sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1971

Consilierii locali ai Oneștiului stabilesc impozitele și taxele pentru anul 2020

    Luni 23 decembrie, de la ora 9.00 consilierii locali ai municipiului Onești se întrunesc în ședința ordinară a acestei luni a Consiliului Local. Cel mai important proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi este fără îndoială stabilirea impozitelor, a taxelor locale și a unor taxe speciale pe anul 2020. Un lucru inedit la această ședință se referă la actualizarea Studiului de piață pentru stabilirea valorii chiriilor la Piața Agroalimentară Onești precum și valorile chiriilor la modulele de la Centrul comercial Piață – ambele aflându-se în teritoriul administrativ al municipiului. Consilierii locali vor aproba organizarea și finanțarea stagiunii teatrale oneștene pentru anul 2020 și înființarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Onești (tip VI). Modificarea unei hotărâri ale Consiliului Local Onești (privind desemnarea reprezentanților Consiliului Local în consiliile dce administrație a unităților de învățământ preuniversitar pentru acest an școlar), transmiterea unui contract de închiriere asupra unui spațiu comercial aflat în proprietatea municipiului Onești precum și propunerea de schimbare de destinație a unui teren situat în incinta Colegiului Național ”Grigore Moisil” sunt alte proiecte de hotărâre de pe ordinea de zi a acestei ședințe.

    Proiectul de hotărâre privind încetarea contractului de dare în administrarea Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor, Regiunea Nord Est a unui spațiu în strada Victor Babeș va fi trecut prin Consiliul Local Onești, unde se va lua în discuție și transmiterea drepturilor de concesiune asupra unor terenuri aflate în proprietatea municipiului. Aleșii locali ai Oneștiului vor aproba cotizația anuală la patrimoniul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău.

    Este de remarcat faptul că pe ordinea de zi a acestei ședințe se află și… soluționarea unor plângeri (una privind aprobarea cuantumului taxei speciale de salubrizare și o alta ce se referă la Hotărârea Consiliului Local Onești care reglementează autorizarea și funcționarea unităților comerciale din municipiu). De asemenea, în ședința ordinară a lunii decembrie se va aproba documentația tehnică și indicatorii tehnico – economici la Studiul de fezabilitate pentru investiția ”Extindere sistem de supraveghere video pentru siguranța cetățenilor în municipiul Onești” iar în încheiere se vor aduce în atenția autorității locale problemele diverse ridicate de către consilierii locali.

    HANUKA – Sărbătoarea luminilor, 5780

      „Hanuka”, în limba ebraică înseamnă „Inaugurare”, sărbătoarea fiind denumită astfel deoarece comemorează evenimente legate de reinaugurarea Templului Sfânt de la Ierusalim. Evenimentele comemorate s-au întamplat în anii 165- 163 î.e.n., când Ierusalimul se găsea sub dominaţia regelui seleucid (grec) al Siriei, Antiohus Epifanes. Epifanes a încercat să elimine, cu forţa, orice tradiţie iudaică şi s-o înlocuiască cu idolatrizarea zeilor greci. S-au interzis lecturarea Torei (baza Bibliei ebraice), efectuarea de Bar Mitzva (majoratul religios al băieţilor evrei), Brit Mila (circumcizia) etc. Mai mult, Templul Sfânt a fost pângărit, prin tot felul de activităţi interzise în iudaism. Evreii, sub conducerea lui Iuda Macabeul şi a fraţilor săi macabei (nume devenit sinonim cu eroismul) s-au răsculat şi au reuşit să elibereze Templul de sub cotropitori, după care au facut re-purificarea Templului şi a tuturor obiectelor de Cult.
      A fost refacută şi Menora (Sfeşnicul) din Templu şi s-a găsit doar o căniţă cu ulei casher (corespunzător, nepângăarit ), care ajungea doar pentru o zi. S-a întâmplat o minune şi uleiul a ajuns pentru 8 zile, timp suficient pentru pregătirea unei noi cantităţi de ulei casher. În amintirea acestei minuni, se sărbătoreşte Hanuka – Sărbătoarea luminilor, timp de 8 zile şi se foloseşte un sfeşnic special, numit „hanukia“, cu 8 braţe identice, plus unul ajutător, distinct de celelalte 8, unde se aşează lumanarea ajutătoare „samas“, cu ajutorul căreia se aprind celelalte 8.
      De Hanuka sărbătorim victoria luminii asupra întunericului, revenirea evreilor la o viaţă iudaică normală. În Bacău, evreii vor sărbători Hanuka 5780, la Sinagoga Rosen, pe data de 23.12.2019, când vor aprinde a 2-a lumânărică. Invitaţi vor fi d-l Edy Kupferberg – Secretar general al Federaţiei Evreilor din România, Gabriel Stan, consilier local, cât şi membri ai celorlate minorităţi entice din Bacău. Tinerii Emy Leibu, Raluca Boiangiu şi fraţii Gotesman vor aprinde lumânărelele, cu binecuvântările corespunzătoare. Se va oficia un scurt serviciu religios, după care, Corul Shalom, dirijat de Mariana Herman, va interpreta frumoase melodii iudaice, specifice sărbătorii.
      Dintre obiceiurile tradiţionale de Hanuka, amintim: Hanuke gheld- bani de Hanuka, pentru copii, jocurile cu „dreidl“ – titirez (pe feţele titirezului sunt înscrise literele N, G ,H şi S, de la fraza – în ebraică – „Nes gadol haia sam“ – O mare minune s-a întâmplat acolo. Se obişnuieşte să se consume gogoşi şi alte preparate în ulei.

      Hainrich Brif, preşedinte al Comunităţii Everilor din Bacău

      Foto: Imagine de la Sărbătoarea Luminilor, din anul 2018

      Sărbătoarea Cărții și a Cititorului

      Biblioteca Orășenească „George Bacovia” Buhuși, în parteneriat cu Primăria Buhuși și Asociația Culturală „Renașterea”, a organizat, ca parte a proiectului Respectăm cartea împreună (ediția I), o întâlnire de suflet cu unii dintre cei mai fideli cititori ai săi. Oaspeții au fost colindați de minunatul grup coral al liceenilor, coordonat de prof. Mihai Macovei, preot. Despre Carte, Prietenul care nu trădează niciodată, au vorbit scriitorii Ion Dinvale, Ion Fercu, Petru Botezatu.

      „Cartea, o bogăție la care trebuie să sperăm. Rezistența prin cultură a fost/ este întotdeauna eficientă. Cultura este un mijloc de evadare, de mântuire, dar și capitalul omului sărac”, a spus Ion Dinvale. 30 de cititori și reprezentanți ai unor instituții și firme (Mănăstirea Ciolpani, școli, liceu, biserici…) au primit cărți ale scriitorilor buhușeni, o agendă și un calendar personalizate și diplome speciale, „Prieten al Bibliotecii «George Bacovia»”, pentru atașamentul față de valorile culturale și etice promovate în cadrul amintitului proiect. Copiii au fost răsfățați și cu dulciuri și colăcei tradiționali. „La un moment dat, ne-a spus Nicolae Secure, premiant, mi-au dat lacrimile de emoție. A fost o festivitate deosebită.

      O manifestare care a spus multe despre Carte, Bibliotecă, dar și despre Oameni”. „Investim și în Bibliotecă, în Carte și Cultură, în general, în Sănătate, Învățământ, infrastructură. Investim nu doar bani, ci și suflet în tot ceea ce ar putea aduce valoare adăugată calității vieții buhușenilor. Manifestarea de azi m-a emoționat și pe mine”, a spus ing. Vasile Zaharia, primar.

      „La anul, ediția a II-a a sărbătorii. Peste doi ani, Centenarul Bibliotecii în Buhuși”, a adăugat Ioan Eduard Mihăilă, bibliotecar. Restaurantul „Cireșica” a fost sponsorul… culinar al manifestării.

      Deputatul Ionel Palăr, președintele PNL Bacău:”După trei ani de haos legislativ și fiscal, Cabinetul Orban își asumă răspunderea pentru stabilitatea României”

      Guvernul liberal condus de Ludovic Orban va trece luni, 23 decembrie 2019, prin Parlamentul României, Legea bugetului de stat pentru anul 2020, prin asumarea răspunderii. Despre această decizie fără precedent, dar și despre cele mai importante schimbări pe care le va aduce 2020 pentru oameni și pentru comunități, într-un interviu cu deputatul Ionel Palăr, președintele PNL Bacău.

       

      – Domnule deputat Ionel Palăr, Guvernul Orban a luat decizia de a-și angaja răspunderea pentru trei proiecte de lege: Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea de corectare a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018. De ce această decizie?

      – Ar fi fost foarte dificil ca, printr-o dezbatere normală, în Parlament, să putem să finalizăm bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în termenul pe care ni l-am stabilit, 31 decembrie 2019.Ne-am așteptat că PSD va face tot ce poate pentru a ne împiedica să ne încadrăm în acest termen, așa că șeful guvernului a decis să meargă pe această cale, a asumării răspunderii. Asta nu înseamnă lipsă de transparență, dimpotrivă, va permite fiecărui parlamentar, fiecărui grup parlamentar să prezinte amendamente la proiectul de lege a bugetului și se va ține cont de orice propunere care poate genera efecte favorabile pentru un domeniu de activitate sau pentru economie în ansamblu.

      Ce se întâmpla dacă nu s-ar fi adoptat bugetul până la 31 decembrie 2019?

      Nu vreau să sune apocaliptic, dar ar fi fost un dezastru, pentru că erau puse în pericol plățile salariilor din domeniul public, a pensiilor și a celorlalte drepturi sociale.România are nevoie să reintre în normalitate, nu mai putem să trecem dintr-o criză în alta, trebuie să știm ce avem, ce cheltuim, pe ce ne bazăm, trebuie să le redăm românilor încrederea în instituțiilor statului și trebuie să ne recăpătăm noi, ca țară, credibilitatea față de partenerii străini, față de potențialii investitori. Avem nevoie de stabilitate, pentru ca toată lumea să facă performanță în domeniul său de activitate, în economie, în educație, în sănătate. Fără buget, blocăm din nou tot. Se blochează investițiile, se blochează proiectele pe fonduri europene. Trebuie să reînvățăm să funcționăm normal ca stat, cu un buget articulat și predictibil, care intră în vigoare de la 1 ianuarie, nu din martie sdau aprilie, ca în vremea PSD.

       

      Se măresc pensiile și salariile, cresc investițiile publice

       

      Cum arată bugetul pe 2020 propus de Guvernul condus de Ludovic Orban?

      – Acest buget a fost gândit într-o situaţie critică, după trei ani de instabilitate legislativă și fiscală, în care au fost făcute praf toate sistemele publice, în care lipsa de predictibilitate a alungat investițiile străine și interne. Dacă vreți, asumarea răspunderii și modul în care a fost croit bugetul sunt semnale către societatea românească, către partenerii externi, către mediul de afaceri, către potenţialii investitori că guvernuleste hotărât să corecteze dezechilibrele economice provocate de politicile iresponsabile ale guvernării PSD.Bugetul pe 2020 este primul buget construit pe realități, după toți anii de minciună pesedistă, care au aruncat economia României în haos.

      – Ce se va întâmpla cu pensiile și salariile românilor, cu investițiile? În general, pe ce vor fi cheltuiți banii publici?

      Prin bugetul pe 2020 sunt asigurate creșterea salariilor și pensiilor, așa cum sunt ele prevăzute. Chiar i-aș ruga pe băcăuani să nu se mai lase manipulați de minciunile celor de la PSD. Nu se taie pensii și salarii, dimpotrivă, acestea vor crește, așa cum va crește și nivelul investițiilor cu 4,5%, adică vor fi mai mari decât în 2019 cu 6,3 miliarde de lei. Toate marile proiecte de infrastructură vor primi finanțare, iar guvernul și-a propus să gestioneze fiecare leu cu responsabilitate și respect față de cei care contribuie prin taxe și impozite, pentru că orice adâncire a deficitului înseamnă împrumuturi suplimentare și îndatorarea generațiilor viitoare. Spre deosebire de guvernările PSD, care au mințit în cifrele bugetare și au prezentat situații false, Guvernul PNL va reduce deficitul bugetar și are în vedere o creștere economică de 4,1%.

       

      Îngheață salariile demnitarilor, subvenția pentru partidele politice se reduce

       

      – Cu siguranță vorbim și despre raționalizarea unor cheltuieli. Unde se vor regăsi acestea?

      Vă spuneam că acest buget este construit pe adevăruri și că se încearcă în special optimizarea zonelor bugetare în care se făcea risipă din bani publici. Așa că: îngheață salariile demnitarilor, va fi redusă subvenția pentru partidele politice. Va fi interzis cumulul pensiei și al salariului pentru angajații din sectorul public, nu se vor mai accepta detașări din sectorul privat în sectorul public, vor fi raționalizate cheltuielile cu bunuri și servicii ale instituțiilor publice. Măsuri care să genereze economii la bugetul de stat, astfel încât să poată fi respectate celelalte angajamente, referitoare la pensii și salarii.

      Vor avea comunitățile mai mulți bani sau se va continua politica începută anul trecut de PSD, de reducere a fondurilor?

      Aici putem vorbi despre o schimbare de abordare, pentru că noi considerăm că banii trebuie cheltuiți și trebuie să servească nevoilor comunităților în care ei au fost produși, spre deosebire de PSD, care a luat banii de la primării. Încercăm să tratăm cu maximă responsabilitate acest aspect și să schimbăm modul arbitrar,pe criterii politice, în care banii ajungeau la primării, în vremea guvernării PSD. Sumele defalcate din impozitul pe venit, care vor fi transferate către administrațiile locale,vor crește la 64%, ceea ce înseamnă că vorbim despre aproape 4,5 miliarde lei mai mulți, în timp ce sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor comunelor și orașelor cresc cu 2,76 miliarde lei.

      Să ne oprim și asupra altor două domenii care îi interesează pe băcăuani: sănătatea și educația. Ce se va întâmpla aici?

      – Pentru educație, vorbim despre o creștere evidentă, de la 2,8% din PIB, în 2019, la 3,8% din PIB, iar în următorii 2-3 ani țintim să ajungem la 6% din PIB pentru educație. Pentru proiectul prin care urmărim introducerea unei mese calde în școli și Programul ”Școala după școală” vom folosi bani europeni, iar autorităților locale le vor fi alocate mai multe fonduri pentru a susține investițiile în unitățile de învățământ. Din resursele bugetare proprii, care sunt, cum spuneam mai sus, mai mari, primăriile vor plăti bursele elevilor, vor acoperi costurile cu transportul lor și vor asigura paza școlilor.Se discută despre încurajarea investițiilor din zona capitalului privat în zona educației, mai ales în zona învățământului tehnic și profesional, dar și despre încurajarea universităților să-și suplimenteze veniturile prin proiecte cu finanțare europeană sau prin dezvoltarea cercetării.

      Sănătatea rămâne un domeniu unde mereu mai este ceva de făcut, față de care există tot felul de nemulțumiri, unele dintre ele, justificate. Ce decizii ia PNL pentru a crește mulțumirea românilor față de modul în care sunt tratați într-un spital sau într-un cabinet de policlinică?

      S-au vehiculat în ultimele zile tot felul de idei, de variante, aș zice chiar că s-au aruncat pe piață tot felul de minciuni și aș vrea să lămurim: în 2020, bugetul alocat Sănătății crește, nicidecum nu scade față de 2019.Iar acest buget înseamnă bugetul Ministerului Sănătății, de 11,4 miliarde lei, plus bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), de 41 miliarde de lei, care crește în mod real cu 3,8 miliarde de lei. Banii vor acoperi plata creșterilor salariale ale personalului medical, finanțarea unor programe naționale, plata concediilor medicale, aspecte pentru care guvernul PSD nu a prevăzut bani suficienți. Nu ne mai miră nimic, în fond, PSD a promis va realiza opt spitale regionale, dar nu au pus o cărămidă la o fundație.

       

      Salariul minim crește la 2.230 de lei, se elimină suprataxarea contractelor part-time

       

      – Dar cu salariul minim și eliminarea supra-impozitării contractelor part-time, cum rămâne?

      – Vorbim și aici despre o creștere a salariului minim cu 7.2%, adică de la 2.080 la 2.230 lei, iar asta înseamnă că oamenii câștigă suficient încât să ducă un trai decent. Aș vrea, însă, să punctez că este pentru prima dată când creșterea salariului minim pe economie se face pe baza unor studii și în urma unui dialog cu mediul de afaceri și cu sindicatele, nu pe promisiuni populiste. Chiar suntem interesați ca oamenii să aibă locuri de muncă, să muncească și să fie recompensați cu salarii care să le asigure un trai civilizat. Cât privește contractele de muncă part-time,se elimină suprataxarea introdusă de PSD, care i-a obligat pe oameni să plătească impozite pe ore de muncă inexistente. Un angajat care muncește patru ore va plăti taxe pentru patru ore, așa cum este corect, nu pentru opt.

      Vorbim despre buget, despre guvern, despre măsuri, eu vă întreb direct: o vor duce românii mai bine?

      Eu sper că da, fie și pentru faptul că ne străduim să asigurăm un cadru coerent, cu reguli clare, care nu se schimbă peste noapte. De asta și bătălia pentru a avea un buget până la sfârșitul anului, să știm pe ce mizăm, ce se poate și ce nu se poate. La toate calculele noastre se adaugă și perspectiva celor 1,5 miliarde de euro, bani europeni pe care îi vom atrage prin intermediul proiectelor. Ținta noastră este să susținem creșterea economică reală, mediul de afaceri, pentru că asta înseamnă locuri de muncă și, mai mult, locuri de muncă bine plătite. O economie puternică înseamnă bani mai mulți la buget și, implicit, la comunități. Da, ne dorim să rămână acasă românii, să se simtă respectați și să trăiască mai bine, vrem o piață a muncii și un mediu general bun, care să îi determine și pe cei plecați să se întoarcă. Bunăstare, stabilitate, un pic de armonie în societate, eu cred că asta așteaptă oamenii de la noi.

      Ce aveam prin cămară?

      Viața la țară însemna, între altele, și că trebuia să munceșți mai mult decât la oraș. Pentru că nu aveai scuză „da’ n-am de unde culege cireșe ca să fac dulceață”. Se găsea gem și dulceață la Alimentara, dar dacă voiai să te faci de rușine și să te întrebe vânzătoarea „Da’ n-ai acasă, nu ți-a făcut mama?”… cereai. Pregătirile pentru iarnă începeau vara, cu plantele medicinale. Adică floare de tei pentru ceai, mușețel, gălbenele. Floarea de șoc se folosea la șocată. Culegeai, puneai la uscat, adunai în pungi și puneai în cămară.

      Cum ieșeau nucile din faza de „muci”, începea nebunia. Pentru dulceață, evident. Cea mai prima-ntâi dulceață din câte se există! De unde? Din grădini sau de pe marginea drumului, că erau plantați nuci să țină umbră. Prin toamnă începea partea a doua, adunatul nucilor pentru cozonacii de Crăciun și de Paște. După ploi, era obligatoriu să ieșim la ghebe, pentru zacuscă. Adunam cu sacii, de dimineața până seara prin pădure. Cireșe dulci, amare, vișine, gutui, căpșuni, din toate acestea și din multe altele se făcea dulceață și gem. Cotoarele de la gutui se fierbeau și ieșea pelteaua. Te târai pe sub pruni să le strângi fructele pentru magiun. Atunci când scăpau de țuică.

      Mama se ocupa de toate; fierbea dulcețuri, toca ghebele, făcea zarzavat pentru iarnă, sigila în borcane și punea în cămară. Ba se ocupa și de țuică și lichioruri, deși tăriile să dădeau doar la musafiri pentru că în familie nu era nimeni învățat cu așa ceva. Cu vinul era altă treabă; era aproape obligatoriu la friptura de porc.

      Altă muncă: culesul strugurilor. Evident, și noi, copiii eram puși la treabă. Cine se dedulcea, apoi, la must? Obligatoriu se tăia porc. Uneori era cumpărat, de multe ori era crescut. Toți se ascundeau să nu audă cum guiță; ieșeau doar după ce animalul era scurs de sânge și începea pârlitul. Cine nu avea meșteri la înjunghiat porcul, se trezea cu animalul că-i fuge prin curte cu paiele aprinse în cap… Urma tranșatul, se făceau cârnații, chișca, toba, lebărbușul, se topea carnea care urma să fie ținută în untură în – desigur – cămară.

      Înainte, însă, era episodul cu murăturile. Gogonele, varză, castraveți, conopidă, mere, morcovi, ardei la saramură sau în oțet, să meargă cu pomană porcului. În timpul anului aveam grijă de gâște și de găini. Cu găinile era simplu, că aveau grijă de ele singure; gâștele trebuiau scoase la păscut și era nasol, mai ales în vacanță de vară. Dar și ce ouă și ce friptură ieșea… La cămară se mai punea și brânză. În saramură sau frământată.

      Dimineața, la micul dejun, cam ăsta era meniul: ceai dulce de tei cu brânză în saramură și cu zacuscă. Untul era marfă de contrabandă iar pateul nu se găsea nici el. Dacă nu erai mulțumit, erai liber să cauți prin cămară altceva. Dar repede, că se făcea ora 8.00 și se suna de intrare la școală!

      „Fie ca… vocea lor să fie auzită”

        E luna decembrie când toți suntem mai buni, mai apropiați de cei în nevoie, de copii săraci și familiile lor, mult mai puțin norocoase. Da, este foarte adevărat că toți oamenii necăjiți, persoanele aflate în dificultate, copiii și tinerii cu orice formă de dizabilitate fizică și/sau psihică sunt susținuți constant de oameni buni, empatici pe tot parcursul anului. În acest sens, SIF Moldova, reprezentată de domnul Director General Claudiu-Liviu Doroș, este mereu alături de Asociația „Totul pentru un surâs”, de data aceasta, printr-un proiect caritabil care susține concret sărbătorile de Crăciun a unor familii greu încercate, cu jucării și dulciuri, haine, produse de curățenie și igienă, alimente de bază și produse specifice sărbătorilor, care în mod normal nu lipsesc de pe mesele noastre și de darurile de sub brad. Cum ar fi să nu poposească niciodată în pragul tău, Moș Crăciun? Și cum ar fi ca el chiar să fie prezent real cu daruri atent împachetate, cu jucării noi, cu haine noi, cu dulciuri atent alese? SIF Moldova, Societate de investiții financiare, prin organizatorul acestui eveniment caritabil, a făcut ca aceste lucruri să se întâmple, să fie reale. De familiile beneficiare, am aflat și dificultățile lor de la Părintele Adam Iulian ce slujește la Parohia Ortodoxă Holt. Astfel, numai în satul Radomirești, se află o familie extrem de necăjită, beneficiază a proiectului, cu șapte copii cu vârste între 2 și 12 ani, care vor fi foarte încântați de darurile Moșului. În satul Fălceasca, locuiesc opt copii în două camere, cu părinții lor, iar în cartierul Șerbănești, se află o familie săracă care are patru copii cu vârste între un an și 7 ani. Da, există mulți copii extrem de săraci, și întotdeauna este nevoie de susținere pe termen îndelungat. În cadrul acestui proiect care s-a desfășurat în zilele 20-22 decembrie, am mers din casă în casă, la familiile beneficiare, cu Părintele Iulian Adam și am adus surâsuri în dar, bucurie, liniște, un pic de normalitate, pentru familii greu încercate.

        „Mulțumim pe această cale întregii echipe SIF Moldova pentru susținere, empatie, gânduri bune și respect pentru semenii noștri mai puțin norocoși. Dăruind, eforturile noastre sunt răsplătite înmilionit prin sănătate, liniște și pace sufletească. Să avem cu toții sărbători cu bine, liniștite și bucurie deplină!” Tania-Loredana Diaconu, în calitate de reprezentant al organizatorului evenimentului caritabil, Asociația „ Totul pentru un surâs”

        „Fericirea voastră contează!”

          Nu, nu e slogan de campanie. E exact ceea ce le-a scris Elisabeta copiilor cu nevoi speciale de la Centrul de Educație Incluzivă nr.1 din Bacău. A fost o surpriză să constat că o fetiță timidă, venită la concertul nostru caritabil de duminică însoțită de mama ei să aducă o pungă cu jucării și dulciuri pentru copiii care ne așteptau și anul acesta, a dus mesajul mai departe, printr-o scrisoare realizată chiar de ea. „Darurile acestea sunt pentru voi. Să vă jucați cu ele și să fiți fericiți aproape de jucării. Să vă distrați și să vă jucați. Dulciurile să le mâncați cu plăcere și cu bucurie”, a scris micuța noastră băcăuancă cu stiloul, colorând cu cerneala albastră ca marea, inimioarele presărate în jurul titlului „Fericirea voastră contează!“.

          Cred că ea a înțeles perfect esența evenimentului nostru caritabil care iată, cu voia bunului Dumnezeu, a ajuns la a cincea ediție. Când vii într-o sală să participi la un asemenea eveniment, o faci pentru că îți pasă. O faci pentru că o parte din tine știe că cei din jurul nostru au nevoie de noi câteodată, și pentru că uitându-te în jur, realizezi că mai sunt și alții ca tine. O faci pentru că sub același acoperiș, timp de câteva zeci de minute, vei lega prietenii, vei acumula amintiri, iar când moșul va veni și la casa ta, vei ști sigur că a fost întâi acolo unde era cea mai mare nevoie de el. Vorbeam cu unul dintre artiștii care au fost alături de noi încă de la început și care, după ce a cântat pe scenă, m-a prins de mână și mi-a zis „cred că ai avut dreptate Dorin. Știi cum mă simt? De parcă sunt între prieteni…”.

          Înainte să vă povestesc cum a fost, aș vrea să vă descriu în câteva cuvinte cam ce presupune un asemenea eveniment și de ce cred că trebuie să fim cât mai mulți cei care se implică pentru această cauză. Ai nevoie de o locație. Îi mulțumesc din suflet lui Dudu Timofte, patronul Valhalla, pentru răbdarea cu care a primit titlul imaginar de „cea mai tolerantă gazdă”. 5 ani de eveniment sub acoperișul lor. Ai nevoie de artiști. Acum de sărbători, e cea mai mare nebunie în rândul artiștilor băcăuani. Sunt angajați pentru tot felul de evenimente remunerate, petreceri de final de an, micro-revelioane, etc. Și totuși, și-au rupt din timp pentru a continua tradiția acestui eveniment și pentru a oferi un zâmbet copiilor cu nevoi speciale de la Centrul de Educație Incluzivă nr.1. GRATIS! Am un respect profund pentru implicarea lor (pe 15 decembrie, au cântat pentru dvs: 4 Magic Quartet, Grupa de chitară Artis Daio, Samira Stoleru, Valy Stoleru Band (VSB), Brothers of Rock, Trupa LIKE ONE …și subsemnatul). Ai nevoie de promovarea evenimentului. Cel mai important lucru la un asemenea eveniment e să reușești să convingi cât mai multă lume să participe, iar acest lucru nu se poate întâmpla fără o promovare intensă pe spațiul media. Ai nevoie de o sală plină de oameni frumoși și inimoși. Dacă vrei să existe rezultate, e nevoie să te implici. La început eram cam jumătate de sală plină.

          Cu timpul lucrurile s-au schimbat, iar la ultima ediție pot să spun că a fost sala plină și lumea s-a simțit excelent. Da dragilor, iată că a trecut și a cincea ediție a evenimentului nostru caritabil „Hai să le dăruim un zâmbet!”, care adună sub același acoperiș artiști și băcăuani frumoși pentru o cauză nobilă. Am fost la serbarea anuală organizată de centru pentru a le cânta copiilor câteva colinde și pentru a dărui cadourile dumneavoastră.
          Cu respect,
          Dorin Chirilescu

          Sărbătoare în pași de dans la Buhuși

            Foaierul Casei de Cultură din Buhuși a fost arhiplin joi, 19 decembrie, înainte de începerea Spectacolului de Crăciun, în pași de dans, al Școlii de Dans Adamas din localitate. Cu puțin timp înainte de start, publicul a intrat în sala de spectacol pregătită în atmosferă de sărbătoare. În culise, cei peste 80 de dansatori ce urmau să evolueze în spectacol erau copleșiți de emoții. „O fi venit diriga?”, întreabă o puștoaică pe prietena ei și colegă de grupă la „dansuri”. „Am văzut-o în rândul trei pe lateral. Uite acolo în stânga”, îi arată prietena cu degetul pe după cortină. Copiii mai mici se zbenguie și sunt încântați de aranjamentele luminoase de pe scenă. Cei mai mari își iau treaba în serios și realizează cât e de important pentru ei să iasă totul bine. Chiar dacă au mult de dansat, se implică și în organizare. În rest, nebunie, ca în culise: forfotă, ținute, aranjat de coafuri și machiaje… Ce dacă sunt copii? Nu trebuie să fie „profi”? Că doar asta le-au cerut instructorii.

            A sosit momentul mult așteptat. Lumini colorate și muzică. Puștii încep programul de dans. Vals, latino, street dance… Emoțiile s-au mai risipit și dansatorii, plini de încredere, evoluează dezinvolt și primesc valuri de aplauze. Din public se aud încurajări. Cele mai multe vin de la alți copii, prieteni, rude sau colegi de școală. Dacă privești cu atenție, realizezi că acest eveniment, organizat doar cu resurse locale, este limpede o relizare ce le aparține. Lor și a viitorului orașului lor. Acești copii demonstrează că vor și pot. Între timp, acest aspect a fost subliniat și de câțiva invitați, oficialități locale, care au participat ca spectatori la această reprezentație. Pe nesimțite a sosit momentul premierilor.

            E greu de descris fericirea întipărită pe chipul copiilor cu medalii strălucitoare la gât. Din toate părțile, blitzurile se descarcă cu generozitate. Într-o zonă amenajată lângă scenă tronează o mare de cadouri. Copiii și le-au făcut singuri în jocul din ce în ce mai popular de „Secret Santa”. O mare de copii fericiți. Un tablou greu de găsit în zilele noastre. Iar din atâția copii, surprinzător, găsim tot atâtea povești. Din păcate nu e momentul să dezvăluim atât de multe din viața lor. Dar, doar ca o remarcă, mulți dintre acești copii sunt născuți prin alte țări. „M-am născut în Italia și am stat acolo 6 ani. Cel mai mult acolo mi-a plăcut civilizația oamenilor. Când am venit în România credeam că va fi la fel. Dar am rămas surprinsă când am văzut căruțe și vaci pe stradă. Mi-e dor de mâncarea italiană și mai ales de o prietenă, Francesca. Eu zic că e mai bine în Italia deoarece orașele de acolo sunt mai evoluate. Cred că acolo, era mai ușor la școală. Materia de aici de clasa a V-a se face acolo în clasa a VI-a. Și mai pot spune că la școală, în Italia, primeam și masa…”, a povestit pe scurt Sofia Gal, elevă în clasa a VI-a. O poveste sinceră, în doar câteva cuvinte, din care ne dăm seama pe unde suntem. Iar povești de genul acesta sunt nenumărate în rândul copiilor din Buhuși. Totuși, să nu tragem concluzii pripite și să le interpretăm cum vrem noi. Mai bine să ne focusăm pe sărbători și să ne dorim să fie bine. Pentru toată lumea!

            „O, ce veste minunată!”, spectacol extraordinar al Ansamblului „Busuiocul”

            Peste 1000 de băcăuani au primit colindătorii, cu ocazia Spectacolului extraordinar al Ansamblului Folcloric Profesionist „Busuiocul”, din 22 decembrie, de la Teatrul de Vară „Radu Beligan” din Bacău, dedicat celei mai mari sărbători a creştinătăţii, Naşterea Domnului.
            Spectacolul a fost deschis de „Ursul” de la Dărmăneşti, cel mai vechi şi spectaculos obicei de iarnă, de pe Valea Muntelui, care aduce în gospodăriile oamenilor tradiţii şi credinţe ancenstrale, fiind singurul din ţară care foloseşte piei de urs naturale. „Urşii” din Dărmăneşti, Asău, Dofteana, Agăş au dus faima acestui joc peste hotare, fiind invitaţi la cele mai prestigioase festivaluri de folclor din întreaga lume.

            „O, ce veste minunată!” a răsunat din glasurile Grupului de copii al Ansamblului „Busuiocul”, la care s-au adăugat frumoasele cântece „Bună sara Moş Crăciun” şi „Steaua sus răsare”, iar Moş Crăciun a venit cu daruri, copiii, mesagerii Moşului, împărţit spectatorilor tradiţionalii colaci, rotunzi ca Soarele, vestitori de belşug, dar şi a unităţii, simbolizată în Hora Mare a trupei de dansatori ai Ansamblului. Micii dansatori coordonaţi de prof. Simona Baicu au adus pe scenă bucuria copilăriei, mulţumirea pentru venirea lui Moş Crăciun, într-un graţios şi frumos balet.

            Au cântat dumnezeieşte colinde preoţii Ionuţ Avram, Ciprian Ignat şi Ioan Ciobanu, urmaţi de Grupul Folcloric de fete „Busuiocul”, solistul vocal Florin Popa, „Căiuţii albaştri” din Hlipiceni – Botoşani, „Mândruţele” din Basarabia, cu inedite şi semnificative colinde şi cântece vechi. N-au lipsit Caprele mici şi mari, Capra mută, Jocul maşcaţilor, Hora cailor, de spectaculosul şi mândrul joc al Toboşarelor. Simbolic, pe scenă, la predarea ştafetei a venit Anul Nou, iar Sorcova veselă, interpretată de actorul Viorel Baltag a încheiat un spectacol purtător de mesaje, voie bună şi urări de mai bine, de ani mulţi şi fericiţi.

            Scenariul şi regia au aparţinut maestrului coregraf Petre Vlase, director al Ansamblului „Busuiocul”, iar conducerea muzicală lui Petre Gherghelaş.

            Foto: Florin Ştefănescu

            Jandarmii nu l-au uitat pe nea Ion

              Și în acest an, jandarmii băcăuani au vrut să se asigure că nea Ion Popa (acesta este cunoscut jandarmilor încă din iarna anului 2012 când le-a solicitat ajutorul pentru că rămăseseră fără alimente și fără căldură din cauza drumului comunal greu accesibil către satul respectiv pe timp de iarnă), un bărbat de 70 de ani, singur, fără niciun ajutor, cu ambele picioare amputate, care locuiește într-un sat izolat din are cele necesare pentru perioada de iarnă.

              În mod constant, jandarmii băcăuani îi aduc lui nea Ion, alimente, apă, îi taie lemnele și îi amenajează curtea, dar poate cel mai important sprijin pentru acesta este faptul că are cu cine să mai schimbe o vorbă.

              Eroii Revoluției din 1989 au fost comemorați în Bacău

                La monumentul și mormintele eroilor băcăuani care au căzut la Revoluția din decembrie 1989, duminică 22 decembrie, la 30 de ani de la acele evenimente, a avut loc un ceremonial militar și religios și depuneri de coroane. Manifestarea a fost organizată de „Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății” de Primăria municipiului Bacău, în colaborare cu Garnizoana Bacău.

                La eveniment au fost prezenți prefectul Liviu Miroșeanu, parlamentari de Bacău și europarlamentarul Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean, Sorin Brașoveanu, viceprimarul Constantin Scripăț, consilieri locali și județeni și reprezentanți ai asociațiilor revoluționarilor și ai Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor.

                Garda de onoare, formată din militari și polițiști din Garnizoana Bacău, aparținând Bazei 95 Aeriană „Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu”, Penitenciarul Bacău, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Inspectoratul de Poliție Județean, Inspectoratul Județean de Jandarmi „Ștefan cel Mare” și Gruparea Mobilă de Jandarmi „Alexandru cel Bun” au prezentat onorul prefectului Liviu Miroșeanu și comandorului Valerian Popescu, șeful de Stat Major al Bazei 95 Aeriană și reprezentant al Garnizoanei Bacău.

                După slujba de pomenire a eroilor, ținută de un sobor de preoți civili și militari, prefectul Liviu Miroșeanu a transmis mesajul premierului Ludovic Orban.

                La finalul ceremonialului, la Monumentul Eroilor Revoluției au fost depuse coroane de flori din partea Senatului României, a Camerei Deputaților, a Primăriei Bacău, a Consiliului Județean, a Instituției Prefectului, a Garnizoanei Bacău, dar și din partea comandanților unităților militare care aparțin Ministerului Apărării Naționale, a Direcției Regionale de Informații Moldova Sud și a comandanților structurilor care aparțin Ministerului Afacerilor de Interne și Ministerului Justiției și a Parlamentului European. Au mai depus coroane de flori și alte instituții și organizații, între care și Filiala Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor.

                Glorie Eternă Eroilor Revoluției Române!

                „Cuvintele sunt de prisos în fața dramei părinților care și-au pierdut copiii la Revoluție.

                Cu emoție, am întâlnit-o azi, la Cimitirul Central, pe mama lui George Nechita, băcăuan ucis, la doar 29 de ani, în București, în ziua de 22 Decembrie 1989. Sacrificiul de sine al acestui tânăr băcăuan m-a impresionat profund.

                Am început săptămâna evocând, luni, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, cum a fost ucis mișelește George și cum părinții săi caută ca atâția alți părinți, de 30 de ani, un răspuns la întrebarea «Cine ne-a ucis fiul?».

                Adoptarea Rezoluției privind comemorarea Revoluției Române, în Parlamentul European, e un pas spre neuitare, dar memoria nu e suficientă atunci când vorbim despre victimele din Decembrie ’89. Responsabilii crimelor trebuie trași la răspundere. E o reparație istorică pe care, ca popor, trebuie să o facem. Niciodată nu e prea târziu pentru a împlini acest nobil deziderat uman.”

                Dragoș Benea
                europarlamentar

                Di ce taie rumânii porci de Crăciun

                * dizertație antropologică de la Ismail Ibrahim

                Drajii miei, tema este complicată, da’ numai puțân. Acum suti di ani, când dreptcredincioșîi turci merjeau la război la Kara Iflak sau la Bogdan Iflak, găseau la ghiaurii valahi sau moldoveni și oi multe, și vite, și cai dar și porci, pentru că națiile astea nu prea se aplecau la munca de pe câmp, nu voiau să semene grâu, ci la ei creșterea plantelor însemna să cultive viță-de-vie.

                Și rumânii beau vin, mâncau grătar de chivirgic, mămăligă cu brânză, tochitură și alte bunătăți. Când nu mergeau la război, că repede se aprindea mânia în ei.

                Și cum ajungeau dreptcredincioșii turci în țările astea două, luau vitele, că Allah le dădea voie, luau oile și caii dar porcii spurcați nu-i luau, că Allah nu dădea voie, îi lăsau ghiaurilor necredincioși.

                Și când se întorceau necredincioșii la casele lor, nu mai găseau nici vite, nici cai, nici oi, doar numai porcii râmau prin țină.

                Și ce să facă și ei… îi tăiau, făceau masă mare de sufletul răposatului porc și se spurcau cu jumeri, cu slănină pe jar, cu caltaboși, cu tobă, cu cârnați aromați, numai porcării spurcate de-ți lasă gură apă și se dregeau cu vin roșu ca sângele, se îmbătau și pe urmă luau săbiile și veneau peste supușii sultanului să câte gâlceava…

                Mulțumim !

                30 de ani de…„Deșteptarea” nu sunt de ici-colea, orice s-ar spune. Ar fi suficient să trecem relaxați printre amintiri și să revedem toate momentele care au construit aceste trei decenii – o viață în care s-au întâmplat lucruri. După 30 de ani, mulți dintre martorii tăcuți ai trecutului nu mai sunt, fiind înghițiți de timp. Inclusiv oamenii care au clădit, piesă cu piesă, istoria Bacăului. Pe mulți i-am încondeiat în paginile noastre, mângâindu-i din pana scrisului sau trăgându-i amical de mânecă.

                E drept, unii ne-au certat, nemulțumiți fiind de tușa „un pic prea dură” trasată articolului, în vreme ce alții s-au declarat încântați de prezența din paginile noastre. „Mai scrieți și despre mine. De rău, de bine, orice, numai să scrieți”, îl tachina mereu pe un fost coleg un personaj spumos, notoriu în anii din urmă. Însă, pe cei mai destoinici dintre băcăuani i-am premiat în «Galele „Deșteptarea”», bucurându-ne, până la urmă, că am reușit împreună să ducem Bacăul mai departe. Nu l-am lăsat, nicicum, pierdut în uitare și…moloz.

                De departe, însă, cred că meritul cel mai mare, în toți acești ani, l-a avut Măria Sa „Cititorul”, cel care ne-a susținut, prin sârguință, prin apetitul pentru informații, ne-a determinat pe toți cei care au trecut prin redacția „Deşteptarea” să ne ținem mereu vârful pixurilor lipite de hârtia agendelor. Altfel, scrisul nostru poate că ar fi rămas cumva atârnat pe tarabele comercianților de presă și în chioșcurile de ziare ori, mai rău, în arhivele bibliotecii județene. Așadar, s-ar cuveni, de bună seamă, să le mulțumim cititorilor, bunilor prieteni ai cotidianului „Deșteptarea”, pentru că au ales să fie informați din ziarul care, timp de 30 de ani a scris istoria Bacăului.

                Moș Crăciun a venit cu daruri pentru copiii din Colonești

                  Daruri speciale de la Moș Crăciun au ajuns în comuna Colonești la 42 de copii din satul Valea Mare. Mesagerii Moșului au fost, de această dată, membrii Lions Club Moldova din Bacău, care le-au adus copiilor mulțime de dulciuri.

                  Au venit la Valea Mare cu darurile lui Moș Crăciun președintele clubului, Ovidiu Marchiș, dar și Ioan Mocanu – decanul de vârstă al organizației băcăuane, precum și cunoscutul evaluator Romel Guțu. Călăuza membrilor Lions a fost primarul comunei, Iancu Valentin Mârzac, cel care a stabilit locul de întâlnire cu ceata de copii și de părinți chiar la marginea satului Valea Mare, între dealurile Coloneștiului.

                  „Prezența membrilor Lions Club Moldova la noi în comună nu este singulară – ne-a spus primarul Iancu Valentin Mârzac. Ei au fost în mai multe rânduri mesagerii lui Moș Crăciun și le mulțumim din inimă pentru bucuriile care ni le fac”.

                  „Numai cine nu a fost împreună cu noi la această acțiune din satul Valea Mare nu poate descrie bucuria care se putea citi în ochii copiilor care au primit daruri. La Colonești nu a ajuns încă iarna, cu zăpezile fantastice de altădată, dar în ziua în care am fost noi acolo am văzut deja atmosfera de Sărbători, am văzut cete de colindători și caprele tradiționale sau pe copii care ieșiseră deja cu Steaua. A face daruri unor astfel de copii, mai puțin răsfățați de soartă, este pentru noi una dintre cele mai mari satisfacții”.
                  Ovidiu Marchiș, președintele Lions Club Moldova Bacău

                  Nu contează unde te-ai născut, ci unde și cine vrei să ajungi

                  Comuna mea natală, Lipova, un tărâm fără prea multe artificii, cu locuitori ancorați în propriile interese şi aspirații, de la țărani simpli, până la oameni cu pretenții, ascunde povești de viață uimitoare. Dincolo de micile excepții, acest tărâm, aflat la aproximativ 45 km de agitația civilizată a oraşului Bacău, este luminat de prezența unor adevărate valori culturale.

                  Şcoala primară ”Gheorghe Vrănceanu”, din satul Valea Hogei, la care am învățat și eu în copilărie, nu poartă întâmplător acest nume, ci, dacă ne aruncăm privirea pe partea cealaltă a străzii, dăm cu ochii de casa memorială a marelui matematician, născut pe aceste meleaguri, într-o familie modestă de țărani, în anul 1900. Răsărind ca o luminiță din întuneric, mintea sclipitoare îi este remarcată rapid de învățătorul şcolii đin satul natal, la a cărui insistență decide să își continue studiile la un liceu din oraș. Aici, pasiunea pentru matematică îi este hrănită din ce în ce mai mult şi, grație profesorilor de care a avut parte, porneşte pe drumul cunoaşterii. Astăzi, în casa lui Gheorghe Vrănceanu locuiesc rude îndepărtate. În memoria matematicianului, în curtea fostei sale locuințe i s-a ridicat un bust, pe care încă de mică mă chinuiam să îl zăresc mai îndeaproape, privind printre găurile gardului care îl înconjoară. Mai mult decât atât, în școala care-i poartă numele a fost amenajat un muzeu ce-i este dedicat întocmai. Se găsesc acolo câteva dintre amprentele pe care matematicianul le-a lăsat urmaşilor.

                  Ca o plăcută coincidență, în acelaşi sat Valea Hogei îşi are rădăcinile paterne fosta jurnalistă şi actualul primar general al municipiului Bucureşti, Gabriela Vrânceanu Firea, o femeie care a luptat pentru a-şi îndeplini visurile. Deşi făcea parte dintr-o familie simplă, cu patru copii, nu a încetat să creadă în propriul potențial.

                  Punând față în față portretele celor două personalități, acestea au în comun dorința de a excela. Marele Gheorghe Vrăncenu a făcut din matematică o artă, iar controversata Gabriela Vrânceanu Firea a dovedit că este, înainte de toate, o femeie care ştie să îşi managerieze viața.

                  Iuliana-Daniela Răchită, elevă, în a XII-a, la Colegiul Economic ”Ion Ghica” Bacău și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

                  Visul cu numărul trei

                  Multă vreme, înainte de a-mi alege profesia, visam doar la ceva care să mă facă să mă simt liberă. Dansul, baletul a fost un prim vis, apoi actoria, dar pentru primul nu aveam datele fizice, fiind prea mică de statură, iar pentru cel de-al doilea aveam ceva care nu prea mergea cu condiţia de interpret condus strict de o regie. Simţ critic şi autocritic dezvoltat, luciditate şi groaza de ridicol. Cu aceasta din urmă n-aş fi făcut mai nimic în teatru, pentru că m-ar fi paralizat, pur şi simplu. N-aş fi putut interpreta veridic decât personaje care-mi semănau, fiind apropiate de personalitatea mea, destul de bine conturată, de timpuriu. Or, pentru actorie îţi trebuie un soi de cameleonism, de mare plasticitate, versatilitate, altfel cazi în manieră. Iar regizorii au o preferinţă netă pentru tipul de actor care se aruncă înainte cu capul, având nebunia aceea artistică atât de necesară pentru o profesie de scenă.
                  Aşa că am ajuns la visul cu numărul trei, presă, publicistică, jurnalism cultural, viaţă trepidantă, cu multă mişcare şi noutăţi de fiecare dată, cu alţi oameni şi alte subiecte, întâmplări, evenimente, totul fără stagnare, banalitate, plictis, blazare. Îmi doream o profesie pe care s-o fac cu pasiune, cu dăruire totală. Am început prin a fi redactor la Ateneu, cea mai mare parte din viaţa mea profesională, identitatea mea, de fapt, fiind strict legată de cunoscuta revistă de cultură băcăuană. Dar adevăratul gust al libertăţii l-am simţit abia după anii ’90, scriind în cotidianul Deşteptarea, unde mi-am inventat rubrici de autor, pe care le-am ţinut timp îndelungat, aşa cum o fac şi acum. De fapt, trebuie să recunosc următorul fapt; primul care m-a încurajat în această direcţie, încredinţîndu-mi o rubrică săptămânală, a fost reputatul critic literar Constantin Călin, coordonatorul de atunci al excelentului supliment de cultură Sinteze, din corpul ziarului. Mi-am numit rubrica, de comun acord, Logică de femeie, tabletele de aici intrând în prima mea carte, cu acelaşi titlu. Am debutat editorial cu o cărticică născută în paginile ziarului, care avea şi editură atunci, mi-au apărut apoi şi alte volume, în genuri diferite, iar acum am sub tipar o nouă carte de publicistică, dar şi de amintiri personale, autobiografeme, cum le-am numit. Vor fi impresii, nuanţe, priviri foarte subiective, doar printr-o fereastră a mea, un mic Hublou, acesta e titlul cărţii, pornind de la cel al rubricii mele actuale. Mă însoţeşte în călătoriile mele, reale şi imaginare, marele pictor Ilie Boca, autor al frumoasei coperte şi al desenelor, pe care mi le-a oferit, cu minunata sa generozitate, pentru ilustrarea unor pagini.
                  Sunt, aşadar, legată prin fire strânse şi foarte sentimentale de ziarul Deşteptarea, unde am şi lucrat efectiv, în redacţie, vreo doi ani. Şi n-a fost deloc uşor, pentru că mă ocupam şi de învăţământ, nu numai de cultură, făceam mult teren, erau documentări şi probleme dificile şi, destul de des, când îmi venea rândul, eram şi cap limpede, stând în redacţie până noaptea târziu. Vremuri romantice, la care mă gândesc acum cu nostalgie, dorindu-i ziarului viaţă lungă şi buni cititori.
                  La mulţi ani, Deşteptarea!

                  Programul de sărbători la „Pașapoarte” și „Permise”

                    Băcăuanii vor avea acces la Serviciul public comunitar pentru eliberarea pașapoartelor simple și Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare vehicule din Bacău pe timpul sărbătorilor de iarnă. Acestea vor avea ghișeele deschise pentru cetățenii români, cu excepția zilelor de 25 -26 decembrie 2019 și 1-2 ianuarie 2020.

                    Programul de funcționare al celor două servicii va fi următorul:

                    22 decembrie 2019 – 09.00 – 13.00
                    23-24 decembrie 2019 – 08.00 – 16.00
                    27 decembrie 2019 – 08.00 – 16.00
                    28 decembrie 2019 – 09.00 – 15.00
                    29 decembrie 2019 – 09.00 – 13.00
                    30-31 decembrie 2019 – 08.00 – 16.00
                    4 ianuarie 2020 – 09.00 – 15.00
                    5 ianuarie 2020 – 09.00 – 13.00

                    Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare vehicule din Bacău va avea ghișeele deschise pentru cetățenii români, exceptând zilele de 25 -26 decembrie 2019 și 1-2 ianuarie 2020, conform ordinului pentru cererile de înmatriculare/transcriere/radieri auto/preschimbări permise de conducere.

                    Programul de lucru și alte informații de interes pot fi găsite și pe site-urile instituțiilor publice, și anume www.pasapoarte.mai.gov.ro, www.drpciv.ro, www.bc.prefectura.mai.gov.ro.

                    Gheorghe Geo Popa, primul preşedinte al Frontului Salvării Naţionale Bacău: „Credeţi că vom afla Adevărul? Niciodată!”

                      – Au trecut 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Ce înseamnă (mai înseamnă) pentru Geo Popa acele zile?

                      – După 30 de ani de la Revoluţia Română din 1989 încă mai sunt întrebări la care nu s-a răspuns, încă se mai pun întrebări la care nu se va găsi niciun răspuns. Şi în tot acest timp, s-a manipulat cum rar s-a întâmplat în istoria acestei ţări. Orice ai spune astăzi, ai sau nu ai dreptate, eşti contrazis; tocmai din acest motiv cei care încă mai ştiu câte ceva, TAC.

                      Au apărut tot felul de teorii pe piaţa ideilor despre Revoluţia din 1989, tot felul de scenarii, din import sau autohtone, care au reuşit, dacă se poate spune aşa, să transmită ideea că Adevărul nu-l vom afla niciodată. Pe unii îi copleşeşte, după 30 de ani, sentimentul de ruşine, posibil, doar că aici se ascunde, cred, manipularea politică.

                       

                      – S-a iscat o mare controversă, nelămurită istoric, militar, politic, social: Revoluţie, Lovitură de stat, iar unii, destul de mulţi, bagatelizează pur şi simplu Revoluţia, rezumând-o la „evenimentele din decembrie”. Care este opinia dvs., şi de ce credeți că s-a ajuns până aici?

                      Asta s-a dorit. Doar în felul acesta, împărţind societatea poţi să o domini mai uşor, iar instrumentul pe care l-au folosit unii, de aici şi de aiurea de prin lume, se numeşte manipulare. „O minciună spusă de o mie de ori devine Adevăr”. Parcă ar fi rostită astăzi această propoziţie.

                      – Ați fost participant, ați avut un rol important, hotărâtor, în Revoluţia din Bacău. Am văzut mai multe liste cu participanţi, cu responsabilităţile atribuite sau autoatribuite. Ce rol ați avut şi ce funcţie?

                      – S-a schimbat un regim cu un altul, nu ştim încă dacă mai bun sau mai rău şi asta este suficient pentru a rosti sus şi tare că ne-am aflat într-un moment important al istoriei care poartă numele de Revoluţie. Unii au ştiut, alţii au interpretat evenimentele ca pe o portiţă prin care pot intra în istoria acestei ţări. Cei mai mulţi şi-au creat propria istorioară încercând să-şi atribuie merite care, au crezut ei, îi vor aşeza în legendă. Sunt profitorii. În orice moment de o asemenea importanţă istorică apar astfel de specimene. Din fericire mulţi s-au pierdut pe traseul, pe drumul de după Revoluție. Unii s-au ajuns, alţii s-au retras la mănăstire, alţii şi-au creat propriul sistem de supravieţuire, cu toţii descoperind „riscurile” democraţiei. Eu am ales drumul artei, cel mai apropiat de structura mea mentală şi sufletească, cu toate eforturile colosale pe care a trebuit să le fac pentru ca ceilalţi să înţeleagă că fără cultură suntem nimic.

                       

                      -Care au fost persoanele, fără a face un clasament, care pot rămâne în cartea de istorie a Revoluţiei din Bacău?

                      Aici nu pot exista clasamente. Sunt atât de puţini încât, sigur, aş putea să-i numesc. Aş declanşa o altă Revoluţie din partea celor care cred că au însemnat ceva şi care refuză ideea că fără ei nu se putea produce schimbarea de regim, dar care în fond nu au niciun merit.

                       

                      -Ce nu a adus Revoluția şi mai ales nu a ştiut poporul ce să facă cu ea, în aceşti 30 de ani?

                      – După atâţia ani ne întrebăm ce s-a întâmplat cu ţara, bine ar fi să ne întrebăm ce am făcut noi fiecare în parte şi toţi deopotrivă pentru Ţară. Credeţi că va putea scoate cineva din circuitul ideilor despre Revoluţie, teoria conspiraţiei? Credeţi că vom afla Adevărul? Niciodată! Credeți că vom şti cine au fost sau mai sunt Vinovaţii? În veci.

                      Dacă am putea elimina din spaţiul nostru interior şi din societatea românească ura, ura care s-a instalat atât de adânc şi care produce atât de multe efecte nedorite, care distruge acolo unde mai avem încă de reconstruit/construit, atunci vom fi câştigat ceva din ceea ce ne vom fi propus pentru viitorime, ceva foarte important.

                      – Care sunt satisfacţiile dvs. din acea perioadă? Ce a mai rămas din ele?

                      – Nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să-ţi fie străin, iar asta te poate ajuta pe tine şi pe celălalt să înţelegi care este rostul tău în această lume bolnavă pe care cu toţii suntem chemaţi să o însănătoşim.

                       

                      – Aveți carnet de revoluţionar. Să spunem oamenilor care sunt drepturile revoluţionarilor? O lege a împărţit eroii şi beneficiile, în funcţie de categoria în care a fost încadrată localitatea (cu morţi, răniţi etc.).

                      Legea aceasta a adus foarte multă emoţie şi confuzie în societatea românească. Am fost unul din cei care au cerut abrogarea ei. Public. Am fost anatemizat de confraţi, dar şi de cei care au văzut în „privilegiile” Legii posibilitatea de a gestiona o masă importantă de oameni. Ea există, însă, fără a mai însemna mare lucru pentru mulţi dintre cei care au făcut posibilă apariţia ei. Dacă există trebuie să fie respectată. Ceea ce nu se întâmplă.

                      – În toate sondajele de opinie, pe teme electorale, prima întrebare este „În ce direcţie se îndreaptă România?”

                      Oricâte procese vor mai fi inventate nu vor putea aduce lumina necesară peste acest moment atât de important pentru destinul poporului român, oricâte dezbateri vor mai fi, la care din nefericire, vor participa chiar cei care au făcut parte dintr-un sistem criminal, nu se va putea afla Adevărul. Atâta timp cât istoriografia nu va găsi „adevărurile ascunse” care, aşezate în manualele de istorie, vor trece spre generaţiile viitoare, nu vom putea ieşi din marasmul manipulărilor. Câte ore de istorie se mai predau în şcoala noastră şi dintre acestea câte despre perioada „socialismului triumfător” sau despre cea actuală? Este nevoie să reaşezăm valorile în ierarhii asumate şi să respectăm tradiţia, partea bună pentru orice inovaţie.

                      Nimeni nu se poate aşeza confortabil într-un bolid pe o autostradă cu gândul că la capătul ei se află Adevărul.

                      Deșteptarea, unul dintre primele ziare apărute chiar în timpul Revoluției, continuă să spere că va veni ziua în care se va face lumină în acest subiect.

                       

                       

                      La ceas aniversar, Bacăul vorbește prin Deșteptarea

                      Înainte de 1989 nu puteam să dorm cu soția în pat pentru că se băga cineva acolo să vadă când și cum procreez niște copii. Și din cauza asta au rămas mulți copii fără mame. Dacă ne e mai bine acum decât atunci? După lovitura de stat căreia dvs. îi spuneți Revoluție au venit la Putere cei din eșalonul doi. Și-au schimbat părul ca lupul. N-au făcut nimic, decât să fure. Dacă ar fi după mine, de dinainte de 1989 aș aduce respectul care nu mai există pentru că se promovează mult fetele cu fuste scurte, analfabete și proaste, iar copiii ăia buni și deștepți pleacă peste hotare și ne întâlnim cu ei prin Brazilia și Canada, unde au funcții de răspundere, iar la noi nu încap.
                      Jenică Broșteanu

                      Am crezut atunci că se va schimba ceva și nu ne-am dat seama că am fost manipulați extraordinar de mult. Am fost bucuroși, dar n-am știut ce ne va aduce Revoluția asta. Noi am muncit zi și noapte să facem o industrie și unde este acum? A plecat toată floarea tinereții în străinătate, mulți oameni de știință, medici, oameni de cultură plus muncitori calificați pe care nu-i mai avem. Țara noastră a rămas fără putere și nu știu ce va fi de acum încolo, că văd că e din ce în ce mai rău, nu mai bine. Am muncit în anii de după război, nu aveam ce mânca, dar am vrut să aibă copiii mei, să n-o ducă la fel ca mine. Iată că n-a fost așa. Au distrus totul și distrug în continuare. Străinătatea ne-a dărâmat prin trădătorii țării noastre. Nu mi-e frică s-o spun, că nu mai am mult de trăit. Dar o spun cu toată sinceritatea niciun Guvern, niciun partid nu a făcut ceva pentru țară, toți, de la A la Z au făcut numai pentru ei și au lăsat țara vraiște.
                      Păunița Fieraru

                      Nu știu prea multe lucruri despre Revoluție, nici părinții nu au dezbătut acest subiect cu noi și nici la școală nu se studiază. Știu doar că Revoluția a început de la Timișoara și a fost ca o lovitură de stat. Nu cred că sunt schimbări față de perioada de dinainte, ba chiar aș spune că e vorba de o înrăutățire a lucrurilor. Dacă ar fi să aleg ceva dinainte și care să fie astăzi, aș vrea să avem o Românie liberă, cu oameni dedicați, cu politicieni care să aibă grijă de idealurile și dorințele cetățenilor. Cred că asta e cel mai important: o țară în care să ne simțim ca acasă, pentru ca să nu mai fim nevoiți să plecăm la studii în alte țări, care nu reprezintă casa noastră.
                      Andreea Morărașu

                      Revoluția trebuia să fi adus mai multe schimbări. De exemplu, o viață mai bună pentru noi, tinerii, despre care se spune că suntem viitorul. Libertatea, ca libertatea, dar nu mi se pare libertate când ți se tot pune mâna-n gât când vine vorba de anumite lucruri. Libertate de vorbire, dar dacă spui ceva despre cineva, ești sancționat. Ar fi trebuit să ni se ofere și posibilitatea să cumpărăm o locuință mai simplu pentru că este multă bătaie de cap cu băncile.
                      Adrian Jurișca

                      Când a început Revoluția, eram la Uzina de Avioane. Au fost zile plăcute pentru că am scăpat de teroare. Față de atunci, s-au făcut multe progrese, dar materia cenușie a plecat din țară și asta e o dramă foarte mare de care o să ne dăm seama mai târziu. S-au făcut și multe lucruri bune, dar, în general, situația nu este la nivelul cerințelor.
                      Mihai Olteanu

                      Vreau să mă mut cât mai repede din țară pentru că aici sunt foarte mulți oameni necivilizati. Nu cred că înainte se trăia mai bine; era o viață foarte diferită față de ceea ce avem acum, dar cred că prin stilul lor de viață oamenii erau mai recunoscători pentru ceea ce aveau.
                      Andrei Vâjâiac

                      Era mai bine atunci, toată lumea era la serviciu, aveam fabrici în țară, nu ca acum când pleacă toți afară. Tineretul trebuie să aibă un serviciu când scapă de pe băncile școlii, de la facultăți. Cine e de vină? Toți cei de la conducerea țării sunt vinovați.
                      Ionel Ciomortan

                      Cel mai performant RMN din județ, la Clinica „Luxor”

                        Claritatea ridicată a imaginilor ajută la o diagnosticare corectă, iar pacienților le dispare senzația de claustrofobie și anxietate, aparatul RMN Siemens Aera 1,5 Tesla având diametrul tubului de 70 cm și lungime redusă.

                        Anul 2019 se încheie bine pentru Clinica „Luxor”, mereu preocupată de serviciile oferite pacienților săi. Unitatea medicală și-a trecut în palmares cel mai performant echipament de investigații medicale de tip RMN, din județ. Tubul echipamentului Siemens Aera 1,5 Tesla are un diametru de 70 de centimetri, ceea ce înlătură senzația de claustrofobie și anxietate, așa cum se întâmplă în cazul echipamentelor de investigații cu tuburi mai înguste. De asemenea, accesul pacienților supraponderali, mulți dintre ei necesitând examinare RMN pentru afecțiuni ale coloanei vertebrale, este mult mai ușor.
                        Investigația medicală prin rezonanță magnetică (RMN) este o metodă non invazivă, neiradiantă, fără efecte nocive asupra corpului, utilizând un câmp magnetic și unde de radiofrecvență pentru obținerea imaginilor.

                        „Explorăm patologii ale coloanei vertebrale, aici avem cele mai multe cazuri, de la modificări degenerative, hernii de disc, până la modificări tumorale. De asemenea, investigația prin rezonanță magnetică este indicată pentru vizualizarea și caracterizarea formațiunilor tumorale cerebrale și pentru depistarea unor eventuale malformații vasculare sau accidente vasculare cerebrale. Examinarea patologiei musculo-scheletale este cel mai bine realizată prin rezonanță magnetică, RMN-ul oferind informații precise asupra tendoanelor, ligamentelor, meniscurilor, precum și ale altor structuri articulare. Nu lipsesc nici investigațiile pentru abdomen și pelvis, cu vizualizare superioară a leziunilor (în special de tip tumoral), comparativ cu ecografia și examenul CT. O importanță deosebită o au aici investigațiile pentru prostată la bărbați și din sfera ginecologică la femei, în contextul unei suspiciuni tumorale apărută la consultul de specialitate”, a explicat doctorul Ovidiu Cojocariu, medic specialist în Radiologie și Imagistică Medicală, având și competență în IRM (Imagistică prin Rezonanță Magnetică).

                        Afecțiunile ascunse, depistate de RMN și aparatura de investigație a clinicii „Luxor”

                        Nu de puține ori, o banală durere de cap poate ascunde ceva mult mai grav care, dacă este depistat la timp, poate avea rezolvare terapeutică. La Clinica „Luxor”, o examinare cu performantul echipament durează între 20 și 60 de minute și este realizată de tehnicieni instruiți pentru efectuarea acestui tip de investigație. Pacientul este tot timpul conștient și poate comunica cu personalul tehnic pe toată perioada examinării, dacă este nevoie. Apoi, imaginile obținute sunt interpretate de medicul specialist care eliberează un rezultat scris al investigației efectuate.

                        În cadrul clinicii există și alte servicii de imagistică medicală cum ar fi computer tomografia și diverse examinări ecografice printre care: ecografie generală, ecografie mamară, ecografie Doppler vascular (carotidian și membre), cea din urmă fiind deosebit de importantă pentru pacienții cu probleme vasculare (insuficiență venoasă cronică, tromboze venoase, arteriopatii obliterante, ateromatoza carotidiană).

                        Panelul produs la Comănești – succes pe plan mondial

                        La Comănești,pe 17 hectare, se întinde cea mai mare fabrică de panel din întreaga lume. Preluată de HS Timber Group în anul 2010, fosta fabrică de panel din Comănești a fost modernizată prin investiții de aproximativ 30 de milioane de euro și, la momentul actual asigură peste 700 de locuri de muncă. Fabrica HS Baco Panels are o capacitate de producție de panel și de panouri de cofraj de 145.000 de metri cubi pe an, produse care garantează industriei mobilei, pasionaților de design, dar și constructorilor un material de calitate.
                        Fabrica de la Comănești face parte din HS Timber Group care este activ preponderent în industria lemnului, dar şi în comerțul cu material lemnos și producerea energiei din surse regenerabile. Grupul deține trei fabrici de cherestea și două fabrici de panouri în România. De asemenea, mai deţine o fabrică de cherestea în Germania. Cu aproape 3.200 de angajați, HS Timber Group este una dintre cele mai importante companii de prelucrare a lemnului din Europa.

                        Panelul – un material de încredere pentru producția de mobilă

                        Deși este un material ale cărui origini datează încă de pe vremea piramidelor egiptene, panelul, denumit și „placa tâmplarului” este mai puțin cunoscut și utilizat în România – față de alte țări cu o tradiție similară în prelucrarea lemnului precum Germania, Italia sau Austria.

                        Panelul este un material mai ușor decât lemnul masiv, care preia de la acesta avantajele, dar nu și dezavantajele. La fabrica din Comănești, această placă din lemn este realizată dintr-un miez, două sau trei din șipci de rășinoase (brad, molid sau pin), plop sau albasia, din care sunt eliminate defectele și peste care se aplică – la o temperatură și presiune înalte – diverse materiale de acoperire. Panelul este, așadar, un material sustenabil, întrucât în realizarea acestuia se valorifică superior cheresteaua care pentru alte fabrici ar fi considerată un rebut.

                        Tehnologia de ultimă generație și, în egală măsură, experiența și expertiza angajaților din fabrica din Comănești asigură clienților exigenți din întreaga lume o gamă dimensională variată, iar miezul este înnobilat de o gamă largă de materiale de acoperire: furnire tehnice, HDF, PAL sau furnire decorative precum fag, stejar, paltin, plop, cireș, frasin, arin, mesteacăn și tei.
                        Panelul are rezistență mare la încovoiere și la deșurubare și de aceea este ideal pentru corpuri de mobilier care au în compoziție plăci foarte lungi, ori care trebuie să suporte greutăți mari, fără a se deforma. Ideal pentru rafturi, biblioteci, dressing-uri și mobilă, atât pentru casă, cât și pentru birou, se pliază perfect și pentru alte aplicații – precum uși și tocuri de uși – ori aplicații inovative pentru designul de interior. Spre exemplu, cei care își doresc un mobilier de bucătărie care să nu se deformeze și să nu se umfle în condiții de umiditate și temperaturi care variază des, pot opta pentru panelul înnobilat cu PAL melaminat.

                        HS Baco Panels – un pilon al comunității locale

                        Cel mai mare angajator și plătitor de taxe la bugetul local din orașul Comănești și unul dintre motoarele economice ale județului Bacău, HS Baco Panels este alături și de nevoile comunității locale, în inițiative de anvergură în domeniul social, mediu și educație. Renovarea spitalului Orășenesc „Ioan Lascăr”din Comănești și a Clubului Copiilor din localitate sunt unele dintre cele mai mari proiecte sprijinite de către companie de-a lungul timpului.

                        Spre exemplu, la Moinești, în perioada 2016-2019, compania a susținut o clasă de școală profesională în cadrul Colegiului Tehnologic „Grigore Cobălcescu”. În această clasă, 14 elevi au fost instruiți în meseria de lăcătuș mecanic, iar alți 14 în meseria de electrician de joasă tensiune. Fiecare dintre aceşti elevi a primit bursă de până la 700 lei pe lună, suplimentar față de bursa de 200 lei/lună oferită de Statul Român, și a efectuat stagii de practică în fabricile companiei din Sebeș, Rădăuți, Reci și Comănești.

                        În plus, colegiul a fost dotat cu echipamente moderne pentru laboratorul de aplicații practice, iar o parte din internat a fost renovat. La finalizarea studiilor, elevii au primit oferte de angajare în fabricile companiei, fără a fi obligați să le accepte. Unii dintre absolvenți le-au acceptat și după doar trei ani de studii și practică, tinerii sunt deja angajați într-o meserie pentru care s-au pregătit în cele mai moderne fabrici de prelucrare a lemnului.

                        La începutul lunii decembrie, Grupul a adoptat un nume și o imagine nouă printr-o schimbare simplă: Grupul Holzindustrie Schweighofer a devenit HS Timber Group. În plus, fabricile Grupului – cele trei fabrici de cherestea (Sebeș, Rădăuți, Reci) și fabrica de panouri din lemn masiv din România (Siret), împreună cu fabrica de cherestea din Germania (Kodersdorf) – funcţionează sub numele de HS Timber Productions, iar fabrica de la Comănești a devenit HS Baco Panels.