– printre cei deferiti justitiei se numara si primarul comunei Sascut, Cristinel Bostan
– acesta este acuzat de trei infractiuni
– 12 inculpati sunt angajati ai E.ON, printre care si directori sau sefi de departamente

Procurorii de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau au finalizat cercetarile in dosarul furtului de energie electrica de la E.ON, in care s-au facut perchezitii in luna mai a acestui an si tot atunci mai multi suspecti au fost arestati.

Anchetatorii au trimis in judecata 22 de persoane, dintre care 12 angajati ai companiei furnizoare, si 5 societati comerciale. In fata judecatorilor vor ajunge sefi de servicii din cadrul SC E.ON România, directori, electricieni, sefi de formatii, acuzatiile fiind de instigare la abuz in serviciu, abuz in serviciu, complicitate la furt, deteriorarea, modificarea fara drept sau blocarea functionarii echipamentului de masurare a energiei, luare de mita, trafic de influenta.

Procurorii spun ca acestia instigau subalternii sa nu intrerupa furnizarea de energie electrica la anumite imobile, in calitate de membri in comisiile de analiza a prejudiciilor ar fi redus in mod ilegal valoarea acestora pentru a favoriza anumite persoane, umblau la contoare pentru a nu mai inregistra consumul iar când se anuntau controale reveneau pentru a le reporni ca sa nu fie prinsi. Procurorii mai spun ca pentru „seviciile” lor, unii dintre inculpati ar fi primit drept mita plase pentru insecte, ce au fost montate la locuinta tatalui unuia dintre ei, altul a beneficiat de cosmetizarea si spalarea masinii, dar se vorbeste si de sume de bani.

Primarul din Sascut, trimis in judecata

Printre cei trimisi in judecata se numara si primarul comunei Sascut, Cristinel Bostan. Acesta esta acuzat de furt de energie electrica, „executarea sau folosirea de instalatii clandestine în scopul racordarii directe la retea sau pentru ocolirea echipamentelor de masurare, constând în aceea ca s-a racordat ilegal prin intermediul unei instalatii clandestine la reteaua de distributie a energiei electrice apartinând E-on Moldova (…) si cumparare de influenta”, se arata in comunicatul Parchetului Judecatoriei Bacau.

La declansarea acestei anchete, primarul de Sascut a stat o perioada de timp in arest preventiv si in arest la domiciliu. Contactat telefonic pentru un punct de vedere, Cristinel Bostan ne-a declarat ca „nu am niciun fel de detaliu si nu am ce sa comentez”. In acest dosar au mai fost trimisi in judecata si intermediari, cititori de contoare sau patroni de firme, dar si cinci societati comerciale la care s-au facut interventiile pentru a nu se inregistra consumul de curent electric. In acelasi dosar, in cursul urmaririi penale, trei inculpati si-au recunoscut faptele si s-au incheiat acorduri in acest sens. Dosarul se va judeca la Judecatoria Bacau.

„În vederea recuperarii prejudiciului cauzat persoanei vatamate E.ON România prin savârsirea infractiunilor retinute în sarcina inculpatilor, a executarii cheltuielilor judiciare efectuate în cauza, precum si în vederea aplicarii masurii de siguranta a confiscarii speciale, în cursul urmaririi penale, au fost luate masuri asiguratorii având ca obiect indisponibilizarea unor bunuri mobile si imobile, prin instituirea unor sechestre.”
sursa – comunicat Parchetul Judecatoriei Bacau.

Citat
„Suntem hotarâti sa luam masurile necesare pentru a stopa orice comportament neadecvat din partea angajatilor companiei. In cazul persoanelor care au primit mandat de arestare, acestea au fost concediate in conformitate cu prevederile Codului Muncii. Celelalte persoane implicate in acest dosar fie si-au dat demisia, fie sunt suspendate din activitate sau au primit alte sanctiuni administrative.”
Corneliu Zait, purtator de cuvânt la E.ON Moldova.

Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu și deputatul Partidului Social Democrat (PSD) Cosmin Necula au inițiat „o modificare legislativă serioasă și de esență” în domeniul finanțării partidelor politice, care își propune, potrivit unor declarații pentru AGERPRES, „creșterea transparenței și democratizarea vieții politice românești”.

Printre principalele modificări propuse se află incriminarea finanțării, direct sau indirect, a mass-media de către partide, limitarea practicii utilizării materialelor promoționale politice în presă și între campaniile electorale, stoparea achiziționării ori închirierii de materiale promoționale, pungi, panouri publicitare ori reclamă de presă. Cei doi politicieni propun în proiect să existe posibilitatea achiziționării de materiale informative și afișe electorale doar pentru spațiile special amenajate, conform unei norme stabilite la nivel național.

Susținând că, în prezent, „normele în baza cărora are loc astăzi finanțarea partidelor politice au fost inițiate de politicieni care se autodefinesc ca fiind de dreapta”, deputatul Cosmin Necula arată că în calitate de politician de stânga se simte obligat, în contrapondere, să prezinte românilor „măsuri vizând combaterea legăturile imorale dintre mediul, în special economic, privat și politic, cu măsuri clare pentru a corecta relațiile antidemocratice dintre politic și privat”.

Potrivit acestuia, „în ultimii ani, mediul privat, ghidat de interese financiare, a avut o influență negativă asupra actului politic”.

„Decizia politică trebuie să fie delimitată de lobby-ul privat și viceversa. Prin acest demers dorim limitarea oricăror influențe din partea partidelor politice în mass-media, dar și dispariția rolului jucat de finanțatori în deciziile politice”, a precizat, la rândul său, pentru AGERPRES, europarlamentarul Victor Negrescu.

O altă prevedere a proiectului se referă la schimbarea sistemului de finanțare a partidelor, prin „impunerea unor limite de finanțare, fixate la un salariu mediu brut pentru persoanele fizice și maxim 10 la sută din impozitul pe profit la persoane juridice”.

„Propunem ca absolut toate cheltuielile cu donații către politicieni ori partide să fie transparente pentru public, prin publicarea într-un registru special de donații, a tuturor sponsorizărilor primite de la persoane fizice ori juridice”, a mai spus Cosmin Necula.

Europarlamentarul Victor Negrescu a precizat că, la elaborarea proiectului, s-a avut în vedere ca electoratul „să știe ce bani cheltuiesc partidele și pentru ce”.

„Dacă vrem o democrație puternică și o reinventare a întregii clase politice din România trebuie să încurajăm transparența decizională și să facem tot ceea ce putem pentru a aduce decizia politică cât mai aproape de oameni”, a conchis Cosmin Necula.

AGERPRES

Tribunalul București a decis marți condamnarea omului de afaceri Ovidiu Tender la 11 ani și patru luni închisoare, iar a lui Marian Iancu la 13 ani și opt luni de detenție în dosarul RAFO-Carom.

Decizia nu e definitivă și poate fi atacată cu apel.

În aceeași cauză, au fost condamnați Toader Găureanu și Marin Badea la câte 6 ani și 8 luni închisoare, Cicilia Dumitrescu la 5 ani și 8 luni închisoare, Bogdan Sălăjan la 5 ani închisoare, Kadri Mazhar Basaran la 6 ani închisoare.

Instanța a mai decis plata în solidar de către inculpații — Ovidiu Tender, Marian Iancu, Cicilia Dumitrescu și Marin Badea — a sumei de 1.388.282.035.175 lei vechi către SC Carom SA, la care se adaugă majorările și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății.

Magistrații au hotărât confiscarea de la fiecare dintre inculpații Găureanu, Iancu, Sălăjan și Basaran a sumei de peste 34 milioane lei (în total peste 137 milioane lei), dobândită prin săvârșirea infracțiunilor și care nu servește la despăgubirea persoanei vătămate SC RAFO SA Onești.

De asemenea, TB a menținut sechestrul asigurator instituit de procuror asupra bunurilor aparținând inculpaților și părților responsabile civilmente.

În dosar, Ovidiu Tender a fost trimis în judecată pentru înșelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată și continuată, constituirea și apartenența la un grup de crimă organizată, spălare de bani și spălare de bani în formă continuată.

La rândul său, Marian Iancu este acuzat de complicitate la înșelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei în formă calificată și continuată, constituirea și apartenența la un grup de criminalitate organizată și spălare de bani în formă continuată.

Dosarul RAFO-Carom este unul dintre cele mai lungi procese din istoria justiției din România, fiind trimis la instanță în august 2006.

Rechizitoriul a fost întocmit de Alina Bica, pe atunci procuror șef birou la DIICOT.

Pe 23 august 2006, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ovidiu Tender și Marian Iancu, alături de Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găureanu și Bogdan Sălăjan.

Procurorii susțin că aceștia au constituit un grup de criminalitate organizată în vederea obținerii de fonduri financiare frauduloase, a căror sursă urma a fi disimulată prin încheierea unor contracte comerciale nelegale.

Infracțiunile comise de întregul grup au vizat, pe de o parte, încheierea nelegală a unor contracte de cesiune creanță și de garanție reală mobiliară în raport cu SC Carom SA Onești, iar, pe de altă parte, relațiile comerciale nelegale derulate de SC VGB Impex SRL București, în raport cu SC Rafo SA Onești.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2002-2004, Ovidiu Tender, Marian Alexandru, Cicilia Dumitrescu și Marin Badea, în calitate de asociați, administratori de fapt, respectiv, de drept și directori sau angajați ai SC Tender SA Timișoara, SC VGB OIL SRL București, SC VGB Impex SRL București și SC Carom SA, s-au asociat pentru a desfășura o intensă activitate infracțională în urma căreia SC Carom SA a suferit un prejudiciu de aproximativ 1.434 miliarde lei vechi.

AGERPRES

O lebada ratacita din cauza cetii, care a aterizat noaptea trecuta in cartierul CFR din Bacau, a fost eliberata, azi, de voluntarii Centrului Regional de Ecologie, pe raul Bistrita.

„In cursul noptii trecute mai multe lebede au aterizat din cauza cetii in cartierul CFR. Una dintre acestea a avut noroc sa aterizeze intr-o zona fara caini, cabluri, sau alte obstacole, fiind preluata de o familie de pe strada Ozanei” – a anuntat CRE pe pagina sa de Facebook .

„Binefacatorii au adapostit lebada peste noapte, iar azi dimineata au anuntat DSV-ul si Politia. Lebada a fost preluata de catre voluntarii CRE si pentru ca nu prezenta rani a fost eliberata imediat pe Lacul Bacau.

Situatii in care lebedele sa fie speriate in zonele in care innopteaza se intampla frecvent, iar daca aceste isi iau zborul pe ceata au mereu probleme la aterizare, multe murind din aceasta cauza. In zona orasului cele mai frecvente cauze pentru care acestea se sperie sunt braconierii si cainii hoinari”.

Președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, a primit interdicție de intrare în Republica Moldova până pe 20 decembrie.

În această dimineață, cetățeanul român George Simion a fost întors din vama Albița de către polițiștii de frontieră, fără a primi altă explicație în afara celei că în statul de peste Prut lucrurile funcționează altfel. În contextul alegerilor parlamentare care au avut loc în Republica Moldova pe 30 noiembrie, George Simion a avut poziții publice în care a criticat practicile anti-românești ale unor guvernanți de la Chișinău.

,,Este de-a dreptul elucubrant ceea ce mi s-a întâmplat! Mergeam la Chișinău pentru a pune la punct detaliile unei reuniuni a jurnaliștilor din România și Republica Moldova. Cer sprijinul autorităților României pentru a pedepsi acest abuz, care este unul la ordinea zilei pentru cei peste 3 milioane de români de peste Prut”, a declarat George Simion.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 condamnă acțiunile autorităților așa-zis ”europene” de la Chișinău, care contrar declarațiilor și orientării asumate spre democratizare și dezvoltarea unui parteneriat consolidat cu România, urmăresc o strategie asemănătoare celei promovate de guvernarea comunistă.

În același timp, Acțiunea 2012 solicită autorităților statului român să ia măsuri de sancționare a comportamentului duplicitar demonstrat de ”europenii” de la Chișinău, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.

Consilierii judeteni s-au intâlnit, luni, in ultima sedinta ordinara din acest an. Intre proiectele supuse votului s-au aflat planul de ocupare a unor functii publice, regulamentul Scolii de Arta, aprobarea contului de executie bugetara si rectificarea bugetului propriu al Consiliului Judetean (CJ), ultimul fiind cel mai important de pe ordinea de zi.

Banii au venit de la Guvern, care a repartizat CJ Bacau, prin Hotarârea 1056, 741.000 de lei reprezentând sume defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate: 500.000 de lei pentru salariile dascalilor din centrele din invatamântul special si 241.000 pentru plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti.

Prin Ordonanta de Urgenta 74 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014, judetul Bacau a mai primit 839.000 de lei, tot pentru plata drepturilor banesti câstigate in instanta. Si bugetul unor institutii a fost rectificat. Astfel, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau a solicitat suplimentarea bugetului cu 2.703.000 lei, ca urmare a suplimentarii veniturilor aferente contractelor incheiate cu Directia de Sanatate Publica, din care 1.753.000 lei vor fi folositi pentru acoperirea cheltuielilor de personal, iar 950.000 de lei pentru intretinerea institutiei.

Ansamblul „Busuiocul” a solicitat 30.000 de lei, suma necesara pentru organizarea manifestarilor dedicate sarbatorilor de iarna: spectacolul de colinde „Asta-i seara de Craciun” si „Alaiul datinilor si obiceiurilor de iarna”. Suma va fi luata din bugetul Muzeului de Istorie „Iulian Antonescu”.

„Rectificarea bugetului este, practic, proiectul care a generat aceasta sedinta, probabil ultima din acest an. Este vorba despre repartizarea sumei de 1.580.000 lei, destinata platii salariilor si a drepturilor banesti câstigate in instanta de cadrele didactice.”
Dragos Benea, presedintele CJ Bacau

Doi bacauani, acuzati ca au violat trei minori din Onesti, au fost condamnati definitiv la o pedeapsa de cinci ani si patru luni de închisoare. Presupusii violatori au beneficiat, la Curtea de Apel, de o reducere semnificativa a pedepsei, dupa ce prima instanta ii condamnase, in vara, la sase ani, respectiv opt ani de inchisoare pentru infractiunea de viol.

Si aceasta pentru ca judecatorii de la instanta superioara au schimbat incadrarea juridica a infractiunilor, iar “violul” s-a transformat in “act sexual cu un minor”.

Inculpatii trebuie sa plateasca si despagubiri

Unul dintre inculpati, Ioan H., are doi copii, unul de 14 ani, altul de 17 ani, exact vârsta victimelor lui. Al doilea, Vasile C., a spus in instanta ca a crescut la Casa de Copii din Tg. Ocna (Centrul de Minori si Tineret) unde a fost abuzat sexual si crede ca de acolo i se trag toate problemele, inclusiv inclinatiile homosexuale.

Niciunul nu a recunoscut ca a abuzat de baietii minori, ci ca acestia ar fi intretinut de buna-voie relatii sexuale cu ei. Procurorii spun ca victime sigure erau copii din familii dezorganizate sau aflati in plasament la asistenti maternali. “Este probabil ca, in acest scop, inculpatul C. Vasile a infiintat, cu mai multi ani in urma, si Grupul Coral «Speranta», format din tineri cu vârsta sub 18 ani si care provin, de regula, din centre de plasament”, se explica, in rechizitoriu, modul in care erau racolate victimele.

Minorii au spus ca la inceput le-a fost teama sa ii reclame pe violatori pentru ca acestia i-au amenintat ca ii vor face de rusine si vor spune la toata lumea ca intretin relatii sexuale cu barbati. Inculpatii se afla in arest de la sfârsitul lunii octombrie 2013. Instanta a mai admis ca victimele sa fie despagubite moral cu câte 3.000 euro.