marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3404

Crescatorii de bovine pot cere sprijin de la APIA

Proprietarii de cel putin trei bovine, precum si detinatorii de cota de lapte care in ultimii trei ani au livrat/vândut direct cel putin trei tone de lapte anual pot solicita de la stat sprijin in cadrul schemelor de plata Ajutoare Nationale Tranzitorii în sectorul Zootehnic (ANZT). Bovinele din proprietate trebuie sa fi avut, la data solicitarii sprijinului, vârsta de minimum 16 luni.

Depunerea cererilor se poate face, conform programarilor, individual sau prin reprezentant legal în baza documentelor notariale, atât la Centrul Judetean APIA Bacau, din str. G. Bacovia nr. 20, cât si la centrele locale din Moinesti, Onesti, Sascut, Racaciuni, Podu Turcului, Vultureni si punctul de lucru Comanesti.

Fermierii care solicita schemele de plata trebuie sa depuna un dosar care sa cuprinda copia pasaportului fiecarui animal pentru care se solicita ajutor de la stat sau copie dupa documentele care atesta iesirile din efectiv, si/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de prima în anii 2013 si 2014, copia dupa dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cota 2014 – 2015, pentru fermierii care solicita schema decuplata de productie în sectorul lapte, precum si a cantitatilor de lapte livrate si/sau vândute direct, în cazul fermierilor nou înregistrati în sistemul de administrare a cotelor de lapte sau care nu au depus cereri în anii 2013 si 2014.

Dosarul mai trebuie sa includa, pe lânga dovada unui cont bancar activ, si o adeverinta prin care se recunoaste statutul de crescator de bovine al solicitantului, eliberata de catre asociatiile crescatorilor de bovine legal constituite, afiliate la o federatie a crescatorilor de bovine organizata la nivel national. Adeverinta se elibereaza gratuit, indiferent daca solicitantul este membru sau nu al federatiei/asociatiei respective.

„Recomandam producatorilor agricoli care îndeplinesc conditiile de acordare acestor scheme – ANTZ si SCZ – sa solicite medicului veterinar de libera practica, precum si asociatiilor crescatorilor de bovine/ovine/caprine, eliberararea adeverintelor inainte de a se prezenta centrele APIA, în vederea depunerii cererii unice de plata pentru anul 2015. In masura in care aplicatia va permite, se vor programa si fermierii crescatori de ovine/caprine pentru schemele Ajutoare Nationale Tranzitorii si Sprijin Cuplat in sectorul Zootehnic, precum si fermierii crescatori de bovine cu peste 10 capete bovine.”, a precizat Ghita Burlui, directorul APIA Bacau.

In 2014, in cadrul cererilor unice de plata pentru schema de Ajutoare Nationale Tranzitorii în sectorul Zootehnic (ANTZ) – specia bovine – (schemele decuplata lapte si decuplata carne) au fost inregistrati, in total, 3.177 de beneficiari eligibili cu 19.423 bovine eligibile si o cantitate de lapte eligibila de 12.075 tone.

Bani de la Guvern pentru bolnavul cu stafilococ

    Guvernul a aprobat, in ultima sedinta, alocarea unor fonduri din rezerva de stat pentru Consiliul Judetean Bacau. Este vorba de circa 2,3 milioane lei, bani care vor ajunge la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau pentru plata despagubirilor câstigate in instanta de un bolnav infectat cu stafilococ auriu.

    Ca si in cazul bolnavei cu HIV/SIDA, care a obtinut daune morale si materiale de un milion de euro, suma stabilita de instanta este acoperita tot din bani publici. Astfel, SJU a scapat de executare silita, in circa o luna urmând ca bolnavul sa fie despagubit.

    “Nu s-au primit inca banii, doar a fost aprobata suma in sedinta de Guvern. Dupa ce se va publica hotarârea in Monitorul Oficial, banii se vor transfera la Consiliul Judetean.

    Probabil ca in maxim o luna. Nu se mai pune problema de poprire pe conturi, sicane, pentru ca s-au convins (executorul, avocatul bolnavului, n.r.) ca vor veni banii”, ne-a declarat managerul SJU, Adrian Popa.

    Posibila restrictionare a programului de apa

      Compania Regionala de Apa a lansat o atentionare catre toti locuitorii municipiului Bacau, si in special celor din cartierele limitrofe, de case, sa foloseasca apa din reteaua publica exclusiv pentru nevoi igienico-sanitare si menajere.

      Cu alte cuvinte, este interzisa folosirea apei la udatul gradinilor sau spatiilor verzi, deoarece datorita cresterii consumului de apa, exista riscul de a nu face fata in asigurarea debitului de apa si a presiunii pentru locatarii de la etajele superioare din blocurile de locuinte.

      “Din aceste motive, daca consumul de apa va mai creste, vom fi nevoiti sa restrictionam furnizarea apei dupa un program care sa asigure necesarul de apa pentru majoritatea consumatorilor”, a spus directorul CRAB, Razvan Gaina.

      Problemele au aparut in contextul temperaturilor foarte ridicate, care au dus la cresterea semnificativa a consumului de apa.

      Directorul Sistemului de Gospodarire al Apelor Bacau, Eugen Spataru, da insa asigurari ca nivelul apei in lacul de acumulare Poiana Uzului, principala sursa de alimentare a Bacaului, este la o cota buna si nu a fost afectat de seceta. Meteorologii anunta canicula pâna lunea viitoare.

      Inca o trecere de pietoni, vopsita in rosu

        Trecerea de pietoni de pe Calea Marasesti, din fata Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Bacau, a fost vopsita de autoritati in alb si rosu, pentru o mai buna vizibilitate si pentru a atrage atentia soferilor.

        Aceasta este singura trecere colorata din centrul Bacaului, dar nu si din oras. Una este pe Calea Republicii, la iesirea din municipiu, iar alta pe Bulevardul Unirii, in Serbanesti.

        FOTO: Ionut POPA

        Accident rutier cu pagube materiale, produs de un şofer aflat sub influenţa alcoolului

          Azi dimineata, in jurul orei 00:30, în satul Luncani, com. Margineni, jud. Bacau a avut loc un eveniment rutier.

          În urma verificărilor s-a stabilit faptul că un bărbat de 37 ani din comuna Margineni ce conducea un autoturism pe DN 2G, încercând să evite impactul cu o caruta nesemnalizata corespunzator, a acroşat un cap de pod.

          Conducătorul auto in cauză a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,90 mg/l alcool pur in aerul expirat, dupa care a fost condus la Spitalul Judetean Bacau unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

          În cauză a fost întocmit dosar penal, efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice.

          Beat si fara permis, la volan

            Poliţiştii au depistat la data de 11.06.2015, pe drumul communal din satul Drăgugeşti, com.Helegiu, un bărbat de 43 ani din com. Helegiu, care conducea o autoutilitară înmatriculată în Italia.

            Cu ocazia verificarilor efectuate s-a constatat faptul că acesta nu poseda permis de conducere. Persoana în cauză a fost testată cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 1,14 mg/l alcool pur în aer expirat şi a fost condus la Spitalul Oneşti unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge.

            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere şi sub influenţa alcoolului.

            Femeie lovita de o masina intr-o parcare

              Ieri dimineata, la Spitalul Judetean Bacau s-a prezentat o femeie de 56 de ani, din Sascut, care a declarat că în urmă cu câteva ore a fost lovită de un autovehicul, al carui conducător auto a părăsit locul faptei.

              În urma verificărilor efectuate de poliţişti, conducătorul auto a fost identificat în persoana unui bărbat de 51 ani din Bucureşti.

              S-a stabilit totodată că bărbatul, în timp ce conducea o autoutilitară pe DN 2- E 85, pe directia Adjud-Bacau, a oprit într-o parcare amenajată pe drumul naţional, unde a efectuat o manevră de mers înapoi fără a se asigura şi a lovit cu bara protecţie spate pe femeia de 56 ani, care se afla în spatele autoutilitarei.

              Dupa impact, conducătorul auto şi-a continuat deplasarea fără a anunţa organele de politie.

              Atat conducatorul auto cat şi victima, au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

              În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă si părăsirea locului accidentului.

              O scriitoare cauta sponsor prin mica publicitate

                Dupa 47 de ani de activitate in invatamânt, o profesoara s-a decis sa scrie o carte. Pentru a o publica are nevoie de bani si s-a decis sa apeleze la mica publicitate pentru a-si gasi un finantator.

                Un anunt de la Mica Publicitate im atrage atentia: “Caut sponsor pentru editarea unei carti cu titlul ‘Umor amar’. Tel.0766.45…”. Am fost sceptic, ce poate sa fie, inca un bacauan vrea, ca multi altii in ultimul timp, sa publice o carte. N-are toti banii si…

                Sun. Imi raspunde o doamna. Nu stiu de ce, asteptam o voce de barbat. “Poate ca cei mai multi autori de carti de umor sunt barbati, femeile, in general, scriu poezie”, imi spune doamna Crenguta Gabriela Pâslaru, cu umor, când ii povestesc, dupa ce ne-am intâlnit.

                O doamna distinsa, cu o expresie mirat-deschisa; putin stânjenita. Remarc inca de la inceput palaria, una eleganta, bej, care se incadra bine cu profilul, dar si culoare costumului deux-pieces, bej-gri. Bluza rosie, cu gulerul rasfrânt peste cel de la sacou, la piept, un trandafir rosu, prins cochet cu o agrafa.

                “M-am nascut si am trait in scoala”

                “De ce am intitulat cartea Umor amar, o sa ma intrebati, sunt primele cuvinte, ale invitatei mele, dupa prezentarile de rigoare. Am povestit diferite scene hazlii, cu umor, din viata scolara, pe care am cunoscut-o foarte bine, parintii mei au fost invatatori, eu am fost profesoara 47 de ani, pot spune ca m-am nascut si am trait in scoala.

                Este, mi-am zis, un domeniu accesibil pentru mine. Am inceput activitatea de profesor la Bucecea, in Botosani (eu sunt nascuta la Gura Putnei, nu am trait acolo, desi as fi vrut, a venit razboiul si stiti cum era), unde am predat vreo cinci discipline, eu am specialitatea psihologie-pedagogie, care nu prea era cautata. Intr-o zi mi s-a propus sa ma duc la «Stefan Gheorghiu», aveau nevoie de cadre in judet, insa am refuzat si am plecat doi ani in Muntenia, am predat româna si franceza, aveam o sora acolo, tot in invatamânt.”

                Dupa o perioada, doamna Crenguta Pâslaru a venit in Bacau, la Liceul Pedagogic, cu speranta ca o sa-si faca meseria, insa s-au restrâns si acolo catedrele, si a ajuns la “Bacovia”, pe post de psiholog scolar. Necazurile se tin lant, a venit problema cu transcedentalii si postul s-a desfiintat. Asa a ajuns director la o casa de copii cu deficiente, apoi inspector scolar cu probleme de orientare profesionala, insa o chema catedra, de aceea a revenit la Liceul Pedagogic, a predat si la Universitate, dupa care a iesit la pensie.

                “Sunt un om activ, am mai profesat si dupa pensie, am inceput sa scriu. Trebuie sa va spun ca am mai scris carti de specialitate: «Didactica moderna in invatamântul prescolar», dar si despre pedagogie prescolara si metodica, cursuri de specialitate, insa umorul nu-mi dadea pace”, mai spune interlocutoarea mea.

                Palaria buclucasa

                Doamna Crenguta a terminat la “Oltea Doamna” din Iasi, acum “Mihai Eminescu”, acolo a publicat prima data eseul DEBUT, dar si poezii, “cu umor, umorul este punctul meu forte, cu umor le treci pe toate”. Dupa DEBUT, bine primit, a mai publicat intr-o carte tiparita de Liceul “Negruzzi”, apoi “Tragico-comic in scoala”, urmata de scurte povestiri, cu umor de buna calitate, reunite sub titlul “Palaria”.

                “Mie imi place, mi-a placut dintodeauna sa port palarie, din aceasta cauza se faceau glume, uneori ireverentioase, chiar nepoliticoase, la adresa mea. La rând la carne, la lapte sau pâine, eram mereu tinta glumelor: Palarioaso, treci la rând, Uite-o si pe asta, n-avem de niciunelea si ei ii trebuie palarie etc. Multi se legau de palaria mea. Pe atunci nu se prea purta palarie. Am indurat multe umilinte din cauza palariei, insa nu am renuntat la ea. Nici astazi. Mai ales astazi, când, iata, este la moda. Eram director adjunct la Liceu, inainte 1990, si la sedintele cu directorii nu aveam voie sa purtam palarie, o bagam mereu in geanta, din aceste intâmplari se trage seva nuvelelor mele cu umor, sustinute de refletii proprii, dar si ale unor folozofi, scriitori… Fiecare va intelege ce vrea, unii se vor amuza pur si simplu, altii vor descoperi si substratul social, politic”, ne decodifica continutul prozelor sale.

                Palaria, imi mai spune doamna Crenguta Pâslaru, nu-l considera numai un obiect vestimentar, palaria devine si un “acoperis“ al “gândurilor ramase nespuse, al iluziilor fara sperante, framântarilor celor care nu-si gasesc rosturile, idealurile care le-au fost spulberate”, nu numai cele personale, dar si ale altora care se vor regasi in cartea care, cu optimism, interlocutoarea mea spera sa ajunga sub tipar. “Cine va citi cartea, daca va fi vreodata publicata, va avea de invatat, umorul are valente educative, nu numai distractive. Nu prea se mai scriu carti de si cu umor, cu toate ca românul, in general, are umor, cu el a strabatut epocile, istoria, viata. La aceasta vârsta m-as bucura sa o pot publica”.

                Costul cartii – câteva pensii de profesor

                Umor in proza, umor in versuri, dragostea la români, acesta va fi continutul cartii Umor amar, semnata de autoarea anuntului aparut in ziarul nostru. De ce aceasta modalitate de a gasi sponsori? “Nu-mi fac prea multe sperante, dar m-am gândit ca se gaseste totusi cineva, sa fie interesat si de o carte. Veniturile mele nu-mi permit sa achit contravaloarea unei carti, fie ea si de umor. Dupa unele informatii, costul s-ar ridica la câteva pensii de-ale mele. Imi iubesc cartea, dar eu traiesc, ca multi alti pensionari, cu umor amar, de azi pe mâine. Sper sa o pot publica. Eu va multumesc ca ati avut rabdarea sa ascultati aceasta poveste a unei femei, care face exercitii zilnice pentru a nu derapa in starea vegetativa.”

                Poate ca Umor amar nu va fi o capodopera, insa, cu siguranta publicul va fi interesat de viata, cu umorul ei, cu tragico-comicul ei, scrisa cu suflet si cu…umor.
                Telefonul la care poate fi apelata doamna Crenguta Gabriela Pâslaru este 0766.775.339.

                Incepe Sarbatoarea Vinului în Bacau

                Manifestarile dedicate înfiintarii Scaunului Bacau al Ordinului European al Cavalerilor Vinului se deschid, vineri, 12 iunie, cu Târgul cramelor de vinuri din România, care va avea loc timp de trei zile în Piata Tricolorului. Acolo au fost deja montate opt casute de lemn, în care tot atâtea crame de vinuri (Oprisor – Mehedinti, Bunesti – Averesti Husi, Nicoresti Tulcea, Domeniul Burcilor Bacau, Casa de Vinuri Premium Cotnari, Domeniile Urlati, Maison du Vin Bacau si Ceres Bivolari – Iasi) vor veni cu produse proprii si vor organiza, la anumite intervale de timp, degustari de vinuri.

                Lânga fiecare casuta va fi parcat si câte un automobil de epoca (prin colaborarea cu filiala Bacau a Retromobil Club România), iar un grup de actori vor întruchipa tot atâtea personaje în costume de epoca.
                Ziua de vineri se va încheia cu o serbare câmpeneasca la Crama Domeniile Burcilor, din comuna Traian, care va sarbatori, cu acest prilej, împlinirea a 20 de ani de la înfiintare.

                Sâmbata, 13 iunie, cavalerii vinului invitati din tara si de peste hotare, din Consulatul România, legatele Moldova, Transilvania si Muntenia, din Ungaria, Serbia, Muntenegru si Austria, vor vizita asezamântul de cultura de la Tescani, iar de la ora 16,00 va avea loc Parada cavalerilor vinului, la care acestia vor fi însotiti de fanfara, de calaretii Clubului Sportiv Ecvestru Decebal si de majorete. Parada va porni din fata Primariei si se va opri la Teatrul Bacovia, unde va începe ceremonia de înfiintare a Scaunului cavaleresc Bacau si unde vor fi acreditati noi 11 membri ai organizatiei. Ziua de sâmbata se va încheia, pe masura acestor manifestari, cu Balul cavalerilor vinului, care va avea loc la Restaurantul Decebal.

                Ordinul European al Cavalerilor Vinului (Ordo Equestris Vini Europae – OEVE) este institutie de drept privat, înfiintata în anul 1273, în Austria, care are un Consulat si Legate în mai multe orase ale României, inclusiv în Iasi, iar de acum si în Bacau. Ordinul este prezent în 27 de tari, cu peste 5.000 de cavaleri, iar Consulatul României a fost înfiintat în anul 2011.

                Jubileul agronomilor la Slanic Moldova

                  Promotia 1965 a Facultatii de Agricultura din Iasi se reuneste dupa 50 de ani

                  „Mersul prin nisip” la PhysioKinesis

                    În acest an, Formthotics-orteze personalizate, aniversează 35 ani. 35 ani de suport şi ajutor acordat oamenilor cu o viaţă activă. În acest al 35-lea an, au ajuns, din Noua Zeelandă, şi în România! Sunt create la cele mai înalte standarde. Sunt purtate de copii de vârsta mică până la bătrâni, de milioane de oameni din intreaga lume. În toţi aceşti ani, au fost modificate şi tratate astfel încât să îndeplinească cele mai bune standard pentru picior. Astfel, sunt recunoscute la nivel mondial de medicina şi specialiştii în sport!

                    Formthotics depăşeşte caracterul de produs, este un brand mondial. S-a născut în urma unui pas pe nisip. S-a constatat că picioarele noastre nu sunt pregătite pentru suprafeţe dure, aspre şi cu atât mai mult pentru o perioadă lungă pe acestea.

                    “Niciodată nu ne-am schimbat scopul de a face produse de top şi de a oferi servicii de excepţie clienţilor noştri. Este o cheie către succes şi către loialitatea incredibilă a clienţilor noştri, şi există în fiecare program zilnic al fiecărui membru din echipă să îndeplinească scopul nostru.” – spune Greg Thompson, managerul general.

                    Şi cum scopul lui PhysioKinesis s-a regăsit perfect în aceste cuvinte, este singurul din Bacău care a primit ortezele Formthotics printre celelalte echipamente de excepţie ale sale (TCARE, GPS-Global Postural System, TehnoGym, Drenaj Limfatic etc.)

                    artcol formthotics

                    Cu Podoscopul (component a GPS-ului), se analizează tulburările de statică ale piciorului, iar prin intermediul softului special, se prelucrează imaginile capturate, diagnosticând tulburări de statica plantară (picior plat, scobit, var, valg etc.) precum şi eventualele deviaţii ale gleznei. Apoi, se personalizează ortezele standard prin adăugarea materialelor ajustabile (talonetele).

                    Înafară de confortul pe care Formthotics îl oferă deţinătorului, rezultatele recuperării unui pacient purtător de astfel de orteze sunt net superioare. Un alt atu al acestora este durată mare de viaţă. După fiecare etapă a recuperării, se face o nouă amprentă plantară (podoscopie), după care, în funcţie de rezultatele înregistrate, orteza este modificată. Nicio altă orteză nu permite modificări, ci doar înlocuirea ei totală!

                    Sperând că nu aţi uitat sloganul PhysioKinesis, “Respiră! Gândeşte! Zâmbeşte!”, sunteţi aşteptaţi la PhysioKinesis să descoperiţi “mersul prin nisip”!

                    PhysioKinesis Bacău, Str. Ioniţă Sandu Sturză nr. 52

                    Itinerarii spaniole / Valencia, cel mai frumos, mai aplaudat, mai dorit iad de pe Pamânt. Las Fallas (II)

                    Las Fallas (Falles, in Valencia) este o nebunie de festival. Fara Las Fallas si Don Quijote, poate ca doar Picasso, Dali, Velázquez sau Goya, Federico García Lorca si Félix Lope de Vega, Luis Buñuel si corida te-ar ajuta sa le ghicesti spaniolilor profunzimile spiritului. Probabil ca numai festivalul brazilian de samba il intrece in indrazneli si ecouri. Toata povestea isi are originile intr-o sarbatoare a zilei de 19 martie, de ziua sfântului Iosif, patronul tâmplarilor. Primele informatii ajung catre noi de prin 1740. Inca de pe atunci, locuitorii scoteau in strada tot felul de monumente sculptate special, prin care-i satirizau pe concetatenii cu functii publice, pe cei cu tot felul de “pacate”, carora le dadeau foc. Prin 1784, autoritatile au incercat sa interzica, in anumite locuri, manifestarile acestui festival pirotehnic, dar fara succes…
                    Din a doua saptamâna a lunii martie, valencienii devin prizonierii unei febre ciudate. Ca oaspete, poti sa crezi, la inceput, ca localnicii sunt cam intr-o doaga. Devin agitati, excesiv de preocupati, par ca dintr-o clipa in alta isi vor lasa balta obligatiile slujbei si se vor dedica nebuniei estetico-sculpturale-pirotehnice. Administratia locala, diferite asociatii, firme, scoli, alte institutii sunt acaparate de realizarea monumentelor satirice care constituie esenta festivalului. Exista deja specializarea in profesia Fallas Artisti. In scoli, fenomenul e disciplina de studiu. Monumentele, compozitii satirice care ating si inaltimea de 33 de metri, au ca tinta satirica personaje politice spaniole sau europene. Zamislite din gips-carton, poliuretan sau polistiren expandat, acestea sunt instalate, vreme de aproape doua saptamâni, cu macaralele, nu doar in centrul orasului, ci in toate cartierele. Numai in acest an numarul acestor monumente a fost de aproape 400 in Valencia, dar câteva alte sute n-au lipsit din imprejurimile ei. Printre cei tintuiti la zidul satirico-estetic i-am vazut pe Angela Merkel si Manuel Barosso. Pe timpul inaltarii acestor monumente gigant, mai ales la ceas de seara, ore intregi, spaniolii asista la spectacolul zamislirii, incercând sa ghiceasca tema satirica. Unii isi aduc si scaunele pe care stau sa priveasca. Din când in când, multimea care asista, intuind câte ceva, exclama, aplauda. Câteva sute de strazi sunt ornate de vis. Seara/noaptea, mii de oameni trec/petrec pe sub adevarate tuneluri zamislite din lumina, culoare si motive folclorice specifice. Valencia devine acum un veritabil paradis estetic. Pruncii de doi ani folosesc pe strada tot felul de petarde asurzitoare, ca si cum zgomotul ar face parte din fiinta lor. Cu mai mult de doua saptamâni inainte de apogeul sarbatorii, pe 19 martie, in jurul orei 12, in fiecare zi, brusc, Valencia este cuprinsa de o animatie ciudata. Pasii tuturor sunt grabiti. In jurul orei 13, toti vor sa ajunga in centrul istoric, Plaza del Ayuntamiento, unde, pret de aproape zece minute, spectacolul pirotehnic este de nedescris. Alearga spre zona copiii si adolescentii, tinerii, batrânii, oamenii pe care-i crezi robii tratatelor savante, preotii, politicienii. In Plaza del Ayuntamiento, devenita un magnet misterios, unele balcoane ale cladirilor istorice sunt inchiriate. In strada, pe o lungime de peste doi kilometri, cel putin, inghesuiala este maxima. Unii prunci dorm de-a dreptul pe caldarâm. La ora 14, se aude, parca, vocea putin mofturoasa a unui zeu care s-a sculat nitel indispus. E ca o dojana sonora, ca un avertisment. Apoi, zeul incepe a mârai, a arunca pe nari flacari si zgomote din ce in ce mai mari. Peste vreo patru minute simti ca se apropie Apocalipsa, in minutul al saselea esti prizonierul Apocalipsei. Toata fiinta ti se cutremura. Supararea estetica a Zeului te scurtcircuiteaza. Centrul orasului devine infernul zgomotului si al efectelor pirotehnice aruncate spre cer. Multimea scurtcircuitata exulta. Cardiacii, femeile insarcinate, cei slabi cu firea nu sunt sfatuiti sa participle la spectacol. Dupa zece minute, in Plaza del Ayuntamiento fumul este atât de gros si negru, ca nu se mai vede nimic. Atunci când furia Zeului nevazut inceteaza, multimea se retrage aplaudând in delir. Exista un concurs nu doar intre cei care zamislesc monumentele Las Fallas, ci si intre firmele pirotehniste. Ambulantele, pompierii, politistii, jandarmii, elicopterele care roiesc mereu, sunt in stare de alerta maxima. Singura regula de circulatie pe bulevarde, vreo ora si jumatate, este aceea ca nu exista nicio regula. Politistii privesc peste tot cu o neputinta resemnata. Restaurantele, cofetariile, barurile sunt luate cu asalt. Se bea sangria, cerveza, se manânca paella. Preturile explodeaza. O pizza ajunge la 14 euro. Spre seara/noapte, strazile, asediate de tot felul de ambalaje alcoolice, au aspect mioritic.
                    In noaptea de 19 martie, cele mai multe dintre monumentele Fallas sunt arse in timpul cunoscutului ritual “La nit del foc”. Bucuria flacarilor, nebunia (“Parada focului”) este maxima. Critic, sarcatisc, ironic, spiritul exulta. Delirul nu poate fi explicat decât de un spaniol. Atunci, Valencia, locuita de 800 000 de cetateni, are 3 milioane de participanti la spectacol. Aici este cel mai frumos, mai aplaudat, mai dorit iad de pe Pamânt. Un iad in care sunt aruncate in foc, estetic si satiric, toate metehnele politicii europene, mai ales. Monumentele Fallas, sunt arse la miezul noptii, in timpul ritualului amintit.

                    Ion Fercu

                    Bricolaje / Femeile si civilizatia viitorului

                    Carmen Mihalache
                    Carmen Mihalache

                    Mi-a atras atentia o disputa de pe forum privitoare la comportamentul unor liceene. Totul pornea de la un articolas de pe pagina de Facebook a ziarului nostru, iar semnatara lui era cam patetica, spunând ca-i vine sa plânga la vederea unor domnisoare, de la Colegiul Economic din Bacau, care fumeaza, beau, înjura, în fine, au apucaturi urâte, total nefeminine. Expunându-se, dizgratios, în locuri publice. Si sareau, care mai de care, cum e obiceiul guralivilor de pe forumuri, sa-si dea si ei cu parerea. Ba ca e libertate acum si egalitate deplina a sexelor, si fetele se pot manifesta cum vor ele, ba ca ar trebui, totusi, ca ele sa nu imite barbatii, nu la unele vicii, cel putin, ci sa-i egaleze în alte privinte, etc. Câteva fete nu s-au lasat si s-au napustit si ele cu reprosuri la adresa baietilor metrosexuali, care exagereaza cu îngrijirea fizicului (se epileaza, penseaza, se vopsesc, folosesc fond de ten, îsi fac manichiura, toarna pe ei parfumuri) si se împopotoneaza cu obiecte de vestimentatie mai curând feminine, pantaloni mulati, tricouri în nuante de roz, de lila, unele lungi ca o rochie. Aici am sa fac o paranteza, zicând ca trendul asta cu dragalasii cosmetizaţi, si chiar cu hipsterii, a trecut, acum purtându-se tipul mai dur, cu barba, cu camasi în carouri, si cu bocanci, lumbersexualii. Ceva mai viril ca tipologie, aducând cu taietorii de lemne, ca de acolo li se si trage numele. În fine, chestiunea nu se poate transa simplu, fara nuante. Eu cred ca diferentierile de gen trebuie pastrate, si ca femeile e bine sa ramâna femei si bărbatii, barbati. Desi acum e un timp al marilor confuzii, al unei harababuri de te doare capul. Cu transexualii si cu operatiile astea de schimbare de sex nu prea mai stii exact cu cine ai de-a face, nu se mai poate întelege om cu persoana, vorba ceea.
                    Dar, apropo de feminism, de emanciparea femeilor, vreau sa spun ca am avut placuta surpriza, într-o seara când tot butonam telecomanda, exasperata de aceleasi filme repetate, la nesfârsit, sa dau, din întâmplare, pentru ca nu era trecut în program, de „Thelma si Louise”. Un film-cult al miscarii feministe, în regia lui Ridley Scott, iesit pe ecrane în 1991. Încununat cu Oscarul pentru cel mai bun scenariu (Callie Khouri) si cu multe alte premii de interpretare pentru actritele Susan Sarandon si Geena Davis. Care sunt fenomenale în cele doua personaje întruchipate, o chelnerita si o casnica, amândoua traumatizate, având mult de suferit în fata superioritatii (autodeclarate) si violentei masculine. Asa încât, dupa o serie de peripetii nefericite, ele pornesc într-o nebuna cavalcada de-a lungul Americii, gonind spre Mexic, pentru ca nu vor sa se predea politiei. Si, în cele din urma, aleg sa moara. Se avânta, în masina lor, un Ford Thunderbird verde, decapotabil, spre Marele Canion, haituite de o armata de politisti. Zboara spre libertate cu pretul vietii, într-o scena antologica. Pe lânga problemele reale din acest film, care mai dainuie si azi, sub o forma sau alta, pentru ca mentalitatile se schimba greu, micile dispute pe tema egalitatii dintre femei si barbati, discutiile despre defeminizare, dar si despre infantilizarea si efeminarea barbatilor sunt apa de ploaie. Chestiunile de fond sunt altele. Oricum, am o veste buna pentru femeile carora le place puterea. Cunoscutul sociolog Alvin Toffler sustine ca, în civilizatia viitorului (care o va înlocui pe cea prezenta, a hidrocarburilor), în urmatorii 40 de ani, femeile vor ocupa pozitii cheie în societate si vor avea o putere de decizie fara precedent. Va fi un nou matriarhat, carevasazica. Adica tot femeile vor avea mari raspunderi si vor duce greul. Daca va fi bine sau rau, n-am de unde sa stiu, dar vor vedea cei care vor trai în acele timpuri, e treaba lor. Eu doar v-am spus ce se mai aude prin lume.

                    Carmen MIHALACHE

                    Pescuit la liber… cu permis

                      A trecut si perioada de restriste, suportata cu stoicism de majoritatea pescarilor. De miercuri avem liber la pescuit pe toate apele din judet. Atentie! Pescuitul fara permis este considerat braconaj si se sanctioneaza ca atare. Startul in noul sezon l-au dat, intr-un mod inedit, cei de la Centrul Regional de Ecologie, pentru a sarbatori in perioada 10 -13 iunie, Zilele Lacului Bacau II. O actiune laudabila, mai ales pentru initiativa de a atrage cât mai multi tineri spre activitati desfasurate in mijlocul naturii. Programul s-a dorit diversificat, incluzând vizitarea zonei ariei protejate, (in spatele Agricolei International), concurs de pescuit, lectii de ecologie si atelier foto pe apa. Vineri, de la ora 14.00, daca si vremea o permite, se desfasoara Cupa Liceelor la Caiac, editia a VIII-a. Accesul spre locul de start, de la coada lacului, se face prin Serbanesti, pe drumul de lânga livada de meri. Pentru sâmbata, de la ora 9.00, se va organiza un concurs de pescuit cu beneficiarii Asociatiei Betania. O provocare din partea organizatorilor, pentru pescarii cu experienta, de a veni in staff-ul tehnic, pentru a da celor mici sfaturi si asistenta. Locul de desfasurare, acelasi ca si la concursul de caiace. Dupa-amiaza sunt programate plimbari cu ambarcatiuni de agrement pe Lacul Bacau II, o serata folk, nelipsita ciorba pescareasca si focul de tabara, in zona de la „Ponton”.

                      Start… si de la capat

                      Miercuri seara, malul digului de la ponton a devenit loc de parcare. In zona se ajunge facând la dreapta, dupa ce traversezi „Podul cu lanturi” – spre Gheraiesti. Au raspuns apelului dat de catre voluntarii CRE, elevi, studenti dar si pescari cu experienta. O intâlnire menita a marca, in mod simbolic, deschiderea sezonului de pescuit sportiv. Furtuna care se apropia a incetinit putin desfasurarea de forte. Norii si potopul de apa au fost atrasi catre Siret, oferind un spectacol numai bun de fotografiat, dar si prilej de a depana amintiri, cu barci umplute de apa. Dupa o scurta sedinta tehnica tinuta de Gabi Gritcu, caiacele si barcile gonfabile, de toate formele si motorizarile, au luat pe rând contactul cu apa. Startul simbolic s-a dat pentru pescuitul la rapitor, urmând ca fiecare sa isi aleaga locul preferat prin stufaris. Nu au lipsit intre participanti, urarile transmise in gluma, gen „succes”, pentru cei stiuti drept mai… superstitiosi. Concursul in sine nu a vizat ocuparea unui loc pe un podium. A fost mai mult o competitie a fiecaruia cu propriul palmares. Plus o testare a lansetei abia cumparata sau a rafinamentului firului de pe mulineta. Bibanul si stiuca au fost pacalite de pescarul care a demonstrat intuitie sau cunoastere in alegerea locului, maiestrie, tehnica, dar care a avut parte si de noroc. Dupa doua ore nu a existat niciun pescar care sa nu fi prins ceva. Bibani sanatosi de peste 300 de grame si stiuci de 2 kilograme. Daca nu se intuneca, probabil ca multi ar fi dorit sa mai pescuiasca. Au tot timpul pâna da frigul.

                      _DSC0241

                      Unde si cu ce fel de permis pescuim

                      Am fost intrebat de mai multi pescari, daca permisele pe care le poseda sunt valabile, si pentru alte zone ale tarii. De munte, colinare, de ses sau in Delta Dunarii. In Bacau avem trei entitati care emit documente privind legalitatea practicarii pescuitului recreativ/sportiv, ca activitate de agrement si recreere. Prima este ANPA (Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura), apoi AJVPS-ul si CRE-ul, care are in custodie Lacul Bacau II si ariile de protectie avifaunistica de pe acumularile de pe Bistrita si Siret.

                      Permisul ANPA

                      Sediul reprezentantului ANPA in teritoriu – ing. Nicolae Vega – se afla pe Str. Bucovinei, nr. 21, lânga Directia Sanitar Veterinara, cladirea din dreapta – la intrare, etajul 2. Intrebat despre eliberarea permisului de pescuit, domnul Vega, intr-o formulare mai plastica, a explicat procedura ca totul sa decurga cât mai simplu: „Permisul de pescuit eliberat de noi este exact ca abonamentul de baza de la cablu. Trebuie sa-l ai ca sa poti dupa aceea sa beneficiezi si de alte pachete de programe, pe care le platesti suplimentar. Nu trebuie sa fii membru la zece asociatii de pescuit ca sa pescuiesti in zece locatii cu peste. Este abonamentul de baza, cu taxa platita prin trezorerie plus timbrul fiscal de 2 lei, la stat. Cu el mergi in toata tara, cu exceptia Deltei Dunarii. Te interesezi dinainte unde vrei sa ajungi, gasesti lista apelor pe site-ul ANPA, si vezi daca acea locatie este preluata de o asociatie de profil. Daca da, pe baza permisului trebuie sa mai achiti acolo o taxa suplimentara, in functie de durata sederii”. Pentru biosfera Deltei, permisele temporare se obtin de la Tulcea. Sunt si doua automate acolo in oras, care elibereaza nonstop permise, cu tarif fix, pentru 1, 7 si 30 de zile. Costul unui permis este de 30 de lei pentru anul calendaristic, cu reduceri la 10 lei pentru elevi si studenti. Pensionarii se bucura de gratuitate. Mai sunt inca probleme cu tiparirea acestora.

                      competi]ie la stiuca si biban

                      Permisul AJVPS si CRE

                      Si directorul AJVPS Bacau, ing. Ghiorghi Vrânceanu, a fost foarte explicit: „Permisele eliberate de ANPA dau dreptul titularilor sa practice pescuitul pe toate apele naturale din tara. Pentru bazinele piscicole date de ANPA in gestiunea unor asociatii, pescuitul pe acele bazine se face cu respectarea regulamentului emis de asociatia care detine autorizatie pentru acel bazin. Pentru cei care au permis, dar nu sunt membri ai acelei asociatii, s-au stabilit niste tarife de acces, in functie de perioada solicitata. In judetul Bacau, toate apele colinare si de ses (Bistrita, Siret, Tazlau, Oituzul Moldovenesc, plus lacurile de acumulare, Gârleni, Lilieci si cel de agrement – aflat in modernizare), sunt date cu autorizatie catre AJVPS Bacau. Lacurile Racaciuni si Galbeni au ramas la ANPA pentru ca au primit autorizatie si pentru pescuit comercial”. Cei care vor sa devina membri AJVPS Bacau, având acces pe toate apele mentionate, pot obtine permisul, achitând la inscriere, o singura data, suma de 15 lei. Cotizatia pe anul calendaristic fiind de 90 de lei, pentru pescarul adult si apt de munca. Celelalte categorii beneficiaza de reduceri. Permisul se poate ridica de la sediul de pe Str. Mihai Viteazu nr 4, sau de la cluburile din Onesti si Comanesti. Cotizatia pentru accesul pe Lacul II (CRE) este de 30 de lei pe an si se achita prezentând permisul ANPA, la magazinul de pescuit de lânga autogara. Lamuriri suplimentare primiti in momentul solicitarii. Nu uitati sa pescuiti sportiv.

                      Bilantul primei probe orale la Bac: prezenta buna, candidati experimentati la româna

                        Prima proba din sesiunea de vara a examenului de Bacalaureat 2015 s-a incheiat. În perioada 8 – 10 iunie, s-a desfasurat evaluarea competentelor lingvistice la limba româna, iar elevii bacauani au obtinut rezultate bune la aceasta prima proba.

                        “S-au inscris 4.169 de candidati. Doi dintre ei au fost eliminati, iar 49 nu s-au prezentat. Din totalul candidatilor înscrisi în judetul Bacau, 308 au primit certificat de utilizator de nivel mediu, 804 au obtinut certificatul de utilizator avansat, iar 3.006 cel de utilizator experimentat”, spune prof. Doina Marinov, inspector scolar si purtator de cuvânt la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau.

                        Rezultatul obtinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala nu se exprima prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenta corespunzator grilei aprobate la nivel national.

                        Suplimentul descriptiv al certificatului de competenta contine descrierea competentelor lingvistice de comunicare orala ale candidatului si se completeaza în conformitate cu nivelul acordat candidatului. De luni, 15 iunie, absolventii de liceu se pregatesc de o noua proba – evaluarea competentelor digitale.

                        De la studii, la studiu

                        Nu e prima oara când tinerii (studenti ori absolventi) sunt derutati cu privire la folosirea cuvântului-cheie din îndeletnicirea esentiala a lor în cei trei, patru sau chiar cinci ani de învatatura. (Pe usa unei încaperi dintr-o institutie de învatamânt superior am vazut înscrisul „ACTE DE STUDIU“, ceea ce ar crea impresia ca acolo se studiaza diverse documente, ca într-o sala specializata de la Arhivele Nationale, judecatorie etc.). La cursul festiv de anul acesta m-am decis sa practic, ca filolog, un joc de cuvinte. Auzind când „anii de studii“, când „anii de studiu“, am îndraznit sa spun ca pluralul este valabil pentru perioada de învatatura, când studiile au impus prezenta a doi parteneri: profesorul si studentul. „Din acest moment, dragi absolventi, începe studiul – la singular deci –, adica fara asistenta pedagogica si pe raspunderea fiecaruia dintre voi. Diploma va da nu doar dreptul, ci si obligatia de a practica studiul individual.“
                        Nici lucrarile de informare nu sunt clare sub aspectul alcatuirii îmbinarilor de cuvinte: DEXI (2007) vorbeste despre bursa de studiu (la cuvântul-titlu „studiu“), dar despre bursa de studii (la cuvântul-titlu „bursa“). DEX-ul (2012) lasa sa se înteleaga ca pluralul e valabil doar pentru a puncta o perioada mai lunga: „expr. A-si face studiile a a parcurge succesiv diverse grade de învatamânt“, pe când DEXI este mai precis: „a urma cursurile unei scoli, ale unei institutii de învatamânt“; NDULR (2006) restrânge sfera: „(la pl.) învatamânt (universitar)“. Si MDA este limitativ: „Pregatire (intelectuala) dobândita, de obicei, într-o institutie de învatamânt (superior)“. (Cuvântul „studiu“ apare într-o lucrare de geografie din 1835, semnată de I. Genilie.) A doua expresie formata cu acelasi verb este „a tine (pe cineva) la studii“ (DEXI), iar sintagmele tematice sunt studii aprofundate (masterat) sau, generic, studii superioare/liceale/gimnaziale. Din dictionare transcriem si extrasele ilustrative: „Ce-ai sa ajungi, cu studiile neterminate?“ (M. Preda); „În tinerete ispravise studii stralucite în Sorbona“ (Cezar Petrescu); „Dupa aceste putine cuvinte schimba conversatiunea, întrebându-ma despre studiile ce facusem la Paris“ (Ion Ghica).
                        Alteori pluralul apare însotit de determinari ale unui domeniu: „Unele studii darwiniste mi-au cazut în mâna“ (L. Blaga) sau desemneaza, în arta, o suma de exercitii: „studiile lui Rahmaninov“ ori „Pleaca sa faca studii de copaci la Fontainebleau“ (Al. Vlahuta).
                        Revenind la observatia ca studiile presupun relatia dintre un educator si un educat, se cuvine sa mentionam macar finalul unui alt curs festiv, de data aceasta al clasei a VIII-a de la Colegiul National „Gheorghe Vranceanu“. Zece (!) absolventi au urcat pe scena Salii „Ateneu“ purtând câte o litera din enuntul VA MULTUMIM, adresat dascalilor din cei patru ani de studii. (Eleva – T a ridicat parca nefiresc de mult cartonul respectiv, pentru a atentiona asupra semnului diacritic, desigur…) Clasa-fanion (diriginte, Laura Gavriliu) a înregistrat doua medii generale de 10 si foarte multe alte note mari. Studiile, pentru ei, continua.

                        Ioan Danila

                        Bacauanii, favoriti la titlu

                        Handbal masculin/ In acest weekend, se va decide campioana nationala la juniori II, finala fiind programata duminica, in Sala Sporturilor

                        Fotbal/ Liga a IV-a: Sport Club II, esec la masa verde

                        Prim-plan: penultima etapa a Ligii a IV-a a adus prima infrângere a liderei. Ce-i drept, esecul a venit la masa verde, in conditiile in care Sport Club II nu s-a prezentat la Oituz, pentru intâlnirea cu Vointa din localitate.

                        „In timpul saptamânii, baietii sunt la lucru, asa incât nu am putut efectua deplasarea la Oituz”, a explicat antrenorul-jucator al Sport Clubului II, Gabi Bojescu. La drept vorbind, „satelitul” divizionarei B a mai pierdut un meci in acest sezon, pe terenul celor de la FCM Dinamo Onesti, insa retragerea din campionat a gruparii de pe Trotus a facut ca rezultatul respectiv sa fie anulat.

                        Rezultatele complete ale intermediarei de miercuri: Vointa Oituz- Sport Club II 3-0 (neprezentare), AS Negri- CSM Moinesti 2-4, AS Siretu- AS Filipesti 2-1, Fl. Rosie Sascut- CS Dofteana 1-5, UZU Darmanesti- Vulturul Magiresti 4-5, AS Magura Casin- AS Tescani 1-2, CS Nicolae Balcescu- AS Tg. Ocna 4-2. Vointa Gârleni si Gloria Zemes au stat.

                        De notat: un alt joc al intermediarei de miercuri va fi decis la masa verde. Invinsa acasa, cu 4-5 de Vulturul Magiresti, UZU Darmanesti are toate sansele de a câstiga confruntarea din oficiu, cu scorul de 3-0. Darmanestenii au invocat faptul ca echipa din Magiresti s-a prezentat cu doi jucatori pe fals (Corman si Tismanaru), solicitând anularea rezultatului din teren. Pe lânga pierderea meciului, gruparea din Magiresti este pasibila si de o amenda.

                        Clasament

                        1 Sport Club II 29 26 2 1 115-18 80p.
                        2 CS N. Balcescu 29 24 3 2 102-24 75p.
                        3 CS Dofteana 29 17 4 8 83-48 55p.
                        4 CSM Moinesti 29 16 4 9 76-52 52p.
                        5 UZU Darmanesti 29 16 3 10 70-44 51p.
                        6 AS Tescani 27 15 2 10 67-48 47p.
                        7 Vointa Gârleni 28 14 5 9 56-42 47p.
                        8 AS Filipesti 29 15 1 13 62-52 46p.
                        9 AS Negri 28 10 6 12 44-57 36p.
                        10 Gloria Zemes 29 9 4 16 62-69 31p.
                        11 Vultur. Magiresti 29 9 3 17 47-87 30p.
                        12 Vointa Oituz 29 9 2 18 51-80 29p.
                        13 AS Târgu-Ocna 29 8 4 17 43-68 28p.
                        14 Magura Casin 29 7 4 18 40-96 25p.
                        15 Fl. Rosie Sascut 29 5 2 22 21-93 17p.
                        16 AS Siretu 29 3 5 21 37-104 14p.
                        Programul etapei viitoare, ultima: Vointa Oituz- Vulturul Magiresti, AS Tescani- UZU Darmanesti, Sport Club II- Magura Casin, AS Tg. Ocna- Vointa Gârleni, CS Dofteana- AS Negri, CSM Moinesti- CS Nicolae Balcescu, AS Filipesti- Fl. Rosie Sascut, Gloria Zemes- AS Siretu.

                        Nu parintii stiu ce e mai bine pentru copiii lor!

                        E posibil sa va revolte o asemenea idee. E posibil sa va suparati pe mine si sa ma injurati. Totusi, ar fi bine sa retineti ideea si sa urmariti demonstratia. O suma de organizatii non-guvernamentale au semnat o petitie prin care cer Ministerului Educatiei sa nu introduca in scoli educatia sexuala si, mai mult, sa incerce sa ii convinga pe adolescenti sa practice abstinenta sexuala pâna la casatorie. Iar unul dintre argumentele celor care au semnat petitia a fost de genul ca „noi suntem parinti si stim ce e mai bine pentru copiii nostri”.

                        Ei, bine, nu stiti. La fel ca parintii care refuza vaccinarea copiilor in ideea ca stiu mai bine decât medicii ce e mai bine pentru micuti. Sau ca parintii care imping medidatii peste meditatii copiilor si-i obliga sa stea toata ziua cu culegerile de probleme in fata, interzicându-le sa iasa afara si sa se joace cu alti copii. Ori ca acei parinti care le cumpara copiilor telefoane de ultima generatie si haine scumpe in ideea ca macar acestia sa aiba daca ei nu au avut. Iar rezulttaul este ca acei copii nu mai cunosc valoarea unui bun si considera ca li se cuvine totul.

                        Exista multe lucruri pe care parintii nu le stiu la fel de bine ca specialistii. Ca medicii, ca psihologii, ca profesorii. Iar acesta este un subiect care trebuie discutat in societate deoarece situatia tinde sa devina problematica. Faptul ca vocile specialistilor nu sunt auzite iar parintii prefera sa se informeze de pe site-uri obscure sau de pe retelele de socializare, faptul ca vedete gonflate de mass-media isi permit sa dea sfaturi in domenii in care nu au pregatire – cum a fost recent cazul unei prezentatoare de emisiune care a sustinut ca orice cancer se vindeca doar prin alimentatie – toate acestea trebuie discutate si reglementate.

                        Cât despre lipsa educatiei sexuale in scoli si indemnul la abstinenta, sa ne amintim doar de perioada de dinainte de 1989, când situatia era exact cum doresc persoanele in cauza sa fie acum: fara informatii despre viata sexuala, fara metode contraceptive si cu o presiune sociala imensa care dezaproba relatiile sexuale inaintea casatoriei. Rezultatul a fost aparitia a zeci de mii de copii nedoriti care au sufocat sistemul serviciilor sociale.

                        Castelul Cantacuzino-Pascanu

                        De la nord de Bacau si pâna la Buhusi se întindeau mosiile si trupurile de paduri ale familiilor de boieri Grigore Cantacuzino si Costache Pascanu, cel de al doilea fiind vistier al Moldovei pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Pe aceste proprietati, între anii 1864-1866, mesterii arhitecti vest-europeni au construit la Lilieci Castelul Rosu, denumit astfel dupa caramida acestuia la vedere, pastrat astfel pâna în zilele noastre. Acesta, împreuna cu parcul dendrologic din jur au devenit proprietatea Luciei Schonburg-Waldemburg.

                        Castelul reprezinta o cladire de dimensiuni mari, aparuta în evul mediu, prevazuta cu turnuri si creneluri, înconjurata de ziduri si santuri de aparare. Acesta servea ca locuinta seniorilor feudali (marilor boieri). În epoca moderna castelul era o casa mare, regala, princiara sau boiereasca care imita arhitectura feudala, iar denumirea vine din italiana, castelo. Construit din caramida arsa, de buna calitate, pe o fundatie din piatra si un soclu din acelasi material, castelul se compune din doua corpuri unite între ele: cladirea cu turn pe colt are planul patrat, iar cea de a doua are planul dreptunghiular, apartinând celor doi boieri pomeniti mai sus.

                        Atât în structura sa cât si în decor, castelul prezinta elemente de factura romantica, cum ar fi coloane cu capiteluri bogat decorate, balcoane realizate artistic, ancadramente decorate la ferestre ş. a. Prezenta turnului de colt în sectiune circulara si crenelat este rezultatul patrunderii influentei stilului architectonic european în principatele române, Moldova si Tara Româneasca.

                        Romantismul este un curent artistic care a aparut la începutul secolului al XIX-lea în tarile din apusul Europei, manifestându-se deopotriva în literatura, muzica, arte plastice si arhitectura. La aceasta din urma, rolul principal în creatie a fost atribuit sentimentalismului si imaginatiei, la care s-a adaugat gustul pronuntat pentru pitoresc si erotic. Seva acestui curent se trage din arhitectura si arta Evului Mediu, de unde s-a inspirat si au fost luate o serie de elemente artistice. Astfel se explica prezenta coloanelor cu capiteluri bogat ornamentate de la intrarea laterala a castelului, precum si elementele de decor de la fatada principala.

                        Pâna în anul 1945 parcul, castelul si constructiile anext ale acestuia au continuat sa ramâna în proprietatea particulara a mostenitorilor. În timpul desfasurarii operatiunilor militare din cel de Al Doilea Razboi Mondial, castelul, parcul si celelalte constructii au avut de suferit o serie de degradari.

                        Nationalizarea principalelor mijloace de productie din 11 iunie 1948 a facut ca padurile, terenul agricol, castelul, parcul, constructiile toate sa treaca în proprietatea statului. Diversii detinatori de ocazie (armata, ferma de animale, primaria) le-au ocupat dar nu le-au administrat tocmai corespunzator.

                        Începând din anul 1954 toate acestea au trecut în proprietatea Ministerului Silviculturii, fiind administrate de Ocolul Silvic Fântânele. De-a lungul timpului castelul a avut de suportat efectele cutremurelor din anii 1940, 1977, 1999 ceea ce a provocat o stare avansata de degradare, fiind afectata si structura de rezistenta. Între timp au fost efectuate reparatii de consolidare la exterior si la interior.

                        Prof. dr. Dorinel Ichim, Cercetator