– interviu cu Lucian Antoniu, directorul sucursalei Bacau a Companiei Nationale „Loteria Româna”
Valhalla: Spiritul vikingilor din Bacau
De ani de zile, dilema cea mai mare a unui bacauan atunci când ii vine un musafir din alt judet sau chiar din alta tara a fost sa identifice un loc deosebit in care sa-l scoata si sa-l impresioneze pe oaspete.
Va propunem, astazi, o posibilitate de rezolvare a acestei dileme. Pentru ca am fost la Valhalla si am decis ca localul poate impresiona un calator, fie el si strain. In primul rând, restaurantul nu seamana cu nimic din Bacau, pentru ca este organizat dupa modelul unei berarii, cu mese si banci din lemn, dar si cu butoaie transformate in mese, cu candelabre din sticle de bere si un bar in forma de drakkar, corabia vikingilor.
Meniul este plin de denumiri ciudate, de la „inghetata de porc”, care este, de fapt, racitura, pâna la „Scula lui Greuceanu”, care inseamna un cârnat si doua ochiuri.
Noi am decis sa luam un „Ciolanul lui Thor” si „Scariti, ostenii mei!” iar, ca desert, o portie de papanasi moldovenesti. „Ciolanul lui Thor” s-a dovedit a fi o oala de ceramica in care un ciolan de porc a fost taiat in bucati si amestecat cu tot felul de legume, totul facut la cuptor.
Celalalt fel a fost o ditamai scarita de porc facuta pe gratar, pusa pe un pat de cartofi gatiti in stil suedez si cu o ceapa rosie alaturi, totul pus pe o tava de lemn. Pâinea a fost din partea casei dar cine sa se atinga de ea la asemenea portii?! Pentru ca pot spune ca scarita putea sa sature lejer doi barbati cu neveste pasionate de telenovele, deci bine infometati, iar ciolanul era suficient pentru o nunta de somalezi.
Cât despre papanasi, dupa o asemenea masa, nu a putut fi mâncat de doua persoane. Preturile au fost rezonabile: câte 29 de lei pentru fiecare fel de mâncare si 16 lei pentru portia de papanasi.
Valhalla se gaseste pe strada Erou Gheorghe Rusu, nr.2 (in spatele BRD).
“Noaptea muzeelor” la Onesti
Dupa ce a fost gazda a unui simpozion stiintific cu prilejul sarbatoririi zilei de 9 mai, Muzeul Municipal de Istorie din Onesti invita iubitorii fascinatiilor trecutului la un program complex de activitati cuprinse in actiunea “Noaptea muzeelor”.
Astfel, sâmbata 16 mai, intre orele 16.00 – 24.00 la sediul acestei institutii onestene vor avea loc vernisarea mai multor expozitii, un concert acustic si vizionarea unui film documentar (“Cu steagurile in vânt – Primul Razboi Mondial”).
Intre expozitiile ce vor incânta pe participantii la “Noaptea muzeului onestean” mentionam pe cele numite ”Valori patrimoniale din depresiunea Onesti” si “Razboiul de independenta a României”.
Inedit este vernisajul expozitiei de etnografie a Vaii Trotusului iar protagonistii concertului acustic sunt Stefan Capmare si Vlad Prohozescu. Acest concert are loc la Atelierul de restaurare ceramica a muzeului si va incepe la ora 18.30.
Mentionam ca in prezentarea acestor activitati deosebite de la Muzeul de Istorie Onesti isi va aduce sprijinul si Asociatia “Expresia Ideii”, ce are o expozitie documentara la aceasta institutie.
Bacaul, partener prin Asociatia ADDO, intr-un proiect international, “Does Culture Matter?”
Trei tineri de nationalitati diferite s-au aflat in aceste zile in Bacau pentru a descoperi specificul locului si valorile culturale pentru ca, odata acestea descoperite, ele sa poata fi asumate si transmise prin metode non-formale mai departe, acolo unde, in tara si strainatate, se lucreaza in medii interculturale.
Este vorba despre Andreea Bulai, manager si trainer, presedinta Asociatiei ADDO din Bacau, Alena Ipavona, manager pentru elaborarea strategiei de comunicare web si strategiei de social media la Support Smart Student din Goeteburg, Suedia si Sebastian Graca da Silva, director al organizatiei nonguvernamentale ActGlobal, formator in domeniul tineretului si dezvoltarii comunitare care impreuna au purces la drum intr-un proiect ambitios, din care fac parte 6 organizatii si institutii, din 6 tari, respectiv România (reprezentata de Asociatia Adoo, Bacau), Nepal, Turcia, Suedia, Indonezia si Kârgâzstan.
Proiectul, intitulat “Does Culture Matter?” se desfasoara in perioada martie 2015-ianuarie 2016 si are ca obiective investigarea temei diferentelor culturale in activitatea formatorilor, antrenorilor, mentorilor si profesorilor, oferirea de cunostinte de baza despre diferentele interculturale si crearea unui mediu practic pentru participanti de a dobândi experienta in gestionarea diferentelor culturale pentru maximizarea rezultatelor muncii lor cu grupuri culturale diferite.
Proiectul se adreseaza formatorilor, mentorilor si cadrelor didactice care lucreaza in medii interculturale si cu diverse grupuri culturale de tineret, recrutarea beneficiarilor, in numar de 34 din care sase sunt tineri cu oportunitati reduse, urmând sa aiba loc etapizat, din toate tarile parte din proiect, pentru ca la finele acestuia, in ianuarie 2016, echipa de proiect sa livreze modelul de training nou creat in ceea ce priveste multiculturalitatea, catre ONG-uri, institutii de stat, universitati si companii.
“Una dintre cele mai mari probe pentru companiile multinationale, organizatii, universitati etc. o reprezinta diversitatea culturala a tarilor unde isi desfasoara activitatea, diferentele culturale dintre oameni, deoarece nu exista retete sau solutii valabile, iar problemele intâmpinate tin, de cele mai multe ori, mai mult de spiritualitatea popoarelor, decât de aspectele de ordin social sau economic.
Lucrul intr-un mediu multicultural se poate dovedi, pe cât de interesant, pe atât de provocator. Pe de o parte ofera oportunitati de cunoastere, dar pe de alta, poate cauza probleme, principalul motiv fiind lipsa cunostintelor legate de cultura fiecarui popor”, a explicat Andreea Bulai necesitatea implementarii proiectului “Does Culture Matter”. Proiectul se desfasoara cu finantare prin programul ErasmusA al Uniunii Europene.
„Liceeni”, la gala comunitatii bacauane
„Frumosii ani de liceu” au fost retraiti de invitatii Galei Premiilor Comunitatii Bacauane, organizata de Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC), joi seara, in pavilionul „Levisticum”. Au participat reprezentanti ai mediului de afaceri, ai ONG-urilor si institutiilor publice din Bacau. Ultimii, dar punctuali, au ajuns parlamentarii.
Primul a sosit deputatul Ioan Melinte, apoi Cosmin Necula impreuna Valentin Palea, directorul de la Drumuri Judetene, si, in fine, deputatul Lucian Sova, simultan cu Dorian Pocovnicu, prefectul judetului, si Toma Constantin, subprefect. Timp de o ora, oaspetii au povestit despre adolescenta, au schimbat impresii, au admirat standul cu obiecte vechi, din anii 70-80, cele cu operele de arta ale copiilor si expozitia pictoritei Mari Bucur.
O aparitie surprinzatoare a fost Otilia Lupu, Grafit Invest, care a venit imbracata in uniforma de liceu, cu parul impletit in codite. La ora 19, au fost invitati in sala de festivitati. Amfitrioana a fost suava Melania Medeleanu, vedeta TV, care s-a dorit a fi „diriga” joi seara si le-a dat extemporal la generozitate.
In premiera, organizatorii au renuntat la discursuri, astfel ca s-a intrat direct in programul artistic al Galei: „Ani de liceu”, cântec interpretat de voluntari, si un minispectacol oferit de copiii „cu lipici” din Motoseni. Un moment foarte gustat a fost licitatia pentru obiectele donate de sponsori.
„Grasa de Cotnari”, o sticla de vin din 1979, cu kit de somelier, al carei pret de pornire a fost de 300 de lei, a fost câstigata de un tânar domn Alexandru, cu 1050 lei, iar tabloul „Satul bunicilor”, 1000 de lei, a fost adjudecat cu 1050 lei de compania Dedeman. Desi a pornit greu, licitarea unui colier din aur italian de 14 k, 700 de lei, a fost cea mai aprinsa.
Pentru a-l obtine s-au batut aprig echipa Dedeman, Stefan “de la Bacau” si Irina Popa, fiind obtinut tot de Dedeman, cu 1.850 de lei. Surpriza serii a fost tabloul „Case Straja”, autor Mari Bucur, care, de la 1500 de lei, a ajuns la 4.300 de lei, pret oferit de compania Agricola.
Dintre oficiali, singurul care a indraznit sa liciteze a fost Teodor Popa, primarul din Stanisesti. Edilul a oferit 850, apoi 900 si, in fine, 1.000 de lei, dar nu a reusit sa câstige “Grasa de Cornari”.
“Nota 10 pentru responsabilitate”
Cel mai asteptat moment a fost festivitatea de decernare a premiilor. Au existat, ca si anul trecut, patru sectiuni. La categoria “Persoane fizice”, câstigator a fost Gh. Baciu, de la Habitat for Humanity Comanesti, laudatio si inmânarea premiului fiind in sarcina deputatului Cosmin Necula.
“E o mare bucurie pentru mine mai ales ca nu ma asteptam” a marturist, modest, Gh. Baciu. Premiul pentru ”Firme si companii” a fost decernat de Ionel Floroiu, vicepresedinte CJ Bacau, societatii Electric Plus, care a promis sa sustina in continuare programele FSC, iar cel pentru “Institutii si ong-uri”, de catre Gheorghe Govrig, director economic la Agricola SA, fiind câstigat de Fundatia “Sf. Ioan Bosco”.
“Va multumim din inima in numele copiilor nostri si peste putin timp va asteptam la Scoala de Vara” a spus, timid si emotionat, pr. Iosif Ilies, coordonator proiect. Editia 2014 a venit cu o noutate: nu s-a acordat un “Premiu de Excelenta”, ca in anii precedenti, ci doua.
Unul a fost decernat de prefectul Dorian Pocovnicu lui Cristinel Popa pentru proiectul “Alumni Ferdinand”, iar celalalt de catre Cornelia Bogatu, manager Vodafone, companiei DEDEMAN, premiata pentru excelenta in domeniul business si pentru plusvaloarea incontestabila adusa Bacaului. Dupa indelungi aplauze, finalistii si câstigatorii au fost invitati sa faca o poza de grup.
In final, toti cei prezenti au primit de la Gabriela Achihai, presedinte FSC, “nota 10 pentru responsabilitate”. Banii strânsi, joi seara, din licitarea obiectelor si din vânzarea biletelor de tombola vor fi folositi pentru cresterea numarului de locuri in complexul rezidential “Satul Seniorilor Milly” si sustinerea programului de ingrijire la domiciliu al FSC, in care sunt inclusi 600 de batrâni neputinciosi si singuri, uitati de familie.
FSC a scos la licitatie si patru pachete sociale: „Ofera alimente si materiale pentru un batrân”, in valoare de 100 de lei/luna, „Ajuta voluntarii sa ofere o scoala de vara pentru copiii din Motoseni” – 100 de lei/copil, „Ofera o bursa unui copil ambitios” – 200 lei/luna/elev, „Pune o caramida la o noua casa in Satul Seniorilor Milly” – 100, 1.000 sau 10.000 de lei.
Tombola a fost organizata cu ajutorul unor firme care au oferit premii demne de interes: invitatii la un eveniment off-road, acces la piscina si terasa hotelului „Levisticum”, un pachet de infrumusetare la un salon de prestigiu, bere pentru un an, cosuri cu alimente de la „Agricola” si „Segros”. Au fost si doua „mari premii”: un televizor LED, HD, Samsung si un abonament premium la bazinul de inot, piscina si sala de fitnes TNT. Costul unui bilet la tombola a fost de 50 de lei.
[wonderplugin_gallery id=”246″]
„Zilele Scolii Postliceale Sanitare” au debutat cu o conferinta internationala pe tema drogurilor
Asociatia pentru Promovarea Învatamântului European Bacau, Scoala Sanitara Postliceala Bacau, Scoala Postliceala Sanitara Comanesti sunt gazdele celei de-a doua editii a conferintei medicale desfasurate în cadrul Zilelor Scolilor Sanitare Postliceale Bacau.
Evenimentul a debutat joi, cu un mars prin centrul Bacaului al elevilor si cadrelor didactice de la Scolile Sanitare Postliceale din Bacau si Comanesti, alaturi de elevi de la institutiile partenere, Colegiul National de Arta „George Apostu”, Scoala „Ion Creanga” si Colegiul “Grigore Antipa” si Colegiul National Catolic “Sf. Iosif”.
Costumati sugestiv si purtând pancarte cu mesaje anti-drog, elevii au atras atentia bacauanilor privind efectele substantelor ce produc dependenta.
“Cu aceasta ocazie, organizam conferinta medicala internationala «Lungul drum al zilei catre noapte – de la consum ocazional la dependenta», in ideea de a sensibiliza in privinta consumului de substante toxice care produc dependenta: droguri, alcool, tutun. Motivatia alegerii acestei teme este legata de faptul ca, mai ales in rândul tinerilor, a crescut alarmant consumul de droguri si credem ca educatia are un rol esential mai ales in preventia acestui fenomen”, a declarat medicul Codrin Rebeleanu, vicepresedintele Asociatiei pentru Promovarea Invatamântului European Bacau, asociatie in cadrul careia functioneaza Scolile sanitare postliceale sanitare din Bacau sI Comanesti.
„Am incercat sa atragem atentia in ceea ce priveste consumul de substante psihotrope si ca ar trebui sa se renunte la consumul acestora inca din faze incipiente, sa nu se ajunga la dependenta”, a spus si Mirela Ungureanu, directorul Scolii Sanitare Postliceale Bacau.
Conferinta propriu-zisa a avut loc la Sala Ateneu, in prezenta unor oaspeti de seama, printre care reprezentanti ai celor mai bune scoli sanitare din Republica Moldova, a primarului din Comanesti, Viorel Miron, a celui din Moinesti, Viorel Ilie, a multor sefi de institutii medicale si administrative.
„Zilele Scolii Postliceale Sanitare” continua vineri si sâmbata, la sediul institutiei, din strada Bicaz 7, cu o multitudine de sesiuni de comunicari stiintifice.
Urgente pediatrice – Convulsiile
Ce sunt convulsiile? Convulsia este cea mai frecventa manifestare neurologica la copil si se manifesta prin contractii necontrolate ale corpului, comandate de activitatea electrica anormala a creierului. Contractiile necontrolate, numite spasme apar fie izolat, adica la un segment al corpului (mâna, picior) sau generalizat, la intreg corpul.
Care sunt cauzele convulsiilor la copil? Cele mai frecvente cauze sunt: febra (care de obicei exprima o infectie ), scaderea in sânge a nivelului calciului (hipocalcemie ), a glucozei (hipoglicemie), a magneziului, a vitaminei B6, intoxicatiile cu alcool, droguri, medicamente, loviturile la cap (traumatismele cranio-cerebrale), tumorile cerebrale. Aproximativ 30% din convulsiile copilului se datoreaza febrei.
Cum recunoastem convulsia? Semnele clinice au ca manifestare principala pierderea starii de constienta, adica copilul pierde contactul cu lumea din jur; aceasta stare poate fi insotita de spasme, copilul “da ochii peste cap”, poate fi rigid “ca o scândura” sau moale “ca o cârpa”, poate fi cianotic (vânat) sau palid (alb, galbui), poate face “spume la gura”, poate pierde urina sau scaunul, respira neregulat. Criza poate dura de la câteva secunde la 5 – 10 minute, iar convulsiile grave pot dura 30 minute. Dupa terminarea crizei convulsive copilul poate fi somnolent, confuz. Faceti deosebirea intre frison, când copilul tremura, dar e constient, colaboreaza cu cei din jur si convulsie, când copilul e inconstient; frisonul anunta de obicei o febra mare.
Când apar convulsiile febrile? Vârsta vulnerabila este intre 3 luni si 5 ani, cu maxim de frecventa intre un an si jumatate si doi ani. Febra responsabila este de peste 38,5*C si se caracterizeaza prin crestere brusca. Factorul genetic este important deoarece daca exista in familie un parinte sau frate cu antecedente de convulsii febrile, creste riscul ca micutul sa faca si el convulsii in context febril.
Sunt periculoase convulsiile? Daca vorbim de convulsiile febrile care se manifesta câteva secunde, riscul aparitiei retardului mintal nu exista; daca vorbim de convulsii fara febra, de lunga durata, acestea se pot asocia cu leziuni neurologice permanente. Convulsiile recurente adica care revin periodic, in afara contextului febril sunt specifice epilepsiei. Sugarul mic (sub 3 luni) prezinta convulsii care pot fi cauzate de scaderea calciului sau glucozei din sânge, iar uneori pot fi sigura manifestare a unei meningite (afectarea invelisului creierului).
E bine sa cunoasteti câteva din “semnele de alarma” care atrag atentia asupra unor afectiuni ce trebuie investigate: durata convulsiei peste 5-10 minute; convulsiile se repeta frecvent; dupa criza de convulsie copilul nu da semne sa-si revina, nu vorbeste; convulsia insotita de varsaturi, dureri de cap, imposibilitatea de-a se misca; loviturile la cap insotite de convulsii.
Cum reactionam, ca parinte, in fata unei convulsii? Deoarece aspectul copilului in convulsie e impresionant si generator de panica, prima conditie ca sa ajuti copilul e sa va pastrati calmul, si sa nu-l lasati singur, fugind la o vecina dupa ajutor. Asezati copilul pe pat sau covor, pe o parte cu fata intoarsa in jos, astfel incât sa nu se sufoce cu saliva sau lichidul de varsatura; indepartati toate obiectele din jur care l-ar putea rani in timpul spasmelor (contracturilor); deschideti geamul pentru a lasa mai mult aer (oxigen) sa patrunda in camera; daca are febra aplicati masurile de scadere a febrei; cereti ajutor la nr. de urgenta 112; criza se termina de la sine in câteva secunde sau minute.
Greseli frecvente: introducerea unor obiecte in gura in idea de-a nu “scapa limba pe gat”, gest care poate opri reflex respiratia copilului; nu dati apa cu zahar in timpul convulsiei pentru ca micutul nu poate inghiti si-l puteti ineca; nu-i “suflati “ in gura micutului, nu-l scuturati, nu-l palmuiti !
Atentie! Orice copil care face convulsie cu febra sau fara febra trebuie dus urgent la cel mai apropiat spital!
Dr. Ana Olinic
De ce mai scrieti?… (VII)
Am adresat unor scriitori, dramaturgi, istorici si critici literari, profesori universitari, intrebarea: „De ce mai scrieti, într-o vreme in care nici macar scriitorii nu se (prea) citesc unii pe altii?” Raspunsurile sunt minunate…
„Aproape fiecare a devenit scriitor…”
Mariana Zavati Gardner, scriitor, critic literar (stabilita in Regatul Unit): „Traim într-un spatiu globalizat, sub semnul tehnicii si al tehnologiei si într-un timp marcat de transmiterea tot mai accelerata a informatiei. Ne petrecem timpul liber surfând internetul, pe Facebook, Twitter, Instagram etc. Cautam informatii pe internet si nu în volume. Elevii nu mai citesc operele scriitorilor clasici, ci merg pe Wikipedia, unde citesc rezumatele cartilor pentru examen. Cei angajati in câmpul muncii lucreaza de dimineata pâna seara, sosesc acasa epuizati si nu mai au timp de prea multa lectura. Cititorii avizi sunt probabil pensionarii, cei educati în cultul cartii publicata pe hârtie. Citim mai mult ziare si reviste, dar si aici este o concurenta serioasa cu informatia la radio, televiziune si mai ales online. Si totusi? Sunt convinsa ca raspunsul la aceasta stare de lucruri este in organizarea grupurilor de cititori, dupa sistemul de Université de Troisième Âge din Franta si University of the Third Age in UK.
Cumparam si citim carti din ce in ce mai mult in format de e-book. Citirea cartii pe hârtie este înca practicata, desi librariile se lupta sa nu dea faliment, iar bibliotecile sunt in pericol de a fi închise. Oferta de carte este vasta, se tiparesc enorm de multe carti in tiraj digital redus, ca cititor, poti alege din liste interminabile de subiecte, incât piata cartii a ajuns la saturatie.
Aproape fiecare a devenit scriitor, unii adevarati prin vocatie, altii au aparut precum ciupercile dupa ploaie. In Vestul Europei sunt foarte multe cursuri de creative writing, cursuri de durata limitata, cursuri universitare, cursuri la fara frecventa, cursuri initiate de marile ziare si reviste literare, cursuri de vara. Poate a ajuns lumea noastra literara la saturatie? Este cumva probabil ca intr-un viitor apropiat fiecare scriitor sa devină si unicul cititor al operei personale? Nu cred! Sunt convinsa ca vom continua sa citim pentru ca suntem creati sa aspiram si sa ne exaltam la frumos si sa recunoastem valorile adevarate.”
Bricolaje / Tribulatii amoroase si misoginie
La unul dintre jurnalele pe cale le-am rasfoit recent, si anume cel al sotiei faimosului filosof Nae Ionescu, cel mai mult m-a intrigat prefata semnata de Sorin Lavric. Si am vazut ca nu sunt singura care a gasit absolut deplasate niste consideratii misogine ale prefatatorului, la rubrica ei din „Formula AS”, unde recomanda carti spre lectura, Adriana Bittel, scriitoare cu un foarte fin simt al observatiei, cu un stil elegant, cu un bun gust literar, declarându-le „misogine, enervante, chiar prostesti”.
Aferim! Asadar, domnul Sorin Lavric (cu studii de medicina si de filosofie, traducator, eseist), care tine „Cronica ideilor” în România literara, îl glorifica pe Nae Ionescu si vorbeste despre Elena –Margareta Ionescu într-un fel mai mult decât condescendent, ca despre o femeie modesta, mama, gospodina, traind umil în umbra geniului. Or, doamna respectiva, nu era chiar o femeie comuna, dimpotriva, era una educata, culta, provenind dintr-o veche familie boiereasca, facuse studii de filologie, cânta destul de bine la pian, si avea o înfatisare mai mult decât agreabila.
Ghinionul ei a fost ca a avut un sot chipes si cu o minte sclipitoare, carismatic, seducator, o mare figura, cu un calibru intelectual de exceptie, profesor universitar si ideolog care-si hipnotiza auditoriul, tot asa cum le fascina prin saloanele mondene pe distinsele doamne din înalta societate. Doamne care mai si picau fulgerate de geniul lui si de amor, filosoful având câteva amante cu nume sonore, ca Maruca Cantacuzino, Cella Delavrancea, Lucia Popovici-Lupa. Era greu pentru Elena-Margareta Ionescu, femeie de interior, mama a doi baieti, cu obligatii casnice deloc usoare, sa tina piept unor asemenea rivale, asta nu-i greu de înteles. Si ea se tot plânge în paginile jurnalului ca Nae nu mai raspunde la iubirea ei, ramasa intacta, ca la începuturi, ca e neglijata, ca a devenit pentru el un fel de „animal domestic” (numai o femeie inteligenta si sensibila se poate autoironiza atât de amar), dar face asta fara a-si denigra rivalele, pentru ca „rafuiala” ei era cu el, nu cu ele. Cu el, care s-a purtat, totusi, cu multa barbatie si cu noblete fata de sotia înselata si fata de familie, nedivortând si continuând s-o întretina, pe ea, si pe cei doi baieti, pâna la moartea sa.
Pe toata aceasta istorie deloc surprinzatoare, în fond, Sorin Lavric produce niste filosofeme cinice la culme despre „rutul conjugal”, fidelitatea în casatorie, care nu e altceva decât „apanajul barbatilor comozi, carora fuga dupa fuste li se pare o corvoada stricându-le ritmul siestei”, despre absurdul situatiei în care o sotie se vrea tratata ca o amanta, în fine, despre nevoia de surpriza a barbatului, provocată de „nurii vâscosi ai amantelor tinere”, în fine, despre „atractia pe care intelectul unui barbat grizonat o exercita asupra psihicului femeiesc”.
Apoi, si mai si, vorbeste despre o „regula a consacrarii sexului frumos”, potrivit careia „femeile se califica prin creatorii pe care au apucat sa-i iubeasca, reputatia lor mutându-le pe o orbita cu bataie postuma”. Adicatelea, Maruca Cantacuzino si Cella Delavrancea ar fi ramas niste necunoscute oarecare daca n-ar fi stat lânga Nae. Ceea ce este o enormitate, desigur, pe care nici nu are rost sa o contrazic. Si cei care cunosc câte ceva despre personalitatea celor doua femei, amândoua de exceptie, cu o inteligenta superioara si cu talent, literar, muzical, pedagogic, stiu de ce. Ce sa mai spun despre faptul ca Sorin Lavric, recunoscând ca exista si femei „autocefale”, spune despre acestea ca sunt „fie un accident fericit, fie un caz patologic”. Ma rog, n-am mai citit de mult atâta revarsare de misoginie. Asa ca, rapid, am hotarât, autocefala cum sunt, adica gândind pe cont propriu, sa las deoparte prefata respectiva, fara nervi, însa, ba chiar râzând de ridicolul unor atare afirmatii.
Si, ca un facut, deschizând o alta carte, a lui George Balaita, dau peste urmatoarele rânduri: „Femeia se naste cu arta puterii si, de la început matura, ea stapâneste lumea, inclusiv a barbatilor”. Ei, ca sa vezi! De asta îmi place mie atât de mult Balaita, pe lânga marea lui arta de prozator original, creator de lumi, pentru ca vede adevarul lucrurilor, si-i spune pe nume. Desi acum, de când cu scandalul amantelor, cu primarele Othello de Iasi si cu o alta blonda deputata penelista, se vede clar ca povestea cu nurii aia vâscosi ai unor tinerele puse pe capatuiala, continua. Si ca unii barbati nu-s chiar atât de autocefali precum se cred, ei pierzându-si foarte usor capul.
Daruri pentru o familie saraca dupa o campanie lansata pe Facebook
– mamicile din mai multe judete au sarit in ajutorul unei tinere care are doi copii si traieste in conditii dificile
Alisa Roman are 20 de ani si este mama a doua fetite, Miruna, de 2 luni, si Daria, de 2 ani. De ceva timp, ea si copiii locuiesc intr-o camera din casutele sociale din cartierul Izvoare.
Incaperea este una improprie, mobilata modest si tine loc de dormitor, camera de zi, baie si bucatarie. Din cauza conditiilor precare, fetita cea mica a racit si a stat o perioada in spital.
Despre ele si situatia lor dificila a aflat si Andreea Puscoiu (foto), o tânara din Bacau, care a tinut sa o crestineze pe mezina si a vrut sa faca chiar mai mult de atât. A postat pe Facebook povestea lor si a avut placuta surpriza sa primeasca reactii de la mamici din mai multe judete ale tarii.
„Eu am scris povestea pe un grup pentru mame si am primit mai multe colete, din Bucuresti, Hunedoara, Cluj si Ilfov, cu hainute pentru toate trei, lapte praf, jucarii si scutece pentru cele mici. Am vrut sa incerc sa le ajut si chiar m-am bucurat când am vazut ca nu sunt singura”, spunea Andreea.
Tânara mama nu are niciun venit, in afara de alocatiile fetelor si si-ar dori sa se mute in alta casa, pentru a le oferi un trai mai bun, dar stie ca situatia financiara nu o ajuta.
„Eu traiesc din ce-mi dau doamnele care ma cunosc. Am stat la mama o perioada, dar si ea are zece copii si nu mai aveam cum sa locuim acolo”, ne-a spus Alisa. Ajutorul nesperat primit de la mamele din tara le va face viata mai usoara pentru urmatoarea perioada. (Geta Panaite)
Carasii de la Gaiceana
Inca o optiune, daca vrei sa pleci dimineata din Bacau, cu dorinta de a te relaxa la o partida de pescuit, cautând locuri unde se prinde si peste. Lacul de la Gaiceana este o alta locatie cu potential din judet.
A intrat in circuitul piscicol in ‘82. Se alimenteaza cu apa curata a pârâului care vine din Glavanesti si se intinde pe o suprafata de douazeci si patru de hectare. Plecatul la primul cântat al cocosilor are farmecul lui… doar pentru pescarii cu microbul in sânge. Drumul este bun, distanta – la jumatate cât cea pâna la iazul de la Fichitesti, cincizeci de kilometri. Ruta este simpla: Bacau – Serbanesti – Buhoci – Bibiresti.
Apoi stânga (pe lânga mânastire) spre Parincea, prin centrul comunei, urmând drumul asfaltat, DJ252. Atentie! Dupa Nanesti – Vladnic, inainte de a intra in satul Petresti, drumul asfaltat se bifurca. Trebuie facut la stânga spre satul Soci, directia Gaiceana. Se intâmpla ca dimineata, pe intuneric, multi pescari sa nu dea importanta intersectiei, continuând sa mearga pe directia Pâncesti – Racaciuni.
Pâna se dumiresc… fac multi kilometri inapoi. Traseul, din acest punct, este preferabil pentru intoarcere. Pe lumina iti incarci si bateriile. Urcatul serpentinelor iti da senzatia de plutire in spatiu, padurea si pajistile iti clatesc ochii – cu nuantele de verde crud. Galbenul terenurilor cultivate cu rapita te duce cu gândul la mierea de albine…
Gârla… de pescari
Am ajuns pe balta când soarele era la doua degete pe deal. Trecuse putin de ora sapte. Intrarea pe dig este interzisa pentru masini, asa ca am ocolit vreo doi kilometri, pe la coada lacului, pe un drum de tara, pentru a ajunge pe malul drept. M-am bucurat de soare facând fotografii. Doar ca nu mai aveam sansa de a gasi vreun petec de apa liber, unde sa arunc lanseta. Este sfârsit de saptamâna. „Pescari… gârla”. Nu stiu cine a scornit expresia de i s-a dus vorba, si nici de unde vine, dar pe mal, uitându-ma lung, am avut senzatia ca i-am gasit sensul.
Loc ar mai fi fost. Dar acel spatiu, asa-zis regulamentar si necesar, pe care fiecare pescar, prin virtutea sportivitatii si taxei de cincizeci de lei platite, ar trebui sa-l aiba, nu putea fi utilizat. Un pescar matinal, cu mult prea multe lansete, crease un paienjenis de strune si in stânga si in dreapta. Spre oprobiul celor din jur, nu a vrut sa lase si altora sansa sa pescuiasca, sa le scoata si sa le arunce doar in directia lui. M-am indreptat spre coada iazului, singurul loc unde nu era interzis dar nici ocupat.
Latura din nord este protejata, loc de bataie a pestelui pentru depus icrele. Asa ca mi-am incercat norocul la caras, printr-o „fereastra”, din lanul de trestie si stuf, unde de regula se da la rapitor. Usor de prins dar greu de scos. Radacinile plantelor isi fac din plin datoria, dând iama in cârlige.
Puii de crap intra si sunt eliberati. Carasul este dolofan, plin de icre. Se aduna in juvelnic. Având ocupatie, nici nu mi-am dat seama ca s-a facut de amiaza. Administratorul iazului – toti il stiu de Nea Nicu (Nicusor Mihalachi, nascut la o zvarlitura de borna, in satul Popesti) a trecut sa vada cum merge traba. L-am rugat sa stam putin de vorba despre iaz. Mai avea niste drumuri de facut dar a promis ca revine.
Noi tovarasi
Lânga stuf opreste o masina. O tânara la volan si trei domni. Coboara sa testeze zona. Oamenii buni incap, asa ca ii invit sa impartim locul. Isi descarca sculele. Dupa ce se cinstesc, la un pahar cu vin, se rasfira mânuind unditele prin stuf. Cum stam aproape unii de altii, discutia se leaga repede. Mai trag si eu cu urechea. Pe cel mai in vârsta, Viorel Artenie, il stiam din vedere.
Mi-a facut placere sa fac cunostinta si cu Onisim Borta si Gica Cobuz, care, dupa echipamentul din dotare, se vedea ca nu sunt pentru prima data la pescuit. „Am venit de la Bacau pentru ca am auzit ca aici se prinde peste, dar sa ne si simtim bine. Ajungeam mai devreme, dar soferita noastra, Andreea Matei, a lucrat azi. Saptamâna trecuta am fost la Puiesti. N-a fost cine stie ce. Caraselul mai mic decât palma… dar te tinea ocupat. Tot aveai impresia ca vine ala mare si ca asta mic ii manânca de sub bot. Da’ na ! Pescarul se hraneste cu vise. Si cu speranta…
Acuma a dat soarele, vremea e inca rece. Aicea carasul vine la apa mica… Da’ parca tot m-as duce la placi, pe dig, sa dau la ceva mai mare.” Lucru care se si intâmpla, dupa o ora in care nu s-a prins nimic. Viorel isi strânge ustensilele. Este pescar de peste treizeci de ani. Un unditar consecvent si perseverent, care foloseste ca momeala in cârlig traditionala mamaliga, preparata dupa o reteta tinuta secreta. Ei pleaca spre dig. Ramân pe pozitie. O boare de vânt stârneste apa in valuri mici, numai bune de leganat pluta. A inceput iar sa traga. Malul se anima si pescarii uita de plaja. Intra caras, crapi mai marisori, dar si salau.
Peste pe pâine
Nea Nicu a revenit cum a promis. Si nu cu mâna goala. Mi-a adus o pâine, made in Gaiceana, careia i s-a dus buhul de buna ce e. „Lacul are peste. Sunt pescari care vin in fiecare saptamâna. Degeaba nu vin. Sa vezi cum misca acusi, când apune soarele. Mai trebuie facute si acte de caritate. Eu nu le dau de mâncare. Are cine. Si tu?… Câta nada ai aruncat azi? Dar ai prins! Nu ?!”
Zâmbeste larg. Nu se dezminte. Nea Nicu are umorul lui, fin, punctual. „Mai vine câte unul cu mai multe undite. Daca nu se cearta cu vecinii… ma fac ca nu-l vad. Am impus regula de patru lansete si o varga, cinci in total. Daca are mai multe… prinde mai putin. Se incurca si nu are timp pentru toate. Parerea mea, ca sa pleci de aici cu peste acasa, sunt suficiente doua lansete si o varga. Si pescarii care sunt meseriasi si se respecta, care dau inapoi in iaz crapul mic, stiu asta.”
Taxa de intrare pe drum, la intrarea spre lac, de o suta de lei, nu are nicio legatura cu cea perceputa pentru pescuit. Este impusa de primarie pentru camioanele de mare tonaj, care tranziteaza drumul comunal de pe malul stâng. „ Aici se poate plati si pentru o jumatate de zi. Daca mai vrea si ii place, vede ca prinde, plateste diferenta. Cantitatea de peste prins, pe care poate sa o ia acasa pescarul, este nelimitata. Cu exceptia puietului de crap si de cten (cosas), sub un kilogram, care se elibereaza.
Este permis si pescuitul la rapitor – somn, salau – la blinker, vobler, twister.” Pescarii care vor sa stea peste noapte, pot negocia conditiile si locurile pentru pescuit. Pot face gratar in locul special amenajat. Pentru inoptat, daca sunt cu familia si au copii, sunt posibilitati de cazare, dar nu la un standard prea pretentios. Si… rugamintea, ca pescarii sa nu uite de acel dram de bun-simt, referitor la protejarea mediului. La plecare opresc sa vad ce a facut echipa lui Viorel. Soarele da spre apus si vor sa mai stea. Au schimbat iarasi locul.
Nu am insistat sa ma uit la ce aveau in juvelnic. Mi-a placut ca toti erau veseli si relaxati. De fapt acesta era si scopul pentru care au venit. Si daca tot a venit vorba de veselie, ii urez domnului Nicusor Mihalachi, care implineste pe douazeci si sase mai, saizeci si patru de ani, multa sanatate si o petrecere pe cinste, pe malul lacului, cu cât mai multi pescari… imbracati la costum.
Fotbal/ Liga a II-a: A treia la rând?
Sport Club Bacau- Gloria Buzau (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)
Divizionara B Sport Club Bacau se afla in cautarea celei de-a treia victorii la rând. Dupa dubla reusita conta Rapidului Suceava, bacauanii spera sa se impuna si in meciul de sâmbata, de pe teren propriu, contra Gloriei Buzau, din etapa a saptea a play-off-ului.
„Chiar daca miza nu e chiar asa de mare, noi dorim sa onoram acest final de sezon, obtinând cât mai multe rezultate bune.
Jucând acasa, avem o motivatie suplimentara sa câstigam impotriva Buzaului”, a declarat antrenorul SC-ului, Cristi Popovici, care nu poate conta pe Taban, Strugariu si Punga. Vor reintra, in schimb, in primul „unsprezece” Vraciu si Ursu, iar in partea secunda va fi spatiu si pentru Bogdan Rusu, care si-a facut revenirea la echipa realizând o „dubla” etapa trecuta, la Suceava.
Adevaratul om de gol in meciul de sâmbata, de pe „Letea”, se afla, insa, in tabara oaspetilor. Este vorba de Clement Palimaru, autorul a patru goluri in victoria pe care Gloria a obtinut-o runde trecuta, cu 4-1, contra Brailei. „Nu doar Palimaru reprezinta un pericol. Gloria are mai multi jucatori cu experienta, insa eu am incredere ca putem câstiga sâmbata, mai ales ca o victorie ne-ar permite sa urcam pe locul patru”, a concluzionat antrenorul bacauanilor, Cristi Popovici.
Programul complet al etapei a saptea din play-off: FC Voluntari- Rapid CFR Suceava, Sport Club Bacau- Gloria Buzau, CF Braila- Academica Arges Pitesti.
Clasament play-off
1 FC Voluntari 28 21 4 3 71-24 67p.
2 Academica Arges 28 18 5 5 58-19 59p.
3 Gloria Buzau 28 14 4 10 50-43 46p.
4 Rapid Suceava 28 11 8 9 46-41 41p.
5 Sport Club Bacau 28 11 6 11 44-38 39p.
6 CF Braila 28 8 10 10 36-40 34p.
Minivolei/ Bacaul gazduieste turneul final al Campionatului National
In acest week-end, Bacaul va gazdui turneul final al Campionatului National la minivolei feminin. Grupa A, din care fac parte, alaturi de gazdele de la CSS Bacau, CSS Târgoviste, Juvenil LPS Brasov si CSS Lugoj isi va disputa meciurile la sala de sport a CN „Vasile Alecsandri”, in timp ce Grupa A, compusa din CSS 5 Bucuresti, CSS Buzau, Power Volei Baia Mare si CSS ProVolei Botosani isi va derula confruntarile la „Anghel Saligny”.
Cu 15 victorii din tot atâtea partide, CSS Bacau este creditata cu sanse la medalii, chiar daca tragerea la sorti nu a fost generoasa cu echipa antrenata de Dumitru Matanie.
„Asteptarile sunt mari pentru ca avem echipa buna, insa totul depinde cum vor trece fetele peste stresul competitional. Nu trebuie sa uitam ca, pâna la urma, vorbim despre sportive de 12-13 ani.
Nici tragerea la sorti nu ne-a ajutat foarte mult, insa noi credem in sansa noastra. Daca ne calificam, inseamna ca intr-adevar avem valoare”, a subliniat antrenorul CSS Bacau, Dumitru Matanie, care conteaza pe urmatorul lot de jucatoare: Alexandra Adragai, Iulia Matanie, Nicola Juncu, Denisa Sava, Madalina Airoaie, Neidi Enache, Bianca Dodan, Bianca Popa, Carina Nastasa, Ioana Bunea, Maria Bahrim si Bianca Ailincai.
Partidele se vor derula in fiecare zi, dimineata si dupa-amiaza, de la ora 10.00, respectiv 16.00, cu exceptia duminicii atunci când va avea loc un maraton voleibalistic ce va incepe la ora 9.00 si se va incheia dupa-amiaza, odata cu desemnarea medaliatelor.
Tir cu arcul/ Trofeul Citadel: Bacauanii, in grafic
Stadionul „Olimpia” din Bucuresti a gazduit Trofeul Citadel la tir cu arcul, care a echivalat cu cea de-a doua runda de calificare/ selectie in vederea formarii echipelor nationale pentru Grand Prix-ul European ce va avea loc in Capitala, in perioada 7-11 iulie. Bacauanii prezenti la competitie au obtinut rezultate meritorii, aflându-se cu totii in graficul trasat de antrenoarea Geanina Ivu-Vlad.
La Seniori Compound, Marius Vlad (CS Stiinta Municipal) a depasit baremul impus de Federatie in ambele runde de calificare cu 56 de puncte. Totalizând 667 de puncte, Vlad se claseaza pe locul 5, in conditiile in care primii sase sportivi pe fiecare categorie vor participa la Grand Prix.
La junioare 1 (70 metri), Maria Vlad (CS Stiinta Municipal) a obtinut locul 1, iar acest rezultat o plaseaza pe locul 4 in clasamentul general, in care junioarele concureaza laolalta cu senioarele la Open. Coechipiera Mariei, Adina Mihalache s-a situat pe locul 1 la junioare 2 (60 m), in timp ce mezinul Teodor Vlad (CS Saga) a câstigat intrecerile categoriei Compound Juniori 3 (60 m), unde a a stabilit un nou record national.
Urmatoarea runda de calificare/ selectie va avea loc pe 29-30 mai, cu ocazia Trofeului TNT Bucuresti.
Taranii incep, timid, sa ocupe pietele
Pe zi ce trece, pietele agroalimentare din judet incep sa se umple de tarani. Alungati, initial, de catre autoritati, pe motiv ca nu erau in conformitate cu noile reguli prevazute de lege incepând cu 1 mai, fermierii, cu timpul, se pare ca si-au rezolvat probleme cu actele de la primarii si au sosit timid, dar sigur cu marfa la oras. Bunaoara, cu o zi in urma, Piata Centrala, principalul punct de atractie din oras pentru bacauanii amatori de legume si fructe, era ocupata in procent de circa 30 la suta.
„La ora aceasta, avem cu atestate in regula 45 de fermieri cu legume si fructe, precum si alti 33 de producatori din zona Dienet – Pâncesti, care vând rasaduri. Mai prost merge, in schimb, la Piata Sud, unde din 196 de locuri disponibile, sunt ocupate de producatori cu atestate 32 de mese, iar de catre comercianti alte 30 de spatii de vânzare”, a precizat Vasilica Busuioc, seful Directiei Pietelor Bacau.
Partea buna pentru cumparatorii care ajung in Piata Mare este ca admnistratia Pietelor a anuntat ca va continua sa marcheze in culori diferite tarabele unde-si valorifica marfa producatorii autentici, in acest fel, clientii putându-i deosebi cu mai multa usurinta de comercianti.
„Mesele la care vând producatorii agricoli sunt vopsite in albastru, fata de cele ale comerciantilor, care sunt colorate in galben.
Noi am inceput sa facem deosebirea aceasta inca de acum doi ani, dar, odata cu aparitia Legii 145/2014, incercam sa vopsim in aceste culori si restul tarabelor care ramasesera nemarcate. In total, vor exista 110 mese pentru comercianti si diferenta pentru tarani”, a precizat directorul Vasilica Busuioc.
Din pacate, nu poate fi aplicata aceasta masura si in Piata Sud, intrucât o mare parte dintre tarabe sunt confectionate din material plastic, fapt ce nu permite aplicarea de vopsea. In schimb, in ambele piete, fiecare sector rezervat fermierilor sau comerciantilor este semnalizat cu panouri scrise care indica acest lucru.
In plus, fiecare ocupant de taraba va fi obligat sa afiseze in fata marfii etichete colorate cu specificul fiecaruia, respectiv albastre, pentru producatorii agricoli, si galbene, pentru firme. Reamintim ca de la 1 aprilie, au intervenit reguli noi pentru valorificarea produselor in pietele agroalimentare. Dintre acestea retinem ca aici nu mai au acces decât taranii care au solicitat din timp eliberarea noilor atestate de producatori.
In cazul in care sunt depistati fara aceste documente, producatorii agricoli risca amenzi de pâna la 15.000 lei. In plus, administratorii pietelor sunt obligati sa le asigure taranilor cel putin 40 la suta din spatiile de vânzare.
Noaptea Muzeelor in Bacau
Bacauanii sunt invitati in noaptea de sâmbata spre duminica sa treaca pragul muzeelor si galeriilor de arta din oras.
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” organizeaza pe 16 mai „Noaptea Europeana a Muzeelor”, iar pe 18 mai sarbatoreste „Ziua Internationala a Muzeelor”. La ambele manifestari intrarea este gratuita, astfel incât publicul de toate vârstele sa poata viziona expozitiile existente.
La „Antonescu” bacauanii vor avea acces la expozitiile permanente si temporare Sectiilor de Etnografie si Arheologie-Istorie, vor putea vizita expozitia temporara „România in cel de-Al Doilea Razboi Mondial”, exponatul lunii mai: Fiare de descântec, vor putea participa la vernisajul segmentului din expozitia permanenta de etnografie: „Scoala de altadata” si vor avea ocazia sa faca cursuri intensive de dans popular cu membrii Ansamblului „Busuiocul”.
„Anul acesta, activitatea debuteaza cu un protest initiat de reteaua nationala a muzeelor fata de retrocedarea operelor de arta din patrimoniul national. In acest sens, una din operele expuse in muzeu va fi acoperita cu o pânza. Este vorba despre lucrarea ‘Vorniceasa Manu si fiul ei Grigore’, o pictura semnata de Mihail Topler, revendicata de mostenitor”, declara Mariana Popa (foto), directorul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau.
In aceeasi seara isi deschide portile si Galeriile „Alfa”, unde, incepând cu ora 18 va avea loc vernisajul expozitiei temporare Bacau – Iasi, intitulata „Pictori la 70 de ani”. Tot aici, publicul va putea viziona filme documentare in cadrul programului Cinemateca Museum. Casa memoriala „Nicu Enea” va fi deschisa publicului tot de la ora 18, bacauanii putând vizita expozitia permanenta.
Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea” Bacau va fi deschis in intervalul orar 8.00 – 1.00, conducerea institutiei urmarind prin aceasta activitate sa popularizeze valori ale patrimoniului cultural national.
Bacauanii vor putea vizita aici expozitiile permanente „Paduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei”, Sera muzeului, precum si alte expozitii temporare. Acestei actiuni i se alatura si Grupul de initiativa „Bacauanii vor piste de biciclete”.
Membrii acestei miscari vor face un tur pe biciclete pentru vizitarea punctelor in cadrul circuitului muzeal. Turul incepe la ora 18, iar adunarea are loc pe trotuarul de la Galeriile „Alfa” (strada Marasesti, zona barurilor).
Salamul de Sibiu Agricola a fost degustat oficial la Stockholm
Salamul de Sibiu Agricola a fost prezentat si degustat în Suedia, alaturi de alte câteva produse românesti, la evenimentul „Promovarea politicilor agroalimentare ale României pe piata Suediei”, organizat saptamâna trecuta de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), caruia i s-a alaturat Alteta Sa Regala Principele Radu al României.
Delegatia MADR, condusa de secretarul de stat Ioan Utiu, a efectuat o vizita oficiala în Suedia alaturi de reprezentantii unor producatori români. Ambasada României la Stockholm a gazduit Seminarul cu tema promovarii produselor agro-alimentare românesti. Prima etapa a vizitei oficiale s-a desfasurat la Uppsala, la Universitatea de Stiinte Agronomice, unde a avut loc un schimb de experienta cu studentii si cadrele universitare suedeze. Programul vizitei a inclus si o degustare de produse românesti, sub denumirea „Promovarea politicilor agroalimentare ale României pe piata Suediei”, eveniment la care au participat membrii asociatilor de profil din România si Suedia.
În acest context, Agricola a prezentat unul dintre cele mai valoroase produse ale sale, Salamul de Sibiu. „A placut. Salamul de Sibiu Agricola a fost foarte apreciat. A fost la înaltimea receptiei organizate de Ambasada României pentru partenerii suedezi si chiar a adaugat o nota de distinctie si bun gust atmosferei extrem de primitoare. Nu mai vorbesc de Salamul Ambasador Agricola si de Babic, cu care toti participantii s-au delectat!” – ne-a declarat Carmen Gavrilescu, Marketing manager Agricola, care a participat la eveniment alaturi de Aura Palade, tehnologul si inginerul sef al fabricii de salamuri crud-uscate al companiei SALBAC, firma a Grupului Agricola. Salamul de Sibiu Agricola este lider detasat în acest segment pe piata interna înca din anul 2009, cu o cota medie de 50% în ultimul an.
Prezenta Altetei Sale Regale Principele Radu al României a accentuat importanta produselor agroalimentare românesti pentru Casele Regale ale Europei.
Seminarul a avut scopul de a întelege functionarea pietei suedeze a produselor agroalimentare. Doi retaileri foarte importanti pe piata suedeza au expus directiile strategice si platformele de comunicare ale acestei piete, precum si asteptarile pe care le au în ceea ce priveste calitatea si standardele produselor agroalimentare pe care ar dori sa le comercializeze.
Oficialii MADR au abordat, cu reprezentanti ai Ministerului pentru Întreprinderi si Inovatie si ai Ministerului de Externe din Regatul Suediei, teme legate de legislatia aplicabila în domeniul agroalimentar atât la nivel national, cât si la nivel european.
Companiile românesti prezente la eveniment au fost Agricola (Sibiu Salami), Abundia (Agro Natural), CIC agro BIO invest SRL (BioTerra), Ostrovit, Delicon Prodimpex, Luna Solai, Sonimpex Topoloveni si ICDP (research institute on fruit-growing/trees’culture).
Taranul si gologanul
Aer curat, mâncare sanatoasa, tihna, greieri susurând in iarba de sub fereastra. Un aer bucolic la care râvnesc amarnic majoritatea orasenilor nascuti si crescuti intre betoanele blocurilor. Si ce strasnic ar merge un pui de tara, grasuliu, facut la ceaun, cu mujdei, mâncat cu mâna, sub copertina de vita de vie, alaturi de un paharel de vin rosu aburind de racoarea beciului de unde a izvorât.
„Ma duc la tara sa imi umplu portbagajul cu de-ale gurii, ca taranii au de unde sa îmi dea”, îsi spune, cu suficienta, omul muncii de la bloc. Inghesuit in universul apartamentului sau din prefabricate, dominat de televizorul plin cu stiri despre Monica Columbeanu, nu are nici o conexiune cu lumea reala a satului.
E o distanta mare de la oras la tara, infinit mai mare decât se vede pe borna kilometrica. Oraseanul pofticios de mâncare bio nu isi poate ridica privirea din blidul in care amusina, fiindca daca ar face-o, ar vedea mâinile taranului, brazdate adânc de munca. De fapt, mintea sa le ascunde imaginea sub multumirea de sine.
Zilele trecute, taranii s-au rarit brusc din piete. Le trebuie certificate de producator, sunt pusi pe drumuri dupa hârtii. Dar daca ar fi vorba, nimeni nu le-ar multumi ca si ieri, si astazi, si cât i-or mai tine puterile, aduc pe tarabele din piata rodul pamântului pe care l-ar scormoni si cu mâinile goale, doar-doar sa scoata cele necesare traiului.
In schimb, au certificate de producator barosanii cu ghiuluri de aur, care, chipurile, au trudit din greu sa puna pe tarabe cirese cu 100 de lei kilul. Ei nu au lipsit din piete, cât taranii s-au strofocat sa obtina hârtiile fara de care ar fi primit amenzi pe care nu le-ar fi putut duce nici daca ar fi vândut un vagon de patrunjel.
Prinsi in mrejele unor legi care parca vor sa ii tot afunde, oamenii îsi urmeaza totusi destinul: muncesc zi-lumina, îsi achita facturile la curent, impozitele, cumpara rechizite si papuci de mers la scoala pentru copii, se îmbolnavesc, se insoara.
Din ce bani fac toate astea, numai ei stiu. Vând vinul din beci, vând vitelul, vând cartofi, nucile puse la pastrare. Taranii indura, fiindca nu au unde sa isi strige nemultumirile, nu fac marsuri de protest. Ei pun mâna pe sapa si se roaga Cerului si Pamântului sa le dea recolta buna, sa aiba din ce trai.
Producatorii cu ghiul le stabilesc preturile la piata. Si cu toate astea, taranii rezista, isi achita zeciuiala boierimii de veac nou, iar crapaturile din palme li se tot adâncesc.
Marșul bicicletelor și Noaptea muzeelor pe bicicletă
Sâmbătă, 16 mai 2015, cu prilejul împlinirii unui an de la demararea inițiativei Băcăuanii vor piste pentru biciclete, bicicliștii sunt așteptați la două evenimente organizate în municipiul Bacău: Marșul bicicletelor și Noapte muzeelor pe bicicletă.
La ora 14:00, începe ediția a doua a evenimentului prin care anul trecut se lansa inițiativa Băcăuanii vor piste pentru biciclete, și anume Marșul bicicletelor. Organizat împreună cu prietenii de la Fundația de Sprijin Comunitar (FSC) și de la Clubul de Ecologie “Veniți Cu Noi”, evenimentul se desfășoară în cadrul Săptămânii Naționale a Voluntariatului și își propune pe de o parte să promoveze mersul pe bicicletă printre băcăuani și pe de altă parte să arate autorităților că Bacăul are nevoie de piste pentru biciclete.
Băcăuanii (și nu numai) sunt invitați să intre în coloana de bicicliști începând cu ora 14:00, la „Ciupercuțe”. Traseul este același ca anul trecut: Centru – Statuia lui Ștefan cel Mare – Parcul Gherăiești. Sunt bineveniți și cei cu role/trotinete/skateboarduri!
Al doilea eveniment debutează la ora 18:00, când bicicliștii sunt provocați să participe la un tur al instituțiilor de cultură din municipiul Bacău. Acțiunea se desfășoară în cadrul evenimentului național Noaptea Muzeelor, organizat în Bacău de Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”. Adunarea se face pe trotuarul de la Galeriile Alfa (strada Mărășești, zona barurilor) – primul obiectiv din traseul ciclistic-cultural pregătit pentru băcăuanii dispuși să pedaleze sâmbătă seara.
Traseul dedicat bicicliștilor:
– 1. Galeriile Alfa: Vernisajul expoziției temporare Bacău-Iași. Pictori la 70 de ani; Vizionare filme documentare în cadrul programului Cinemateca Museum;
– 2. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (str. 9 Mai): Vizitarea expoziţiilor permanente şi temporare ale Secţiei Arheologie-Istorie; Vizitarea expoziţiilor permanente şi
– temporare ale Secţiei de Etnografie; Vizitarea expoziției temporare România în cel de-al doilea război mondial; Vernisaj Exponatul lunii mai: Fiare de descântec; Vernisajul segmentului din expoziția permanentă de etnografie: Școala de altădată; dans cu Ansamblul Busuiocul etc;
– 3. Casa Memorială „Nicu Enea” (str. Nicu enea, intersecția străzilor Ștefan cel Mare și Vadul Bistriței): Vizitarea expoziției permanente;
– 4. Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău (în Parcul Cancicov): Vizitarea expoziției permanente.
O tură lejeră, de seară, pe parcursul căreia bicicliștii se vor bucura de deschiderea angajaților Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, de participarea Ansamblului Busuiocul, dar și de sprijinul voluntarilor Asociației de Ecologie Veniti Cu Noi, care vor asigura paza bicicletelor în timp ce participanții la traseu vor vizita muzeele.
Chiar dacă aceste evenimente coincid cu împlinirea unui an de demersuri pentru realizarea de piste în municipiul Bacău, nu putem să sărbătorim. Am fi făcut asta doar în cazul în care autoritățile locale și-ar fi ascultat cetățenii pe care îi reprezintă, măcar începând demersurile și invitându-ne la discuții pentru a rezolva problema lipsei infrastructurii pentru bicicliști în Bacău.
Se pare că deocamdată nu există voință politică în acest sens, dar asta nu ne oprește pe noi să ne continuăm acțiunile. Suntem din ce în ce mai mulți bicicliști pe malurile Bistriței și sperăm ca la un moment dat și Primăria Bacău să realizeze acest lucru. – Cristian Ghingheș, inițiator Băcăuanii vor piste pentru biciclete
Organizatorii nu își asumă răspunderea pentru eventualele accidente și nici pentru bunurile personale. De asemenea, aceștia le recomandă participanților la evenimente să fie echipați corespunzător pentru folosirea bicicletei atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.
Auzite sau citite
DE LA GALA PREMIILOR GOPO (30 mart.): 1. Ecouri… – Transmisiunea la radio (RRC) si pe canalele TV (TVR 2) a evenimentului a adus un avantaj clar pentru undele hertziene: cu circa 30 de secunde mai devreme aflam cine e premiantul, dupa care alergam în fata micului ecran pentru a-l vedea. Asa da ecou… 2. Avantaje literale – „Coca Bloos face parte din familia marilor actori cu B: Birlic, Brasoveanu, Bosânceanu…“ (Dorina Lazar) 3. Si Arghezi… Poetul de la Martisor nu suporta apelativul „Maestre!“, pentru ca spus intr-o adunare de scriitori face sa se ridice toti în picioare. Nae Caranfil, regizorul, si-a faurit propriul nume: „Naestre!“ 4. Ce de e-uri… „Îi multumesc din suflet *dragei mele fetite“ (Ofelia Popii).
CRATIMA STILISTICA. „Nu vreau sa ma pierd în mine-le mele…“ Dupa o secunda: „… sau al meu“ (Mircea Albulescu, premiat pentru intreaga activitate artistica). Si acest mare actor are atâtea euri…
FRANCEZI, DAR FRANTUJI. Al doilea termen, mai vechi, se scrie si se rosteste cu j, ne spun îndreptarele. La o zi si jumatate de la întoarcerea din Cuba, Ducu Bertzi ne vorbeste despre interesul *francejilor si *englejilor pentru *cubaneji, încât nu stiu daca e un reflex al spaniolei din America Centrala sau o deprindere de pe la noi (RRC, 31 mart.).
TUDOR, LUPTATORUL. Printre argumentele Postului de Radio Europa FM de a-l asculta pe Tudor Gheorghe într-un recital se afla si unul lingvistic: artistul este un propovaduitor al frumusetii fara de moarte a limbii române. Subscriem.
INDEMN LA A FI DEMN. “Haideti la Batalia pentru Limba Româna!“ Asa îsi încheie editorialul D. V. Marin, anuntând un nou numar din “Meridianul cultural românesc“, dupa ce cu cinci alineate mai sus atentioneaza: „Limba româna e în mare, mare pericol!“ (5 mai). Demnitatea nationala o da respectul pentru limba neamului.
E IMPORTANT TOTUSI. Pe scrollul unui post de televiziune, citim despre Simona Halep: „E CEL MAI IMPORTAT TITLU DIN ISTORIA ROMÂNCEI“. Noi, care apreciem valoarea si râvna tenismenei, replicam: „Nu este adus din alta tara trofeul. E al ei!“ (23 mart.).
BRAVO, OLGUTA! Am primit, pe telefon, un frumos mesaj de la o fosta studenta: “Învierea Domnului sa va umple sufletul de lumina, ochii de lacrimile bucuriei, mintea de gânduri frumoase si inima de iubire“. Nu am rezistat sa-i cer, dupa cuvenitele multumiri, numarul propozitiilor. A stiut: patru, pentru ca se subîntelege predicatul când doua complemente diferite se raporteaza la acelasi verb.
EVALUARE DIN MERS. S-a încheiat editia a XIX-a a Concursului de Limba Româna „Mihail Andrei“, tinut pe 9 mai la scoala buhuseană care poarta si ea numele vrednicului intelectual. Printre corectori, si studenti ai Facultatii de Litere. „A fost un sentiment coplesitor!“, ne spune Daniela Anghelus, din anul I, pentru a încheia grav: „Un lucru e cert: să fii profesor nu-i uşor!“
VASILE IOSIF – 96. Pe 16 mai, scriitorul nascut la Cauia (comuna Dealul Morii) trece in ultimul lustru dinaintea centenarului. Si-a facut cadou o antologie, în care Dorin Motoc e idealul de dascal, asa cum ni l-am dori toti. I-a învatat pe copiii din sat nu doar partile de vorbire, ci si arta compunerilor literare. Merita citita schita „Extemporal de nota zece“, din „Patruzeci de suflete si… jumatate“. „La multi ani!“
