În urmă cu 25 de ani, patru antreprenori băcăuani, ulterior ajunși șapte, animați de entuziasmul tinereții și de efervescența acelor ani de juvenilă democrație, și-au unit resursele și au decis să înceapă o afacere. Așa se năștea ceea ce, peste timp, avea să devină una dintre cele mai de succes firme băcăuane, un brand local de care suntem mândri și care a cucerit, prin seriozitate și respect, întreaga lume: Barleta.
Actul de naștere al fabricii de ambalaje din hârtie și carton a fost semnat exact în data de 25 noiembrie 1994, numele firmei rezultând din asocierea acronimelor zodiilor acționarilor principali: balanță, rac, leu și taur. Doi dintre acționari erau absolvenți ai unor facultăți de profil autovehicule rutiere (și, ca atare, dețineau două camioane), iar ceilalți, specializați în celuloză și hârtie. Așa că, la început, firma Barleta făcea transport de hârtie (produsă de fabrica „Letea” și nu numai), pentru diverși clienți. „Ca transportatori, eram văzuți foarte bine de colaboratori, tocmai pentru că eram extrem de serioși. Ulterior, am decis să cumpărăm noi hârtia și să o livrăm către diverse ziare. «Letea» Bacău funcționa, la acea vreme, chiar foarte bine. Apoi, am zis că nu o să fim toată viața comercianți, ceva trebuie să se întâmple, într-un final. Prin urmare, trebuie să și producem ceva. Nici nu intra în discuție să facem hârtie sau altceva asemenea, costurile fiind extrem de mari”, începe frumoasa poveste Horațiu Damșa, director general Barleta, şi unul dintre acţionari.
7, Doamne, și toți 7
Povestea românească de succes a început cu 7 angajați, în prezent numărul lor crescând la peste 250. „Eram 7 acționari care, în același timp, eram și 7 angajați, și 7 manipulanți, și 7 agenți comerciali, și 7 contabili, și 7 directori. Noi, de fapt, făceam totul. Ca idee, primul spațiu de depozitare a fost… în garajul meu. Acolo țineam hârtia, aveam un transpalet, pe care ne chinuiam să-l încărcăm, să-l descărcăm”, rememorează acei ani Horațiu Damșa.
Încet-încet, Barleta a început să angajeze personal calificat, în special din rândul celor plecați din fabrica „Letea” care, în acel moment, se afla în restructurare, „oameni foarte bine pregătiți, pe care te puteai baza, cu experiență, dar mai ales cu respect pentru muncă”. Unii dintre ei (destul de mulți) mai sunt și în prezent angajații fabricii Barleta.
Plicuri versus pungi din hârtie
Următorul pas a fost o deplasare în Franța, unde urma să aibă o întâlnire cu un colaborator, interesat să demareze, împreună cu românii de la Barleta, o afacere cu… plicuri. Norocul a fost de partea băcăuanilor, dacă ținem cont de nivelul actual extrem de scăzut al comerțului cu plicuri. Astfel că deal-ul… a căzut, iar temerarii băcăuani au fost obligați să se orienteze spre planul de rezervă. Așa au decis să achiziționeze, din Italia, o mașină, la mâna a doua, de făcut pungi din hârtie. Se întâmpla în 1996. O decizie pe care mulți ar fi socotit-o nebunească, în condițiile unei competiții devastatoare venită din partea industriei ambalajelor din plastic (preferată de mai toată economia, tocmai datorită prețului extrem de scăzut). Doar elanul tineresc i-a ținut în priză pe antreprenorii noștri, aflați mai tot timpul pe drumuri, prin toată țara, pe la diverși potențiali clienți, pentru a-i convinge de avantajul pungilor din hârtie, în dauna celor din plastic. Ca titlu de comparație, o pungă din hârtie era de două-trei ori mai scumpă decât cea din polipropilenă. I-a ajutat, în succesul lor, nu doar mândria clienților care țineau la ștaif și, ca atare, alegeau o formă elegantă de a-și ambala produsele, ci mai curând avantajul real al pungilor din hârtie (recunoscut destul de timpuriu de producătorii de alimente). Toată lumea știa că hârtia asigură un termen de garanție mult mai îndelungat (mălaiul nu se mai „aprinde” așa de ușor, iar pâinea nu mucegăiește în două zile).
Investiții de… 20 de milioane de euro
În mod evident, afacerea mergea din ce în ce mai bine, fapt ce le-a permis acționarilor să decidă că ar fi timpul să mute producția (dar și sediul administrativ) în „casă nouă”, plecând dintr-un spațiul închiriat în zona fostei Bacintex (depozitele de peste linii) într-unul achiziționat de firmă la fostul Recon (locația actuală din prezent). Cu timpul, au urmat și alte achiziții de mașini second hand de fabricat pungi, atât pentru producerea sacoșelor așa-zis „cu fund pătrat” (folosite, de regulă, pentru ambalarea produselor alimentare, gen făină, zahăr, griș, mălai etc), cât și a celor „cu fund în V” (utilizate mai ales în industria fast-food și în cea farmaceutică). „Am ajuns, la un moment dat, să avem nu mai puțin de 16 utilaje, toate second hand. Dar, după 2004, am realizat că trebuie să ne dotăm cu tehnologie de ultimă generație. Asta și ca urmare a legăturilor pe care le aveam cu clienții din Europa, care ne solicitau anumite produse pe care noi nu le puteam face. Or, ei deja observaseră calitatea produselor noastre – fabricate pe niște mașini second hand – dar cu multă răspundere și cu un control al calității extrem de riguros. Au ținut cont și de promptitudinea noastră, pentru că , în afaceri, este foarte important să-ți respecți cuvântul vizavi de termenul de livrare”, explică Horațiu Damșa. În mod cert, străinii au mizat și pe prețurile mult mai „prietenoase” pe care le găseau la produsele livrate de fabrica băcăuană, determinate, mai ales, de costurile reduse cu energia, materia primă etc. Din 2007, fabrica Barleta a început să se doteze numai cu tehnologii noi, de vârf, achiziționând cele mai bune şi mai moderne utilaje produse de liderii de pe piaţa din acest domeniu. În termeni reali, investițiile din ultimii 12 ani s-au ridicat la circa 20 de milioane de euro, bani proveniți din resurse proprii, cât și de la bănci. Iar toate acestea au permis lărgirea gamei de produse, Barleta începând să fabrice şi alte tipuri de ambalaje decât cele pe care le producea până atunci. În 2018, au cumpărat o tipografie flexo de ultimă generaţie în 8 culori, care a adus foarte multe îmbunătăţiri în procesul de producţie (micşorează foarte mult termenul de începere a producţiei, la fel şi pierderile).
Barleta, un brand prezent în toate colțurile lumii
Portofoliul de produse al fabricii băcăuane este extrem de diversificat, în prezent, Barleta producând pungi, sacoşe, saci din hârtie pentru supermarketuri, reţele de fast-food sau producători de panificaţie, dar și pentru farmacii (ambalaje mici), pentru industria de construcţii (pungi de hârtie pentru ciment) etc. Mai mult de jumătate din produsele Barleta ajung pe piața internă, aflată, în prezent, pe un trend pozitiv, mai ales în contextul în care pungile din plastic subţire sunt interzise. Însă, producția fabricii de pungi nu putea fi absorbită doar de intern, ceea ce a presupus testarea pieței externe, la început, extrem de greu de penetrat, occidentalii, în special, fiind (chiar și acum) foarte reticenți față de oamenii de afaceri români. Afacerile Barleta au ajuns să se întindă în peste 25 de țări din toată lumea, de la Spania, Italia, Belgia, Marea Britanie, Ucraina, Rusia, Kazahstan până la Statele Unite ale Americii. Exporturile reprezintă 40 la sută din totalul producției. „Vrem să păstrăm în continuare acest procent, crescându-le desigur valoarea absolută. Așa am ajuns, pe parcursul anilor, mai ales după recenta criză financiar-bancară, să creștem spectaculos, de la o cifră de afaceri de 7 milioane de euro la 15,5 milioane de euro, la sfârșitul anului trecut”, încheie optimist ca întotdeauna, Horațiu Damșa, directorul general Barleta.

„Am rezistat frumos în cei 25 de ani, chiar dacă, să zicem, criza a fost o pată neagră, pentru toată lumea, deci și pentru noi. Mai ales că veneam după o serie de investiții foarte mari, în perioada 2007-2008, investiții care au presupus împumuturi la bancă, care erau urmate de rambursarea creditului cu dobânzile aferente. Or, comenzile au scăzut mult în perioada respectivă, pentru că firmele s-au protejat, nu au mai dezvoltat piața, au rămas închise într-o carapace, rămânând foarte atente la ceea ce se întâmplă. Și atunci, firește, și consumul a scăzut. Dar, spre bucuria mea, această criză ne-a forțat să gândim altfel, să găsim soluții. Nu pe cele la îndemâna politicienilor, de a tăia salarii sau de a da oamenii afară, ci mai curând măsuri de reorganizare, redimensionare.”
Horațiu Damșa, director general Barleta