Onestiul a gazduit Campionatului National de gimnastica rezervat junioarelor. Cele mai bune gimnaste (junioare I, junioare II si junioare III), de la puternicele cluburi CNS Cetate Deva, Steaua Bucuresti, CSS Dinamo Bucuresti, Farul Constanta, CSM Onesti dar si de la CSS G Focsani, CSS Sibiu, SCM Bacau, CSS Galati, CS “Nadia Comaneci” Onesti, CSM Bârlad au oferit un frumos spectacol sportiv in lupta pentru cucerirea primelor locuri pe podiumul de premiere. In intrecerile pe echipe de la junioare III gimnastele de la CSM Onesti s-au clasat pe a treia treapta a podiumului cu un total de 206 puncte. Echipa a fost formata din gimnastele Monica Negru, Laura Iacob, Daniela Dumitrascu, Gabriela Ababei si Alexandra Pârghie. La junioare III pe primul loc s-a clasat CNS Cetate Deva iar pe locul 2, CS Farul Constanta 1. Onestencele au obtinut o deosebita performanta la individual compus, la junioare III (nivelul 3), Laura Iacob s-a clasat pe primul loc iar Daniela Dumitrascu, pe locul 2, disputa dintre cele doua gimnaste fiind foarte dârza la probele din concurs. La junioare III (nivelul 4), Alexandra Pârghie s-a clasat pe locul 12 in timp ce Gabriela Ababei (CSM Onesti) a ocupat locul 19, iar Ana Maria Mandache (SCM Bacau), s-a clasat pe locul 20. La junioare II podiumul a fost ocupat in intregime de gimnastele de la CNS Cetate Deva iar la junioare I, in fata altor redutabile gimnaste care se pregatesc la Deva, au evoluat bine gimnastele Stefania Orzu si Silvia Zarzu (de la CSM Onesti) , Diana Teodoru (SCM Bacau) si Mirela Gradinaru, de la Colegiul Sportiv “Nadia Comaneci”. Prezent la Sala Polivalenta “Nadia Comaneci” la aceasta competitie, prof. Corneliu Agop, coordonatorul sectiei de gimnastica de la SCM Bacau ne-a declarat:”Comparativ cu alte editii, la acest campionat national de gimnastica (pe echipe), al junioarelor s-au prezentat mai multe echipe, cu gimnaste bine pregatite. In mod deosebit remarc gimnastele de la CSM Onesti, care se pregatesc la Deva, Stefania Orzu si Silvia Zarzu, care au facut un progres deosebit, executând exceptional exercitii cu dificultate foarte mare. Imbucurator este si faptul ca sectii de gimnastica ce in urma cu câtiva ani nu aveau cu ce iesi la concursuri, acum la Onesti au avut evolutii bune”.
Handbal, juniori lll/ Interul Ionut Broasca dezvaluie reteta câstigarii titlului national cu CSM 2010:
E cel mai bun inter dreapta din tara la categoria sa de vârsta. O spun evolutiile din teren, o confirma specialistii. Nu intâmplator, Ionut Broasca a fost inclus, alaturi de alti doi coechipieri de la CSM 2010 Bacau, portarul Vladut Rusu si extrema Stefan Bogdan Cernat, in echipa ideala a turneului final al CN rezervat juniorilor 3. Un turneu final pe care CSM 2010 si l-a adjudecat intr-o maniera categorica: cinci jocuri, tot atâtea victorii. Si toate la o diferenta de peste zece goluri! Aportul lui Broasca a fost consistent. Cu 38 de goluri marcate la turneul final, interul dreapta s-a dovedit principalul realizator al echipei antrenate de Gabriel Armanu si Ionel Gârlescu. „Ionut este un jucator cu calitati notabile. Are fizic, viteza si, in plus, este stângaci, ori, dupa cum se stie, stângacii sunt mai rari”, a declarat Gabi Armanu, el insusi un stângaci de temut in perioada in care activa ca jucator. Pentru Ionut Broasca titlul de campion reprezinta un succes de prima marime, dar si o obligatie: „Trebuie sa mentinem stacheta ridicata, chiar daca din toamna trecem cu totii la juniori ll”.
– Ionut, ati avut victorii pe linie in aceasta editie campionat. A existat si vreun moment mai dificil?
– Noi am fost mereu in priza, incercând sa facem in asa fel incât si cel mai dificil meci sa devina usor. Vreun moment cu adevarat dificil nu cred sa fi fost. Poate finala cu Baia Mare sa fi necesitat un plus de concentrare, insa, dupa cum s-a vazut, partida a curs mereu in directia dorita de noi.
-Putem vorbi despre vreun secret al acestui titlu?
-Pai, foarte multa munca, inainte de toate. Si o disciplina tactica desavârsita: stam si-n cap daca asta ne cere antrenorul.
-Apropo, in finala cu Minaur ai fost tinut om la om de Pavel Sângerozan si am observat ca, in dese rânduri, Gabi Armanu ti-a cerut sa nu sprintezi, ci sa ramâii in plasa adversarului direct.
-Asa cum va spuneam: daca astea sunt indicatiile, le respecti, n-ai ce sa faci.
-Dar tu cum te simti atunci când ti se cere, practic, sa refuzi jocul?
-E frustrant, insa atunci când avest lucru este in beneficiul echipei, te conformezi. Daca sunt mai putini oameni pe semicerc, atunci apar spatii mai mari, iar echipa aflata in atac se afla in avantaj. Avem la dispozitie o varietate de scheme in acest sens, plus ca apare si varianta driblingului…
-Ai vreun jucator preferat?
-Stângaciul de la Veszprem (n.r. Laszlo Nagy) si Cristi Ghita.
-Unde te vezi, hai sa spunem peste zece ani?
-La Stiinta! Si, daca va fi sa fie, dupa Stiinta imi doresc o echipa mare din Germania sau Franta.
A început reconstructia podului de la Lespezi!
Pentru câteva clipe, influentat si de stirile T.V. despre puhoaie, am crezut ca sunt victima dragului cântecel pe care mi-l fredona doamna educatoare la gradinita: „Podul de piatra s-a darâmat./ A venit apa si l-a luat. / Vom face altul, pe mal, în jos,/ Altul mai trainic si mai frumos”. Apoi, dupa ce-am vazut ca si altii holbau ochii a mare surprindere, mi-am zis ca nu e ca-n cântecel, ci realitate curata. Oameni buni, dupa vreo cinci, sase ani de jenante promisiuni, ezitari si dus cu presul portocaliu, dar si cu presul mai nou – daca nu cumva Timpul îmi joaca feste – podul de la Lespezi (în definitiv, un amarât de pod, de câtiva metri lungime, dar aruncat pe D.N. 15, cale rutiere importanta, batuta cândva si de plaiesii lui stefan cel Mare si Iubitor – a fost sfarâmat, lucrarile de reconstructie au început! Am vazut cu ochii personali minunea asta si m-am gândit ca nici poetul care scria „Minuni în lumea asta nu vaz a se mai face” e putin depasit. Minunea a prins chip! Minunea de la Maglavit e la degetul mic. Am vazut doua excavatoare si un buldozer pline de viata, o bascualanta era, si ea, turata în regim de santier viu.
Devenit subiect de comedie – cu indicatoare rutiere care se adresau melcilor, cu pancarte care-si scuipau voiniceste bojocii demagogici din toate zarile politice, cu soferi care încalcau cu veselie codul rutier expus pe el într-o varianta de Sapânta, cu interpelari în Parlament si epistole rugatoare catre somnolentii ministri – podul, care i-a obligat pe soferii cu bun simt sa ocoleasca prin Roman, Piatra Neamt, Buhusi, ca sa ajunga, de pilda, la ferma avicola de lânga el, a fost, în sfârsit, darâmat. Speram ca nu va urma o noua comedie: taraganarea lucrarilor. Totul depinde de alimentarea cu parale. Una peste alta, am ajuns de râsul lumii curcilor. Nu doar a celor de la Avicola” din vecinatate, care râd de câteva zile de parca au scapat de concurenta cailor în salam, ci a curcilor mapamondiste, vreau sa zic. La americani, un asemenea pod – pentru care noi ne chinuim vreo doua cincinale de economie de piata originala, ca sa-i taiem panglicuta electorala – este realizat într-o singura zi. Daca nu va vine a crede, Discovery va poate convinge.
Trei milioane de lei pentru modernizare
Guvernul a alocat, saptamâna trecuta, aproape 3 milioane de lei (30 de miliarde de lei vechi) pentru reabilitarea podului de la Gârleni. Mai exact, a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenti lucrarii de interventii „Consolidare si reparatii pod pe DN 15, km 358+315, peste pârâul Bistricioara la Gârleni”, obiectiv situat in judetul Bacau. Valoarea totala a investitiei este de 2.998.000 lei si va fi acoperita din imprumutul contractat la Banca Europeana pentru Investitii, asigurat conform prevederilor OUG 64/2007.
Fara emotii + simpla prezenta = promovare proba a doua la BAC
Cei in jur de 5.000 de candidati inscrisi la sesiunea de vara a Bacalaureatului trec, incepând de ieri, 17 iunie, prin emotiile celei de a doua probe de examen – respectiv evaluarea competentelor digitale, care se certifica prin calificative si nu prin note. Conform calendarului de organizare, proba a doua va fi sustinuta de absolventii de liceu pâna vineri inclusiv.
Absolventii de liceu sunt in aceasta saptamâna din nou in examen. Acestia sustin proba a doua de Bacalaureat – evaluarea competentelor digitale. Fiecare centru de examen si-a stabilit criteriile de intrare a candidatilor in salile de examinare, pe clase si in ordinea alfabetica. Frauda sau tentativa de frauda duc la eliminarea candidatului din examen. In functie de gravitatea faptei, acesta nu va mai avea dreptul de a participa la acest examen decât dupa doua sesiuni. Exista insa si posibilitatea de a se reinscrie sesiunea urmatoare, dar totul depinde de decizia presedintelui de comisie.
Doar Office 2010 si doua fise de lucru
Intrarea candidatilor in salile de examen a inceput la ora 12.00. Cei care au prezentat certificatul ECDL (Permisul european de conducere a computerului ce atesta faptul ca detinătorul a promovat 7 module, care evalueaza competenta de baza in utilizarea unui computer personal si in folosirea aplicatiilor intâlnite in activitatile curente, n.r.) au echivalat proba si nu a mai fost nevoie sa sustina testarea in sine. Examenul a constat in doua testari – una de 15 minute de acces pe internet cu verificarea cunostintelor de navigare si una de 75 de minute tip test, de verificare a cunostintelor privind utilizarea Office. „Au fost ceva emotii pentru ca in ultimul moment s-a stabilit ca va fi Office 2010, iar noi stiam de Office 2005 si 2007. Dar in final totul a fost bine. Poate chiar mai usor. A fost la fel cu ce am lucrat la clasa”, ne-a declarat un candidat care abia iesise din centrul de examen.
Certificate, nu note
La aceasta proba, la fel ca si la celelalte probe orale, elevii nu primesc note, ci un punctaj care indica un nivel de competenta. Simpla prezenta in examen inseamna promovare. Certificarea cu atestat de promovare se face fara nivel (punctaj 0) sau cu nivel incepator, nivel mediu, nivel avansat si nivel experimentat (punctaj maxim de 100).
Un elev care nu se prezinta la probele orale de la bacalaureatul 2013 poate participa la probele scrise, insa nu poate promova examenul de bacalaureat. Urmatoarea proba este cea de evaluarea a competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala, iar probele scrise incep pe 1 iulie.
Candidatii au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la examen sunt conditionate de achitarea unor taxe. Probele promovate în sesiunile anterioare sunt recunoscute.
Calatorii vor la Autogara, firmele fug de ea
Cetatenii care fac naveta pe ruta Margineni – Bacau s-au plâns ca autobuzele nu mai trag, de la o vreme, in Autogara si ca sunt nevoiti sa astepte in ploaie sau in arsita sosirea masinii. E vorba de vechea Autogara Bacau, care apartine acum SC Transport Bistrita SA. Gelu Botezatu, reprezentantul societatii, arata ca, intr-adevar, KAM SRL, care face curse spre Margineni, „pleaca acum de pe Bd. Unirii sau de pe str. Vadu Bistritei, desi este obligata, prin lege, sa aiba statie de plecare intr-o autogara autorizata si are un contract cu noi.” Vasile Cojan, patronul KAM SRL, arata ca lucrurile stau altfel: „Eu am contract cu Autogara Massaro. Contractul cu Transport Bistrita a expirat si nu a mai fost reinnoit, asta e tot!” Cetatenii sustin ca au sesizat Consiliul Judetean (CJ) Bacau, dar acesta nu si-a facut datoria. Si reprezentantul Transport Bistrita SA a anuntat CJ Bacau. Mihai Pulpea, consilier in cadru compartimentului „Transport judetean”, afirma ca nu a primit nicio reclamatie, mai mult, nici nu e atributia CJ Bacau sa verifice aceste aspecte.
„Nu se mai poate asa!”
Cauzele care au dus aparitia acestui conflict sunt, explica reprezentantul KAM SRL, conditiile inadecvate si tariful mare: „Autogara e supraaglomerata, nu este loc suficient! Nu se mai poate asa! Eu am discutat cu ei si i-am rugat sa renegociem pretul, dar nu au vrut. Nu sunt singurul in aceasta situatie, mai sunt 3-4 firme care au renuntat.” Vasile Cojan afirma ca, la 39 de curse pe zi, câte are autorizate, dadea zeci de milioane si nu primea nimic in schimb, autobuzele nefiind in siguranta. El arata ca nu se afla in culpa: legea prevede ca esti obligat „sa inchei contract cu o autogara, dar nu spune cu o anumita autogara”, norma pe care a respectat-o. „Cei din Margineni trebuie sa stie ca se pot urca in statia de la Catedrala, a declarat Vasile Cojan. Avem doua statii in Bacau, la Catedrala si pe strada Energiei la dus, iar la intors, pe Energiei si la Parcul Trandafirilor. Autobuzul nu e sala de asteptare, sa stai pe scaun, sa manânci cirese si sa arunci sâmburii pe jos! Probabil ca asta l-a deranjat pe cetateanul din Margineni.”
Pe strazile din jurul autogarii apartinând SC Transport Bistrita, am gasit nu una, ci sapte masini parcate in asteptarea clientilor din Valea Mare, Rosiori, Trebes, Frasina, N. Balcescu etc. Unii soferi au recunoscut ca „e vorba de bani”, altii s-au enervat: „De ce nu va duceti sa-i intrebati pe «piratii» de la Economic? Pe aia nu-i reclama nimeni?” Calatorii stiu care sunt motivele pentru care asteapta in strada, nu pe banci, in autogara: „Banii. Asta-i situatia! Ne-au explicat ca nu pot plati taxa!”
„E plin de masini in Autogara, pur si simplu nu este loc. Doua autobuze mi-au tamponat, puteti verifica la service! Ca sa ridici bariera si sa o cobori si sa incasezi o gramada de bani e la indemâna oricui!”
Vasile Cojan, patron SC KAM SRL
„Tarifele noastre sunt cele practicate la nivel de tara. Le-am facut si discount, dar tot nu au fost multumiti. Calatorii, saracii, sunt derutati. Vin, intreaba de unde sa ia masina si se plâng!”
Gelu Botezatu, reprezentant SC Transport Bistrita SA
„Conform legii, operatorii care realizeaza transport de persoane sunt obligati sa incheie contract cu o autogara. In caz contrar, nu pot obtine avizele necesare. Institutia care ii poate verifica este politia.”
Mihai Pulpea, compartiment „Transport Judetean” din cadrul CJ Bacau
„Am inceput cercetarile si primele constatari sunt ca Autogara SC Transport Bistrita SA nu poate oferi conditiile necesare. Spatiul e mai putin decât inainte, iar numarul masinilor, mai mare. La ore de vârf, nu pot stationa 15 minute in Autogara, la peron, pentru ca ar trebui sa intre unele peste altele. Majoritatea firmelor au incheiat contract cu Autogara Massaro, dar unele nu au contract. Deocamdata, inca facem verificari.”
Lenuta Mariut, inspector sef al Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier (ISCTR) Bacau
„Frecvent, politistii de la Circulatie efectueaza activitati pentru a se verifica daca se respecta sau nu traseele de catre transportatori si s-a constatat ca ele sunt respectate. Noi nu avem competenta pe capetele de linie.”
Insp. pr. Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al IPJ Bacau.
Primaria Bacau a descoperit somajul si il ataca
Municipalitatea va depune doua proiecte care vizeaza locurile de munca in Bacau. Este vorba de proiectul „Sistem integrat de combatere a excluziunii sociale vizavi de femei” si „Sanse egale pe piata muncii – o meserie pentru fiecare”. Deocamdata, consilierii au aprobat bugetul si cheltuielile legate de cele doua proiecte. Abia apoi acestea vor fi depuse pentru finantarea prin Programul Operational „Dezvoltarea Resurselor Umane”. Primul proiect are ca scop cresterea oportunitatilor de angajare pentru 540 de femei, prin asigurarea accesului egal la ocupare si la construirea unei cariere profesionale. 330 dintre acestea vor putea sa dobândeasca o calificare, in timp ce 210 vor dobândi cunostintele necesare pentru a-si deschide propria afacere. Bugetul necesar implementarii acestei initiative este de 2,1 milioane de lei, din care Primaria Bacau va contribui cu 2 la suta din cheltuielile eligibile aferente, adica circa 43.000 de lei. Cel de-al doilea proiect ii vizeaza pe somerii de lunga durata si persoanele inactive, oferindu-le consiliere profesionala, cursuri de formare. Este vorba de 468 de persoane care vor participa la actiuni timp de 18 luni. Bugetul proiectului este tot de circa 2,1 milioane de lei, iar contributia municipalitatii este tot de 43.000 de lei. Primaria va asigura resursele necesare implementarii optime a proiectelor si va suporta eventualele cheltuieli suplimentare ce pot interveni in derularea contractelor, ulterior semnarii lor. Este pentru prima data când municipalitatea demareaza si implementeaza astfel de proiecte.
Diagnosticare precoce a cancerului, pentru un singur bacauan pe luna
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau a intrat pentru prima data in contract cu furnizori care ofera o investigatie medicala de inalta performanta. Este vorba despre PET/CT, un tip de scanare folosita in diagnosticarea, localizarea precoce, stabilirea stadiului si evaluarea eficientei tratamentului oncologic, dar si in alte patologii. Cei trei furnizori sunt Onco Card din Brasov, Pozitron Diagnoztika din Oradea si Euromedic Bucuresti. „Bugetul pe care l-am primit pentru a contracta servicii cu acest tip de furnizori este de 72.000 de lei pentru acest an, a explicat Iulian Oboroceanu, purtator de cuvânt al CJAS Bacau. Banii s-au repartizat celor trei centre de investigatii paraclinice in functie de punctajul obtinut de acestea potrivit normelor de contractare.” Din pacate, fondurile alocate pentru acest tip de serviciu medical permit ca un singur bacauan sa poata beneficia intr-o luna de investigatia gratuita pentru pacient, dar costisitoare pentru bugetul Casei. Pacientii trebuie sa depuna la CJAS Bacau dosarul si solicitarea pentru investigatia PET/CT, dar aprobarea se acorda de catre o comisie de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. PET/CT consta in doua tipuri de examinare. Cu ajutorul computerului tomograf (CT) se identifica modificarile patologice, anatomice si structurale ale organelor. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) face ca metabolismul tesuturilor examinate sa devina vizibil. Examinarea PET/CT permite recunoasterea timpurie a tumorilor, din intreg organismul, chiar inainte ca acestea sa dea simptome. Pot fi, de asemenea, cercetate dimensiunile tumorilor. Metoda este recunoscuta ca fiind cea mai de incredere la acest moment pentru recunoasterea recidivarii tumorilor. Prin examinare inainte de inceperea tratamentului si dupa doua cicluri de chimioterapie, PET/CT poate indica sensibilitatea tumorilor la medicamente si se poate preconiza succesul terapiei. Scanarea de tip PET/CT este folosita pentru diagnosticarea, localizarea precoce, stadializarea si evaluarea eficientei conduitei terapeutice în afectiunile oncologice, dar are aplicabilitate pe scara larga si în evaluarea patologiei cardiace, în special ischemice si neurologice, de tipul Alzheimer, Parkinson si epilepsie. Investigatiile de acest tip sunt neinvazive, nedureroase si rapide.
ISJ – Inspectoratul Situatiilor Jenante
Am cunoscut in viata mea multi dascali – de toate vârstele si toate disciplinele – stiutori de carte, iubitor de minte tânara/harnica si cu har de pedagog, iar aceasta cunostinta m-a ajutat sa fiu si eu mai breaz pe aceasta lume. Dincolo de foloasele mele, am observant ca prea putin dintre ei au fost ori sunt in fruntea trebilor cele grele ale scolii bacauane, mai ales. Ici-colo câte un director, câtiva inspectori, vremelnic vreo doi “generali”, in rest, doar oameni cu catalogul sub brat, apucând zi de zi pe Golgota asumata a luminarii viitorimii. M-am intrebat si i-am intrebat cum se face ca ei, cei ce sunt temelia inca tare a invatamântului, sunt mereu sariti când e vorba de o functie care sa dea si puterea indreptarii multelor strâmbatati din sistem. Cei mai multi dintre invatatori si profesori m-au privit blând, fara a-mi raspunde decât printr-un zâmbet ce cuprindea intelepciune, dragoste si puterea celui ce stie ca va sta intotdeauna cu fruntea sus. Unul dintre ei mi-a spus: “Draga, tu crezi ca noi avem vreme sa ne ocupam de prostiile astea cu functii pe la Inspectorat, noi trebuie sa facem scoala!” Ei bine, despre acesti fauritori de Românie a viitorului si despre minunatii lor elevi scrie DESTEPTAREA in fiecare zi. Si ne place! Si o sa o facem cât timp va mai fi in Bacaul asta abecedar si tabla inmultirii! Numai ca, mai exista vreo câteva personaje care populeaza sistemul, vremelnic si accidental aruncate in birouri de sefi, care nu-si inteleg rostul si, mai grav, cred ca nici rostul scolii nu-l mai stiu. Comasate (ca sa folosesc un termen de trista amintire) in Inspectoratul Scolar Judetean, pe scurt ISJ, aceste prelungiri de cele mai multe ori inutile ale invatamântului bacauan se cufuresc ori de câte ori ziaristii scriu despre contraperformantele lor, dovedite cu probe chiar de ei isisi oferite. Scremetele lor penibile nu sunt decât dovada ca nu inteleg deloc, dar deloc!, parteneriatul pe care cotidianul nostru l-a propus si l-a asumat in raport cu dascalii si elevii. Nu cu ei, pentru ca ei conteaza doar ca sa intocmeasca statistici in timp de examene. Apropo de statistici, ii rugam furmos pe cei platiti din bani publici sa nu ne blocheze accesul la informatie! Am mai vazut viteji din acestia, care dupa ce-au primit un sut in fund se gudurau pe lânga ziaristi sa-i bage in seama. Invatatoare,educatoare, profesoare si profesori, elevi de toate vârstele scriu in DESTEPTAREA si o citesc. Asta inseamna ca noi contam mai mult decât Inspectoratul Situatiilor Jenante provocate de obtuzitate si infumurare. Vedeti ca USL (Uniunea Slabiciunilor in Lant) pare a se cam farâmita! Unde o sa fiti voi dupa aceea?
„Salvamont” pentru Ski Parc Slanic Moldova
Ski Parc Slanic Moldova, care se afla in constructie, nu va putea functiona in lipsa unui serviciu specializat de salvamont. Ionel Floroiu, vicepresedinte al CJ Bacau, raspunzator de acest sector, a inceput pregatirile pentru infiintarea Salvamontului. In cadrul CJ, exista Serviciul Public Judetean pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii de Salvamont (SPJPTCS), dar partea de salvare montana nu functioneaza si nu are niciun angajat. In aceasta prima faza, angajatii de la „turism” culeg informatii privind modul de organizare si functionare a serviciilor similare din Harghita si Neamt. „Avem posibilitatea sa infiintam un serviciu in subordinea CJ Bacau sau sa externalizam aceasta activitate, incredintând-o unei firme specializate”, afirma Ionel Floroiu. Serviciul trebuie sa fie acreditat de Ministerul Turismului si sa aiba minimum cinci angajati, care urmeaza sa fie pregatiti la Scoala Nationala de Salvamont de Iarna. Andrei Serban, primarul orasului Slanic Moldova, afirma ca pârtia va functiona in iarna aceasta: „Proiectul decurge foarte bine. La ora aceasta, montam stâlpii pentru instalatia de transport si e suta la suta sigur ca in decembrie vom inaugura pârtia de schi din Slanic, care va fi una dintre cele mai bune din tara. Chiar astazi (vineri, n.r.) ne vom intâlni cu reprezentantii CJ Bacau pentru a discuta despre infiintarea societatii care va administra Ski Parc.”
Olimpicii de la „Moisil”, în gratiile unui sponsor minunat
Într-o vreme în care zeul Ban a furat mintile multora, exista si oameni care înca mai respecta scoala. Olimpicii Colegiului National „Grigore Moisil” Onesti au fost premiati generos, si în acest an, de catre dr. Eugen Banciu, fost elev al acestui liceu. Festivitatea de premiere a fost gazduita în spatiul multifunctional al Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti”. Au participat elevi, profesorii îndrumatori, parinti, sustinatori ai olimpicilor si invitati. Prof. Sorta Gheorghe, presedinte al Asociatiei „Symposion” a fostilor elevi ai Colegiului National „Grigore Moisil”, si prof. Brescan Marioara, director al prestigioasei institutii onestene, au moderat frumoasele întâmplari ale acestui eveniment, evidentiind rezultatele remarcabile obtinute de elevi si în anul scolar 2012-2013. Acestia au obtinut peste 100 de premii la olimpiadele si concursurile scolare nationale si judetene. Au fost premiate rezultatele obtinute de elevi la discipline precum: limba si literatura româna, limba engleza, matematica, fizica, chimie, biologie, geografie, istorie, logica, economie, psihologie, sociologie. sase dintre olimpici au primit câte 4 400 de lei, doi câte 2 000 de lei si un laptop, alti 17 elevi fiind premiati cu câte un laptop în valoare de aproximativ 2.000 de lei.
Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V. Karpen” Bacau asteapta noi elevi
Colegiul Tehnic de Comunicatii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacau are ca obiectiv general asigurarea calitatii procesului educational, vizând o pregatire intelectuala corespunzatoare si o educatie moral-civica in spiritul noilor idealuri europene, ceea ce favorizeaza, astfel, o raportare corecta la valorile si responsabilitatile societatii actuale. Intreaga formare umana, culturala, spirituala si tehnica tinde sa urmareasca sensibilizarea tinerilor in dobândirea virtutilor umane, intelectuale si spirituale. Pentru anul scolar viitor, admitere liceu 2012, CTC „N.V.Karpen” pune la dispozitia proaspetilor absolventi de gimnaziu clase de profil tehnic – electronica si automatizari/tehnician de telecomunicatii – 1 clasa, electronica si automatizari/tehnician operator tehnica de calcul – 1 clasa, electronica si automatizari – tehnician in automatizari – 1 clasa, electric/tehnician in instalatii electrice – 1 clasa si electric/tehnician electrician electronist auto – 2 clase, profil servicii – economic/tehnician in activitati economice – 2 clase, estetica si igiena corpului/coafor stilist – 1 clasa si turism si alimentatie/organizator banquieting – 1clasa si profil uman – stiinte sociale – 1 clasa. „Am promovat oferta educationala intr-o campanie ampla in scoli, la care au participat elevi si profesori. Exista interes mai ales in zona serviciilor. Speram ca si anul acesta sa ne realizam planul de scolarizare integral”, a declarat prof. Remus Cazacu, director.
„Contestatarii de profesie” vor fi penalizati
Proiectul legii care va modifica OG 34 privind atribuirea contractelor de achizitie publica a fost adoptat de Camera Deputatilor, in plen, cu amendamentul PNL, care a propus ca pragul pâna la care autoritatea contractanta poate face achizitii in mod direct sa fie ridicat la 30.000 de euro fara TVA pentru produse si servicii, iar pentru lucrari, la 100.000 de euro fara TVA. Legea e foarte asteptata de primari, acestia plângându-se mereu ca unele investitii sunt blocate din cauza „contestatarilor de profesie”. Contestatiile vor fi rezolvate in 20 de zile, termenul fiind prelungit cu inca 10 zile numai in cazuri exceptionale. Important este ca, dupa aprobarea acestei legi, „autoritatea contractanta va retine contestatorului din garantia de participare” un procent care difera in functie de valoarea estimata a contractului: 1 la suta pentru contractele cu valoarea sub 420.000 de lei, iar pentru cele de la 420.001 lei in sus, intre 4.200 si 19.320 de lei, plus intre 0,1 si 0,00001 la suta din ceea ce depaseste valoarea minima. Prevederile se aplica si in cazul in care firma renunta la contestatie. Exista si noutati care sunt in favoarea candidatilor. Una dintre acestea obliga autoritatea contractanta, in cazul in care face modificari, sa prelungeasca perioada de depunere a ofertelor, astfel incât „operatorii economici sa beneficieze de un interval de timp suficient pentru pregatirea documentelor de calificare si/sau selectie, respectiv, dupa caz, pentru elaborarea ofertelor.”
Peste 40 de elevi au cazut victime accidentelor
Vacanta mare bate la usa iar elevii vor fi mai tot timpul pe strada. Experienta anilor trecuti a aratat faptul ca aceasta este si perioada in care ei sunt mai expusi sa cada victime unor infractiuni. Si pentru a le veni in sprijin, in ultima perioada, politistii de la Rutiera, dar si cei de la Prevenire au mers in scoli si le-au reamintit care sunt regulile pe care trebuie sa le respecte in trafic, sa nu poarte telefoane scumpe asupra lor, sa nu intre in conflicte si sa nu intre in anturaje care ii pot transforma in infractori. Accent s-a pus pe regulile de circulatie, mai ales ca de la inceputul acestui an, 43 de minori, pietoni si bliciclisti, au fost raniti in accidente rutiere. Unul a murit in urma impactului cu un autoturism. S-a intâmplat in comuna Huruiesti. Un minor, in vârsta de 12 ani, se deplasa cu bicicleta pe un drum satesc si a iesit in drumul judetean fara sa se asigure. Atunci a fost lovit in plin de un autoturism, baiatul decedând pe loc.
„Copiii trebuie sa inteleaga faptul ca strada nu este loc de joaca. Sa circule doar pe trotuar, iar acolo unde nu sunt sa circule cât mai aproape de marginea drumului. Daca circula cu bicicleta, sa evite zonele aglomerate si arterele principale cu trafic mare. De asemenea, traversarea strazii se face numai pe trecerea de pietoni”
– insp. pr. Narcisa Butnaru – purt. cuv. IPJ Bacau
Imprudenta la vârste fragede
Cei mai multi copii care au ajuns la spital dupa ce au fost accidentati sunt din categoria de vârsta 0 – 14 ani. Este vorba de 26 de minori, dintre care 8 au suferit fracturi, toti pietoni iar 4 erau biciclisti, dintre care care unul a murit. Restul sunt liceeni, care au vârste cuprinse intre 15 si 18 ani.
Mars impotriva violentei
Pentru prevenirea delincventei juvenile, astazi, la Comanesti, peste 1.000 de elevi de la scolile din localitate vor participa la Marsul împotriva violentei, care va avea loc pe strazile din oras. Activitatea încheie proiectul “Uniti devenim mai buni!” derulat in anul scolar 2012-2013.
Recomandari de la politisti pentru vacanta:
– nu legati prietenii cu persoane care manifesta un comportament deviant si nu intrati în anturaje dubioase
– fiti prudenti în relatiile cu persoanele nou cunoscute sau cunoscute întâmplator – nu primiti nimic de la persoane necunoscute sau despre care aveti putine informatii
– evitati frecventarea locurilor si mediilor unde se consuma alcool, droguri sau se practica jocuri de noroc
– atentie la „lumea virtuala”! Nu oferiti date personale sau poze celor cu care corespondeaza pe internet
– nu va jucati pe strada sau in apropierea acestora, alegeti parcurile, terenurile de sport, curtea scolii
– sa nu va deplasati cu rolele sau skate-board-ul pe strada
Peste 1.000 de elevi la „Marsul împotriva violentei” de la Comanesti
Evenimentul s-a organizat si în acest an si a încheiat Proiectul “Uniti devenim mai buni”, care s-a derulat la Comanesti pe toata durata anului scolar 2012-2013, la initiativa Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. A cuprins activitati preventive sustinute în scoli de catre politisti, care au vizat în primul rând eliminarea tuturor formelor de agresiune din acest mediu. Elevii au fost atrasi în activitati creative si sportive. Vineri, sute de elevi au participat la momente artistice, competitii sportive, ateliere de pictura, desen si desene pe asfalt. La prânz, peste 1.000 de elevi din Comanesti si comuna Asau, împreuna cu autoritati locale, profesori si politisti au pornit prin centrul orasului, într-un mars împotriva violentei. Luptatorul K1, Ionut Iftimoaie, s-a alaturat si el acestui proiect si chiar a participat activ, încercând sa-i convinga pe elevi sa elimine agresivitatea prin sport. „Au fost înmânate diplome si plachete tuturor celor implicati în derularea acestui proiect, iar la final cei prezenti în zona centrala a orasului Comanesti au asistat la piesa de teatru Pinocchio, pusa în scena de actorii de la Teatrul de Animatie din Bacau si la dansurile sportive prezentate de dansatorii Clubului Sportiv Fiesta Bacau”, a spus insp. pr. Narcisa Butnaru, purt. cuv. IPJ Bacau. Evenimentul a ajuns la a treia editie.
Clubul Leo a donat peste 100 de pijamale pacientelor din Maternitatea Bacau
La sfârsitul saptamânii trecute, adolescentii din Clubul Leo Alpha „Young&Smart” Bacau au donat 108 pijamale pacientelor din Maternitatea Spitalului Judetean Bacau. Acestea au fost cumparate cu bani strânsi la evenimentul „American Party”, oraganizat în 5 aprilie. Dr. Doina sargu le-a multumit pentru gestul lor si le-a facut un tur al maternitatii, prezentându-le, totodata, si beneficiarele donatiei. „Noi am vrut de la bun început sa donam ceva spitalului. Am discutat cu domnul manager, Dan Stoica, si ne-a spus ca ar fi nevoie de pijamale la maternitate. Am strâns banii si acum le-am dus. Ne-a impresionat ceea ce am vazut acolo. Erau bebelusi cu malformatii, nascuti prematur. A fost o experienta din care am învatat ceva”, a spus Madalina Vlasie, presedintele Clubului Leo. Faptele bune nu se vor opri aici. Membrii clubului vor sa revina la spital cu noi proiecte în beneficiul pacientilor.
Peste 100 de amenzi, aplicate în câteva ceasuri
Zeci de politisti de la Rutieră si Ordine Publica au iesit pe strazile din municipiul Bacau unde i-au urmarit pe cei care încalca legea. În patru ore, politistii au constatat 3 infractiuni si au aplicat 104 sanctiuni contraventionale, în valoare totala de peste 27.000 lei. Cei de la Rutiera au retinut un permis de conducere si au retras 7 certificate de înmatriculare. Un barbat de 45 de ani, din Comanesti, a fost depistat pe strada Tecuciului, din Bacau, în timp ce conducea o autoutilitara desi avea permisul suspendat si autorizatia provizorie de circulatie a autoutilitarei expirata. El are acum dosar penal.
Bani pentru lucrarile hidrologice deja incepute
Ministrului Apelor, Lucia Varga (foto), a anuntat ca se vor aloca fonduri pentru finalizarea lucrarilor incepute si executate in proportie de 80 la suta. „Pâna acum s-a actionat doar la efecte când au venit inundatiile si mai putin la cauze, cum este defrisarea masiva. Trebuie sa facem impaduriri, corectare de torenti ca sa tinem apa la munte”, a explicat Lucia Varga. Pentru aceasta, ministerul are un inventar al punctelor critice, rezultat in urma hartilor de hazard, dar si un grafic de investitii si stadiul de realizare a acestora.
La nivelul Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret, care intretine cel mai mare bazin hidrografic din tara, hartile de hazard au fost finalizate deja. Urmeaza elaborarea planului de prevenire, protectie si diminuare a efectelor inundatiilor. Pentru implementarea acest proiect s-a alocat suma de 1,5 milioane de euro, din care 80 la suta este finantare europeana. Hartile de hazard ofera informatii care sunt folosite in caz de inundatii, respectiv intinderea zonei inundate, viteza apei sau adâncimea la viituri. Potrivit unui raport de mediu, lucrarile propuse de ABA Siret pe termen mediu sunt punerea in siguranta a barajului de la priza Trotus, in municipiul Onesti, punerea in siguranta a acumularii Poiana-Uzului, amenajarea Trotusului si afluentilor sai de pe tronsonul Ghimes-Urechesti, amenajarea malului drept al digului pe Siret in dreptul lacurilor de la Galbeni si Racaciuni, amenajari pe pârâul Bahna in zona localitatii Luizi-Calugara, regularizarea pârâului Sucevita si afluentilor sai pe tronsonul aflat in judetul nostru. Printre lucrarile pe termen lung propuse de aceeasi institutie se afla regularizarea pârâului Soci la Pâncesti, regularizarea pârâului Cleja, taierea cotului Siretului la Radomiresti, comuna Letea Veche si Hârlesti, comuna Filipesti, amenajarea Negelului in comuna Magura, regularizarea Tazlaului Sarat in comuna Magiresti, a Cucuietilor in Solont, amenajarea albiei pârâului Limpedea in Hemeiusi. In total, vorbim de sute de obiective de investitii in intreg bazinul hidrografic.
Dupa incheierea lucrarilor executate in proportie de 80 la suta, urmeaza alocari de fonduri pentru investitiile care sunt realizate in proportie de 50 la suta, pentru ca intr-un, doi sa fie finalizate. „S-a vorbit despre un principiu, nu despre sume concrete. Ce va pot spune este ca anul aceasta sumele sunt la 9 la suta din totalul necesar lucrarilor, comparativ cu anul trecut”, a declarat Emil Vamanu, directorul ABA Siret.
Bani pentru Stadionul Municipal
La ultima sedinta a Consiliului Local s-a aprobat alocarea sumelor necesare reabilitarii si modernizarii stadionului din centrul orasului, acolo unde va evolua in continuare echipa de fotbal sustinuta de municipalitate. 3,7 milioane de lei este bugetul pentru modernizarea care va dura 7 luni de la ordinul de incepere a lucrarilor. Suma va veni din buget, in timp ce pentru refacerea gazonului si introducerea unui sistem de drenaj a apei si de incalzire a suprafetei de joc a alocat bani Federatia de Fotbal, circa 140.000 de euro. Municipalitatea va face documentatia si proiectul inclusiv pentru pista de atletism. Federatia de Atletism va acoperi costurile investitiei. Lucrarile ar trebui sa inceapa in aceasta vara. Stadionul a fost preluat in toamna trecuta de la Asociatia FCM Bacau. Potrivit proiectului, suma va acoperi lucraari de demolare, reconstructia tribunelor, montarea unui sistem de incalzire, a unui rezervor de apa si racordarea la utilitati. Chiar daca lucrarile vor incepe in aceasta vara, abia peste doi ani stadionul va putea fi disponibil pentru competetiile sportive.
Camera Agricola o ia de la zero
Fara sa tina cont de solicitarea asociatiilor de producatori de a fi consultati, Guvernul a aprobat ordonanta de modificare a Legilor 122 si 283 care vizeaza Camerele Agricole. Marea surpriza e ca actul normativ nu mai seamana cu OUG propusa in martie: „Au facut varza legea! Ordonanta 58 nu aduce nimic bun pentru fermieri. Taie din atributii si nu aloca bani pentru alegeri”, afirma Daniel Ciobanu, presedintele AJPA Bacau, adaugând ca aceste camere nu vor fi ale fermierilor, ci ale statului. Guvernul a aprobat actul normativ de infiintare a Camerelor Agricole Judetene (CAJ) fortat de Comisia Europeana, sustin fermierii. „Camera Agricola, care trebuie sa reprezinte interesele fermierilor, nu va putea fi un partener de dialog al Minsiterului Agriculturii din moment ce au taiat atributiile, lasându-i doar rolul de a acorda consultanta, afirma presedintele AJPA. Vom fi parteneri de dialog «in domeniile de competenta», adica numai pe consultanta!” Din OUG 58 nu rezulta cum va putea CAJ sa atraga fonduri, de unde va acoperi cheltuielile cu salariile, nici daca va prelua personalul actualelor Camere, ceea ce veche lege prevedea expres.
O camera pentru „smecheri”!
O alta noutate e faptul ca in CAJ nu vor intra „fermierii activi”, ci toti cei care sunt „fermieri, persoane fizice sau juridice care desfasoara activitati in agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura, indiferent de domeniul de activitate”, adica un fel de „fermieri inruditi cu agricultura”. Camerele Agricole se vor inregistra la Tribunal, dovedind ca au sediu si patrimoniu. Intrebarea e de unde vor lua patrimoniu sau de unde vor lua buget. Fiind organizatie de utilitate publica, „Camera” ar trebui sa primeasca sprijin de la stat, dar in lege, ca surse, sunt mentionate cotizatiile si veniturile proprii, obtinute din cursuri, consultanta etc. Si apropo de rolul de partener de dialog: vechea lege prevedea ca „este obligatorie consultarea camerelor agricole judetene si a Camerei Agricole Nationale de catre toate autoritatile administratiei publice locale si centrale, inaintea luarii deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locala, la implementarea unor industrii ce ar putea afecta exploatatiile agricole si spatiul rural, precum si pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol.” Aceasta precizare a disparut.
„Nu va fi o structura care sa apere interese fermierilor. Comisia Europeana si Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura, vad in Camerele Agricole un partener de dialog si un garant al continuarii politicii comune, dar acest deziderat nu va fi atins.”
Daniel Ciobanu, presedintele AJPA Bacau
In Franta, Camera de Agricultura este partener al guvernului si al autoritatior europene si locale. Reprezentantul „Camerei” e consultat cu privire la pozitia sa in toate deciziile majore referitoare la mediul agricol si rural si functioneaza in cadrul comisiilor privind organizarea economica, planificarea, cercetarea, gestionarea terenurilor, turismul, locuintele rurale, sanatate si afaceri sociale.
In România, CAJ vor oferi asistenta tehnica si consiliere agricultorilor in vederea absorbtiei fondurilor europene; vor organiza activitati de popularizare si asistenta tehnica prin infiintarea de loturi demonstrative, târguri, festivaluri etc.; vor asigura formarea profesionala in domeniul agricol; vor colabora cu institutiile de invatamânt si cercetare in scopul realizarii transferului tehnologic; vor disemina informatia prin emisiuni radio-TV, editarea si distribuirea de reviste, pliante etc.
Primele alegeri sunt coordonate de Prefectura
Alegerile vor fi organizate de Comitetul Judetean de Initiativa (CJI), format prin ordin al prefectului din maximum 11 membri: un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii, un reprezentant al CJ Bacau, unul al Prefecturii, un reprezentant al Asociatiei Comunelor din România si sapte reprezentanti propusi de asociatiile agricole.
O mama, eroina pentru copiii ei
O tânara saraca a ales sa-si creasca singura cei 4 copii. Toti sunt elevi, iar casa in care locuiesc nu este racordata la reteaua electrica. Mama lor munceste din greu ca sa-i intretina. Femeia a depus un proiect la organizatia SOS Satele Copiilor România si a obtinut prin aceasta de la Fundatia daneza VELUX 2.000 euro. Din acesti bani va renova casa si isi va cumpara animale.
Toti patru, doi baieti si doua fete, blonzi, cu ochii de un albastru intens, stau strâns in jurul mamei, ca puii sub aripa clostii. Mama, Ana Cimpoesu, o tânara maruntica, dar apriga, ii priveste cu dragoste, protector. Ii creste singura. Sotul ei, tatal celor patru copii, nu si-a asumat niciodata responsabilitatile de parinte. „Prima data am stat la socri, in comuna Traian, dar nu ne-am inteles, incepe sa ne povesteasca Ana Cimpoesu, in vârsta de 33 de ani. Am plecat de acolo si am venit la Halmacioaia (comuna Racova-n.n.), in casa parintilor mei, care sunt morti, dar nici aici nu a mers. Eu munceam cu ziua prin sat la prasit, trageam la sapa din greu pâna seara, târziu, iar el statea acasa. Bea si dormea toata ziua. N-am mai suportat si i-am spus sa plece. S-a dus si nu s-a mai intors niciodata.”
N-are timp sa-si traga sufletul
Copiii sunt fericiti cu mama lor si aceasta li se citeste pe fata. Dar numai ea stie cât de greu ii este sa le asigure cele necesare. Este calificata in croitorie, dar nu are unde sa lucreze in meseria ei. De doi ani munceste la o ferma din apropiere, unde trebuie sa se ingrijeasca de 30 de vaci. Ziua de munca incepe la ora 5.00. Pâna la ora 10.00, râneste la vaci, le da de mâncare, le tesala si le mulge. Revine la lucru la 12.00 si se intoarce acasa la ora 14.00, dupa care, din nou, se duce la ferma la ora 18.00 si incheie ziua de munca la 21.00. Acest program de lucru il are in fiecare zi, inclusiv sâmbata si duminica. Pentru munca la ferma este platita cu 300 lei si la doua zile i se mai dau lapte, brânza de vaci si smântâna. „Eu sunt multumita pentru ca am asigurate si o parte din cele de-ale gurii. Dar pe lânga astea, câte nu mai trebuie?! Mai primesc si alocatie de sustinere de 200 lei, dar tot nu ajung banii pentru ca toti patru sunt la scoala si se cer multe. Acum, la sfârsit de an, se organizeaza si banchet sau excursie. Vor sa mearga si ei, dar de unde bani? Ca sa am cu ce sa-i imbrac, ma duc miercurea la târg in Buhusi si cumpar haine vechi la kilogram. Altfel nu m-as descurca”, mai spune tânara mama. Fetei mai mari, de 12 ani, ii dau lacrimile, dar imediat si le reprima. Si ceilalti se posomorasc ca nu pot merge la banchet ori in excursie iar mamei i se frânge inima. Dar nu se lasa doborâta de greutatile care ii apasa pe umeri: „Când am hotarât sa renunt la sotul meu am zis ca o sa muncesc cât mi-o da Dumnezeu putere si o sa-i cresc singura. Dupa o zi de munca ma ustura inima, dar trebuie sa merg inainte”.
Invata la lumina lumânarii
Casa cu doua camere in care locuiesc cei patru copii impreuna cu mama lor este veche, din chirpici. Au gasit-o aproape darâmata, cu doi pereti care stateau gata, gata sa se prabuseasca si fara usi, dar femeia s-a straduit sa o faca locuibila. Ajutata de fratii ei, a refacut peretii, i-a pus usi, a reparat-o si a varuit-o. A mobilat cele doua camere cu strictul necesar, a pus perdele la geamuri si acum casa este curata, ingrijita. In prima camera stau cei patru copii: baietii, unul de 13 ani si celalalt de 7 ani, si fetele, de 12 si 10 ani. Incaperea are doua paturi si câteva scaune. Nicaieri in casa nu se zareste vreun televizor ori vreun aparat de radio. In schimb, pe pervazul ferestrei camerei copiilor se vede un borcan cu o lumânare, arsa pe jumatate. Casa nu este racordata la reteaua electrica, astfel ca mai tot timpul (iarna, fara exceptie) copiii isi fac temele la lumina lumânarii. „Când vin de la scoala trebuie sa se apuce imediat de teme, ca sa mai prinda câteva ore la lumina zilei, ne spune mama. Iarna doar doua ore daca au pentru invatat.” Pentru cei 4 copii este dificila nu numai pregatirea lectiilor, din cauza lipsei curentului electric, dar si frecventarea cursurilor. Pâna la scoala ei trebuie sa parcurga pe jos un kilometru. Distanta nu ar fi atât de mare, pe cât sunt pericolele care ii pândesc la tot pasul. „Scoala este la Gura Vaii si ca sa ajunga acolo trebuie sa treaca peste un deal cu paduri, multe râpi si boscheti. Sunt 15 copii din Halmacioaia care invata la Gura Vaii. Pot sa cada oricând intr-o vagauna ori sa fie atacati de haite de câini. Iarna, cel putin, stau cu sufletul la gura pâna ajung acasa, pentru ca nu au acelasi program toti. Vin uzi leoarca pâna la chiloti. Sunt mai tot timpul raciti”, mai declara Ana Cimpoesu.
Sprijin de la SOS Satele Copiilor România
Dar daca problema cu transportul la scoala nu se stie când si daca se va rezolva, in ce priveste imbunatatirea conditiilor de locuit si de invatat acasa, femeia are sperante certe ca se va intâmpla acest lucru cât de curând. De mai multa vreme aceasta familie a fost luata sub aripa ocrotitoare a SOS Satele Copiilor România. Mai exact, aceasta familie este din anul 2012 una dintre beneficiarii serviciilor oferite de Centrul de Consiliere si Sprijin pentru Copii si Parinti Hemeius al organizatiei amintite. Pe lânga consiliere, acest centru i-a acordat si ii acorda sprijin pentru educatia si ingrijirea sanatatii copiilor. Prin acest centru, cu sprijinul SOS Satele Copiilor România si al SOS Danemarca, se deruleaza in prezent programul “Pasi spre autonomie”, finantat de Fundatia VELUX tot din Danemarca. “Una dintre beneficiarele programului va fi si aceasta familie, ne-a spus Rodica Marinoiu, coordonatorul Centrului. Mama copiilor a depus la noi un proiect si a obtinut finantarea lui. Este vorba despre 2.000 euro pe care ii va primi de la Fundatia VELUX pentru a-i investi in gospodarie.” “Inseamna foarte mult pentru noi acest ajutor si tot sprijinul pe care ni-l da SOS Satele Copiilor, ne-a declarat Ana Cimpoesu. Doar cu banii pe care ii câstig si alocatia de sustinere mi-ar fi fost cu mult mai greu. Eu i-am scris ca vreau sa-mi iau o vaca, 2 porci, 20 de pasari, sa refac casa, sa o bransez la reteaua de energie electrica si am câstigat. Vreau sa am asigurata hrana copiilor si daca imi mai ramâne lapte o sa mai si vând, ca sa mai scot un ban.”
