Forțele de ordine au intervenit, joi dimineață, în orașul Buhuși, după ce a fost semnalată prezența unui urs într-o gospodărie. Animalul s-a retras ulterior din zonă, însă autoritățile au continuat verificările și au emis un mesaj RO-ALERT pentru informarea și protejarea populației.

Potrivit Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău, un echipaj de jandarmi a fost redirecționat la locul incidentului, unde au intervenit, de asemenea, un echipaj de poliție, viceprimarul orașului și un echipaj SMURD, pregătit să acorde asistență în cazul producerii unor situații de urgență.

În paralel, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Maior Constantin Ene” al județului Bacău a transmis un mesaj RO-ALERT pentru a informa cetățenii că sunt luate măsurile necesare de siguranță și pentru a le recomanda evitarea zonei.

Conform autorităților, ursul a părăsit gospodăria înainte de sosirea echipelor de intervenție și s-a retras în afara zonei locuite. Chiar și după dispariția animalului, jandarmii și polițiștii au rămas în teren, efectuând activități de patrulare, verificare și informare a populației, în vederea prevenirii unor noi incidente.

Autoritățile le reamintesc cetățenilor că, în cazul întâlnirii cu un urs sau cu alte animale sălbatice, nu trebuie să se apropie pentru a le fotografia, filma sau hrăni. Persoanele care observă prezența unui astfel de animal sunt sfătuite să se retragă imediat într-un loc sigur, să își protejeze animalele domestice și să evite lăsarea resturilor alimentare în apropierea locuințelor, deoarece acestea pot atrage fauna sălbatică.

De asemenea, orice nouă apariție a unui urs în apropierea zonelor locuite trebuie semnalată de urgență prin apel la numărul unic 112, pentru a permite intervenția autorităților specializate.

Ne plac jocurile de cuvinte, dar și poveștile adevărate. „Viața bate filmul” am încadra la jocuri de cuvinte, iar la povești adevărate ar fi, probabil, mii. Dar una am descoperit-o de curând, în vacanță, la mare…

Știi sentimentul ăla când ești la malul mării, după ce te-ai scăldat până n-ai mai putut iar soarele te-a pârpolit de toți banii. Eii…după un astfel de espisod te încearcă o foame de zile mari. Iar la mare e greu de decis ce să alegi, de unde să alegi. Din fericire pentru mine, am stat câteva zile la un hotel din Saturn – am ales această staține pentru că niciodată nu am fost acolo; și am avut și masa inclusă… Și avem noi românii o vorbă atunci când vine vorba de mâncare… ca la mama acasă. Mereu am luat în derâdere expresia asta, oricât de bună ar fi fost mâncarea comandată. Doar că de data asta s-a întâmplat. Și am mâncat niște ciorbeee… că doar suntem români. Plus o varietate bună de feluri de alte rețete… În fine. Și nu m-am putut abține și am zis că trebuie să îl felicit pe bucătar. Și așa l-am cunoscut pe bucătarul hotelului, Silviu Cătălin Cojocaru, dar și pe soția lui, Margareta, bucătăreasă și ea. Cei doi sunt căsătoriți de 7 ani.

Silviu Cătălin Cojocaru este originar din Dărmănești iar din 2006 a lucrat ca bucătar în restaurantele și hotelurile Ministerului de Interne din toată țara. „Am început să practic meseria de bucătar mai serios după ce m-am liberat din armată. În armată am avut un mentor foarte bun, un bucătar foarte experimentat care m-a luat sub ocrotirea sa și am început să prind drag de bucătărie”, a povestit Silviu Cojocaru. Au urmat perioade de specializare dar și experiențe prin foarte multe restaurant din țară dar și din Spania, Germania, Italia, așa că nu e specialist doar în bucătărie românească.

Interesant este că Silviu a urmat în localitatea natală cursurile Liceului Tehnologic Dărmănești, unde a făcut școala de…sudori. Doar că destinul, după cum se vede, i-a rezervat cu totul altceva. Acum lucrează cu contract, pe perioade determinate în diferite hoteluri și restaurante, în vara lui 2026 bucurând oaspeții hotelului Balada-Carmen Tower din Saturn.

Margareta e din zona Brașovului și l-a întâlnit pe Silviu…în bucătărie. Nu s-au duelat. Dimpotrivă, s-au susținut și chiar au făcut un cuplu. Cei doi s-au gândit și la variant deschiderii unui restaurant propriu, dar toate taxele și dările din ziua de azi îi cam sperie. Așa că acum așteaptă încheierea contractului pe litoral, în septembrie, după care revin acasă, la Dărmănești.

Un bărbat a fost atacat de un urs în cursul zilei de 4 august 2026, într-o zonă împădurită din satul Scutaru, fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale, după intervenția autorităților.

Potrivit Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău, un echipaj de jandarmi a fost redirecționat printr-un apel la numărul unic de urgență 112 către zona împădurită „Dobrele”, unde fusese semnalat incidentul.

La fața locului au intervenit jandarmii, primarul localității și un echipaj medical. Victima a fost coborâtă din zona împădurită de persoanele care o însoțeau, până în zona „Buciaș”, unde a fost preluată de echipajul medical și transportată la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Municipal Onești pentru acordarea îngrijirilor de specialitate.

Conform jandarmilor, ursul s-a retras ulterior în pădure, fără a mai reprezenta un pericol imediat pentru populație.

După încheierea intervenției, forțele de ordine au verificat zona și au desfășurat activități de informare a locuitorilor cu privire la măsurile de prevenire și comportamentul recomandat în cazul întâlnirii cu animale sălbatice.

Pictorul naiv Ioan Măric nu mai are nevoie de niciun fel de prezentare. El însuși este un personaj iar lucrările sale au împânzit de-a lungul timpului numeroase expoziții din țară și străinătate. Pânzele lui Măric au reușit deopotrivă să atragă admirație pentru stilul inconfundabil dar și pentru personajele hilare inspirate din peisajul satului românesc. În cele ce urmează, vă prezentăm un interviu cu pictorul băcăuan care a reușit cu modestie să se impună într-o lume de poveste.

– Bădiță Ioan Măric, sunteți recunoscut drept unul dintre cei mai mari pictori de artă naivă din România. Totuși, parcursul dumneavoastră profesional este absolut fascinant și neobișnuit. Ați demonstrat că niciodată nu este prea târziu pentru a-ți urma visul. Când ați absolvit, mai exact, facultatea și cum a fost acea experiență la o vârstă la care alții aleg să se odihnească?

– Înainte de toate eu am fost om al muncii; am lucrat ca mecanic agricol și maistru timp de zeci de ani la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Bacău. Însă pictura a rămas marea mea pasiune, o „chemare” de care nu am putut scăpa. Deși făcusem Școala de Arte din Bacău alături de maestrul Ilie Boca, mi-am dorit și o diplomă recunoscută oficial în domeniu. Așa am ajuns ca în 2017, la vârsta de 72 de ani, să finalizez studiile la Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, la specializarea Pedagogia Artelor Plastice. A fost o etapă extraordinară din viața mea, pe care regizorul Copel Moscu a surprins-o în documentarul „Comoara naivă”. Tinerii mei colegi de facultate îmi spuneau cu drag „Bădiță”, iar eu am vrut să le demonstrez tuturor că spiritul artistic nu ține cont de anii din buletin.

– Rămânem tot în zona recordurilor și a ineditului. În ultimii ani, călătorii care au trecut prin Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău au avut parte de o surpriză monumentală semnată de dumneavoastră. Despre ce expoziție a fost vorba și ce s-a sărbătorit acolo?

– A fost o realizare care mi-a umplut inima de bucurie! Am organizat chiar în incinta aeroportului din Bacău o expoziție intitulată „Arta naivă «zboară» în toată lumea”. Piesa de rezistență a fost lucrarea mea uriașă numită „Nașterea Domnului”, o pânză de 10 metri lungime și 3,5 metri înălțime. Am muncit la ea nu mai puțin de șase ani, iar efortul a fost răsplătit prin omologarea oficială în Cartea Recordurilor (Guinness World Records) cu recordul național pentru cea mai mare pictură realizată în acril și temperă. Călătorii care treceau prin aerogară se opreau fascinați, făceau fotografii și luau cu ei, în toate colțurile lumii, o bucățică din lumina și optimismul satului nostru.

– Lucrările dumneavoastră emană mult umor, tradiție și viață rurală. Cât de departe a „zburat” pictura dumneavoastră? Care sunt cele mai importante repere din expozițiile dumneavoastră internaționale?

– Satul meu de baștină, Luncani din județul Bacău, a reușit să treacă granițele tuturor continentelor! De-a lungul timpului, am strâns peste 200 de expoziții personale și am participat la mai bine de 1.000 de expoziții de grup. Am ajuns să-mi expun lucrările în locuri la care nici nu îndrăzneam să visez pe vremea când eram copil și desenam la lumina lămpii cu gaz: în Parlamentul European de la Bruxelles și Strasbourg, la saloanele de artă naivă din Franța (la Verneuil-sur-Avre), Italia sau Belgia, și chiar în destinații îndepărtate precum Cuba, Brazilia, Japonia, SUA sau America Latină. Peste tot în lume, publicul a fost cucerit de personajele mele disproporționate, dar pline de vitalitate, lucru care i-a determinat pe unii critici să mă numească „Bădița Chagall”.

– Pentru cei care vor să vă cunoască mai bine rădăcinile, spuneți-ne câteva date biografice. De unde vă luați inspirația pentru acele scene pline de ironie și haz?

– Ziua mea de naștere este 12 octombrie 1945, iar locul natal este satul Luncani din județul Bacău, așa cum v-am spus. Întreaga mea sursă de inspirație este satul românesc tradițional, cu toate legendele, glumele, proverbele și strigăturile sale. Copil fiind, mergeam cu mama la șezători sau clăci și ascultam fascinat poveștile bătrânilor din sat. Deși acum locuiesc la oraș, în Bacău, mă reîntorc mereu în mijlocul iarmaroacelor, al târgurilor și chiar în crâșmele rurale. Acolo, la o cană de vorbă, oamenii sunt autentici, folosesc vorbe pline de duh și își tachinează vecinii. Eu rețin toate aceste detalii și apoi transpun „gura satului” direct pe pânză. Îmi place să le dau viață personajelor mele și, prin intermediul umorului, să corectez micile ridicularități ale firii umane. La vârsta de șapte ani pictam coșurile la căruța bunicului care era fierar, dădeam câte o dungă albă ca să lucească.

– Bădiță Ioan Măric, criticii de artă și specialiștii v-au pus etichete mari. Unii vă numesc „Chagall al României”, alții vă compară cu marii dadaiști sau spun că sunteți un fenomen unic. Cum vă raportați dumneavoastră la toate aceste laude academice?

– Mă simt măgulit când experții folosesc cuvinte atât de alese pentru creațiile mele, însă în sinea mea eu rămân același Ioan simplu din Luncani. Sincer să fiu, când am fost comparat prima dată cu Marc Chagall, nici nu știam exact cine este! După ce m-am documentat și i-am văzut tablourile cu oameni și animale care plutesc deasupra caselor, am zâmbit și mi-am zis: „Uite, și artistul acesta a fost un pic mai rebel și șturlubatic, la fel ca mine!”. Singura diferență este că zborul din picturile mele își trage seva din basmele noastre populare și din candoarea lumii rurale. Titlul de „fenomen” mă onorează, însă abordarea mea este una simplă: eu nu caut să copiez fidel realitatea, ci aleg să o povestesc prin intermediul culorilor.

– Domnule Ioan Măric, puțini artiști au privilegiul ca o școală să le poarte numele încă din timpul vieții. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această recunoaștere și ce mesaj le transmiteți elevilor care învață într-o instituție ce vă poartă numele?

– Eu n-am alergat niciodată după nume. Am alergat după culoare, după lumină și după adevărul din om. Că o școală îmi poartă numele… asta mă face să-mi scot pălăria în fața copiilor, nu să-mi umflu pieptul. Numele nu-i medalie, îi datorie.

Dacă vreun copil care intră pe poarta acelei școli va pune mâna pe un creion și va îndrăzni să deseneze un vis, atunci înseamnă că numele meu și-a găsit rostul. Eu am fost și rămân un om de la țară: am învățat că pomul nu se laudă cu fructele lui, ci le lasă să vorbească. Așa și cu mine. Mai bine să vorbească tablourile decât Ioan Măric.

– Tablourile dumneavoastră au o dinamică aparte. Personajele au ochii mari, expresivi, iar formele sunt adesea asimetrice, distorsionate intenționat. De ce alegeți să pictați lumea în acest fel?

– Dacă aș reda totul perfect, am vorbi despre fotografie, nu despre artă naivă! Le pictez ochii atât de mari pentru că ei sunt oglinda sufletului – acolo vezi dacă un om este bun, șmecher sau pus pe glume. Iar în ceea ce privește formele asimetrice… în realitate nimeni nu este perfect. Unii au nasul mai proeminent, alții au mâinile muncite și aspre de la lucrul câmpului. Eu aleg să scot în evidență aceste trăsături tocmai pentru a sublinia personalitatea fiecăruia. Spre exemplu, dacă am de pictat un om care pleacă amețit de la cârciumă, nu îl pot desena drept ca o lumânare; îl fac strâmb, ca să se simtă cum se clatină lumea cu el!

– Domnule Ioan Măric, personajele din tablourile dumneavoastră par vii, pline de năzbâtii și de emoție. Cum reușiți să intrați în pielea lor? Deveniți, pentru o vreme, la fel de sturlubatic și de liber ca ele?

– Categoric! Dacă aș rămâne doar eu, în fața șevaletului, tabloul ar fi mut. De aceea, mă las purtat de personaj. Devin și eu sturlubatic, îi împrumut zâmbetul, privirea, uneori chiar și nebuniile lui frumoase. Zbor odată cu el, mă joc, mă mir, mă bucur de lume prin ochii lui. Cred că pictorul trebuie să uite pentru câteva ceasuri cine este și să trăiască în pielea personajului. Numai atunci culorile încep să vorbească, iar tabloul capătă viață

– Se știe că arta naivă folosește culori extrem de vii, aproape electrizante. Cum vă alegeți paleta de culori și ce materiale preferați în atelier?

– Satul românesc nu este deloc monoton sau gri, ci reprezintă o adevărată explozie cromatică! Gândiți-vă la nuanțele covoarelor țesute la război, la straiele populare sau la florile de câmp. Eu folosesc culori pure și stridente: roșu intens, albastru de Voroneț sau galbenul soarelui. Lucrez adesea în acrilic și temperă, dar și în ulei, pe pânză, carton sau lemn, în funcție de povestea pe care vreau să o transmit. Îmi doresc ca tablourile mele să aducă lumină în încăperile în care sunt expuse. Dacă o persoană privește o lucrare de-a mea și începe să zâmbească, înseamnă că am ales culorile potrivite.

– De-a lungul carierei, ați adunat numeroase premii și distincții importante. Există vreo distincție care vă este cea mai dragă sufletului?

– Toate premiile obținute îmi sunt dragi, ca niște copii, însă cele mai emoționante sunt cele care mă leagă direct de comunitate. Am primit titlul de „Cetățean de Onoare” al municipiului Bacău, dar și al comunei Mărgineni, de care aparține satul meu natal, Luncani. Să fii recunoscut și apreciat de ai tăi este cea mai mare împlinire profesională. Desigur, și distincțiile primite la festivalurile internaționale din Franța sau Italia îmi demonstrează că umorul și tradițiile noastre moldovenești au un limbaj universal. Nu ai nevoie de traducător pentru a înțelege bucuria unei nunți sau a unei șezători de la noi.

– Bădiță Ioan Măric, ați absolvit Facultatea de Arte cu specializarea în Pedagogie. Cum se împacă spiritul liber al unui artist naiv cu rigoarea predării? Ce le transmiteți copiilor și tinerilor care vor să învețe de la dumneavoastră?

– Când merg în fața copiilor, nu le impun reguli stricte sau linii perfect drepte. Sfatul meu pentru ei este mereu același: „Lăsați-vă sufletul să vă ghideze mâna!”. În arta naivă nu există noțiunea de greșeală. O casă strâmbă sau un picior mai scurt nu înseamnă un eșec, ci oferă originalitate și personalitate lucrării. Îi îndrum să își prețuiască originile, să își deseneze bunicii, animalele din gospodărie și jocurile din copilărie. Tehnica academică își are rolul ei, însă pedagogia mea se bazează pe libertate totală și pe menținerea inocenței din fiecare copil. Asta am căutat să învăț la facultate: cum să nu le distrug micilor artiști bucuria pură de a picta.

– Multe dintre tablourile dumneavoastră au titluri extrem de savuroase, cum ar fi: „Gura satului”, „La cireșe”, „Păpăuda” sau „Soacra și nora”. Cum se naște un tablou? Vine mai întâi ideea titlului sau povestea se scrie direct pe pânză?

– De cele mai multe ori, titlul și povestea apar în mod simultan, ca doi frați. Uneori văd sau îmi amintesc o scenă cotidiană – cum ar fi două precupețe care se ceartă în piață pentru un loc de vânzare – și pe loc îmi vine în minte titlul: „Zâzania”. Alteori, pornesc pur și simplu de la o zicală veche românească. Încep să schițez personajele direct pe pânză, le pun în ipostaze amuzante și, pe măsură ce adaug culorile, întreaga poveste prinde viață. Pânza mea devine asemenea unei scene de teatru unde eu îndeplinesc toate rolurile: regizor, scenograf și actor.

– Trăim într-o epocă a tehnologiei, a ecranelor și a artei digitale. Cum vedeți viitorul artei naive românești în această lume modernă? Mai are ea loc în inimile oamenilor?

– Cu siguranță are loc! Cu cât societatea devine mai tehnologizată și mai distantă, cu atât oamenii vor căuta mai mult căldura, simplitatea și lucrurile autentice. Tabletele sau calculatoarele pot genera imagini perfecte, însă le lipsește sufletul, mirosul specific de vopsea și amprenta unică a degetelor artistului pe pânză. Arta naivă este precum o gură de aer curat de la țară. Atâta timp cât vor exista oameni care vor dori să își amintească de anii copilăriei, de mirosul cozonacilor din cuptorul bunicii și de ulițele satului, arta naivă nu va dispărea. Ea reprezintă memoria vie a poporului nostru.

– Ați trecut de pragul de 80 de ani cu o energie și o poftă de viață de admirat. Care sunt planurile dumneavoastră pentru viitorul apropiat? La ce proiecte mai lucrează acum Bădiță Ioan Măric?

– Eu nu pot să stau fără să fac nimic! Dacă nu am pensula în mână, simt că nu pot respira. Lucrez în fiecare zi și pregătesc noi expoziții, deoarece invitațiile continuă să vină atât din țară, cât și de peste hotare. În prezent, sunt implicat în Proiectul Național Cultural „Ziua Limbii Române”, care se va desfășura aici, în Moldova noastră, în zonele Neamț și Suceava. Mă bucur nespus să fac parte din acest demers deoarece limba română este cea mai frumoasă expresie a sufletului nostru și merită celebrată prin cultură. Mai am multe idei și multe culori de așezat pe pânză. Dorința mea este simplă: Dumnezeu să-mi dea sănătate, să am pânze curate și vopsele pline de viață. Atât timp cât voi avea mintea limpede și mâna sigură, voi continua să pictez esența satului românesc, convins că fiecare tablou păstrează vie identitatea neamului nostru.

– Pe final, dacă aveți un sfat pentru tinerii care doresc să urmeze această cale.

– Cu mult drag! Tinerilor din ziua de azi le transmit un singur sfat: dacă simțiți că v-a cuprins pasiunea pentru pictură, nu renunțați! Puneți mâna pe pensulă fără să vă pese de prejudecățile celor din jur sau de vârsta pe care o aveți!

Primăria Municipiului Bacău va inaugura oficial, sâmbătă, 8 august, noua Promenadă a Bistriței, printr-un program de evenimente desfășurate pe parcursul întregii zile, care va include demonstrații sportive, expoziții de artă, tururi ghidate și recitaluri muzicale.

Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Bacău, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, care a precizat că vizitatorii vor putea participa la activități dedicate tuturor categoriilor de vârstă.

Programul va debuta cu o expoziție permanentă alcătuită din 35 de fotografii și lucrări reprezentând municipiul Bacău, reproduceri după creațiile artistului Zidart, care vor rămâne expuse pe promenadă pe tot parcursul anului 2026.

Între orele 08:30 și 11:00, sportivii secțiilor de gimnastică și judo ale CSM Bacău vor susține demonstrații și activități sportive în zona garajului nautic din apropierea Centrului de Cultură „George Apostu”.

Începând cu ora 16:00, publicul va putea vizita, alături de un ghid, muzeul în aer liber al Centrului de Cultură „George Apostu”, unde vor fi organizate expoziții de benzi desenate, grafică și lucrări realizate de elevi în cadrul atelierelor desfășurate la muzeu.

De-a lungul promenadei vor fi expuse și lucrări de pictură, grafică și sculptură realizate de elevii și profesorii Colegiului Național de Artă „George Apostu”.

Programul artistic va continua de la ora 17:00, cu recitaluri de jazz, muzică de cameră, un spectacol susținut de Ansamblul de percuționiști „Spirit” și o demonstrație muzicală la handpan. Seara, între 19:00 și 21:00, atmosfera va fi întreținută de DJ Zvan.

Potrivit primarului, al doilea tronson al Promenadei Bistriței va rămâne deschis pentru plimbări și pentru circulația bicicletelor pe întreaga durată a evenimentului.

Inaugurarea marchează finalizarea unuia dintre cele mai importante proiecte recente de amenajare a spațiului public din municipiul Bacău, autoritățile locale invitând locuitorii să participe la evenimentele organizate cu această ocazie.

Pompierii militari băcăuani au intervenit, în cursul serii de miercuri, pentru stingerea a două incendii izbucnite la locuințe din comunele Prăjești și Mărgineni. În timp ce primul eveniment s-a soldat doar cu pagube materiale, cel de-al doilea s-a încheiat cu rănirea unei persoane, transportată la spital.

Primul incendiu a fost semnalat în satul Prăjești, comuna Prăjești, unde flăcările au cuprins acoperișul unei locuințe. Pentru intervenție au fost mobilizate două autospeciale de stingere cu apă și spumă, autoscara mecanică și autofreza din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău, fiind solicitat și sprijinul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Prăjești.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta la acoperișul casei. Pompierii au reușit să lichideze focul, însă aproximativ 120 de metri pătrați din acoperiș au fost distruși de flăcări. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

În aceeași seară, un alt incendiu a izbucnit la o locuință din satul Barați, comuna Mărgineni. La fața locului au intervenit o autospecială de stingere din cadrul Punctului de Lucru Parincea, o autofreză, o autospecială de primă intervenție și comandă din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău, precum și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Bacău.

În urma incendiului, o persoană care prezenta arsuri a fost evaluată de echipajele medicale și transportată la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Flăcările au afectat aproximativ 150 de metri pătrați, fiind cuprinse de incendiu locuința și două anexe gospodărești. Incendiul a fost lichidat, iar pompierii au continuat intervenția pentru înlăturarea efectelor negative și stabilirea cauzei probabile de producere a incendiului.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bacău desfășoară cercetări pentru a stabili împrejurările în care s-au produs cele două incendii.

Polițiștii băcăuani desfășoară căutări pentru găsirea unei minore de 11 ani din comuna Parava, după ce aceasta a plecat voluntar de la domiciliu și nu a mai revenit.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, este vorba despre Neculcia Andreea Elena, în vârstă de 11 ani. Dispariția a fost sesizată după ce fata a plecat de acasă, iar până în prezent nu a mai putut fi contactată.

Conform semnalmentelor transmise de polițiști, minora are aproximativ 1,30 metri înălțime, ochi căprui și păr șaten, lung.

La momentul dispariției era îmbrăcată cu un tricou alb, pantaloni scurți negri și purta șlapi albaștri.

Polițiștii fac apel la cetățenii care pot oferi informații despre locul în care s-ar putea afla minora să contacteze de urgență Poliția Municipiului Bacău, la numărul 0234.202.056, Dispeceratul IPJ Bacău, la 0234.202.000, sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Autoritățile continuă verificările pentru depistarea fetei și îndeamnă orice persoană care deține informații relevante să le comunice cât mai rapid polițiștilor.

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea susține că administrațiile din comunele Filipeni și Stănișești demonstrează că fondurile europene pot produce schimbări semnificative chiar și în localitățile cu resurse financiare limitate, dacă sunt gestionate de administrații eficiente.

Dragoș Benea a arătat că a participat la inaugurarea Centrului Comunitar Integrat din Filipeni, investiție realizată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Potrivit acestuia, noua investiție va asigura servicii medicale și sociale moderne, va îmbunătăți activitatea administrativă și va contribui la dezvoltarea serviciilor destinate educației și comunității.

Liderul social-democrat a apreciat activitatea primarului Rodica Ambrosie, afirmând că administrația locală a reușit, după anul 2016, să schimbe direcția de dezvoltare a comunei și să lase în urmă proiectele controversate asociate fostelor administrații liberale.

Referindu-se la comuna Stănișești, Dragoș Benea a evidențiat două proiecte pe care le consideră unice la nivelul județului Bacău. Primul vizează reabilitarea energetică a aproximativ 350 de locuințe și dotarea acestora cu panouri fotovoltaice, printr-o finanțare PNRR de circa 8 milioane de euro, investiție despre care afirmă că nu presupune costuri pentru proprietari și contribuie la creșterea independenței energetice a gospodăriilor.

Al doilea proiect este realizarea unei platforme moderne pentru colectarea și valorificarea gunoiului de grajd, finanțată din fonduri europene cu aproximativ un milion de euro și prezentată drept o investiție care respectă cele mai exigente standarde de protecție a mediului. Tot la Stănișești a fost finalizat și un centru de servicii medicale, realizat cu finanțare europeană și deja pus la dispoziția locuitorilor.

În mesajul său, europarlamentarul PSD a susținut că aceste investiții confirmă capacitatea administrațiilor conduse de primarii Rodica Ambrosie și Bogdan Popa de a atrage și implementa proiecte europene cu impact direct asupra calității vieții locuitorilor.

Totodată, Dragoș Benea a criticat actualele măsuri guvernamentale promovate de premierul Ilie Bolojan, pe care le consideră nefavorabile administrațiilor locale, și a transmis că Partidul Social Democrat va continua să sprijine primarii pe care îi consideră performanți în gestionarea proiectelor de dezvoltare.

Potrivit europarlamentarului, Filipeni și Stănișești reprezintă exemple că investițiile europene pot accelera dezvoltarea comunităților rurale atunci când sunt însoțite de o administrație locală eficientă.

Trei jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău au fost distinși de Ministerul Afacerilor Interne cu Diploma de Merit, în semn de apreciere pentru profesionalismul, curajul și rezultatele deosebite obținute în activitate.

Distincțiile au fost acordate cu prilejul Zilei Ministerului Afacerilor Interne, făcând parte din cele 35 de diplome oferite la nivel național. În cadrul unei ceremonii organizate la sediul inspectoratului, diplomele au fost înmânate de prim-adjunctul inspectorului-șef al IJJ Bacău, colonelul Mihai Munteanu.

Printre cei recompensați se numără plutonierul adjutant Marius Cociaș și plutonierul adjutant-șef Ștefan Florea, apreciați pentru intervențiile prompte în situații de urgență și pentru sprijinul acordat persoanelor aflate în dificultate, inclusiv prin acordarea primului ajutor până la sosirea echipajelor specializate.

Cea de-a treia Diplomă de Merit a fost acordată plutonierului adjutant-șef Fanică Călin Adam, remarcat pentru integritatea și probitatea morală demonstrate atât în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cât și în afara acestora, precum și pentru rezultatele profesionale obținute de-a lungul carierei.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, diplomele, semnate de ministrul Cătălin Predoiu, au fost acordate „în semn de profund respect și recunoștință pentru curajul, profesionalismul și spiritul de sacrificiu în slujba siguranței comunității și pentru modul exemplar în care și-au îndeplinit datoria față de cetățeni și de țară”.

Conducerea Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău i-a felicitat pe cei trei subofițeri, subliniind că distincțiile reprezintă o recunoaștere a dedicării și profesionalismului de care dau dovadă jandarmii băcăuani în misiunile desfășurate în sprijinul comunității.