La Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău s-au susținut lamijlocul acestei săptămâni două teze de doctorat, în domeniul Ingineria mediului, realizate în cotutelă cu profesori de la Universitatea din Cadiz. Delegația de profesori spanioli a fost formată din prof. Juan Antonio Lopez Ramirez și prof. Jose Luis Cueto Ancela, în calitate de conducători științifici, alături de prof.univ.dr.ing.dr.h.c. Valentin Nedeff.
„Suntem foarte mândri de studenții noștri și de faptul că au ajuns în această etapă și își susțin tezele de doctorat. Au început colaborarea cu noi acum 4 ani, iar rezultatele sunt remarcabile astfel încât Universitatea din Bacău se poate mândrii cu acești studenţi. Acesta este un exemplu concludent despre modul în care funcționează cele două universități”, a declarat prof. Juan Antonio Lopez Ramirez.
„A trecut ceva timp de la primul contact cu studenții Universității din Bacău și aceasta este prima experiență în calitate de coordonatori științifici de doctorat realizată în cotutelă între cele două universități. Acest fapt a fost posibil datorită cadrului european de colaborare în domeniul învățământului superior. Este o experiență fructuoasă și am încercat să armonizăm procedurile birocratice și am dezvoltat relații frumoase de colaborare cu studenții și colegii de la Bacău”, a precizat prof. Jose Luis Cueto Ancela.
Prof.univ.dr.ing.Dr.h.c. Valentin NEDEFF, Președintele Senatului a subliniat că: „Este al doilea eveniment internațional de susținere a unor teze de doctorat în cotutelă, primul având loc acum 2 ani cu Universitatea Politehnică din Torino, Italia, iar astăzi avem două teze de doctorat în cotutelă cu Universitatea din Cadiz, Spania. Pe parcursul acestor ani de colaborare, tezele s-au finalizat și la Cadiz și la Bacău, urmând ca cele două studente-doctorande să obțină diplome atât la Universitatea din Cadiz, cât și la Universitatea din Bacău. Le mulțumesc pe această cale colegilor din Spania pentru colaborarea cu universitatea noastră”.
Peste ani de zile, când se vor deschide arhivele, urmașii noștri, dacă vor mai fi, vor putea afla, siderati, cum întreg establishmentul României de la președinte, clasa politică, structuri de forță și servicii secrete și-a dat mâna pentru a da câtorva companii străine rezervele de gaz de la Marea Neagră.
Strănepoții noștri vor mai afla și că întreaga presă națională a pus batista pe țambal ori a tras clopotele pe alte subiecte pentru a distrage atenția de la marele jaf practicat la comanda unor forțe străine.
Ceea ce se întâmplă în aceste zile ține de noaptea minții: miniștri, parlamentari ai Puterii și ai Opoziției, procurori, agenți secreți, ziariști, politicieni, etc. și-au înghițit limbile și refuză să scoată vreun diftong în chestiunea gazelor de la Marea Neagră, rezerve care aparțin de drept României dar pe care Senatul a votat a două oară să fie date aproape pe gratis unor exploatatori străini.
Gazele de la Marea Neagră ar putea aduce zeci de miliarde de euro țării, ar putea asigura independența energetică a României pentru decenii, ar putea contribui la reclădirea unei industrii naționale care să ne ofere o șansă mai bună în competiția internațională. Dar, cum spuneam, întreaga clasa politică și-a dat mâna pentru a le da pe mai nimic unor companii străine. Și nu e vorba doar de acest complot sinistru al politicienilor, este vorba despre tăcerea asurzitoare a întregii prese, care sare în sus de doi metri la o gafă a premierului dar se face că nu vede ceea ce se întâmplă acum.
Nu mai vorbesc de aparatul represiv care a fost pus să se asigure că partidul de guvernământ va juca după cum dictează păpușarii din umbră. Sau credeți că dosarele penale întocmite in aceste zile unor membri ai Executivului au fost făcute, așa, de amorul artei? Ori că marea revoluție din PSD s-a produs ca urmare a dorinței de democrație a unor lideri ai partidului? Să nu ne pierdem cu Firea!
Adevărul este că un asemenea șantaj nu s-a mai văzut de multă vreme la noi și nici o asemenea panama de afacere nu s-a mai proiectat de mulți ani.
Totuși, cât au putut să plătească băieții deștepți pentru a cumpără nu doar tăcerea presei, dar și pe cea a serviciilor secrete, a ONG-urilor ori a politicienilor?
Cenaclul Filialei Uniunii Scriitorilor din România de joi, 27 sept, ora 17.00, prezintă membrilor filialei şi invitaţilor o carte deosebită: “Mesaj pentru manechine”, Editura “Ateneul Scriitorilor”, 2018, autor regretatul scriitor Doru Kalmuski.
Vor recenza volumul scriitorii Calistrat Costin, Grigore Codrescu, Petre Isachi şi Cristina Ştefan. Moment In Memoriam – Ozana Kalmuski Zarea. Prezidează Dumitru Brăneanu, președinte al Filialei USR Bacău.
Primarii din județ, specialiștii din domeniul serviciilor sociale, de sănătate și educație, reprezentanți ai UNICEF, ai administrației județene și centrale s-au întâlnit, miercuri, la Centrul de Afaceri, pentru a analiza rezultatele proiectului pilot „Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităților” demarat în 2014.
Unic în țară, modelul a fost implementat la inițiativa Consiliului Județean (CJ) Bacău în parteneriat cu UNICEF România și cu implicarea a 38 de primării, a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția a Copilului, Direcției de Sănătate Publică și Centrului de Resurse și Asistență Educațională.
Parteneri activi au fost și sunt Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Tineretului și Ministerul Fondurilor Europene, ONG-urile și mediul academic.
Două idei stau la baza acestui tip de intervenție: că nevoile copiilor din zone defavorizate nu sunt doar de natură socială și că asigurarea unui pachet de servicii (de sănătate, educație și protecție socială) într-un mod integrat va reduce inechitățile și deprivările cu care se confruntă copiii, precum și faptul că intervenția timpurie e mai eficientă și mai ieftină.
„Copiii vulnerabili, aflați în situații de risc, împreună cu familiile lor sunt prioritatea noastră. Realitatea din teren ne-a demonstrat necesitatea unei abordări integrate care să acopere toate segmentele în care ajutorul nostru poate fi util – social, educație, sănătate. Echipele locale au identificat nevoile, vulnerabilitățile dar și tipurile de servicii și soluțiile prin care aceste probleme pot fi rezolvate. Acum, la 4 ani de la start-ul acestui proiect, vorbim de peste 20.000 de copii asupra cărora ne-am îndreptat atenția. Este cea mai frumoasă satisfacție și ne motivează să facem mai mult, să mergem mai departe”, a declarat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.
Intervenție în 45 de comunități
Iată o prezentare scurtă, în cifre, a acestui amplu proiectul:
-aria geografică de implementare: 34 comune rurale, 11 comunități urbane (în 4 zone urbane), cu implicarea a 38 autorități publice locale, 7 instituții județene;
-autoritățile publice locale (respectiv județene pentru consilierii și mediatorii școlari) au angajat prin proiect: 46 asistenți/referenți sociali, 36 asistenți medicali comunitari, 6 mediatori sanitari, 38 consilieri școlari, 28 mediatori școlari.
Toți aceștia alcătuiesc echipele comunitare de la nivel local;
-38 structuri comunitare consultative au fost create sau activate și prin alocarea de micro-grant-uri pe baza unor propuneri de proiecte, s-au creat 38 centre comunitare;
-au fost intervievate 121.000 persoane, dintre care au fost identificați 22.000 de copii cu vulnerabilități. Ținând cont de resursele limitate, în baza unei analize s-a procedat la o prioritizare a cazurilor și s-a decis să se acționeze asupra a 5.200 de copii (denumiți cazuri active);
-din cele 48.000 gospodării recenzate, în aproximativ 22% din gospodării, respectiv 10.500 au fost identificați aproape 22.000 copii și 160 femei având diverse vulnerabilități.
Conform analizei, un copil cumulează, în medie, două vulnerabilități, acestea fiind grupate în 6 dimensiuni: sărăcie, sănătate, educație, locuire, comportament la risc, familie și condiții sociale. Au fost identificate 42.000 de vulnerabilități. Pentru toți acești copii și familiile lor au fost generate prin platforma online „Aurora” peste 550.000 de servicii de bază de tip informare, consiliere, acompaniere si suport, referire, monitorizare și evaluare.
În primii doi ani ai proiectului, a fost necesară realizarea recensământului comunitar pentru identificarea copiilor vulnerabili și a familiilor acestora, după care a fost posibilă la furnizarea serviciilor din pachetul minim de servicii prevăzut de acest model.
Copii fără identitate și medic de familie
În prezent, numărul total de cazuri active este 5.200. Acestea au fost prioritizate cu sprijinul Structurii Comunitare Consultative și s-au creat planuri de servicii individuale, pentru fiecare copil și femeie cu vulnerabilități.
De asemenea, 93% din copiii care la momentul recensământului nu aveau certificate de naștere sau acte de identitate (un total de 153 copii), azi această situație e rezolvată rămânând doar 3 cazuri în curs de rezolvare (copii născuți în afara granițelor țării);
–97% din copiii care la data recenzării nu erau înscrisi pe lista unui medic de familie sunt azi înscriși;
–peste 1400 de gospodării în sărăcie monetară au devenit beneficiare a măsurilor de protecție socială adecvată (beneficii sociale dar și soluții pentru ocupare și incluziune socială a părinților).
„Beneficiile proiectului pentru comunitățile implicate sunt multiple și vizează rezultate pe termen scurt, mediu și lung. În plan imediat se reduce numărul copiilor care nu au acte de identitate, care nu sunt înscriși la școală sau la medicul de familie sau care locuiesc în condiții de sărăcie. Pe termen mediu și lung proiectul vizează schimbări în comportamente, atitudini, obiceiuri, mentalități care toate se reflectă începând cu nivelul familial până la cel comunitar. Un alt câștig este sprijinul acordat comunităților locale prin suplimentarea resursei umane.
Și mă refer aici la locurile de muncă nou create, câte 3 la nivelul fiecărei comunități – lucrătorul social, asistentul medical comunitar și mediatorul școlar sau sanitar. Consider că o provocare a proiectului este conștientizarea autorităților locale privitor la beneficiile proiectului și la continuarea implementării activităților și după finalizarea acestuia. – Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.
La data de 25 septembrie a.c., în jurul orei 20.00 poliţiştii oneşteni au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment rutier în comuna Ştefan cel Mare.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că un tânăr de 21 ani, din comuna Ştefan cel Mare, în timp ce conducea un autoturism pe DC 121, cu direcţia de mers Gutinaş-Oneşti, a pierdut controlul volanului în pantă, a părăsit partea carosabilă pe dreapta şi a lovit un pom aflat la aproximativ 3 m de carosabil.
În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a tânărului de 21 ani care a fost transportat la Spitalul Municipal Oneşti, unde a rămas internat.
În urma testării tănărului cu aparatul etilotest acesta a indicat valoarea de 0,05 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
De asemenea, din verificările poliţiştilor s-a stabilit că tânărul în cauză nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi conducerea unui vehicul fără a poseda permis de conducere.
La data de 25 septembrie a.c., în jurul orei 23.00 poliţiştii Postului de Poliţie Răchitoasa au depistat un tânăr de 16 ani în timp ce conducea un autoturism pe DJ 241, pe raza comunei Răchitoasa.
Din verificările poliţiştilor s-a stabilit că tânărul în cauză nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere.
La data de 25 septembrie a.c., poliţiştii Secţiei 1 Poliţie Bacău au identificat şi reţinut un bărbat de 50 ani, din Bacău, bănuit de comiterea infracţiunii de furt calificat.
La data de 03 septembrie a.c., în jurul orei 01.30, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la faptul că o persoană necunoscută ar fi sustras o tabletă dintr-o ambulanţă aflată în curtea Spitalului Judeţean Bacău.
În urma investigaţiilor efectuate poliţiştii au identificat un bărbat de 50 ani, din Bacău, bănuit de comiterea faptei.
Prejudiciul a fost recuperat şi restituit părţii vătămate iar bărbatul în cauză a fost reţinut pentru 24 de ore şi urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propuneri legale.
Nu au trecut foarte mulți ani de când în satele de la marginea județului nu ajungea nimeni. Nimeni important. Nimeni dintre cei care puteau să schimbe lucrurile sau să decidă schimbarea lor. Sărăcie, pustiu, ignoranță. Nicio veste, nicio speranță. Mi-am amintit sentimentul acesta, de deznădejde, care mă cuprindea când ajungeam acolo, ieri, când am aflat despre un eveniment organizat în Lipova. Ce departe păreau, pe vremuri, Lipova, Plopana, Colonești, Vultureni, Stănișești.
Acum, Asociația Euronest demarează în Lipova un proiect care va însemna excursii, tabere și burse pentru copii, laptopuri, cărți și mobilier nou-nouț pentru grădinițe și școli. În Colonești, Stănișești, Motoșeni și Răchitoasa schimbarea a venit mai devreme, odată cu sosirea unor fundații ale căror proiecte au fost susținute de niște primari deschiși la minte.
Așa s-a făcut că puștii din estul județului au ajuns în Saint-Leu-la-Foret, unde i-au încântat pe francezi cu dansurile și cântecele lor. Tot datorită unei organizații, e vorba despre UNICEF, care a derulat un proiect pilot în județul Bacău, copiii invizibili au fost descoperiți, cunoscuți și ajutați. Tineri din opt comune urmează liceul datorită programului de burse al FSC.
Poate ați uitat, dar în urmă cu două decenii existau nu doar copii invizibili, ci comunități întregi pe care nu le băga nimeni în seamă. S-au schimbat timpurile: copiii din Colonești și Stănișești au fost vizitați de primari și consilieri din Franța, iar cei din Motoșeni și Răchitoasa s-au împrietenit cu Horia Tecău. Au oaspeți importanți, stau la povești cu ei, le arată ce știu, ce pot, sunt apreciați și se trezește, în ei, dorința de a învăța mai mult, de a merge mai departe. UNICEF, FSC, Betania, SOS Satele Copiilor, SERA sunt câteva dintre organizațiile care au adus Europa mai aproape de noi și au arătat Europei ce copii deștepți și talentați are Bacăul.
Mai nou, Ministerul Afacerilor Externe și UNICEF i-au transformat în parteneri, invitându-i să spună cum doresc să fie Europa viitorului.
Adevărul este alcătuit dintr-un cumul de minciuni… pe jumătate spuse.
Economistul Vasile Dumitrescu îl transpune în versuri. S-a născut pe malul Ozanei, la Tg. Neamț, într-o zi rămasă controversat înscrisă în istorie: 22 iunie, 1941. Atunci când mareșalul Ion Antonescu rostea memorabilele cuvinte: „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!”. Că a fost bine sau nu, prețul suprem plătit, a fost viața. Și dacă „Moscova nu crede în lacrimi”, film care a primit „Premiul Oscar” în 1980, domnul Dumitrescu, când face suma anilor, șuguiește: „Am o vârstă! 7 și cu 7 fac 14! Când am venit la Bacău, la Sf. Nicolae era autogara. De la „Licurici”, așa îi spuneam noi teatrului ăla, cu actori talentați care gâdilau pe dedesubt păpușile, erau numai căsuțe.
Alături era o școală, devenită Grădiniță. Au dărâmat-o! Ce era înăuntru „La bălănuță”? Pe colț? Ferească Dumnezeu să spun! Dintr-o crâșmuliță, mata vrei să faci hotel ca la București? Se bea bere și vin. Erau trei-patru mese. Și câteva taburete înalte, îmbrăcate în piele, lângă tejghea. Pentru «boieri». Fiecare venea și povestea ce-o făcut prin târg.” Samsari erau și atunci, numai că se numeau negustori. Abia mai târziu au fost catalogați ca bișnițari. „Și era unul Ghiță, cel mai puternic, cocoțat pe taburet, care spunea:«Eheee! Ai văzut că n-ai vrut să vinzi la mine găina! Ai pierdut! Atenție! Când ai să vii iar în Bacău, să treci pe la mine! Eu îțî mai dau de la mine un leu!». Repetiția este mama învățăturii. Îi intră ceva omului în cap când aude:eu, eu, euuu! „Așa zise lupu către vulpe! Am zis cumătră? Am zis!”.
Mă privește în ochi să vadă dacă m-am prins. Scărpinatul cu stânga-n dreapta cei? Parca eram scos la tablă. Ce-aș fi înțeles eu, acum mai bine de 40 de ani, cu mintea de tânăr utecist îdoctrinat, cu ce se mănâncă economia de piață? Varză! Prețul de pe raft era preț. Scoteai banul! Cum să negociezi? Mai aflu că tot acolo, la cârciumioară, își ducea veacul un bătrânel – „Păcălici”era poreclit – dotat de la mama natură cu o mustăță faimoasă. Îmi șoptește ce adevăruri spunea omul, după ce se bucura de dărnicia mai multor pahare cu vin: „Băi! Întotdeauna aici, cănd ai români, îi păcălești! Dar când intră greci, ești păcălit. Scapi ieftin! Da’ dac-ajungi la Șlaim, s-a terminat cu tine! Ți-a luat și pâinea, și untul de pe spate!” Grea chestia cu spatele și untul! Dosul feliei, conform „Legilor lui Murphy”, e taman ce nu-ți place să vezi, și stă deasupra la ce se lipește de covor. Mai nou, că atunci când ești frecat de șefi și cred ei că scot untul din tine, nu le arăți spatele. Ai timp, așa în ciudă, să devii Dorel? N-am înțeles nimic!
„Erau niște glume nemaipomenite, cănd a început războiul!” Mă avertizează să le iau ca atare. „Așa au râs toți până au venit și cei cu «davai ceas, davai palton». De-a râsu-plânsu! Ce să-i faci! Bătrânii au o singură condiție: sunt șoimii popii. Spun adevăruri pe care nu le-au inventat ei. Îțig a zis așa:«Măi Ștrul! Decât să vorbesc singur, mai bine mă uit în oglindă!».
Dichisit și instruit om. Am spus-o și data trecută. Pe domn’ director Vasile Dumitrescu, zgârcit la vorbă, trebuie să-l prinzi în toane bune și cu puțină nostalgie adunată, ca să afli ceva. Îi dai o unghie și el te trage de mâinile amândouă, să-ți scarmene apoi, preventiv, neseriozitatea.
„În Bacău am ajuns în 1965, pe 13 decembrie. Am făcut ASE-ul la București. Repartiția a fost la Fruct-export București. Soția, pe care am cunoscut-o în timpul făcultații, mi-a spus să o duc oriunde, numai în București nu. Era din Teleorman, Alexandria. Ne-am căsătorit în 1963. Armata, ca terist, în etape, la Caracal, în ’64. Am ajuns aici împreună. Am fost director cu probleme de export, la Întreprinderea Regionalăla de Legume-Fructe (CLF mai târziu). Atunci dădeam 11 mii de tone de struguri la export. Nu mai zic de fructe. Bacăul este un oraș frumos. Dar dacă nu ai în tine un gram de civilizație, să-l păstrezi curat și frumos, să nu te plângi.
Pentru că omul sfințește locul. Bălănel e bălănel! Înhămat la plug sau la calești. Fărămiță Lambru să trăiască, că a făcut armăsar din el.” Poate nu știți versurile: „La calu’ bălan, la calu’ bălan/Și șaua-i verde/Ține-mi-l bine, ține-mi-l bine/Nu mi-l pierde./Că l-am pierdut măi/ Că l-am mai pierdut odată/Și l-am cătat, și l-am cătat vara toată./Păi l-am găsit, măi, l-am găsit la Drăgășani/Priponit, măi, priponit de-un leuștean…” Ce versuri insipide, ați spune astăzi. Dar oamenii lăcrimau prin cărciumi, când lăutarii ciupeau din corzi. Nu puteau uita că a venit „Colectiva” și le-a luat căluții din ogradă.
„Eu sunt așa cum mă vezi. Am ieșit la pensie ca director la o bancă! Nu mai este… c-au furat-o! Da’ ăștia nu-mi sunt frați! Alți frați! Sunt bunic! Am doi băieți care muncesc. Dumneata ai scris despre Casa de Cultură. Nimeni nu știe cât am ajutat eu Casa de Cultură când aveau nevoie de finanțare. Doar directorul Vasile Iacob știe. Un om extraordinar. A făcut multe pentru cultura băcăuană. Omul ăsta e făcut din lut, ca și noi. Nu! Unde încape atâta suflet? Tot merg spre „Isvoranu”, fost „Proletaru”, fost „Pobac”, și încerc sa ajung. Va urma!
Cantina proletarului
Dinspre „Calu’ balan” îmi urmam apoi pașii, păstrând dreapta, spre un alt loc bântuit de ispite. Așa fraged, necunoscând sentimentul, dragostea îmi trecea prin stomac. Cuget că, după atâția ani de încercări, am ajuns să simt la fel. Mulți purtători de favoriți lungi și pantaloni din tergal, evazați, pufăiau „Salem” pe lângă garduri, la mijlocul anilor ’70. Blugii au devenit o modă câțiva ani mai târziu. Puhoi de femei, deja majore – eram să spun mature, ieșeau de la „Proletaru”. De ce nu s-o fi numit fabrica… „Proletarele”?
Erau secții unde se lucra în trei schimburi. Cantina pe care o aveam eu ca punct de reper (când fondul de rulment alocat pentru comerțul, cinstit, cu bilete de cinema, mai aducea niscavai profit), era la stradă. Acolo eram servit la masă și tratat ca un tânăr licean studios, ce eram. Cu ochelari de soare, aduși „de pe vapor”, îi vedeam pe juni în aret, cum stau astăzi cu ochii în patru, vameșii la aeroport. Când din grămada de cocuri și cârlionți, distingeau suspecta, aruncau țigara, făceau un semn, și ea venea, făcându-se că se ferește – spre invidia colegelor, la control. Încă nu plecase Ceaușescu în Asia.
Clădirea veche a cantinei, cu un etaj, era situată puțin mai la vale de poarta principală. Întrarea în fabrică era flancată de Panoul de onoare. Panou la care căscam gura. Sub a lui vitrină erau înfățișate imagini cu fruntașele în producție. Dezinvolte – se făceau selecții pentru prezentarea modei – înconjurau majoritar câte un tovarăș mecanic. Era el mecanic, dar poza săracul, visându-se manechin! Ce Alain Delon! Cojoc țapăn nene! Ele erau ca în „Jandarmul și Jandarmerițele”, cu Louis de Funes (cu accent pe e).
Abia în 1991, cănd au făcut grevă, și l-au chemat pe Petre Roman să le rezolve, mi-am dat seama câte au acumulat și depozitat în ele, ingenuele devenite demult mămici. Acum erau angajate la S.C. POBAC S.A. Arc peste timp. M-a pus naiba, în 1991, să urc pe scara de incendiu a uneia din clădirile învecinate curții, unde s-au adunat ele pentru protest. Să fac fotografii pentru ziar. M-a văzut una! „Uite-l mă!!! Securistul! Ne filmează!”.
Grevă la Proletarul în 1990
Alta…„Ba nu! E de-a lui Rațiu! L-am mai văzut!”, „Huooo!” Nu știu de unde au găsit pietre. Ca să nu îmi reînoiesc garderoba, am coborât după două ore de negocieri, după ce s-au convins că lucrez la „Deșteptarea”. Mi-a venit în ajutor și liderul de sindicat de atunci, C. Roșu, de la „Confecția”, devenită „ASCO”, prezent acolo să susțină mișcarea sindicală. Eram prieten bun cu Lică, fratele.Lucra la BTT. Așa am rămas în arhivă cu imagini, și din interior, din Club, imortalizând cum Petre Roman le-a îmbunat cu promisiuni, pe toate! Unele l-au și pupat! El a primit flori. Ele și-au căutat apoi, alt loc de muncă.
Puțintică istorie, nu strică!
Fabrica de postav (șiac) „A. Isvoranu”, Societate Anonimă”, a luat ființă la Tg.Neamț în anul 1898. Este strămutată la Bacău, în strada Mircea, nr 25, în anul 1919. Este înregistrată ca firmă individuală, tot sub denumirea „A. Isvoranu”, la vremea când erau încă vii rănile provocate de Primul Război Mondial.
Conform recensământului populației efectuat în 1907, orașul Bacău numă 2177 de familii. În numai zece ani, numărul lor aproape că se dublase. Între 1919 și 1930, au fost construite în orașul de pe Bistrița un număr total de 1311 case. Multe au fost rase de pe listă, după ravagiul incendiului din 1926, și inundațiile Bârnatului, Negelului și Bistriței, care au urmat. Concurența, în domeniul textilelor, nu exista până atunci.
Leon Grad înființase fabrica „Gloria”, în anul 1913. Producea casânci, broderii, franjuri, și mai târziu covoare. Prelucra și mătasea „vegetală”. După Marea Unire, activitățile de profil s-au diversificat.
În 1923, sunt date în folosință: Fabrica de Tricotaje „Merinos”, numită apoi „Lânăria”, proprietar I. Josersohn, precum și o nouă fabrică de casănci, în proprietatea lui Milcovici.Un an mai târziu, frații Drimer au deschis, sub numele firmei „Siled”, o fabrică unde se produceau panglici, șireturi, dantele și alte mărunțișuri. În „Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Bacău”, în anul 1926, erau înscrise 85 de firme.
În 1927, după un incendiu, fabrica de șiac a fost reclădită cu un etaj, și dotată cu utilaje noi: 3 sortimente de cardă, 6 selfactoare, 24 de mașini de țesut tip Schoner și 50 tip Swabe.
În Aprilie 1933, când Criza mondială ajunge și la noi, Fabrica „Isvoranu” se transformă iar în „Societate Anonimă”. În 1935 avea sucursale la Cernăuți și Chișinău, și un capital social subscris, de 20 milioane lei. În 1937 este înzestrată cu un utilaj modern, pentru fabricarea stofelor de tot genul, din bumbac, lână și kamgaran (fire de lână pieptănate). În timpul celui de al Doilea Război Mondial, întreprinderea a fost militarizată, producând stofe pentru echipamentele militare.
Exproprierile
În dimineața zilei de 11 iunie 1948, Marea Adunare Națională a fost convocată pentru a aniversa, 100 de ani de la „Revoluția burghezo-democratică din Moldova, Țara Românească și Transilvania”.
Cu această ocazie, ministrul dr. Petru Groza a depus „Proiectul de lege pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transporturi”.
Comisia județeană de naționalizare a județului Bacău – prin membrii desemnați – era deja prezentă de dimineață, la sediile celor 43 de întreprinderi prevăzute în planul de naționalizare, punând sechestru.
Legea a intrat în vigoare abia la ora 14.00, fiind aprobată în unanimitate, cu 400 de voturi. Așa că „Îsvoranu” avea să devină „Partizanul”. Un an mai târziu, are loc unificarea cu alte două mari întreprinderi naționalizate, fostele fabrici „Filderman” și „Zingher”, ca, în 1950, să li se adauge și fabrica „Gloria”.
La apogeu, fabrica avea în jur de 1500 de angajați.
Dupa 1990, a fost primul caz înregistrat pe raza Municipiului Bacău, în care s-au aplicat prevederile Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile, preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Cererea de restituire a fost semnată de succesorul familiei, tot un A. Isvoranu, care locuia la acel moment, în Germania. A urmat… ce se vede !
Și denumirea locației s-a schimbat dea lungul timpului. Numele de str. Mircea deriva, nu de la Mircea cel Bătrân cum credeam și eu, ci de la militantul pașoptist, poetul Mircea Andrei Mureșanu. A primit apoi, denumirea de B-dul Carol, actualmente, B-dul Unirii. Să nu aruncăm cu praștia. Cine știe ce surprize ne vor rezerva aceste spații, rămase virgine, în viitor! „La calu balan/ La calu balan/ Și șaua-i verde…!”
Evolututia societății românești în ultimii ani poate explica extrem de simplu de ce Comunismul a fost instaurat atât de ușor pe aceste locuri. Putem să inventăm câte legende vrem noi despre rezistență, putem să facem muzee ale anticomunismului, realitatea este că românii nu s-au împotrivit, ci au aplaudat instaurarea noii ordini și acțiunile Justiției populare care trimitea la ocna indezirabilii.
Se vede și astăzi în maniera în care mii de persoane sunt fascinate de posibilitatea ca unii concetățeni să fie băgați la „beciul domnesc”, nu contează în ce condiții, dar să fie băgați. Cătușele sunt mai importante decât orice altceva; ne iau străinii gazele, ne este călcată în picioare suveranitatea națională, ne este distrusă economia? Nu contează atâta vreme cât zornăie cătușele și duduie industria protocoalelor.
A ieșit cineva în stradă să denunțe faptul că un politician a fost interceptat șapte ani continuu? Că alții au fost condamnați pe bază de „logică” și nu pe baza de dovezi? Că serviciile secrete au fost făcute organe de cercetare penală, la fel ca fosta Securitate? Nu, pentru românul obsedat de cătușe, aceste lucruri nu contează. Ceea ce e relevant pentru el este că persoanele pe care le consideră indezirabile să fie băgate la închisoare.
Nu-și pune întrebări subtile de genul cum au ajuns acele persoane să fie considerate indezirabile. Ce mecanisme psihologice au fost puse la treabă pentru ca anumiți cetățeni să fie percepuți drept dușmani ai poporului de către ceilalți?
Mecanismul nici măcar nu este nou. Anii ’50 au funcționat la fel. O categorie socială era desemnată ca țintă, propaganda făurea argumentele iar poporul era chemat să și le asume și să procedeze în consecință.
Dușmanii erau trimiși la Canal și toată lumea era fericită: țara putea să meargă în direcția dorită. După 1990 s-a creat legenda Securității care supraveghea poporul și urmarea tot ce mișcă în țara asta.
Adevărul este că, față de ceea ce există acum ca tehnologie, Securitatea era mic copil. Și n-ar fi urmărit aproape nimic dacă nu ar fi fost „binevoitorii” care să informeze organele despre ceea ce a mai făcut vecinul, ce a mai spus șeful de echipă sau cine cu cine se mai gigiuleste și așa mai departe.
Desigur, bunăvoința era doar de fațadă, în realitate, turnătorii voiau postul celui denunțat, să scape de un concurent ori pur și simplu să se răzbune. De multe ori, cel vizat era prins în menghina unui sistem juridic politizat, fără nici o șansă de scăpare. Totul era posibil în numele unei Justiții sociale care avea mereu nevoie de țapi ispășitori.
Cu imensă ipocrizie am condamnat aceste practici după căderea regimului doar pentru a le reînvia astăzi în numele unei Justiții politice care are nevoie de pretexte pentru a ocoli votul popular și de a netezi calea spre Putere unor marionete ghidonate din exterior.
Consiliul Concurenței a autorizat operațiunea prin care societatea Popasul Trebeș a preluat compania Pambac, ambele din Bacău. Autoritatea de Concurență a analizat această operațiune şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața romȃnească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante.
Popasul Trebeș, controlată de omul de afaceri Eusebiu Guțu, comercializează îngrășăminte chimice, dar și cereale și alte produse agricole (grâu, porumb, orz etc.). Compania mai este activă pe piața închirierii de bunuri proprii și pe piața serviciilor de transport rutier.
Popasul Trebeș deține și compania Cerealcom Bacău, care este prezentă pe piața comerțului cu îngrășăminte chimice, piața comerțului cu cereale, grâu, porumb și floarea-soarelui, și a prestării de servicii în acest domeniu, respectiv recepționarea, depozitarea, condiționarea, uscarea și livrarea cerealelor, precum și pe piața închirierii de bunuri proprii.
Pambac activează, în principal, pe piața producției și comercializării produselor de morărit (făină de grâu, tărâțe și mălai), a pâinii și a specialităților de panificație, a produselor zaharoase și de cofetărie etc.
Eusebiu Guțu, asociatul unic al firmei Popasul Trebeș, s-a clasat anul trecut pe locul 154 al Top 300 Capital, cu o avere estimată la 35-37 milioane de euro. El este fiul lui Anton Guțu, cel care a înființat compania în anul 1991.
Societatea Chimcomplex Borzești începe să recruteze personalul de care are nevoie în instalațiile pe care le-a preluat de la combinatul Oltchim Râmnicu-Vâlcea.
Recrutarea trebuie finalizată, în etape, până la încheierea tranzacției pentru activele de la Oltchim. Societatea din Borzești este în faza de analiză a ofertelor finale de finanțare primite.
Încheierea tranzacției privind achiziția celor mai importante active ale Oltchim – conform unor estimări din primăvară – ar putea fi realizată cel mai târziu pe 17 octombrie, după ce compania OMV a contestat procedura de aprobare a contractului de vânzare-cumpărare la Oltchim.
Preluarea Oltchim va însemna înființarea Companiei Române de Chimie (CRC), dorită și preconizată de omul de afaceri Ștefan Vuza, care controlează Chimcomplex prin grupul Serviciile Comerciale Române (SCR). Principalul acționar al combinatului din Borzești se și numește acum CRC Impex Chemicals și face parte tot din SCR.
Sala „Ateneu” va găzdui, joi, o întâlnire organizată de UNICEF la care au fost invitați 300 de copii. Ei își vor spune opiniile despre diferite subiecte relevante pentru ei și pentru viitorul Uniunii Europene.
Acțiunea se numește „Europa Copiilor” și este organizată de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România, alături de Consiliul Județean Bacău, Inspectoratul Școlar Județean și Reprezentanța UNICEF.
„România este prima țară din Uniunea Europeană care, în pregătirea preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, organizează o consultare exclusiv cu și pentru copii, cu scopul de a crește participarea lor în procesul democratic al Uniunii Europene”, arată Ralu Dinu-Paicu, UNICEF.
La eveniment vor participa Victor Negrescu, Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene, Pieter Bult, Ambasadorul UNICEF în România, reprezentanți ai Consiliului Județean, Instituției Prefectului, IȘJ, DGASPC și ai altor instituții publice.
Compania Agricola Bacău, unul dintre cei mai importanți producători de carne de pasăre din România, a lansat pe piața locală sortimentul „Cocoșel de Pădure” – primul pui tip coquelet proaspăt românesc. Noul produs a fost creat special pentru consumatorii avizați care doresc să savureze alături de gustul deosebit și prospețimea unui pui special.
Experiența de lider în piața puiului cu creștere lentă din România (aproximativ 80% din acest segment) determină Agricola să vină în întâmpinarea consumatorilor cu acest nou sortiment, Cocoșel de Pădure (coquelet în limba franceză înseamnă cocoșel; ) este un pui cu creștere lentă, este îngrijit cu atenție în adăposturi mici, hrănit cu cereale, între care 70% porumb, și crescut timp de 30 de zile.
Agricola își propune să dezvolte această nișă de piață cu o producție de 600.000 de pui pe an, respectiv cu vânzări în primul an de 350 de tone.
Cocoșelul de Pădure se distinge ușor la raft: are în jur de 550 de grame, o culoare gălbuie, similară puiului cu creștere lentă și o etichetă inspirată. Iar prețul la raft este puțin peste 31 de lei. Este listat momentan în rețeaua Metro (refrigerat și congelat), iar in Cora, Auchan, Carrefour și Kaufland este listat doar în stare refrigerată.
Din anul 1992, Agricola oferă clienților produsele tradiționale, dar a și lansat constant noi oferte cu beneficii practice, precum Puiul Familist, Puiul Antistres, Puiul Fericit, Salamurile de Sibiu – Ediții de Colecție, Salamul Levant, produsele ready-meals fără E-uri, Ouăle Ochioase si Ouăle Inimoase etc.
Din 1992 compania a făcut investiții de 140 de milioane de euro. Acum are contribuții la bugetele publice de 13.500 euro/an și la dezvoltarea comunității de 1.600.000 lei/ an. În 2018 compania are 2.970 de salariați (locuri de munca direct create), dar sprijină indirect alte 23.700 de locuri de muncă.
Două dintre realizările importante ale ultimilor ani au fost înscrierea Salamului de Sibiu la nivel european ca produs cu Indicație Geografică Protejată și atribuirea calității de Furnizor al Casei Regale a României pentru Puiul Fericit și Salamul de Sibiu Agricola.
„Cocoșelul de Pădure este răspunsul nostru către consumatorii avizați care își doresc un pic de răsfăț, de calitate, de gust și de prospețime românești. Creștem acest pui la Brad, în fermele noastre din inima pădurii, în amplasamente cu dimensiuni adecvate pentru efective cu densități mici.” Grigore Horoi, președintele Grupului Agricola
După mai multe întâlniri, Sindicatul „Familia” și conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău au căzut de acord și au semnat Contractul Colectiv de Muncă. Mediatorul acestor discuții a fost Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.
Polixenia Oprișan, liderul organizației sindicale, se declară mulțumită, în final, de reacția conducerii DGASPC, care „a înțeles că dialogul permanent patronat-sindicat este singura soluție pentru rezolvarea tuturor problemelor care apar la un moment dat.” Susținut de Gheorghe Huluță, președintele CNSRL Frăția Bacău, Sindicatul „Familia” a luptat ca sporul de tură de 15% să nu fie înlocuit cu sporul de noapte de 25%, înlocuire ce ar fi dus la reducerea veniturilor angajaților cu 250-300 de lei. Existau și alte nemulțumiri, dar toate aveau la bază absența Contractului Colectiv de Muncă, afirma Polixenia Oprișan.
Vechiul contract expirase în iulie, iar cel nou nu era încă semnat. Sindicaliștii amenințau cu deschiderea conflictului de muncă la ITM și declanșarea protestelor. Până la urmă, deși în contract au fost trecute ambele sporuri, a rămas în vigoare cel vechi și lucrurile s-au liniștit la DGASPC.
Astfel, în unitățile sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială în care activitatea se desfășoară fără întrerupere, în trei ture, angajații care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum și cei care lucrează 12 cu 24 vor primi, în continuare, un spor de 15% sută din salariul de bază, și nu sporul pentru munca prestată în timpul nopții.
Mai mult, contractul prevede că „ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.” Indemnizațiile de hrană se vor acorda proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară, de la 1 decembrie 2018.
Județul Bacău va fi reprezentat la Jocurile Olimpice pentru Tineret din octombrie, de la Buenos Aires, de înotătorul Daniel Martin (SCM Bacău), de atleta Bianca Elena Toader și halterofila Mihaela Valentina Cambei (ambele CSM Onești)
Trei pentru unul și unul pentru…JOT. Aceasta este deviza „mușchetarilor” băcăuani care vor reprezenta județul la Jocurile Olimpice pentru Tineret ce vor începe peste mai puțin de două săptămâni, la Buenos Aires, în Argentina. Chiar dacă, la nivel oficial, cluburile de apartenență nu au fost încă înștiințate de Comitetul Olimpic Sportiv Român, pe site-ul COSR a fost publicată lista „tricolorilor” care vor concura la JOT.
Iar trei dintre cei 34 de sportivi înscriși la 14 discipline vin din Bacău. Este vorba de înotătorul Daniel Martin (SCM Bacău), de atleta Bianca Elena Toader și de halterofila Mihaela Valentina Cambei (ambele CSM Onești). La cei 18 ani pe care-i va împlini chiar saptămâna viitoare, pe 5 octombrie, Martin parcurge cel mai bun sezon din carieră. Elevul lui Iulian Matei a totalizat 16 medalii de aur și una de argint la Naționalele din martie, de la Bacău, iar în vară a dat lovitura cea mare la Europenele de Juniori de la Helsinki, unde a cucerit titlul continental la 100 m spate și pe cel de vice-campion la 200 m spate.
La Buenos Aires, Dani se va reîntâlni cu rusul Kliment Kolesnikov, cel care i-a fost rival și…vecin de podium în Finlanda. Halterofila Mihaela Cambei bifează, la rândul său, un 2018 scăldat în titluri continentale. În vară, la Europenele de Junioare din Italia, oneșteanca în vârstă de numai 15 ani (va împlini 16 de-abia în noiembrie, pe data de 18) a dominat categoria 48 kg, cucerind aurul și la smuls (67 kg), și la aruncat (88 kg) și la total (155 kg). În fine, Bianca Elena Toader (17 ani) va concura la Buenos Aires în proba de 100 metri garduri.
Brăileanca legitimată la CSM Onești a cucerit anul acesta bronzul cu ștafeta României la Euro 2018. La Jocurile Olimpice pentru Tineret, care se vor derula în perioada 6- 18 octombrie, în capitala Argentinei, vor lua startul sportivi din 179 de țări.
Ieri, la sediul FRH, a avut loc tragerea la sorți a meciurilor din șaisprezecimile de finală ale Cupei României la handbal masculin.
Una din revelațiile sezonului trecut ale competiției, CSM Bacău o va avea ca adversară în această fază a competiției pe divizionara A CSM Oradea.
Confruntarea va avea loc în manșă unică, pe 17 octombrie, la Oradea. Între timp, băcăuanii se pregătesc pentru următoarele partide din Liga Zimbrilor.
În etapa a patra a campionatului, echipa antrenată de Eden Hairi va întâlni în deplasare vice-lidera CSM București. Meciul se va disputa sâmbătă, 29 septembrie, de la ora 17.30 și va fi televizat de TVR1.
Următorul joc al „CSMeilor” pe teren propriu va avea loc la mijlocul săptămânii viitoare, miercuri, 3 octombrie, în runda a cincea, contra Potaissei Turda.
Senatorul social democrat Miron Smarandache a adresat o interpelare parlamentară ministrului Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, căruia i-a cerut situaţia îndatoririi la bănci a populaţiei, atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Bacău.
„Conform analizelor Băncii Naţionale a României, valoarea creditelor în valuta contractate de către cetăţeni români este într-o continuă creştere în ultimul an. Pe de altă parte, a stagnat procentul persoanelor restante la bănci sau care s-au aflat în imposibilitate totală sau temporară de plată”, a precizat parlamentarul băcăuan, în demersul oficial trimis conducerii MFP.
„Consider, a adăugat Miron Smarandache, că realizarea şi promovarea unor programe de informare a populaţiei cu privire la riscurile financiare la care sunt expuşi contractând mai multe credite este o idee binevenită, oportună şi raţională”.
În finalul interpelării, senatorul PSD i-a adresat ministrului Finanţelor două întrebări: „1. Există la nivelul MFP programe şi strategii care să informeze populaţia privind fenomenul îndatoririlor excesive?; 2. Care este în prezent nivelul îndatoririi populaţiei României şi care este situaţia din judeţul Bacău?”
„Demersurile guvernamentale din ultima perioadă privind creşterea calităţii vieţii românilor sunt lăudabile, şi au avut ca efect diminuarea considerabilă a numărului cetăţenilor care au depăşit limita de îndatorare şi care şi-au pus astfel în pericol situaţia financiară, precum şi siguranţa zilei de mâine”, a concluzionat parlamentarul.
Biroul de Presă al Senatorului PSD Bacău Miron Smarandache
După proiectele prin care a dotat Inspectoratele pentru Servicii de Urgență cu ambulanțe de terapie intensivă, descarcerare, autospeciale de intervenție la înălțime, autofreze de zăpadă și șenilate, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST, din care face parte și Consiliul Județean Bacău, a lansat un nou proiect, de data aceasta în domeniul educației.
Evenimentul a avut loc marți, 25 septembrie, la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Lipova. Proiectul se numește „O șansă egală pentru toți. Educație inclusivă în unitățile școlare” și are o durată de 36 de luni.
Partenerii EURONEST sunt Primăria Lipova – județul Bacău, Primăria Bălteni – județul Vaslui, Școala Gimnazială Șipote – județul Iași, Asociația Centrul de Resurse Economice și Educație pentru Dezvoltare Neamț și filialele din Iași ale Asociațiilor „Salvați Copiii” și „Sf. Damian”.
Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European și are drept obiectiv „furnizarea unor măsuri integrate pentru reducerea și prevenirea abandonului școlar și promovarea accesului egal la învățământul de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale.” Beneficiarii sunt 1.180 de copii din județele Iași, Bacău și Vaslui.
Un microbuz, mobilier și echipamente
Între rezultatele prevăzute de EURONEST se numără achiziționarea a două microbuze școlare, 1.000 pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte și 1.180 pachete cu produse de igienă personală acordate copiilor, înscrierea la grădiniță a copiilor neșcolarizați din Bălteni, Lipova și Șipote, un program de tip „Școală după școală”, 6.448 burse cu o valoare de 100 lei, ore de cursuri extrașcolare, tabere și excursii.
De asemenea, vor fi acordate 300 premii pentru cele mai bune 25 de rezultate din fiecare an de studiu din școlile din Bălteni, Lipova și Șipote. Unitățile de învățământ vor fi beneficia, în funcție de nevoi, de mobilier nou, echipamente IT, cărți, reparații.
Școala din Lipova va primi un microbuz școlar, mobilier pentru trei săli de grădiniță, mobilier și echipamente pentru sălile de clasă, materiale de prim-ajutor, rafturi și cărți pentru bibliotecă, echipamente specifice pentru sala de sport și cabinetul mediatorului.
Valoarea totală a proiectului este de 6.398.942 de lei, din care 5.439.101 de lei reprezintă contribuția UE și 930.066 de lei, suma alocată de Guvernul României. Pentru partea sa din proiect – 696.313 de lei -, Primăria Lipova va asigura cofinanțarea de 2% în valoare de 8.013 de lei.
