Alesii condamnati la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendare conditionata isi vor pierde functia. Este decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), care a admis sesizarea formulata de Tribunalul Caras-Severin, Sectia a II-a civila de contencios administrativ si fiscal, cu privire la aceasta speta.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ a stabilt urmatoarele: ”Dispozitiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile in cazul condamnarii, prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, cu aplicarea art. 81-82, respectiv cu executarea in alte conditii decât cele prevazute de art. 57 alin. (1) din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.
Art. 15 din Legea 393/2004 se refera la situatiile in care calitatea de primar inceteaza inainte de expirarea duratei normale a mandatului, iar una dintre situatii e prevazuta la litera „e”: „condamnarea prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate”. Cu alte cuvinte, ICCJ stabileste ca litera „e” se refera si la primarii care sunt condamnati la inchisoare cu suspendare conditionata.
In judetul Bacau sunt trei primari care ar putea intra sub incidenta acestei decizii: Laurentiu Neghina, primarul municipiului Onesti, Eugen Antica, primarul comunei Prajesti, ambii condamnati la 8 luni de inchisoare cu suspendare in dosarul „mita la Bac”, si Cristinel Bostan, primarul comunei Sascut, condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare pentru ultraj, prin hotarâre definitiva, si la 6 luni intr-un dosar de conflict de interese, insa, in ultima speta, hotarârea nu este definitiva.
Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau, arata ca nu a primit decizia ICCJ. „Am solicitat un document oficial. Când il vom primi, daca lucrurile stau asa, noi nu putem face altceva decât sa aplicam hotarârea exact in termenii redactati de judecatori”, a declarat prefectul.
Un studiu al Universitatii Cambridge pune la indoiala beneficiile economice ale politicii implementate de fostul premier Margaret Thatcher.
Analiza afirma ca privatizarea masiva, dereglementarea si reducerea impozitelor pe venit nu au stimulat cresterea economica. In fapt, spune studiul, masurile acestea au dus la o crestere a somajului si a inegalitatii iar cresterea PIB-ului si a productivitatii s-a produs mai lent decât inainte.
Politicile de liberalizare economica cum ar fi reducerea impozitelor pe venit, libera circulatie a fortei de munca, limitarea juridica a sindicatelor, privatizarea si dereglementarea nu dau rezultate in ceea ce priveste cresterea PIB si a productivitatii, se arata in analiza semnata Ken Coutts si Graham Gudgin de la Centrul pentru Cercetari de Afaceri de la Cambridge Judge Business School.
Economistii au ajuns la concluzia ca cresterea medie anuală a PIB-ului pe cap de locuitor a scăzut de la 2,6% pe an, în cele trei decenii înainte de 1980 la 2.2% pe an, în deceniile următoare până în 2007, si a ajuns la o scădere de 0,2% pe an, începând din 2007.
Cresterea productivitătii a încetinit chiar mai puternic, de la 2,9% pe an, în cele trei decenii înainte de 1980, la 1,7% intre 1980-2007, si la o scădere de 0,2% pe an începând cu 2007.
Autorii studiului sustin ca, chiar luând in considerare factori precum încetinirea cresterii comertului mondial, dovezile pentru o imbunatatire absoluta a performantelor economice ale Marii Britanii, după 1979, sunt in cel mai bun caz discutabile.
Imbunatatirea relativa care a avut loc a fost rezultatul unei productivitati mai mici a tarilor europene, si nu îmbunătătirii performantei economice a Marii Britanii, concluzioneaza autorii studiului.
La data de 9 iunie a.c., în jurul orei 19.30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă, pe DC 155, din localitatea Livezi.
Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 36 de ani, din comună, în timp ce se deplasa cu bicicleta pe DC 155, pe fondul consumului de băuturi alcoolice s-a dezechilibrat şi a căzut în faţa unei carute conduse de un bărbat de de 58 de ani, din comuna Berzunţi, care circula regulamentar din sens opus.
În urma evenimentului rutier biciclistul a primit îngrijiri medicale la Spitalul Onești, fără a necesita internarea.
Biciclistul și conducătorul atelajului au fost testați cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru biciclist și 0.07 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru căruțaș.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Evenimentul rutier s-a petrecut miercuri, pe E-85, in interiorul localitatii Bogdan Voda. Un barbat de 48 de ani, din comuna Rosiori, in timp ce conducea un TIR, a pierdut controlul asupra volanului si a intrat in coliziune cu o dubita, care era oprita pe partea dreapta, pe acostamentul drumului.
In urma impactului, soferul masinii lovite, un barbat de 44 de ani, din Bacau, a fost transportat la spital pentru ca acuza dureri la cap si coloana, iar o parte din marfa pe care acesta o transporta, respectiv mai multe lazi cu cirese, a ajuns pe carosabil.
La fata locului s-au deplasat politisti de la Rutiera care fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs accidentul.
Apreciata artistă Loredana Groza, cântăreață și actriță, s-a născut la 10 iunie 1970, la Onești, județul Bacău. A început să cânte de la o vârstă fragedă, continuând apoi pe tot parcursul școlii primare și al liceului. A studiat vioara timp de 8 ani și a urmat cursuri de balet.
14 ani a participat la o preselecție televizată la concursul ”Cântarea României”, în Focșani, unde a fost remarcată de realizatorul tv Dumitru Moroșanu și de compozitorul Jolt Kerestely, care au chemat-o la București pentru a participa la concursul ”Steaua fără nume” (al cărui trofeu l-a și câștigat), chiar dacă nu avea încă vârsta minimă prevăzută în regulament.
La 16 ani, în 1986, a participat pentru prima oară la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia, unde a câștigat Marele Premiu, fiind atunci cea mai tânără participantă și câștigătoare din istoria festivalului. A interpretat două cântece în primă audiție care au devenit în scurt timp șlagăre: ”Mă întreb ce să fac?”, de Marius Țeicu și ”Despre dragoste”, de Dan Beizadea. În următoarea perioadă, Marius Țeicu i-a încredințat spre interpretare melodiile ”Când iubești”, ”Să nu-mi spui bun rămas”, ”Nu pot trăi fără dor”, ”Cine crede în iubire?”, toate devenind șlagăre de succes.
La concursul ”Melodii ’86” a participat cu piesele ”Mă întreb ce să fac?” și ”Despre dragoste”. În acest an, Loredana a lansat șlagărele: ”Alege drumul” (Dani Constantin), ”Pentru iubirea ta” și ”De n-ar fi iubirile” (Jolt Kerestely).
Seria turneelor în afara țării a început în 1987, în Israel, unde a avut peste 20 de concerte. La a II-a ediție a Concursului bianual de Muzică de dans pentru tineret de la Costinești, unde a participat cu piesa ”Nu pot să cred” (Alexandru Simu), a fost remarcată de compozitorul Adrian Enescu, care i-a încredințat piesa ”O inimă de 16 ani”, devenind în scurt timp un șlagăr de mare succes. Pentru această piesă a fost realizat și primul videoclip din cariera Loredanei.
”Îți citesc în ochi”, ”Măcar o clipă”, ”Tu și eu” și ”Să-ți spun adio”, compuse tot de Adrian Enescu, sunt alte patru mari șlagăre ale Loredanei lansate în 1987. În același an, a înregistrat, împreună cu Dida Drăgan, Aura Urziceanu, Elena Cârstea, Gabriel Cotabiță, Adrian Daminescu, Cornel Fugaru, Marina Florea și alți interpreți, melodia ”Voi, oameni de mâine” (muzica Anton Șuteu).
Compozitorul Adrian Enescu i-a propus Loredanei realizarea unui întreg album, cu piese pe versurile poetului Lucian Avramescu. Așa a apărut albumul ”Bună seara, iubito!”, înregistrat în 1987 și apărut în 1988 la Electrecord. Albumul s-a vândut într-un tiraj uriaș pentru acele timpuri — peste 1 milion de exemplare.
În același an, Loredana a efectuat turnee în Germania, Bulgaria, Polonia și a participat la Festivalul de la Mamaia ’88, obținând premiul la secțiunea creație. Artista a fost prezentă pe albumul lui Mihai Pocorschi cu piesa ”Pentru voi” (muzică și text Mihai Pocorschi), cântată cu Mihai Pocorschi, Doina Matei, Ioan Luchian Mihalea și Grupul Song.
Anul 1989 este încă un an de succes pentru Loredana, care lansează noi piese compuse de Adrian Enescu, pe versurile lui Lucian Avramescu — ”Un buchet de trandafiri”, ”Zăpada palmei tale”, ”Iubirea, cartea mea de oftat”, ”Scrisoare simplă”. A efectuat turnee în Germania și Coreea de Nord. În Germania, a concertat o săptămână, la un Festival de muzică etno, unde a interpretat și cântece tradiționale românești, ceea ce l-a determinat pe Adrian Enescu să facă prelucrări de muzică lăutărească, prima dintre ele fiind ”Cip-cirip”, care s-a bucurat de succes în Germania.
La începutul lunii decembrie 1989 a apărut al doilea album al Loredanei, în colaborare cu Adrian Enescu și Lucian Avramescu — ”Un buchet de trandafiri”.
Până în 1990, a imprimat zeci de piese aparținând unor compozitori de renume precum: Marius Țeicu, Adrian Enescu, Dan Beizadea, Marcel Dragomir, Jolt Kerestely, Mihai Pocorschi, Aurel Manolache, Ion Cristinoiu, Cornel Fugaru, Mircea Drăgan ș.a.
Cunoaște un succes deosebit cu piesa ”Bună seara, iubite!”, o compoziție a lui Adrian Enescu, care a dat și titlul primului album al Loredanei Groza, apărut în 1988. A avut lungi turnee în țară și în străinătate, mai ales în Italia, și a cântat alături de Rita Pavone și Tedi Reno.
În 1992 a obținut locul I la secțiunea șlagăre a Festivalului de la Mamaia, cu piesa ”Ce va fi iubirea mea” a lui Marius Țeicu.
u trupa Direcția 5 realizează mai multe albume, dintre care ”Atitudine” (1994) și ”Tomilio” (1996, Discul de Aur decernat de Electrecord). Multe dintre piesele de pe albumul ”Atitudine” se bucură de succes — ”Lili și puștiul”, ”O fată singură-n noapte”, ”Nu adio”, ”Exit-stage”, ”Iar”. Loredana a început să se implice din ce în ce mai mult în partea de creație a pieselor și a textelor, versurile albumului ”Atitudine” purtând semnătura Loredanei.
În 1995, a susținut, alături de Direcția 5, concerte live în toată țara. Împreună au participat la Festivalul de la Mamaia cu ”O fată singură-n noapte”, care obține Premiul la secțiunea șlagăre. În același an, a lansat un nou album în colaborare cu Direcția 5: ”Născută toamna”, urmat de un alt turneu prin țară.
Anul 1998 a fost cel în care Loredana a lansat maxi-single-ul ”Lumea e a mea”, înregistrat cu B.U.G. Mafia, piesa care dă titlul acestui maxi-single având un succes fantastic. Anul 1999 aduce un nou album, care va însemna pentru Loredana un nou succes: ”Aromaroma”, la care a lucrat cu Marijuana, Sișu și Puya. Pe 10 iunie, cu prilejul lansării albumului ”Aromaroma” (care a avut loc de ziua ei de naștere), Loredana a susținut concertul ICoTOPIAti. Ea a câștigat Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din
România și al criticilor muzicali. În 2000, Loredana a colaborat cu formația Șuie Paparude, fiind invitată să cânte două piese de pe albumul ”Urban”.
În același an, Loredana a reluat colaborarea cu Adrian Enescu, care semnează partea de creație a noului album al Loredanei, ”Diva Inamorata”. Albumul conține patru cântece noi (care sunt redate folosind teme muzicale clasice: opera ”Turandot” de Puccini, Simfonia a 9-a de Dvorjak, ”Lacul lebedelor” al lui Ceaikovski și lucrarea ”Variațiuni pe o temă de Paganini”, semnată de Rahmaninov) și câteva remix-uri ale unor șlagăre mai vechi ale Loredanei, inclusiv ”Bună seara, iubito!”
Începând din 2001, Loredana a reușit să surprindă cu fiecare nou album, la mare parte din ele colaborând cu ”Banda Agurida” — ”Agurida” (2001), ”Zaraza, vânzătoarea de plăceri” (2002), ”Fata cu șosete de diamant” (2003), ”Zig Zagga Extravaganza” (2004) — Premiul Radio România pentru cel mai bun album, ”Jamparalele” ( 2006) — Discul de Aur, ”My Love” (2007), ”Made in Romanie” (2007), ”Nana nanino” (2007), ”Șatra în apus” (2007), ”Tzuki” (2008), ”Sundance” (2009), ”Iubi Land” (2010), ”Apa” (2012).
Loredana a susținut în vara lui 2006 un concert la Londra, dar și în cluburile din Ibiza. La Hippodromme Park, în inima Londrei, a incendiat atmosfera, alături de o celebră trupă britanică lansată în anii ’90, N-Joi. În august 2006, Loredana și N-Joi au susținut un concert transmis live în toată lumea de BBC Radio 1.
În anul 2007, Loredana cântă ca special guest star în concertul lui George Michael, susținut pe stadionul ”Lia Manoliu” din București.
A avut apariții sau roluri principale în multe filme și seriale de televiziune. A început cu un rol mic în ”Cuibul de viespi” (1987), au urmat roluri principale în ”A doua cădere a Constantinopolului” (1994) și ”Paradisul în direct” (1995). A mai avut roluri în ”Asfalt tango” (1997), ”Modigliani” (2003), ”Supraviețuitorul” (2008), ”Fire and Ice: Cronica Dragonilor” (2008), ”Minte-mă frumos” (2012).
A jucat în serialele de televiziune ”Lori, Dan și Tanti Mili” (2003), ”Daria, iubirea mea” (2006), ”Inimă de țigan” (2007-2008), ”Regina” (2008-2009), ”Aniela” (2009-2010), ”Moștenirea” (2010), pentru unele interpretând coloana sonoră.
Dintre premiile obținute de artistă de-a lungul timpului mai menționăm: Marele Premiu la Festivalul București 1991, Premiul Ballantine’s pentru cea mai bună interpretă pop și cel mai bun album — ”Tomilio” (1998), Premiul Criticilor de Muzică (1999), MTV Music Awards — Best Female Singer (2004 și 2006), Premiul Radio România pentru cel mai bun album (ianuarie 2007), Premiul Radio România pentru cea mai bună interpretă a anului 2007 (martie 2008), Premiul Radio România pentru artistul anului (martie 2008).
A susținut concerte în Germania, Israel, SUA, Canada, Bulgaria, Polonia, Rusia, Marea Britanie, Italia, Franța, Turcia, Austria, Belgia, Mexic etc.
La finalul anului 2013, a lansat single-ul ”Lumea ta”, interpretat împreună cu Carla’s Dreams. În 2014, a înregistrat piesa ”Nu știu cine ești”, la care a colaborat cu Cornel Ilie (Vunk), a susținut două concerte în București, la Sala Palatului, și a efectuat turneul național ”Magic — Un turneu de Super Star”, care a cuprins 15 dintre cele mai importante orașe ale țării.
Anul 2015 a început cu un alt turneu, ”Reveria”, cu spectacole în marile orașe ale țării — București, Botoșani, Bacău, Iași, Brașov, Ploiești, Galați, Constanța, Pitești, Deva, Timișoara, Arad, Cluj-Napoca, Suceava.
Noul single al Loredanei, la care a colaborat cu Nadir, se numește ”Te iubesc”, iar videoclipul a fost lansat în aprilie 2015.
Artista este angrenată în proiectul ”Atelierul de voce și muzică”, un program inedit pentru copii și părinți, de inițiere în muzica vocală și în cea instrumentală.
De-a lungul anilor, Loredana s-a implicat și în activități umanitare, declarând în repetate rânduri că iubește oamenii. În anul 2011, ea a devenit voluntar al Crucii Roșii Române, iar un an mai târziu, în 2012, a fost aleasă ambasador împotriva discriminării, la Marșul Diversității. De asemenea, este susținător al Fundației Renașterea în lupta împotriva cancerului de sân.
În 1998, Loredana s-a căsătorit cu Andrei Boncea și împreună au o fiică — Elena.
Polițiștii efectuează miercuri 37 de percheziții în București și în județele Argeș, Bacău, Brăila, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Galați, Ialomița, Olt și Teleorman, la suspecți de contrabandă cu arme.
Potrivit unui comunicat al Poliției Române, perchezițiile au loc sub coordonarea Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IGPR.
Din cercetări a reieșit că suspecții ar fi introdus ilegal în țară arme și muniții letale și neletale provenite din diferite țări ale Uniunii Europene.
De asemenea, polițiștii efectuează 25 de controale în județele Arad, Bacău, Brăila, Prahova, Giurgiu, Mehedinți și Vrancea privind respectarea prevederilor Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor și munițiilor.
Când eram la scoala, ne mândream ca satul nostru este trecut pe harta tarii, ca loc de unde, de sute de ani, se extragea petrol, fiind printre primele localitati de unde titeiul se scotea, la inceput, prin saparea unor gropi, incarcat, apoi, in cazi de lemn, oamenii il transportau cu carutele prin satele invecinate si il vindeau. Gazari li s-a spus, si asa le-a ramas numele. Prin anii ’50, au inceput forarea si extragerea titeiului in regim industrial, toti oamenii lucrau la sonde, fie la foraj, fie la extractie si productie.
Dimineata satul se golea de barbati, se duceau, pe jos, zeci de kilometri, la Zemes, Tajbuga, Chetrosu, Solont, Modârzau, Lucacesti, Cucuieti, pe toate dealurile si muntii unde se descoperea câte un zacamânt. Faceau parte din marea familie a petrolistilor din zona Moinesti. Noi, copiii, nu doream altceva decât sa devenim petrolisti. Si multi, foarte multi si-au indeplinit visul. Dupa multi ani, intreprinderile de foraj sau de extractie au pus la dispozitie masini, carosate, pentru muncitori, sa fie la timp la sonda, dupa aceea autobuze. Boierie.
A fost o poveste frumoasa, insa s-a sfârsit dramatic. Dupa 1995 – 2000, intreprinderile de foraj si-au incetat activitatea, iar cele de extractie au redus drastic salariatii. Practic, Solontul s-a umplut, acum, de someri, visul s-a sfarâmat, singurele ocupatii fiind la munca câmpului sau pe la diferite societati care, si acelea, abia isi mai trag sufletul. Un vis tot le-a mai ramas: sa vada drumul comunal Solont – Cucuieti asfaltat.
Un vis pe cale sa se indeplineaca
Primarul din Solont, Eusebiu Alexandrescu, va intra in istorie. In istoria comunei. Cei care o vor scrie (stiu ca este una in lucru, cu stradania profesorului Vasile Rotaru) nu vor putea ocoli un adevar: in 2014, toamna, au inceput, dupa multi ani de incercari, negocieri si interventii la inaltele porti, lucrarile pentru reabilitarea, consolidarea, protectia si asfaltarea drumului comunal care strabate satele Solont, Sarata si Cucuieti, pentru care solontenii s-au zbatut si au primit promisiuni la fiecare campanie electorala.
Prima cupa de beton la drumul Solont – Sarata (DC 183) – Sarata – Cucuieti (183A) s-a turnat in ziua de 7 noiembrie 2014. Au trecut 25 de ani degeaba, niciun primar, fie el din Solont, Sarata sau Cucuieti nu a reusit (altii nici nu au vrut) sa se apuce serios de treaba. Nu i-a durut gura sa promita. Ultima cupa de asfalt, afirma Eusebiu Alexandrescu, se va turna in noiembrie 2016. Studiul de fezabilitate a fost finalizat in 2012-2013, iar in 2014 a fost inclus in Programul National de Dezvoltare Locala, Ordonanta 28, cu finantare de la Ministerul Dezvoltarii. Licitatia de executie a fost adjudecata de o firma din Bacau (CONEXTRUST).
Este un proiect complex, in care sunt incluse lucrari de consolidare maluri, prin executia a peste 1000 de metri de gabioane, deoarece Drumul 183 serpuieste pe malurile pârâului Solont, care devine destul de naravas atunci când creste debitul in urma ploilor, cum s-a intâmplat in 1992 si 2005. De asemenea, pâna in prezent au mai fost executate integral 17 podete, iar trei poduri vor fi consolidate si largite, pe cei 5,7 kilometri cât masoara drumul. “Am facut aceste specificatii tehnice pentru a avea o imagine asupra complexitatii lucrarii, de altfel, cinci luni s-a lucrat numai la consolidari si podete, abia acum incepe efectiv asfaltarea.
Eusebiu Alexandrescu – primar al comunei Solont
Ma bucur ca am reusit sa introduc aceasta lucrare in PNDL, este dorinta de foarte multi ani a locuitorilor din cele trei sate, mai ales ca este foarte circulat”, ne spune Eusebiu Alexandrescu, primarul comunei Solont. Primar din 2012, cu un stagiu de viceprimar in 2004-2008, acest proiect este cel mai important din ultimii 25 de ani pentru comuna Solont. Sigur, in comuna mai sunt si alte drumuri de asfaltat, cum este cel din Solont, cu iesire spre Magiresti, insa este drum judetean, primaria fiind in negocieri cu CJ pentru finantare, in sarcina administratiei locale fiind, in perioada urmatoare, drumurile comunale Sarata-Bahnaseni si drumurile locale Poiana, Drumul Bisericii, Mina si Schela, 5,2 kilometri, lucrari care vor fi executate, dupa ce vor fi finalizate lucrarile de aductiune a apei potabile si introducerea canalizarii, investitii aflate in stadiul intocmire a studiilor de fezabilitate si proiectare.
Fântânile si-au facut datoria
Introducerea apei potabile va fi finantata de ADIP Bacau, prin CRAB, comuna fiind prinsa in masterplan, in prima etapa 2014-2020, 17 kilometri prin satele Solont si Sarata (cu statie de epurare), iar in etapa a doua Sarata-Cucuieti. Proiectul pentru canalizare va fi depus la PNDR anul acesta, iar in 2016, vor incepe lucrarile.
“Sunt investitii pe care doresc, impreuna cu Consiliul Local sa le ducem la bun sfârsit in acest mandat si in mandatul urmator, daca oamenii ma vor mai alege, daca nu, ele vor fi preluate de viitoarea administratie. Aceste lucrari le am in cap inca din 2004, deoarece, m-am gândit ca trebuie sa le oferim si solontenilor, intregii comune, aceste servicii moderne, traim in alte timpuri, standardele de viata au crescut, la fel si cerintele oamenilor. Nu sunt bani foarte multi, insa este nevoie de vointa, de intelegere, de echipa, altfel nu faci nimic, daca unul trage hais si unul cea, cum se spune la tara”, mai spune primarul comunei.
Primii bani europeni au intrat in 2013
Si in mandatul trecut au fost executate câteva lucrari, insa de mai mica anvergura, este vorba de reparatii in scoli, câteva punti peste apa Solont, doua poduri, insa comuna avea nevoie si de asemenea investitii mari. Comuna este membra a GAL Valea Tazlaului, prin intermediul caruia a beneficiat de fonduri pâna la 100.000 euro, prin Masura 322. Din acei bani, primii bani europeni intrati in comuna, s-au achizitionat utilaje, astfel ca pe lânga buldo-excavatorul existent, inventarul s-a imbogatit cu o autobasculanta si un auto-greder, masini extrem de utile pentru comuna.
Tot atunci a fost cumparata o masina de pompieri, de interventii rapide in caz de incendii, cu toate dotarile, care s-a dovedit utila in câteva cazuri, cât si mobilier, aparatura tehnica moderna de sonorizare, leptop, aparat foto, mixer, microfoane, tot ce este necesar la o asemenea institutie de cultura, foarte cautata de tineri dar si de vârstnici. “De fapt, ce doresc cetatenii de la primar, de la consilieri? Sa gospodareasca bine comuna, sa faca drumuri, sa aduca apa, sa fie canalizare, iluminat, scoli moderne. Suntem o echipa omogena, tineri, cu dorinta de a lasa ceva frumos si util in urma noastra. Aici nu este vorba numai de mândrie, este, in primul rând, vorba de responsabilitate, de a raspunde cu fapte la increderea ce ti-au acordat-o cetatenii prin votul lor”, a mai precizat edilul din Solont.
O veste proasta tot a venit in comuna, din anul scolar 2015-2016, scoala cu clasele I-IV din satul Sarata se desfiinteaza, din cauza reducerii numarului de copii, astfel ca elevii vor fi transportati la Solont cu microbuzul scolar, insa doar un autobuz nu va putea rezolva toate cursele dimineata si la prânz. “Ne mai trebuie un autobuz, in caz contrar, copiii din Solont, de la capatul satului, nu vor mai beneficia de transport scolar. Este posibil ca, in anii urmatori, sa fie inchisa si scoala din Cucuieti, la nivelul comunei mai sunt 365 de elevi, fata de 700 in anii trecuti. A scazut natalitatea, foarte multi tineri au plecat in strainatate, peste 500 din toata comuna, astfel ca populatia comunei, dar si scolara s-a redus semnificativ”, ne spune Eusebiu Alexandrescu.
Un alt proiect aflat pe masa de lucru a primarului este si drumul care va face jonctiunea cu satul Pârjol, prin Bahnaseni, fiecare comuna investind in partea ei de drum, dar si prin accesarea de fonduri europene, prin Asociatia comunelor Solont-Pârjol, constituita in 2011, care ofera posibilitatea atragerii mai usor a unor sume mai mari din banii europeni, mai ales pentru infrastructura, poduri de granita, drumuri de legatura. In anii urmatori, cele doua comune ar putea fi legate cu drumuri moderne, unul prin Cucuieti-Barnesti-Pârjol, altul Sarata-Bahnaseni-Pârjol, ambele cu deschideri spre P. Neamt sau Bacau, reducând astfel considerabil distantele, timpul si combustibilul consumat.
In programele administratiei locale nu au fost omise nici sprijinirea activitatilor culturale, sportive si religioase, de la buget fiind alocate sume importante pentru construirea unor praznicare, repararea lacaselor de cult, ortodoxe si catolice, dar si a salii de sport a scolii din Solont, cât si construirea a doua terenuri de sport. In Cucuieti se va construi un camin cultural, cu sala de festivitati, pentru ceremonii, dar si alte activitati sociale, discoteci, nunti, spectacole ale Ansamblului “Florile din Cucuieti”, devenit emblema a comunei, coordonat de preotul satului.
Donatie de 80.000 de euro
Un fapt mai putin obisnuit s-a petrecut in 2012. In satul Sarata, un medic din Moinesti a construit un dispensar si o casa pentru medici, dotate la cele mai bune standarde (cabinet stomatologic, cabinet medic de familie, sali de asteptare, bai, mobilier, centrale termice etc. Din motive obiective, cabinetul nu a fost pus in functiune, astfel ca doctorul Romeo Dumitrescu, in urma unor negocieri cu Primaria Solont, a donat comunei intreaga investitie, in valoare de 80.000 de euro.
“A fost un gest extraordinar, pe care intreaga comunitate l-a apreciat si avem motive serioase sa-i multumim public doctorului Dumitrescu, un om cum n-am mai intâlnit, de o modestie si o bunatate rare in ziua de astazi. Acolo, in casa din spate vom amenaja o locuinta pentru situatii de urgenta, cum a fost cazul unei familii careia i-a ars intreaga gospodarie, iar pâna la construirea altei case, i-am acordat acea locuinta, mai cazam oaspeti sau cum este cazul acum, gazduim o parte din constructorii care lucreaza la drumul pe care il modernizam. In cladirea noua, unde urma sa fie dispensarul, vom amenaja spatiu pentru medicul de familie, care se va deplasa, periodic, in satul Sarata pentru consultatii medicale, pentru a nu se mai veni pacientii pâna in centrul comunei”, ne spune primarul Eusebiu Alexandrescu.
Proiecte, vise, munca. Copil fiind, când trecea câte o masina (rar, ce-i drept), alergam in urma ei, acoperiti de praful ridicat, iar când ploua ne puneam cizmele, matahaind prin glodul format, pâna la scoala. Ma bucur ca cei mici, de astazi, se pot bucura de un drum mai bun, asfaltat, visul bunicilor si parintilor.
Ne despartim de primarul din Solont, chemat urgent la o intrunire cu cu un grup de cetateni, venit cu probleme care tin de administratie si gospodarire, cu promisiunea ca vom reveni la inaugurarea drumului Solont – Cucuieti, in noiembrie 2016, modernizat si asfaltat. O realizare despre care se va vorbi multi ani de acum incolo.
Eusebiu Alexandrescu a lucrat, din 1995, la Foraj Zemes, dupa care a incercat, ca orice tânar, calitatea apei din Marea Adriatica. A adunat ceva bani, a revenit in sat, si-a cumparat un camion si s-a apucat de afaceri. “Nu prea a mers, astfel ca din 2004, la 29 de ani, am intrat in politica, in administratie, apoi ca viceprimar.” Intre timp, a absolvit Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative “Spiru Haret” Brasov. In 2008 a candidat pentru functia de primar, a pierdut la 14 voturi diferenta fata de câstigatorul cursei. A intrat din nou in afaceri, de comert, pâna in 2011. Fiind tehnician silvic de meserie, s-a angajat padurar la Tescani. Ca lucrator silvic a lucrat cu deviza: “bolovanii nu ard, gaze nu aveti, toata lumea are nevoie de lemne, insa in padure se intra legal, cu documente si plata aferenta”. A predat cantonul fara vreo cioata la suprafata si, in 2012, a candidat, din nou, la functia de primar, de data aceasta câstigând detasat, din partea PDL. “Am vrut cu PSD, dar avea deja candidat, pe domnul Adam, care, initial a afirmat ca nu mai candideaza, insa s-a razgândit.” Mariajul cu PDL nu a durat, astfel ca, urmare a Ordonantei 55, a trecut imediat la PSD. “Eu nu vreau sa par un traseist, vreau doar sa apar interesele comunei, ale oamenilor. Am un partid in spate, sunt sustinut, incerc sa-mi indeplinesc promisiunile facute cetatenilor. Asta mi-o doresc! Pentru ei as putea candida si independent.” A invatat in acesti ani ca treaba nu se face cu “biciul”, ci cu incredere, respect si buna credinta. Consiliul Local are structura politica adecvata pentru ca proiectele comunitatii sa fie duse la bun sfârsit.
Sâmbătă, 13 iunie 2015, grupul de iniţiativă „Băcăuanii vor piste pentru biciclete” începe sezonul de vară al evenimentelor cu mult aşteptata reeditare a plimbării de seară cu biciclete pe străzile oraşului, acţiune la care sunt aşteptaţi nu doar bicicliştii, ci şi posesorii de patine cu rotile din Bacău.
Night ride 2 va debuta la ora 20:00 în Piaţa Tricolorului, unde se va forma coloana de biciclişti, după care continuă cu un traseu lejer ce măsoară 7 kilometri: Casa de Cultură – Bulevardul Ioniță Sandu Sturza – strada Oituz – strada Energiei – strada Mioriţiei – Autogară – Statuia lui Ştefan cel Mare – Centru – Parcul Cancicov. Se poate spune că traseul reprezintă un tur al sensurilor giratorii din zona centrală, 6 la număr.
Vrem să parcurgem traseul cu viteză redusă, astfel încât grupul să rămână compact, pentru a le arăta încă o dată autorităţilor că suntem mulţi biciclişti în Bacău şi că avem nevoie de piste pentru biciclete. Cel de-al doilea scop al acţiunii este promovarea mersului pe bicicletă în rândul băcăuanilor aflaţi la plimbare sâmbătă seara. Cristian Ghingheş, iniţiator Băcăuanii vor piste pentru biciclete
Organizatorii nu îşi asumă răspunderea pentru eventualele accidente şi le recomandă participanţilor la eveniment să fie echipaţi corespunzător pentru folosirea bicicletei pe timp de noapte.
Asociatia „EXISTA O SANSA” Buhusi a organizat deschiderea oficiala a Centrului de Resurse pentru Tineret – CERT si conferinta de lansare in comunitate a proiectului „CERT, o sansa pentru tine! – Centrul de Resurse pentru Tineret”, finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Programului Fondul ONG în România – Componenta 5 Dezvoltarea Capacitatii ONG-urilor, Retele si Coalitii. Evenimentul a debutat cu o slujba de sfintire a sediului asociatiei.
,,Beneficiari directi ai proiectului sunt 130 de voluntari, elevi si tineri care participa la crearea unui model de initiativă pentru comunitate si parcurg un exerciţiu de învatare util pentru formarea lor profesionala si civica. Astfel, pe perioada celor 12 luni de finantare a proiectului, se urmareste cresterea numǎrului oportunitatilor de implicare a tinerilor si creearea cadrului de dezvoltare de coalitii si parteneriate pentru infiintarea retelei CERT (Coaching pentru Eficientizarea Reţelelor de Tineret din scoli), mijloc de extindere a colaborarilor si schimbului de experienta la nivel regional si national”, a spus ing. Elena Mitrea, lider al asociatiei.
La eveniment au participat, alaturi de echipa de proiect, voluntarii Asociatiei „EXISTA O SANSA” si numerosi invitati: parteneri mass-media, reprezentanti ai Bisericii, ai autoritatii locale si ai institutiilor publice, lideri de ONG-uri din diferite localitati, oameni de afaceri.
tot in aceasta gala a mai primit o diploma de excelenta si prof.univ.dr. Adriana Fânaru, sefa Catedrei de Chimie de la Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau
Pentru contributia adusa la promovarea chimiei in România, prof. Mariana Rosenschein, de la Colegiul National „Gh. Vranceanu”, a primit premiul „Lyceum” din partea Societatii de Chimie din România (SChR), intr-o gala organizata la Universitatea Politehnica din Bucuresti, la sfârsitul saptamânii trecute, cu ocazia implinirii a 125 de ani de la infiintarea celei mai vechi societati profesionale de chimie. In aula institutiei gazda, au fost prezente cele mai mari somitati din Educatie, profesori universitari, cadre didactice din invatamântul preuniversitar, rectori si decani, academicieni, dar si presedintii societatilor române de fizica si matematica.
O intâlnire de elita, in care s-au acordat diplome de excelenta profesorilor care aduc plus valoare in domeniul chimiei. Prof. Mariana Rosenschein a fost singurul cadru didactic din Moldova care a primit pe lânga diploma si un premiu, alaturi de alti trei dascali din tara: un alt profesor din Galati si doi universitari din Bucuresti. „Este un premiu care ma onoreaza, mai ales ca am fost una din cei patru premianti la nivelul intregii tari, ne-a declarat sincera, cu modestia care o caracterizeaza prof. Mariana Rosenschein.
Cu aceasta ocazie vreau sa multumesc tuturor celor care au lucrat alaturi de mine si au desfasurat activitati in domeniul chimiei, respectiv elevii mei, in primul rând, cu care am obtinut ani la rând rezultate deosebite la concursurile scolare, la olimpiadele nationale si la examenul de bacalaureat, dar si parintilor si colegilor, care au inteles dificultatea pregatirii in aceasta specialitate. Este un premiu al unei munci in echipa, alaturi si de cadrele didactice de la Universitatea «Vasile Alecsandri» din Bacau, care mereu ne-au sprijinit in realizarea probelor practice in concursuri.
Sigur ca este un premiu care ne da aripi sa lucram in continuare in cadrul Societatii de Chimie din România.” Premiul i-a fost inmânat personal de catre prof.univ.dr.ing. Sorin Rosca, presedintele Societatii de Chimie din România si de catre prof.univ.dr. Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii Politehnice.
De altfel, prof. Mariana Rosenschein a mai primit din partea SChR, in ultimii 10 ani, inca doua medalii „Constantin Istrati”. Mai mult, tot urmare a numeroaselor rezultate obtinute, elevii chimisti bacauani au adus, in premiera, Olimpiada Nationala de Chimie in Bacau, care se va organiza anul viitor in aprilie, intr-o editie jubiliara, a 50 -a.
– un cetatean din Buhoci incearca sa refaca monumentul ridicat in memoria victimelor unui accident aviatic din 1964
Silviu Iacobeanu, din Coteni-Buhoci, incearca sa afle date despre cei care au pierit in accidentul aviatic produs intr-o padure dintre Chetris si Coteni. El vrea sa ridice, la locul tragediei, un monument pe care sa fie trecute numele pasagerilor si angajatilor Tarom care si-au pierdut viata pe 13 iunie 1964.
“Din declaratiile martorilor, cei de la bord nu au avut nici o sansa. Avionul de tip LI-2P s-a izbit de un stejar secular si s-a rupt in bucati. Si-au gasit sfârsitul in acel accident oameni tineri, inclusiv o mama care a murit cu copilul ei de pâna la un an in brate, incercarea de a-l proteja fiind zadarnica”, povesteste Silviu Iacobeanu.
El a vorbit cu pilotul Constantin Enachescu, fost comandant al Aeroportului Bacau, in vârsta de aproape 90 de ani, care i-a spus ca la bord erau 18 oameni, desi localnicii sustin ca erau 22: “Martorii din Coteni, sat vecin cu locul tragediei, care se aflau la câmp si pe deasupra carora avionul a trecut cu 2-3 minute inainte de prabusire, spun ca acesta facea un zgomot ciudat, ca a atins cu elicea un copac din vârful dealului, apoi si-a continuat drumul haotic spre sfârsit.”
O singura persoana a scapat, asta datorita faptului ca a pierdut cursa.
Silviu Iacobeanu afirma ca avionul a fost gasit de un padurar si doi ciobani, iar “dupa o ora de la prabusire au inceput sa apara autoritatile, salvarile etc.
Zona fiind la acea vreme greu accesibila, transportul cadavrelor si a epavei s-a facut cu ajutorul carutelor localnicilor si s-a desfasurat pe parcursul a doua zile. Cadavrele si epava au fost duse la Bucuresti.
La locul respectiv a fost construit un monument din beton cu placa de marmura pe care erau scrise numele celor decedati si data prabusirii, având alaturi o cruce de stejar inalta de 2 metri si o pala dintr-o elice.”
Mai exista, acum, doar crucea, cadrul metalic si baza monumentului. Crucea era gata sa se prabuseasca, dar Silviu Iacobeanu a reparat-o cât de cât.
“Pâna acum 10-15 ani, aici veneau rudele celor decedati si la data la care s-a produs accidentul faceau parastas, explica acesta. Vârsta inaintata si distanta mare sunt motivele pentru care azi nu mai vine nimeni. Eu si familia mea mergem cât de des putem si aprindem o lumânare in memoria celor care au murit.
Tristetea evenimentului e compensata de pitorescul zonei: stejari seculari si un pârâu care incadreaza locul catastrofei”, spune barbatul. El s-a adresat Tarom, dar apeleaza si la bacauani cu rugamintea de a-l ajuta sa reconstituie lista pasagerilor, pentru a trece numele lor pe viitorul monument.
De la Tarom, de la alte firme si de la autoritati spera Iacobeanu sa primeasca si un sprijin financiar cât de modest. Ce doreste, insa, in mod special este sa afle date despre victime, caci monumentul se va face, sustine barbatul din Coteni.
Primarul Romeo Stavarache a demonstrat inca o data ca nu tine cont de niciun sfat, in special din partea avocatilor, si se prezinta in instanta total nepregatit. Cel putin din punct de vedere emotional.
Dosarul “Apartamentul”, aflat marti la un nou termen, l-a dat din nou peste cap pe edilul local. Irascibil, cu probleme mari in a-si controla reactiile, Stavarache, care dadea de zor indicatii avocatului, a fost luat la tinta de judecatoare.
A fost criticat serios si amenintat ca va fi dat afara din sala de judecata: “Lasati avocatul sa-si faca apararea! Nu vedeti ca nu se poate concentra?”, i-a pus in vedere judecatoarea.
La termenul de marti a fost audiata, printre alti functionari, si Roxana Mironescu, fost viceprimar, care a trebuit sa explice, in calitate de martor, de ce a semnat contractul de vânzare al unui apartament, din fondul locativ al primariei, pe numele lui Gheorghe Muntianu, fostul sef al Serviciului administrare fond locativ si îndrumare asociatii de proprietari din cadrul Primariei Bacau.
“Nu vi s-a parut cel putin imoral, daca nu ilegal?”, a intrebat judecatoarea. “Am semnat pentru ca avea toate aprobarile si semnaturile sefilor de servicii competente. Nu cred ca eram eu in masura sa judec daca este imoral. Eu eram acolo sa rezolv probleme in spiritul legii, nu trebuia sa ma gândesc daca este imoral. Am fost pusa in fata faptului implinit. Intâi am semnat si apoi am vazut ca data, mai precis anul era sters cu pasta corectoare. De aceea am dispus ca acel contract sa fie lasat in asteptare”, a explicat Roxana Mironescu.
Fostul viceprimar a mai precizat ca vânzarea nu a mai avut loc pentru ca a intervenit ancheta si procedura s-a stopat. Mironescu si-a completat declaratia cu o alta explicatie pentru neglijenta sa in momentul in care a semnat contractul:
“Eram in prima luna de activitate in primarie si era un volum mare de activitate. Am mizat pe faptul ca in spate sunt hârtii corecte si legale. Ulterior, am fost mai atenta la actele care mi se prezentau la semnat”, a justificat Roxana Mironescu.
Cu toate acestea, chiar si acum, ea sustine ca Muntianu, ca si alt solicitant, avea dreptul la un apartament si nu vede care ar fi problema ca i s-a atribuit unul. Si Roxana Mironescu a sfârsit prin a fi apostrofata de judecatoare in momentul in care a evitat sa dea un raspuns clar la o intrebare simpla.
– cataracta afecteaza tot mai multi bacauani, unii dintre ei tineri – Casa de Sanatate compenseaza cristalinul la pretul de referinta
Medicii oftalmologi de la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau efectueaza lunar intre 100 si 120 de operatii de cataracta. Opacifierea cristalinului se intâlneste mai frecvent la persoanele de vârsta a treia, afectiunea poate fi tratata, insa din cauza saraciei, multi dintre ei ajung la medic abia când nu mai vad aproape deloc si nu se mai pot descurca prin gospodarie. In ultima perioada s-a observat ca acest diagnostic se pune si la tineri.
„A scazut foarte mult vârsta celor cu diagnosticul de cataracta. Am avut o tânara de 30 de ani, care avea cataracta la ambii ochi si nu-si putea ajuta copilul sa-si faca temele. Am reusit sa o sprijinim si noi cu un cristalin si cazul a fost rezolvat. Din pacate, multi vin tâziu, iar interventia este mult mai dificila”, a explicat dr. Dana Caltaru, medic sef Sectia de Oftalmologie a SJU Bacau. Oamenii sunt tinuti in loc si de pretul mare al unui cristalin artificial, care poate fi si de 1.500 de lei sau chiar mai mult, iar Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau deconteaza doar pretul de referinta al unui astfel de dispozitiv, adica in jur de 280 de lei.
Costurile interventiei, suportate de CJAS
Cei care doresc sa obtina totusi aceasta compensare, trebuie sa se prezinte cu un bilet de trimitere de la medicul de familie la cabinetul din policlinica pentru consultatie. Datele sunt introduse online, iar pacientul primeste un formular in care se precizeaza ca sufera de cataracta si ca are nevoie de un cristalin. Cu acel formular si cu rezultatul consultatiei, bolnavii merg la CJAS Bacau unde depun o cerere.
De aici, in cel mult doua luni primesc decizia de decontare a cristalinului si au termen 30 de zile sa se prezinte la medic pentru operatie. In primul trimestru din acest an, CJAS Bacau a emis decizii pentru 49 de cristaline, in valoare totala de 13.858 lei, iar anul trecut au fost rezolvate 102 cereri, in valoare totala de 29.055 lei.
„In ceea ce priveste cristalinele, putem aprecia ca nu avem foarte multe cereri inregistrate la CJAS Bacau, comparativ cu numarul de interventii care se efectueaza, motivat probabil de pretul de referinta mic pe care il compensam noi comparativ cu pretul actual al unui cristalin. Putem totusi observa ca aproape s-a dublat numarul de cristaline aprobate comparativ cu perioada similara din anul trecut”, spune Dan Stoica, director executiv – Directia Relatii Contractuale CJAS Bacau.
Deciziile in urgenta sunt aprobate imediat
Timpul de asteptare pentru obtinerea unui dispozitiv s-a redus considerabil si nu doar in cazul celor cu afectiuni oftalmologice. Pentru dispozitivele medicale considerate prioritare se emite decizia in cel mult cinci zile de la inregistrarea cererii si tot in regim de urgenta se rezolva si solicitarile pentru stomii si aparatele de administrare a oxigenului.
La sfârsit de saptamâna, la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau au ajuns peste 480 de pacienti.
Cinci dintre ei au avut nevoie de ingrijiri medicale dupa ce au fost muscati de câine, unul a fost muscat de sobolan, iar sase au cerut ajutorul cadrelor medicale dupa ce au fost muscati de capuse.
Cel mai grav caz a fost al unei femei de 48 de ani, din Bacau, care s-a prezentat la camera de garda cu o plaga infectata la unul din degetele mâinii stângi, dupa ce a muscat-o pisica.
Aceasta din urma a ramas internata in Sectia de Chirurgie Plastica.
Ministerul Finantelor Publice a facut public prospectul emisiunii de titluri de stat pentru populatie, prima de acest fel din ultimii zece ani. Astfel, s-a stabilit si intervalul in care cumparatorii pot negocia dobânda acordata si care este 1,75 – 2,15% pe an, pasul negocierii fii nd de 0,05%. Dobânda la care va fi efectuata emisiunea va fi anuntata pe 22 iunie, data alocarii emisiunii.
Titlurie de stat pot fi cumparate in perioada 8 – 19 iunie (inclusiv), de la ghiseele BRD-GSG, Raiffeisen Bank si BCR. Valoarea unui titlu este de 1.000 de lei, valoarea totala a emisiunii fiind de numai 100 de milioane de lei. Termenul de maturizare a titlurilor este de doi ani, scadenta fiind fixata pentru ziua de 25 iunie 2017.
Cumparatorul poate opta pentru o dobânda mai mica sau mai mare, în acest interval, pe formularul de subscriere. Daca va fi suprasubscriere, emitentul de titluri va merge pe o dobânda competitiva, adica mai mica, iar cel care a optat pentru limita superioara a dobânzii va pierde.
În functie de cerere, valoarea emisiunii de titluri poate fi majorata sau se poate impune o dobânda maxima. Specialistii spun ca este recomandat sa treci pe formular o dobânda cât mai mica din interval.
Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti pe 26 iunie, când se vor putea realiza si primele tranzactii bursiere cu acestea. Cei care vor sa vânda titlurile înainte de scadenta o pot face prin intermediul uneia dintre bancile din consortiu, la un comision de maxim 0,1%, sau prin orice alt intermediar autorizat, la comisionul stabilit de acesta.
Compania Dedeman, din Bacau, a depasit pentru prima data pragul de 400 de milioane de lei profit net si a ajuns la aproape 416 milioane de lei – potrivit datelor de la Registrul Comertului, citate de Ziarul Financiar.
Dedeman a ajuns la o marja de profit de 12% anul trecut, cu sapte procente mai mult fata de cel mai mare jucator din comertul alimentar privind cifra de afaceri si profitul net. Afacerile companiei bacauane au ajuns la 3,4 miliarde de lei, în crestere cu 26% fata de anul anterior.
Dedeman a crescut constant, atât ca vânzari, cât si ca profit si ca numar de angajati. În ultimii sapte ani, compania si-a triplat cifra de afaceri si a majorat de sase ori profitul net.
Antrenorul multiplei campioane a României la volei feminin, Stiinta, a lansat un puternic semnal de alarma pentru a evita colapsul celei mai galonate echipe bacauane din ultimii 20 de ani
E un semnal de alarma. Mai mult decât atât, un adevarat strigat de ajutor. Lansat la capatul unei asteptari zadarnice. „Luni de zile am asteptat si ras-asteptat ca Primaria sa-si onoreze obligatiile pe care si le-a asumat pe Legea 350/ 20005.
Din pacate, orice asteptare are o limita, iar aceasta limita a fost demult depasita. Suntem in iunie si nu stim pe ce sume putem conta, lucru care da peste cap intreaga noastra strategie financiara si sportiva. Lot de jucatoare, pregatiri, obiective, toate sunt in suspensie. Pur si simplu, este inadmisibil modul in care suntem tratati”, a declarat Florin Grapa, antrenorul multiplei campioane a României la volei feminin, Stiinta Bacau.
„Echipa noastra este intr-un moment de rascruce, iar fara un ajutor financiar imediat, riscam sa ne prabusim. Asta nu inseamna ca ne desfiintam, ci ca trebuie sa ne luam adio de la ideea de performanta. Traversam cel mai critic moment posibil si va spun cu toata sinceritatea ca nu ma asteptam sa ajungem in aceasta situatie”, a precizat Grapa, care ii invita si ii asteapta lânga echipa pe toti sponsorii ce pot si doresc sa sprijine Stiinta:
„Ma vad nevoit sa lansez acest strigat de ajutor prin intermediul presei si sper ca el sa-si gaseasca un ecou favorabil, iar agentii economici care pot sa ne ajute, sa o faca intr-un timp cât mai scurt”. Antrenorul Stiintei si-a facut public si e-mail-ul (floringrapa@yahoo.com), in speranta ca apelul sau va primi cât mai multe raspunsuri favorabile. Si cât mai iute deoarece „meciul” celei mai galonate echipe bacauane din ultimii 20 de ani a ajuns in tie-break. Cine serveste?
Competitia si medalia pentru juniorii de la Sporting Bacau. Dupa ce in urma cu o saptamâna a cucerit argintul cu grupa de vârsta 2007 la turneul international Cupa „Vrancei” de la Focsani, week-end-ul trecut, gruparea pregatita de Florin Ganea a „recidivat”.
De data aceasta, prin echipa alcatuita din juniorii nascuti in 2006, care s-a clasat pe locul trei la Cupa Municipiului Suceava. „Copii au avut o comportare ireprosabila, elocvent fiind faptul ca am pierdut un singur meci, in semifinale, si acela la loviturile de departajare. Sunt foarte multumit si de evolutii si de rezultate”, a declarat Florin Ganea, care a mai avut un motiv de satisfactie: portarul George Florea a fost desemnat, din nou, cel mai bun portar al intregii competitii, in cinci partide, el primind doar doua goluri.
Lotul utilizat de Sporting Suceava: George Florea, Tudor Cucu- Rares Gherasim, Bogdan Bacalu, Darius Pinitilie, Stefan Oancea, Rares Tatomir, David Lungu, Stefan Sandu, Simone Mina, Radu Cucu, Kevin Nina si Ianis Oancea (ultimii doi fiind nascuti in 2009).
Rezultate: 5-0 cu LPS Suceava, 5-2 cu LPS Botosani, 0-0 cu Juniorul Suceava in grupa, unde Sporting a ocupat locul 1, 0-2 (dupa loviturile de la 7 metri, 0-0 la finalul timpului regulamentar) cu Tâmpa Brasov, in semifinale si 1-0 cu Juniorul Suceava, in finala pentru locurile 3-4.
Saptamâna viitoare, Sporting Bacau va participa la Cupa „Delfinul” organizata de Academia „Gheorghe Hagi”.
De astazi si pâna duminica, Sala Sporturilor din Bacau gazduieste turneul final al juniorilor II la handbal masculin.
Iata programul meciurilor:
Astazi: Grupa a II-a- CSS Fagaras- CSS Galati (ora 14.00), LPS Cluj- HCM Constanta (ora 15.30). Grupa I- Academia Minaur Baia Mare- Potaissa Turda (ora 17.00), CSM Bucuresti- Stiinta Municipal Bacau (ora 18.30).
Joi, 11 iunie: Grupa a II-a- CSS Galati- HCM Constanta (ora 10.00), CSS Fagaras – LPS Cluj (ora 11.30). Grupa I- Potaissa Turda- CS Stiinta Municipal (ora 16.30), Academia Minaur Baia Mare- CSM Bucuresti (ora 18.00).
Vineri, 12 iunie: Grupa a II-a- LPS Cluj- CSS Galati (ora 10.00), HCM Constanta – CSS Fagaras (ora 11.30). Grupa I: CSM Bucuresti – Potaissa Turda (ora 16.30), CS Stiinta Municipal- Academia Minaur Baia Mare (ora 18.00).
Sâmbata, 13 iunie: locul 4 Grupa I- locul 4 Grupa a II-a (ora 10.00), locul 3 Grupa I – locul 3 Grupa a II-a (ora 11.30), locul 1 Grupa I- locul 2 Grupa a II-a (semifinala 1, ora 17.00), locul 2 Grupa I- locul 1 Grupa a II-a (semifinala 2, ora 18.30).
