În timp ce autoritățile și localnicii din sudul țării încă sunt în alertă din cauza presupusei prezențe a unei pantere negre venite din Bulgaria, compania Dedeman a ales să trateze întreaga situație cu umor, printr-o postare virală pe rețelele sociale.

Maternitatea Bacău a reintrodus Entonox, o soluție modernă pentru ameliorarea durerii în travaliu, oferind astfel viitoarelor mame o opțiune sigură și eficientă în timpul nașterii naturale. Acest gaz medical, un amestec de protoxid de azot și oxigen, folosit pe scară largă în maternități din Europa, ajută femeile să controleze durerea cu un efect rapid și reversibil, fără a le afecta mobilitatea sau starea de conștiență.

Inițiativa face parte dintr-un program amplu de modernizare a serviciilor de obstetrică, iar medicii de la Bacău subliniază că Entonox vine ca răspuns la nevoia tot mai mare a gravidelor pentru alternative eficiente și accesibile în gestionarea durerii. „Prin reintroducerea acestui gaz, dorim să oferim o opțiune care să reducă teama de travaliu și să sprijine nașterea naturală, respectând alegerile pacientelor noastre”, a declarat dr. Roxana Calapod, medic șef al secției Obstetrică-Ginecologie.

Entonox se administrează printr-o piesă bucală de unică folosință, iar efectul său se instalează în 30–50 de secunde, fiind eliminat rapid după utilizare. Deși poate provoca unele efecte secundare minore, cum ar fi amețeli sau greață, acestea sunt tranzitorii și rare. Studiile arată că peste 90% dintre femeile care au folosit Entonox au avut o experiență pozitivă, iar majoritatea ar alege din nou această metodă.

Pe lângă beneficiile pentru pacientă, Entonox contribuie și la reducerea stresului fizic și emoțional din timpul nașterii, scăzând totodată cererea pentru intervenții invazive. Personalul medical de la Maternitatea Bacău a fost instruit pentru a asigura o utilizare corectă și informarea adecvată a gravidelor încă din timpul consultațiilor prenatale.

Dr. Cornelia Bibire, medic primar anestezie și terapie intensivă, precizează că Entonox este folosit nu doar în travaliu, ci și pentru sedări ușoare în diverse proceduri medicale minore, oferind un efect de relaxare fără a reduce capacitatea de reacție a pacientului.

Astfel, Maternitatea Bacău face un pas important spre o experiență a nașterii mai confortabilă și mai puțin traumatizantă, aliniindu-se practicilor moderne din sistemele de sănătate europene. Entonox este deja disponibil pentru toate gravidele care optează pentru naștere naturală, fiind administrat sub stricta supraveghere a echipei medicale.

Județul Bacău, peste rata națională la procentul candidaților care au obținut medii peste 5.00

Din dorința de a oferi copilașilor o alternativă cât mai frumoasă pentru a petrece vacanța de vară și de a fi un real ajutor pentru părinții acestora, Parohia „Sfinţii Trei Ierahi” din Bacău continuă şi anul acesta proiectul socio- educațional Școala de vară „Joc și creație”. 

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Parohia „Sfinţii Trei Ierahi” din Bacău, în parteneriat cu Asociaţia „Treime de Arhierei”, în perioada 30 iunie – 1 august 2025, desfăşoară în intervalul orar 7:30-16:00, a IV-a ediţie a Proiectului socio-educaţional Școala de vară „Joc și creație”. 

Cei mici și iscusiți au transformat grădina Sfinților Trei Ierarhi într-o oază de bucurie. Zilele de naștere sunt sărbătorite cu fast și fericire, iar în zilele toride de vară copiii se răcoresc la piscină, savurând cea mai delicioasă înghețată, distracția și jocurile fiind principala activitate a acestora. 

Cele mai delicioase prăjituri sunt preparate de mânuțele lor agere în cadrul atelierelor gastronomice, cele mai frumoase creații plastice sunt realizate cu iscusință în cadrul atelierelor artistice, temele de vacanță sunt efectuate într-un mod cât mai creativ și distractiv, iar imaginația, dexteritatea și creativitatea au fost stimulate în cele mai frumoase moduri, vacanța celor mici în grădina bisericii fiind una de basm. 

Scopul principal al acestui proiect este de a aduce copiii aproape de reperele culturale și spirituale, taberele educaționale organizate în mediul urban fiind un prim pas important în crearea unei alternative înțelepte și la îndemâna tuturor părinților, o cură de detoxifiere digitală și de reconectare cu mediul înconjurător. De asemeni, prin intermediul Școlii de Vară se urmărește valorificarea celor mai importante valori umane: bunătatea, dragostea și sănătatea. 

Astfel, cei mici și curioși,  învață că faptele bune se fac cel mai ușor, că dragostea lui Dumnezeu este nemărginită, că bucuria de a face bine este cea mai de preț comoară pe care o găsim în viață, iar sănătatea trebuie prețuită și întreținută.   

Vă așteptăm alături de noi! 

Pentru informații ne puteți contacta la numărul: 0744281807/ +40 723 314 465.

Angajații Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) – Bacău au declanșat astăzi, începând cu ora 10:00, un protest spontan, oprind complet activitatea instituției. Acțiunea se desfășoară în solidaritate cu colegii din întreaga țară, care protestează încă din 2 iulie împotriva măsurilor care afectează grav condițiile de muncă și siguranța locurilor de muncă.

Principalele nemulțumiri vizează:

• Reducerea veniturilor salariale, prin eliminarea sporului de condiții vătămătoare – singurul beneficiu suplimentar acordat angajaților agențiilor județene de mediu;

• Reorganizarea haotică și incompletă a ANMAP, instituție înființată oficial la 3 aprilie 2025, dar care funcționează fără o organigramă clară și fără personalul fostelor agenții preluat legal.

Potrivit protestatarilor, deși Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a fost înființată acum trei luni, angajații din vechile structuri (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, agențiile județene și Agenția pentru Arii Naturale Protejate) nu au fost preluați în mod oficial. Organigrama și regulamentul de funcționare, care trebuiau aprobate de Ministerul Mediului până la începutul lunii iunie, nu au fost prezentate public și nici transmise spre avizare, ceea ce blochează procedurile de angajare în noua structură.

Această stare de incertitudine lasă peste 2.000 de salariați la nivel național fără contracte clare, fără atribuții stabilite și fără siguranța locului de muncă. În paralel, începând cu 1 iulie, salariile angajaților au fost diminuate cu sume nete între 300 și 500 de lei, în urma plafonării sporului pentru condiții periculoase la 300 lei brut.

În cazul ANMAP Bacău, sporul pentru condiții vătămătoare este acordat în baza buletinelor emise de Direcția de Sănătate Publică Bacău, ceea ce confirmă existența reală a riscurilor la locul de muncă.

Revendicările salariaților sunt clare:

• Aprobarea de urgență a organigramei și regulamentului de funcționare al ANMAP;

• Preluarea oficială a întregului personal din fostele structuri;

• Restabilirea nivelului salarial și a sporurilor aferente condițiilor de muncă;

• Stabilirea unui calendar realist și transparent pentru reorganizare, cu implicarea personalului din teritoriu.

Protestatarii avertizează că în lipsa unor măsuri concrete, acțiunile de protest vor continua și se vor intensifica la nivel național. A fost deja solicitată o întâlnire de urgență cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana‑Anda Buzoianu, pentru a discuta blocajele administrative, impactul social asupra angajaților și măsurile necesare pentru funcționarea eficientă a instituției.

“Nu putem vorbi despre protejarea mediului și a ariilor naturale, atâta timp cât cei care ar trebui să vegheze la respectarea legii trăiesc într-o stare de nesiguranță, cu drepturi amputate și fără recunoaștere instituțională clară,” transmit reprezentanții salariaților.

Situația rămâne tensionată, iar angajații din teritoriu așteaptă un semnal clar din partea autorităților centrale.

Începând cu 4 iulie 2025, orașele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est pot depune proiecte pentru obținerea de finanțare nerambursabilă destinată amenajării și extinderii spațiilor verzi urbane. Inițiativa este susținută de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, și urmărește combaterea poluării și creșterea calității vieții în orașe prin investiții durabile.

Bugetul total alocat este de peste 12 milioane euro, din care peste 10 milioane provin din fonduri europene. Orașele pot obține finanțare cuprinsă între 200.000 și 1.500.000 euro pentru proiecte ce vizează: amenajarea de parcuri, grădini, păduri-parc, plantări de arbori, realizarea de alei ecologice, puncte de observare a păsărilor, mobilier urban ecologic, hoteluri pentru albine și alte facilități verzi.

Apelul este deschis până pe 30 septembrie 2025 și permite depunerea continuă de proiecte, în regim competitiv. Eligibile sunt orașele din regiune, individual sau în parteneriat cu alte unități administrativ-teritoriale din zona urbană funcțională.

Detalii și Ghidul Solicitantului sunt disponibile pe site-ul oficial al Programului Regional Nord-Est 2021–2027. Prin acest demers, ADR Nord-Est sprijină tranziția orașelor către un mediu mai curat și mai sănătos pentru locuitori.

 În perioada 27–29 iunie, Bacăul a găzduit Festivalul Internațional JUDO4ID, o sărbătoare a incluziunii sociale în și prin sport, precum și un eveniment de promovare a valorilor sociale ale judoului. Festivalul a fost organizat de CS Bronx Powerlifting Club Bacău, în parteneriat cu Judo Klub Bežigrad, Special Needs Judo Foundation și Federația Suedeză de Judo, și face parte din proiectul JUDO4ID, finanțat de Uniunea Europeană. Acesta marchează finalul a 18 luni de muncă intensă, perioadă în care au fost dezvoltate numeroase resurse destinate accesibilizării judoului pentru persoanele cu dizabilități intelectuale.

În cadrul evenimentului, echipele de antrenori de la CS Bronx Powerlifting Club Bacău și Judo Klub Bežigrad au absolvit programul ’’The JUDO4ID Training of Trainers”, creat de pionieri și promotori ai judoului adaptat la nivel internațional, Special Needs Judo Foundation (Tycho van der Werff) și Federația Suedeză de Judo (Tomas Rundqvist). Scopul programului este de a sprijini dezvoltarea cluburilor de judo din cele două țări, astfel încât acestea să le ofere sportivilor cu nevoi speciale șansa de a practica judo într-un mediu sigur, adaptat nevoilor lor, cu sprijinul unui personal specializat.

În zilele următoare, sportivii de la CS Bronx Powerlifting Club Bacău și Judo Klub Bežigrad, participanți în cadrul proiectului JUDO4ID, au participat la o sesiune de divisioning, în cadrul căreia au fost repartizați pe niveluri de dizabilitate. De asemenea, s-au desfășurat o competiție individuală și una pe echipe, cu personal tehnic acreditat în judo adaptat de către Uniunea Europeană de Judo, de la Special Needs Judo Foundation și Judo Klub Bežigrad, la finalul cărora tuturor participanților le-au fost oferite premii care le-au răsplătit efortul și evoluția, dându-le încredere și bucuria de a continua călătoria în judoul adaptat. Activitățile au avut loc la Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” din Bacău, partener strategic al CS Bronx Powerlifting Club Bacău și promotor al valorilor sociale ale judoului.

Programul a inclus și o excursie tematică în județul Bacău, menită să promoveze vestigiile locale în rândul participanților veniți din diverse colțuri ale României, Sloveniei, Olandei și Suediei, componenta culturală facilitând schimbul și fuziunea dintre culturi. Evenimentul s-a încheiat cu o petrecere tematică dedicată micilor și curajoșilor judoka, organizată cu sprijinul voluntarilor de la Oratoriul Salezian „Don Bosco” Bacău.

JUDO4ID reprezintă, așadar, doar începutul unei călătorii de descoperire și promovare a valorilor sociale ale judoului: politețe, modestie, onoare, respect, sinceritate, autocontrol, curaj și prietenie, învățare prin joc și dezvoltare a abilităților fizice, psihice, emoționale și relaționale ale tuturor participanților la activitatea sportivă, indiferent de abilități sau dizabilități, într-o comunitate sportivă internațională.

Pentru mai multe detalii despre proiect și resursele create în cadrul acestuia, vă invităm să accesați site-ul: https://judo4id.com.

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, Sexclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.

Preambul

Ziua, una festivă, a fost pregătită încă din data de 15 ianuarie 2025, când la Parincea a fost organizată ediţia lunară a „Conexiunilor culturale”, iniţiativă a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău.

De Ziua culturii naţionale, invitat special a fost Gheorghe Iorga, căruia primarul Sorin Roşu, dincolo de bună ziua, i s-a adresat astfel: „Bine aţi venit, domnule profesor! Sunteţi primul candidat la titlul de Cetăţean de onoare al comunei Parincea!”

Decizie

În unanimitate, profesorului doctor Gheorghe Iorga i s-a acordat această distincţie în ziua de 26 iunie, „în semn de recunoaştere a înaltelor calităţi ştiinţifice şi profesionale, convertite în model uman şi spiritual”, ca „traducător, critic literar, publicist şi manager şcolar”.

„Fiu al satului Năneşti, din comuna Parincea, domnia-sa a înregistrat performanţe semnificative în plan artistic şi ştiinţific în ultimele decenii ale secolului trecut şi în prima parte a acestui secol.”

Gheorghe Iorga, văzut de invitaţi… 

Dumitru Brăneanu, preşedintele filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România

„Decizia domnilor consilieri arată că rădăcinile rămân rădăcini şi nu se usucă niciodată. Domnul profesor Iorga merită din plin distincţia, pentru că este cel mai bun traducător român din limba persană, la ora actuală. Cei care au mai tradus o făceau din germană, din franceză sau din engleză, dar dânsul a tradus pentru prima oară din limba persană. Are cărţi foarte bune, ceea ce îl face să fie o persnonalitate distinctă şi o mândrie a filialei noastre.

Trebuie să învăţăm să ne promovăm şi să ne stimulăm valorile, să le lăsăm generaţiilor care vor veni. Să înţelegem un lucru: cultura este identitatea unei comunităţi; fără cultură suntem nimic!”

Cornel Galben, publicist

„Bine v-am regăsit! Spun regăsit pentru că înainte de ’89 ultima mea aventură în agricultura socialistă a României a fost la Parincea. Se făceau şi atunci activităţi culturale, nu numai agricultură, dar azi am venit să-l sărbătorim pe domnul Iorga. Eu i-am consacrat un profil mult mai larg în Personalităţi băcăuane, volumul 9, unde are 15 pagini, dintre care opt, ba chiar nouă, sunt numai bibliografie. Despre opera domniei-sale au scris peste 30 de critici, care s-au referit la traduceri, la eseurile publicate. Nu mai ştiu dacă aveţi bibliotecă. Bănuiesc că da; un exemplar o să ajungă şi aici. Să ştiţi că el a făcut servicii culturii române şi câtă vreme a fost student în Iran: a tradus un volum de Nichita Stănescu şi o antologie de basme româneşti. Pe lângă activitatea de scriitor, şcoala românească îi datorează multe, dovadă recompensele primite din partea Ministerului Educaţiei, a Preşedinţiei române. Mi-am adus aminte ce spunea Ioana Postelnicu, scriitoarea care în ultimii ani a trăit la Bacău: Doamnelor, domnilor, sărbătoriţi scriitorii cât sunt în viaţă, că după aceea nu le mai foloseşte la nimic.”

Ioan Dănilă, filolog

„Când la 15 ianuarie, anul acesta, am intrat în biblioteca Centrului de Documentare şi Informare al Liceului Tehnologic «Georgeta Jurgea Cancicov», am întrebat-o pe doamna bibliotecară ce autori băcăuani sau ai locului are în inventar. Mi-a arătat două rafturi, iar între cărţi, câteva semnate de Maria Ciuche. Ei bine, autoarea este chiar profesoara de română, din Bacău, a lui Gheorghe Iorga, o memorialistă onestă. […] Ca lingvist, sunt dator să reproduc titlul unei rubrici pe care sărbătoritul de azi a susţinut-o în Viaţa băcăuană: «Limba română nu se negociază». A rămas în memoria cititorilor această axiomă, fiindcă ni se pare că toţi ştim a vorbi şi a scrie corect; în fapt, greşim toţi, iar de când cu inteligenţa artificială, greşim şi mai tare. Am văzut publicaţii de mare prestigiu care au lăsat corectura în grija AI-ului şi au fost tipărite cu greşeli puerile: cratime nelalocul lor, dezacorduri predicat-subiect etc. Convingerea mea e că tot omul este cel care dă girul adevărului în materie de exprimare.

Gheorghe Iorga este un vrednic slujitor al culturii şi al şcolii. Când a fost inspector şcolar general, a instituit un Club al seniorilor învăţământului, un fel de sfat al înţelepţilor, cu nume precum Mihai Semenov, un director de profesie. Tot atunci a scos, cu Eugen Budău coordonator, o revistă a Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a girat un ciclu de întâlniri cu reprezentanţi de frunte ai învăţământului băcăuan: Întâlniri admirabile, la iniţiativa aceluiaşi Eugen Budău.

Aveţi dumneavoastră aici, la Parincea, o humă aparte. Georgeta Mircea Cancicov (Maria Jurgea, după numele civil), a fost – ca acum, Gheorghe Iorga – colaboratoarea revistei Ateneu încă de acum 60 de ani. Numărul din decembrie 1965 îi publică un fragment de roman. Mai apoi, în 1979, ea declară într-un interviu: Pentru mine, Bacăul era oraşul cel mai frumos din lume.

Faptul că primul titlu de Cetăţean de onoare al comunei Parincea îi este acordat lui Gheorghe Iorga nu e o întâmplare, ci o datorie.”

…şi de el însuşi 

„În primul rând, vreau să mulţumesc Consiliului Local Parincea şi domnului primar Sorin Roşu pentru onoarea acordată astăzi. Nu e puţin lucru să fii cetăţean de onoare al localităţii natale. M-am născut la Năneşti, un cătun de vreo cincisprezece case. Moaşa care m-a scos din pântecele mamei era locuitoare a comunei Parincea, chiar la intrarea în sat, cum vii dinspre Năneşti (am vizitat-o acum mulţi ani). Este, spuneam, o mare onoare, chiar mai mare decât aceea pe care mi-a conferit-o Consiliul Judeţean Bacău când mi-a acordat acelaşi titlu. Din punct de vedere afectiv, asta face mai mult decât toate onorurile care mi s-au acordat de-a lungul, să spunem, îndelungatei mele vieţi.

Primele două clase le-am urmat în Năneşti-Deal. Ce generaţie bună am fost noi, care am început şcoala prin 1961! Oameni de ispravă azi, cu cariere strălucite, deoarece ne-am bucurat la vremea aceea de nişte învăţători destoinici, ca Petru Lozincă (spaima elevilor pe-atunci). Acest învăţător a reuşit să-mi intuiască, să spun aşa, cariera de profesor de limba şi literatura română, pentru că eu aveam un prost obicei, de fapt o anumită neştiinţă: spuneam şi scriam alfel şi asfel, deci nu puneam t-ul. El a reuşit să mă determine, explicându-mi, pentru că asta era frumuseţea: noi scriam cum vorbeam. […] Există momente care îţi hotărăsc într-un fel viaţa. Mie mi-a hotărât-o regretata mea mamă, care la sfârşitul clasei a II-a a avut curajul să facă toate diligenţele şi să mă mute la Bacău, la Şcoala Nr. 6 din Cartierul CFR. Acolo m-a învăţat o demnă urmaşă a lui Petru Lozincă, Elena Şerban, în clasele a III-a şi a IV-a. Au fost doi ani extraordinari, pentru că atunci se făcea o şcoală extrem de serioasă, iar cunoştinţele noastre de clasa a IV-a le surclasau chiar şi pe cele ale elevilor de clasa a VI-a, până spre a VII-a. Când m-am transferat la Liceul Nr. 3 (liceu mixt, cum se numea atunci), aveam deja cunoştinţele necesare claselor a V-a şi a VI-a, mai ales la română şi matematică. Admiterea la liceu nu a fost la George Bacovia; poate pentru apropiere de casă, am rămas la Liceul Mixt Nr. 3. Erau nişte profesori de română despre care se vorbea şi probabil că ei m-au determinat să fiu elev tot acolo. În timpul liceului, un eveniment care m-a marcat profund, în clasa a X-a, a fost prima ediţie a Festivalului Naţional George Bacovia, din 1971. (Eu frecventam deja un cenaclu celebru aici, în Bacău: Lucian Blaga.) La fosta Casă de Cultură Vasile Alecsandri, au urcat pe scenă 108 scriitori, încât dacă ar fi căzut o bombă, riscau să dispară din istoria literaturii române. Erau mari autori contemporani din vremea aceea şi acest lucru m-a impresionat deosebit. Printre alţii au fost Nichita Stănescu şi Ana Blandiana.

1 de 8

A urmat admiterea la facultate. Mama mea avea o oarecare teamă, pentru că eu voiam să dau la Universitatea Bucureşti, la Facultatea de Limba şi Literatură Română, şi i-am spus: Ori fac această facultate la Bucureşti, ori n-o mai fac deloc! Până la urmă a acceptat şi bineînţeles că a fost fericită. Am uitat să vă spun că în clasa a VIII-a eram oarecum în imposibilitatea de a alege între cariera mea de profesor cea de inginer. Îmi plăceau în egală măsură româna, matematica şi fizica. Aveam o minte, să spun, raţională, pe care mi-am păstrat-o şi astăzi, chiar dacă uneori filologia îţi modifică puţin structurile mentale. Maria Ciuche, profesoara de română, m-a stimulat ca în vacanţa dintre clasele a VII-a şi a VIII-a să conspectez Gramatica Academiei, din ’63. Am învăţat multe; îmi plăcea şi bineînţeles că eram obraznic la clasă şi anticipam ceea ce voia să spună. Dacă profesoara preda complementul indirect, eu ştiam deja exemple, până când s-a enervat odată şi a spus: Ia treci tu şi predă! Din acel moment, de la sfârşitul trimestrului al II-lea, am predat orele de gramatică cu profesoara în bancă…

A urmat Facultatea de Filologie, unde iar mi s-a întâmplat un lucru care de data aceasta mi-a schimbat viaţa şi orientarea, să spunem aşa, extracurriculară. După un examen foarte, foarte serios, în anul al II-lea am fost admis pentru studii în Iran, la Facultatea de Limba şi Literatura Persană din Teheran, într-un program guvernamental (am câştigat concursul cu opt candidaţi). Nu era o selecţie riguroasă, în sensul că am candidat cu un student la medicină, unul la arhitectură, unul la arte plastice… După aceste probe, fiecare cu specialitatea lui, au venit cele de politică externă şi o limbă străină, la nivel de cultură generală. […] Am reuşit să studiez doi ani la această facultate, după care a venit Revoluţia Islamică, în 1979. Între timp mi-am dat examenele în ţară, deoarece din anul al III-lea am obţinut o dispensă: deja acţionau fiorii revoluţiei şi bănuiam că nu voi apuca să termin studiile acolo. Revoluţia ne-a întors în ţară obligatoriu. Am intrat în învăţământul preuniversitar, în două licee: Henri Coandă şi George Bacovia. Am ocupat diverse funcţii: director adjunct la Colegiul Henri Coandă, director la Colegiul Naţional Ferdinand I, inspector şcolar, inspector şcolar general, inspector general în corpul general al ministrului. La întoarcerea din Iran mi-am ales acest orizont de scris, în sensul că m-am ocupat de traduceri din operele fundamentale ale literaturii persane şi, pe de altă parte, am scos o serie de studii de literatură comparată. Între aceste două direcţii, mi-am… pierdut zile şi nopţi.”

Finalul de zi

              L-au asigurat solistele de muzică populară Delia Biliboc şi Alexandra Herciu, din Văleni (sat al comunei), pregătite de Ioachim Dămoc, şi părinceanca Maria Tătaru, cu un cântec de pace: Arză-l focul de război! / N-avem tată între noi. / Că războiul nu-i o clacă, / Câţi se duc, toţi să se-ntoarcă…

Ioan Dănilă

Foto: Cosmina Roşu

Transcriere din video („Televiziunea literară”), stud. Anastasia-Teodora Mihai; activitate în cadrul practicii de specialitate

Mulțumiri și Concluzii

În zilele de 25 și 26 iunie 2025, Teatrul de Vară „Radu Beligan” din Bacău a fost gazda unei adevărate sărbători a spiritului românesc – ediția a III-a a Festivalului Național de Coregrafie și Folclor „Petre Vlase”. Ca organizatori, dorim să transmitem cele mai calde mulțumiri tuturor celor care au contribuit la succesul acestei ediții de suflet!

Festivalul, organizat în memoria maestrului coregraf Petre Vlase, o personalitate emblematică a folclorului românesc, a adus împreună unele dintre cele mai valoroase ansambluri artistice din România și Republica Moldova, demonstrând încă o dată că tradiția vie poate uni generații și emoționa profund!

Mulțumim cu recunoștință:

 Artiștilor și ansamblurilor invitate pentru momentele artistice remarcabile:

– Ansamblul Folcloric Național „Timișul” – Timiș ce a pus în scenă valoroase momente folclorice precum: „Dans din zona de pustă a Banatului, Sorocuri”; Suită de orchestră, dirijor prof.dr. Deian Galetin; Dans din zona de munte a Banatului, zona Oraviței; Dans din zona de munte a Banatului, zona Valea Bistrei; dar şi momente ale soliştilor vocali: Bianca Opăriuc ce a interpretat cântecele: „Fir mândru de busuioc”, „Brațele de mamă”, „De la munte din Banat şi solist vocalul Vlad Văcaru ce a interpretat cântecele: „Trandafir mândru-nfloritâ, „Când merg vara la cosit, „Când nu-i mândra lângă mine”.

– Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” – Suceava ce a pus în scenă valoroase momente folclorice precum: Suită orchestrală, Moment Strânsură – Jocuri Sucevene; Jocuri bărbăteşti; Coregheşti de pe Valea Siretului, solişti vocali precum: Marian GOGAN, Dana DĂNCILĂ, Niculai VIERU, Lucica PĂLTINEANU, Sorin FILIP dar şi solişti instrumentişti precum: Leonard RAICU – Clarinet, Ionuț ȚANȚA – Trompetă, Mihai COTOS – Solist instrumentist.

– Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” – Gorj ce a pus în scenă momente precum: Suită orchestră, Dans – CĂLUȘ (tablou), Dans – GORJ, Dans – BRÂU dar şi momente ale soliştilor vocali: GEORGIANA BÎRSAC – „I-auzi sârba ca la Gorj”, ION DRĂGAN – „Îndeamnă, murgule-ndeamnă”, CLAUDIA TOROP – „Neiculiță, om sucit”, ANDRA MATEI – „Huțulca”, ALEXANDRA BLEAJE – „Nu-i cioban ca bădița”, ROBERTA CRINTEA – „De cine mi-e dor și sete”.

– Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” – Iași ce a pus în scenă Momente orchestrale: ,,Hora Revederii,, Suită de concert, Momente coregrafice: Suită de dansuri de pe Valea Prutului, Suită de jocuri fecioreşti din judeţul Iaşi, Suită de dansuri din Ruginoasa, dar şi momente ale soliştilor vocali: Simona Mazare (ce a interpretat cântecele Haideţi măi flăcăi la joc şi Sârba din Lungani), Constantin Bahrin (ce a interpretat cântecele Portul meu şi I-auzi cântă muzicanţii), Claudia Martinică (ce a interpretat cântecele Lume dragă azi îţi cânt şi Ista-i jocu)

– Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc” – Chișinău ce a pus în scenă momente, precum: Dansul Răzeșilor – montare – Vladimie Curbet, – orchestrație – Vladimir Rotaru, aranjament – Vasile Goia (Hora sărbătorii sau Răzășeasca – e un dans național și tradițional, reprezintă caracteristicile tipice pentru coregrafia populară a raioanelor centrale a Moldovei. Din primii pași molipsește spectatorii de veselie și dispoziție de sărbătoare. Se începe cu o intrare fără grabă care se schimbă brusc pe un ritm crescendo.) 2. Suita de dansuri Bucovinene – coregrafie – Costinel Leonte, adaptare scenică – Evghenii Sandul , prelucrare muzicală – Constantin Arvinte (Suita bucovineană se constituie din 6 jocuri (Huţulca, Hora Bucovinei,Trilişeşti, Arcanul, Bălăceasca, Ţătăneasca) ce reprezintă irepetabila zonă a Ţării de sus, unde s-au păstrat nealterate obiceiurile şi tradiţiile acestor locuri de basm. Paşii lini de horă, bunăoară sunt urmaţi imediat de mişcările dinamice ale sîrbei, care au alimentat dintotdeauna optimismul şi încrederea băştinaşilor în zilele ce vin, în propriile aspiraţii de viitor. Aici îşi dau fericit întîlnire timpul eroic de ieri cu cel paşnic de astăzi. Fermecătoare sunt costumele populare ce redau gustul fin al bucovinenilor pentru frumos şi pentru punerea în circuit a valorilor inestimabile ale poporului românesc. 3. “M-am pornit la Chișinau” – aranj. – Vasile Rotaru, muz. Shiko Aranov, în montarea legendarilor artiști ai Jocului – Spiridon Mocanu și Ion Furnică – Artiști al Poporului. “M-am pornit la Chișinau” – una din cele mai vechi din șirul suitelor teatralizate, din care fac parte și renumitele dansuri – “Baba mea”, “Nunta Moldoveneasca” și Cumetrițele” . 4.         Suita de dansuri Bulgărești – coregrafie – Metodii Cutev, aranjament – Ivan Draganov (Suita de dansuri din Balcani – Bahus sau Suita Bulgărească e compusă din 3 cele mai răspândite dansuri din localitățile unde trăiesc bulgarii și se dedică zeului antioc al vinului Bahus.) 5. Recital din 3 piese, solista Orchestrei a ANADP JOC Ana Dabija, artista emerită a RM. 6.Sărbătoreasca – coregrafie – Vladimir Curbet – aranjament – Valeriu Negruți (O suită coregrafică a cărei compoziție e alcătuită din dansuri, caracteristice pentru raioanele de sud a respublicii care se amplasează pe malurile Dunărei și Prutului. Suita se alcătuiește din: Primul dans – Bătuta, dans bărbătesc, al doilea dans Hostropăț, un dans amestecat, al treilea – Mândrele, frumoasele din munți și al patrulea Sîrba. Suita sărbătorească este de sărbătoare, artistică, reprezintă bucuria și frumusețea popoarelor, care trăiesc pe pământul înfloritor al Moldovei.)

              Doamnei prezentatoare Gheorghița Nicolae și producătorului TVR Roxana Pletea Popușoi, pentru profesionalism și căldură;

              Publicului minunat, care a venit în număr mare, a aplaudat și a trăit împreună cu noi fiecare clipă;

şi tuturor partenerilor, colaboratorilor și sponsorilor, fără de care acest festival nu ar fi fost posibil.

Prin acest festival am dorit nu doar să celebrăm folclorul românesc, ci și să aducem un omagiu sincer celui care a pus o piatră de temelie în dansul popular românesc – Petre Vlase.

Privind către viitor, ne bucurăm să anunțăm că edițiile viitoare ale festivalului vor avea caracter internațional, deschizând astfel larg porțile dialogului cultural și întâlnirii cu tradițiile altor popoare, în spiritul prieteniei și al respectului reciproc.

Ne revedem cu drag la ediția a IV-a! Până atunci, rămâneți aproape de folclor, pentru că în el bate inima României.

Cu aleasă prețuire,

Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul” – Bacău

Organizator al Festivalului Național de Coregrafie și Folclor „Petre Vlase” – Ediția a III-a