gimnazială „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”. Astfel, învățătoarea Ileana Chetraru, profesorii Gheorghe Țîrțoacă, Dumitru Lungu și Aurica Moisii, cu o activitate didactică de mai multe decenii au primit plachete ce arată faptul că au un loc binemeritat în conștiința generrațiilor de elevi de aici .

„Mă bucur că mă găsesc azi aici și că această școală se menține la standarde înalte”, a mărturisit aproape cu ochii în lacrimi prof. Gheorghe Țîrțoacă. Asemenea plachete au mai primit prof. Mioara Rădulea în memoria celui care a fost un director model al acestei școli – prof. Matei Rădulea și inginerul Cornel Beloiu, în amintirea profesoarei Georgeta Beloiu, cadru didactic ce s-a preocupat de obținerea unor rezultate bune la învățătură de către elevi. Menționăm că la acest eveniment a fost prezent un sobor de preoți în frunte cu părintele protopop Ioan Bârgăoanu, ce a oficiat o slujbă religioasă ân memoria dascălilor care nu mai sunt

Ultima zi din prohibiția 2018 nu a făcut excepție pentru poliție și jandarmerie. Secția 2 Poliție Bacău în colaborare cu CRE au desfășurat o acțiune de control pe lacul Bacău pentru a verifica respectarea prohibiției.

Pentru patru pescari care au vrut să fure startul, ziua a fost mai puțin norocoasă, aceștia alegându-se cu sancțiuni contravenționale.

Mai mult, pescuitul în prohibiție poate atrage suspendarea permisului ANPA pentru o perioadă de 90 de zile.

Nici jandarmii de la IJJ Bacău nu au trecut cu vederea pescuitul în prohibiție, chiar dacă a fost ultima zi, aplicând în cursul zilei mai multe sancțiuni contravenționale.

Începând de miercuri 06.06.2018 debutează noul sezon de pescuit. Miilor de pescari băcăuani le urăm Fir întins ! Dar și atenție la curățenie, număr maxim de scule, dimensiuni minime etc. și pe care îi rugăm să ne sesizeze orice fapte de braconaj sau probleme cu care se confruntă
Centrul Regional de Ecologie Bacau
!

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează începând cu data de 7 iunie 2018 a treia campanie de investigaţii arheologice în orașul Tîrgu Ocna, jud. Bacău. Acţiunea urmăreşte căutarea și descoperirea mormintelor deţinuţilor politici morți în penitenciarul din localitate.

Conform unei evidențe provizorii bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 în penitenciarul din Tîrgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 841 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 71 au decedat în timpul detenției.

Morții au fost înhumați într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena aflată în Parohia Poieni, pe str. Crizantemelor. Înmormântările au fost practicate atunci într-o zonă mai liberă a cimitirului, trupurile defuncţilor fiind depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, iar mormintele nu au fost marcate cu cruce sau cu alte semne de identificare. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, unii dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului.

În ultimele decenii, terenul unde au fost îngropați deținuții a fost cedat treptat credincioșilor din parohie pentru locuri de veci. Ca urmare, gropile ulterioare au afectat, parțial sau integral, multe din mormintele deținuților.

Evoluția situației din ultimii ani a făcut ca în porțiunea de cimitir unde s-au îngropat deținuții să mai rămână libere doar câteva suprafețe restrânse de teren. Această situație obiectivă a determinat efectuarea în cursul anilor 2011 și 2013 a unor cercetări arheologice pentru verificarea acelor suprafețe care erau vizate să fie ocupate în scurt timp de morminte. În cursul acestor cercetări au fost identificate un număr de 22 de morminte dintre care 10 aparțineau unor foști deținuți. Datorită faptului că în prezent și ultimele parcele rămase libere au fost sau vor fi repartizate pentru locuri de veci, s-a impus efectuarea de urgență a unei noi intervenții arheologice care să elibereze respectivele locuri de sarcina istorică care o poate conține.

Rămășițele pământești care au fost recuperate în cursul cercetărilor anterioare, asupra cărora s-au efectuat deja examinări de specialitate, la care se vor adăuga și cele care se vor descoperi în următoarele intervenții, vor intra în circuitul legal care trebuie să conducă la stabilirea identității acestor victime. Din păcate, reamintim că multe din mormintele deținuților politici au fost distruse în decursul timpului de înmormântările ulterioare, iar pentru recuperarea acestora nu se mai poate face nimic. Multe dintre victimele care au murit în acest penitenciar au rude și urmași care, de la căderea oficială a regimului comunist, așteaptă din partea autorităților statului adoptarea unor măsuri reale și efective care să conducă la descoperirea și recuperarea osemintelor acestor oameni, care au zăcut zeci de ani în morminte anonime. Acţiunea de la Tîrgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, așa cum se știe, ultima formă de justiție omenească posibilă.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda), alcătuit din Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Marius Oprea, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza.

Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată în prealabil de IICCMER în privința acestui caz. Acţiunea este susținută de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită în plan tehnic și logistic de Primăria orașului Tîrgu Ocna și Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Tîrgu Ocna.

IICCMER lansează un apel către rudele și urmașii victimelor care au decedat în penitenciarul de la Tîrgu Ocna, pentru a contacta pe orice cale Institutul sau direct pe responsabilul acțiunii, pentru a putea fi îndrumați către autoritățile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.

Penitenciarul de la Tîrgu Ocna. Scurt istoric

În perioada comunistă, penitenciarul de la Tîrgu Ocna a servit pentru detenţia persoanelor bolnave de TBC, fiind caracterizat în literatura de specialitate drept o adevărată Bastilie sanitară a României comuniste.

Condiţiile climaterice deosebite ale zonei geografice au contribuit la înfiinţarea aici, la mijlocul secolului al XIX-lea, a unei închisori. Iniţiativa i-a aparţinut domnitorului moldovean Grigore Ghica, care fusese impresionat de condiţiile grele în care lucrau deţinuţii de la salina din localitate, unde acesta avea în proprietate un conac. Lucrările la construcţia închisorii au fost începute în anul 1851 şi au fost finalizate în 1855, în tot acest interval de timp deţinuţii fiind cazaţi, din dispoziţia domnitorului, în clădirea conacului. Edificiul, în formă de potcoavă, a fost ridicat lângă conacul domnesc, iar intrarea se făcea prin poarta conacului, care a devenit clădire administrativă.

Închisoarea propriu-zisă era destinată exclusiv condamnaţilor, dar numai pe timp de noapte, deoarece ziua aceştia erau duşi la munca din ocnă. Până în anul 1931, denumirea oficială a penitenciarului a fost aceea de Închisoare Centrală de Muncă Silnică. În acel an s-a constatat că majoritatea condamnaţilor de la Tîrgu Ocna sufereau de tuberculoză pulmonară şi, ca urmare, s-a dispus încetarea folosirii acestora la munca din salină. De atunci, închisoarea a fost transformată în loc de detenţie exclusiv pentru bolnavii de TBC. Deţinuţii consideraţi sănătoşi au fost transferaţi la alte penitenciare din ţară, iar cei bolnavi de TBC din alte închisori au fost aduşi la Tîrgu Ocna. În anul 1936 s-a început construirea unei noi clădiri cu profil de sanatoriu TBC, un edificiu cu trei nivele, care a fost dat în folosinţă în 1939, an în care s-a început şi demolarea treptată a vechii închisori, mai puţin a clădirii administrative sau a fostului conac domnesc. Piatra rezultată din demolări a servit ulterior la construirea zidului împrejmuitor al noii închisori.

În perioada 1851-1930, la Tîrgu Ocna au fost încarceraţi deţinuţi de drept comun, criminali şi tâlhari, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă şi pe termen limitat. În timpul Primului Război Mondial, infracţiunile care predominau au fost dezertările de pe front sau refuzul de a satisface serviciul militar. După 1930 aici au fost aduşi şi deţinuţi comunişti. După 23 august 1944, comuniştii aflaţi în detenţie au fost eliberaţi, iar imobilul a servit temporar drept spital de campanie.

În perioada comunistă, penitenciarul-spital din Tîrgu Ocna a găzduit deţinuţi cu grad sporit de periculozitate. Penitenciarul a funcţionat cu specificul de spital pentru bolnavi de TBC până în anul 1977, când penitenciarul a fost desfiinţat. Între 1977 şi 1997 stabilimentul a funcţionat ca şi cămin pentru bolnavi psihici cronici. Printr-un ordin al ministrului Justiţiei din 1997, penitenciarul-spital de la Tîrgu Ocna a fost reînfiinţat.

Perioada comunistă a închisorii a consemnat mai multe categorii de deţinuţi: contrarevoluţionari, deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, precum şi deţinuţi minori, însă numai băieţi. În diferite perioade ale regimului comunist, numărul celor internaţi la Tîrgu Ocna a variat între 350 şi 550 de deţinuţi. În cursul anului 1950, la Tîrgu Ocna au fost transferaţi de la închisoarea din Piteşti câteva zeci de foşti studenţi suferinzi de TBC.

În perioada comunistă, până în anul 1968, penitenciarul a fost condus de următoarele persoane: Ioan Ionescu (1945), Constantin Ştirbu (1945), Nicolaeiu Costescu (1946), Ştefan Daniliuc (1946-1950), Anton Brumă (1950-1952), Petru Călin (1952-1953), Gheorghe Ciurcanu (1953-1966), Ştefan Vasile (1966-1968).

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, marţi, propunerea Ministerului Justiţiei de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de procuror-şef al DIICOT, informează CSM.

„În şedinţa de marţi, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Bănilă Oliver – Felix, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău”, se arată într-un comunicat al CSM.

Hotărârea Secţiei va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei în cursul zilei de miercuri.

Felix Bănilă a susţinut marţi la CSM interviul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Pentru şefia DIICOT au candidat Daniel Horodniceanu, în prezent procuror şef al Direcţiei şi Felix Bănilă, procuror al Parchetului Tribunalului Bacău. Bănilă (46 de ani) a mai candidat, în 2016, fără succes şi pentru un post în CSM.
În perioada 2010- 2017, el a condus Parchetul Tribunalului Bacău.

Cariera în magistratură a început-o pe 15 decembrie 1996, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, unde a stat până în 2008. Din acest parchet a fost delegat, ulterior promovat, la Parchetul Tribunalului Bacău. În perioada 1 august 2007 – 31 decembrie 2007, Bănilă a fost delegat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău.