miercuri, 24 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3381

Dragos Benea: „Cei care-mi cer demisia ar putea, macar, sa se semneze”

    Dupa ce liderii organizatiei judetene a PNL Bacau i-au cerut demisia intr-un comunicat de presa nesemnat, presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, reactioneaza. El spune ca nu-l deranjeaza atât solicitarea demisiei, pe care o considera hilara, cât lipsa de curaj a celor care au intocmit comunicatul de presa si care au evitat sa se semneze.

    „PSD a avut curajul sa-si retraga cei doi reprezentanti din Consiliul local, un demers pe care nu a mai avut nimeni curajul sa-l faca. Am protestat, astfel, fata de neaprobarea unui proiect de bun simt, prin care un bloc, care sta nefolosit de cinci ani, sa poata fi utilizat pentru cazarea cadrelor medicale de la Spitalul Judetean.

    De când sunt presedinte al Consiliului Judetean nu a existat vreo situatie in care propunerile PNL sa nu fie dezbatute si chiar aprobate” – spune Dragos Benea (foto).

    „E drept ca la Consiliul Judetean s-au mai intâmplat si altele, cum ar fi opozitia unui consilier liberal fata de transferul catre Compania Nationala de Investitii a sectiei de radioterapie. Transferul s-a facut pâna la urma si acum avem licitatia pentru modernizarea sectiei” – a mai spus Dragos Benea.

    Blocul la care face referire a fost construit de Primaria Bacau pentru a caza viitorii medici de la Spitalul Municipal. Cum constructia spitalului nu a fost finalizata, blocul sta, in continuare nefolosit.

    PSD a cerut ca in imobil sa fie cazate si cadre de la Spitalul Judetean, insa propunerea a fost respinsa deoarece 19 consilieri, in majoritate liberali, s-au abtinut, proiectul fiind inregistrat cu doar doua voturi „pentru”, cele ale PSD.

    Pentru ca proiectul a cazut, cei doi consilieri social-democrati au demisionat din Consiliul local Bacau iar partidul a anuntat ca nu va mai trimite nici un supleant in locul acestora.

    Avertisment de la DSP cu privire la consumul de ciuperci

      Pe marginea drumurilor din judet, dar si in piete, au aparut comerciantii ambulanti de ciuperci culese de ei din paduri. Pentru ca in anii trecuti au fost cazuri de intoxicatii cu ciuperci otravitoare, unele dintre ele soldate cu moartea pacientilor, Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau vine cu o serie de recomandari pentru populatie.

      In primul rând trebuie sa se evite consumul de ciuperci procurate de la persoane care nu pot face dovada autorizatiei de comercializare, dar sfatul este valabil si pentru cei care si le culeg singuri si cred ca stiu care sunt cele comestibile.

      Acestea sunt si mai periculoase pentru copii.

      „Multe ciuperci comestibile din flora spontana a tarii noastre au suferit mutatii devenind otravitoare. Intrucât copiii cu vârste mici sunt mai sensibili decât adultii si pot face forme de intoxicatie foarte grave, chiar letale, nu-i hraniti cu mâncaruri pe baza de ciuperci”, spune Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la DSP Bacau.

      Nici fierberea buretilor alaturi de o lingura de argint sau de legume, care ar trebui sa se inchida la culoare daca ciupercile sunt otravitoare, nu ofera siguranta. De aceea, daca dupa câteva ore de la consumul de ciuperci din surse nesigure aveti greturi, varsaturi, crampe musculare, confuzie sau halucinatii trebuie sa va prezentati la cea mai apropiata unitate medicala. Pâna acum, la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau nu s-a inregistrat niciun caz de intoxicatie cu ciuperci.

      Alegerile din 2012 ii aduc lui Botomei un nou dosar penal

        – incarcerat intr-un penitenciar din Hunedoara, Vasile Botomei a aflat ca s-a redeschis urmarirea penala intr-un dosar in care este acuzat de fals in declaratii in forma continuata

        In Bacau au fost inmatriculate mai multe masini decât anul trecut

        La bilantul primelor sase luni de activitate a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Bacau reiese ca fata de anul 2014, bacauanii au inmatriculat mai multe masini.

        Mai exact, au fost emise 9.058 certificate de inmatriculare, au fost eliberate 7.886 de autorizatii de circulatie provizorii si s-au inregistrat 5.296 de radieri. „Intr-adevar, se observa o crestere de câteva sute de inmatriculari fata de anul trecut, insa, nu putem pune acest lucru neaparat pe seama cresterii nivelului de trai al bacauanilor.

        In ceea ce priveste autorizatiile provizorii, acestea se elibereaza pentru o perioada ce nu depaseste 30 de zile. Vehiculului caruia i s-a acordat autorizatie de circulatie provizorie i se mai pot atribui autorizatii succesiv pâna la 90 de zile, iar autorizatia provizorie da titularului dreptul de a circula numai pe teritoriul României”, declara cms. sef Constantin Mihaescu, seful S.P.C.R.P.C.I.V. Bacau.

        El spune ca in urma operatiunilor inregistrate in cadrul serviciului pe care il conduce, s-a incasat suma de 845.575 lei, bani care au fost virati la bugetul de stat. Bacauanii care doresc sa afle mai multe informatii care tin de programul de lucru cu publicul, de inmatricularea masinilor sau de preschimbarea/obtinerea permisului de conducere pot accesa prin intermediul internetului adresa http://www.prefecturabacau.ro/meniu-dreapta/permise-de-conducere-inmatriculari-vehicule.

        Proiectul MULTI 2015. Wunderschön, Bacau !

          O delegatie de tineri din Oberhausen Germania, coordonati de profesorii Markus Barten si Venere Fanutza, participa in aceste zile la activitatile proiectului MULTI, derulat de Scoala Gimnaziala „Spiru Haret”, un proiect cu o istorie de 7 ani. „Suntem acum gazdele acestor tineri, inca de la sfârsitul lunii trecute.

          Este un proiect care cuprinde intâlniri si activitati diverse, ce se desfasoara cu tineri din 14 tari ale lumii: Germania, Anglia, Italia, Spania, Polonia, Baschkortostan, Estonia, Israel, Turcia, Ucraina, Letonia, Chile, China si România. Din doi in doi ani, activitatile MULTI se desfasoara in Germania, unde se reunesc toate tarile amintite, iar in anii intermediari, tinerii germani devin oaspetii celor pe care i-au gazduit in anul anterior.

          Acum, avem onoarea de a fi gazde pentru 11 copii din Germania”, a explicat prof. Oana Briahna, coordonatorul proiectului. Timp de doua saptamâni, cât dureaza aceasta vizita anul acesta, participantii au fost deja implicati in ateliere de pictura (tema „Pacea”, cu desene ce vor fi expuse intr-o expozitie internationala care va avea loc in Oberhausen), excursii la Ocolul Silvic Casin, la Cheile Bicazului, s-a organizat pentru ei o vizita la Aerostar Bacau (unde tinerii au vazut cum se asambleaza piesele de avion, au intrat in cabina pilotului si au simulat un zbor de pe scaunul acestuia), s-au intrecut in competitii de judo, inot si rafting.

          „Lupta cu rachetele” pe terenurile SCM Bacau

          Joi, dimineata, pe 9 iulie, echipa MULTI s-a aflat pe terenurile de tenis ale bazei Sport Club Municipal Bacau, la o „lupta cu rachetele”, dupa cum au spus.

          „Sunt incântati de tot ce au vazut pâna acum in România si in Bacau, se pregatesc intens pentru activitatile de weekend, când se va si finaliza proiectul, pe 12 iulie. Vom incheia cu o vizita de doua zile in Bucuresti, unde vom participa la un atelier de olarit la Muzeul Satului si vom intra in Casa Poporului.

          Am avut bucuria de a prinde, in Neamt, la Cetatea Neamtului, si sarbatorile orasului, unde oaspetii nostri, dar si copiii bacauani, au vazut obiceiurile si traditiile mestesugarilor de altadata, s-au imbracat in armuri si au facut poze. Multumim in primul rând familiilor acestor tineri, care se implica an de an in toate aceste activitati, dar si firmei Dedeman, care ne-a sustinut in desfasurarea proiectului, Directiei Silvice, Primariei Bacau si a altor sponsori”, ne-a declarat si prof. Cristina Cristea, cadru didactic tot de la Scoala „Spiru Haret”, care coordoneaza proiectul, ce are ca scop principal dezvoltarea personala a copiilor implicati, aprofundarea cunostintelor in limba engleza (limba oficiala a intâlnirilor), a celorlalte limbi din tarile partenere, cunoasterea si intelegerea comportamentelor, modului de gândire si aspiratiilor tinerilor de alte culturi si, nu in ultimul rând, stabilirea unor relatii de prietenie si colaborare intre acesti tineri, in perspectiva unor viitoare studii comune, cariere sau locuri de munca pe alte meridiane ale lumii. Ce urmeaza? Anul viitor, in august, o noua vizita. De data aceasta delegatia bacauana va fi oaspete in Oberhausen si participanta in alte si alte activitati.

          „Sunt pentru prima data in România, in Bacau. Sunt impresionat de buna organizare a proiectului, de programul activitatilor, de ospitalitatea familiilor gazda. Abia astept sa-mi iau «revansa» anul viitor, când noi vom fi gazda pentru acesti copii minunati.”
          Markus Barten, coordonatorul delegatiei din Germania

          „Noi am aflat de la sora noastra mai mare de acest proiect. Ea a fost acum doi ani aici, i-a placut foarte mult si am vrut si noi sa traim live aceste activitati. Am vrut sa cunoastem personal românii, care sunt foarte ospitalieri. Am apreciat si bucataria autohtona, in special costitele de porc cu cartofi taranesti, ciorba de burta, supa de peste si mamaliga cu brânza.”
          Malte si Elena Alter

          Absolventii 2015, la primul contact cu angajatorii

          -multi dintre participanti au aflat de eveniment din mass media si prin intermediul SMS-urilor sau al e-mail-urilor trimise de organizatori

          Peste o suta de participanti – absolventi si angajatori, deopotriva – au fost inregistrati joi, 9 iulie, la Sala de Sport a Universitatii „Vasile Alecsandri”, la Bursa Locurilor de Munca, organizata de Camera de Comert si Industrie (CCI) Bacau. Initiata in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Universitatea „G. Bacovia” si Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, actiunea face parte din proiectul „Integrarea pe piata muncii a absolventilor 2015. Facilitatile fiscale oferite de stat”.

          Cele câteva zeci de firme au venit cu oferte din domenii diverse, de la industria alimentara, aeronautica, la comert, servicii etc. „Suntem in deficit de personal – muncitori calificati in meseriile de electrician, mecanic, lacatus. Acum, incercam sa realizam o baza de date, colectam CV-urile, dupa care vom face selectia”, a declarat Ramona Popa, manager resurse umane la Agricola International Bacau.

          „In principal, cautam electricieni pentru lucrari la partenerii nostri, dar avem oferte de angajare si pentru economist, ingineri vânzari, tehnicieni service etc”, spune Cristina Hârtescu, reprezentanta fimei Elron Bacau.

          Lucian a venit tocmai de la Ungureni, satul Zlatari. Are doar 19 ani si ar dori sa-si gaseasca de lucru in Bacau, desi are o sora care lucreaza in Italia si s-ar fi putut duce se munceasca acolo. „Tocmai asta nu vreau, dorinta mea este sa muncesc aici. Si nu neaparat in agricultura, desi am terminat Liceul agricol din Parincea. Stau la tara, dar daca voi gasi de lucru in Bacau, am posibilitatea sa ma mut aici fara probleme”, a declarat Lucian Ciorneag, din Ungureni. Cu el era si o tânara care inca nu terminase studiile. „Sunt eleva la Pedagogic – Stiintele Naturii si cred ca o sa urmez facultatea, aici sau la Iasi, dar am venit sa vad cum se organizeaza o bursa pentru absolventi, invat cum se face un CV, cum se participa la un interviu de angajare etc”, spune Ioana Andrei, eleva din Ungureni.

          La rândul lor, Stefania Palistan (22 de ani) si Ancuta Vizitiu (21 de ani), ambele din Bacau, au absolvit facultatea – Stiinte Economice -, urmând a si le completa cu studiile de Master, iar acum sunt in testarea pietei fortei de munca. „Noi terminasm liceu de mate-info si am zis sa continuam studiile tot in domeniul cifrelor. Mai avem de invatat mult de acum incolo. Am fost anuntati pe e-mail ca va avea loc Bursa si, momentan, suntem optimiste. Suntem constiente ca se va gasi greu de lucru. Vrem sa vedem ce ne ofera angajatorii aici”, ne-au spus cele doua absolvente. In cea de-a doua zi a Bursei, vineri, 10 iulie, vor avea loc sesiunile de interviuri dintre firme si absolventi, pe parcursul intregii zile. In plus, saptamâna viitoare, se vor defasura Burse ale Locurilor de Munca si la Onesti si Moinesti.

          Padurea de lansete

            Au aparut frecvent in cotidianul Desteptarea, in formatul tiparit si editia electronica, reportaje si fotografii cu plase monofilament si peste confiscat de la braconieri. Surprinzându-i in flagrant, jandarmii isi fac datoria, mai ales daca mai primesc din când in când si câte un pont. Se dau amenzi, se intocmesc dosare de urmarire penala.

            Fenomenul nu va fi eradicat decât in momentul când cei surprinsi asupra faptului vor fi obligati sa mânânce in fiecare zi, timp de un an, câte doua kilograme de peste fiecare. Reclamatii, bineinteles anonime, vin si din interiorul breslei, referitoare la „unii pescari cu permis, care impânzesc cu opt-zece undite, malurile”.

            Problema este reala si le dau dreptate celor ajunsi putin mai târziu pe balta, când vad locurile ocupate de o puzderie de undite, administrate de doi-trei pescari. Imi pun insa intrebarea : de ce ar trebui sa vina cineva dinafara, chiar platit, sa-ti faca ordine in curte ?

            panorama baraj  Galbeni

            Domnilor pescari! Suntem in era informatiilor care ajung in orice punct de pe glob, la secunda. Aveti telefoane mobile care fotografiaza si filmeaza, gipiesuri ce localizaza cu precizie de câtiva metri, locul in care va aflati. Daca vecinul, prietenul, dusmanul nu se comporta asa cum considerati ca ar trebui, civilizt, etic, moral, etc., postati imaginile pe retelele de socializare.

            Aratati-l cu degetul. Faceti-l de rusine. Trimiteti fotografii sa-l dam la ziar. Daca totusi nu vrea, nu-l mai lasati sa se extinda, ocupati-i locul. Daca vine prea de dimineata… veniti de seara. Daca vine seara, veniti cu o zi inainte.

            Glumesc. Asa poate mai renunta la o parte din scule. Interpelat, vizavi de lacomie si de lansetele in plus, acel pescar iti va raspunde invariabil: „sunt ale unui prieten, apare mai târziu”. Cunosc insa un pescar experimentat, cu vechi state de serviciu pe apele curgatoare din judet, care este de parere ca nu acesti pescari, mai bine dotati, se fac vinovati de lipsa din ce in ce mai acuta a pestelui.

            Curentul si monofilamentul

            „Am trecut sâmbata pe la Itesti. Ce era acolo! Stii cum arata digul… ? Parca plouase cu lansete. Uite-asa! Una lânga alta. Nimic! Nici macar un chitic. Vineri a fost vântul si ploaia aia… Cine-a dat atunci seara, a scos caras. S-a dus vestea. Dimineata… degeaba au venit. Am trecut si pe barajul de la Galbeni.

            La fel. Lansete… buluc!” Vesnic zâmbitor si gata sa-ti povesteasca cum a tras sau nu pestele, Cezar Miron este cunoscut bine de pescarii de pe malurile Bistritei si Siretului. Bacauan, prefera la 51 de ani, ca mijloc de locomotie, bicicleta. Chiar si pe o vreme când gândul te duce la focul de la gura sobei.

            Ca majoritatea pescarilor „inraiti” de mai târziu, prima data a prins pestele cu mâna. Prin ‘73. Pasiunea a mostenit-o din familie. Tatal, Vasile si mai târziu socrul, tot Vasile, aveau aceasta „slabiciune”. Abia dupa armata s-a apucat serios de treaba, cumparându-si cele necesare. Sotia Cristina si fiica Lavinia il sustin… fara sa se implice.

            Cezar Miron 2

            Cezar este genul de pescscar perseverent dar consecvent in alegerile facute. Nu pescuieste in iazurile in care pestele este aduns si populat de la crescatorie. „Mie-mi place salbaticia. Sa-l caut, sa-l aflu eu. La Rusciutea, la Galbeni, Racaciuni, Orbeni. Pe Siret in special. Nu ai voie sa nu prinzi ceva. Oricum, era mai mult peste inainte. Acum pescuitul a evoluat si a involuat. A evoluat pentru ca au aparut tot felul de metode si tehnici noi. Se pescuieste folosind curentul electric si plasele monofilament.

            A involuat, pentru ca isi spun pescari cei care le folosesc. Eu le spun braconieri. Ei distrug, nu pasarile sau inundatiile. Inundatiile aduc peste. Pasarile opresc, manânca si pleaca. Ei ramân si se-nmultesc.”

            Tehnici de smecher

            Când stai de vorba cu el, te priveste direct in ochi. Cuvintele tâsnesc in fraze scurte, pe un ton usor imblâzit de zâmbetul itit sub mustata. Dupa intonatie, incerci sa te dumiresti daca uneori suguieste sau chiar vorbeste serios.

            Se stie ca pescarii mai si mint. „Cel mai mare peste pe care l-am prins a fost un crap, de sase kile. La Galbeni, pe canal. Sa tot fie vreo patru ani. Abia l-am scos. Saptamâna trecuta a iesit biban si caras, la Faroani – Cleja, pe taluz, in coada lacului. La râma. Il cauti la fiecare ochi de buruiana. Tre’ sa fii oleaca smecher. Dai cu vântul la vale si tragi impotriva lui. A fost un an bun pâna acum. De acum nu mai e. Seceta, arsita.” 

            Cunoaste bine canalele si meandrele apei. Nu cara multe in rucsac, fapt ce-i permite sa schimbe des locul pe parcursul unei partide, cu sanse mai mari sa prinda si peste. „Prefer sa pescuiesc la undita. Iti da alta satisfactie. Am si lanseta pentru rapitor. O folosesc mai putin. Nu conteaza anotimpul. Am fost si la copca, am facut si baie. Normal ca tin minte când. Acum cinci ani, pe 30 decembrie. Inainte de Revelion, la Orbeni. Am cazut intr-o gaura de copca.

            A fost facuta mare, tot de un braconier, sa bage crâsnicul, setca. A nins si era acoperita cu zapada viscolita noaptea. Noroc ca mai eram cu doi prieteni, dar erau multi pescari pe gheata. Noi mergeam sa cautam un loc, mai spre gura canalului. Unul dintre ei imi zice: «uite niste scoici pe gheata! ». Du-te, ma, de-aici, de unde scoici? Ce? Au iesit sa faca plaja? Si când m-am dus sa ma uit… am cazut. Apa avea vreo patru metri.

            Asa m-am dus, cu mâinile sus. Si eram imbracat bine, cu suba si pantaloni de pufoaica. Mi-a spus mai târziu unul dintre pescarii care m-au salvat: «Mai! Bine ca nu te-ai pierdut. Altfel nu ma riscam». Unul s-a asezat pe burta, a-ntins mâna, l-am apucat si m-au tras din apa. N-am racit, dar câtiva ani tot am prins oleaca de frica. Acum sunt mai prevazator când pasesc pe gheata.” Cezar merge de doua-trei ori pe saptamâna la pescuit. Câteva ore seara sau odata cu zorile.

            Noaptea… mai rar. Mai da o sansa pescuitului sportiv „daca scapam de braconieri”. I-a vazut, si nu odata, cu sacii. „Sunt care vin seara de seara, cu barca, si doar recolteaza. Le-au spart jandarmii barcile. Le-au confiscat sute de metri de plasa… Degeaba. Au si ei ascunzisurile si smenurile lor.” Sâmbata se duce la Racaciuni. Daca merg cu el a promis ca-mi arata niste locuri… !

            „Deveselu” are o propunere interesanta pe internet „noaptea pescuitului”, sau „black friday fishing”. Ar merge, de ce nu? Fiecare cu ce are, dar intr-un loc amenajat, cât de cât iluminat, si tot pestele prins, eliberat. Cine ar pune „botu’” si de ce s-ar organiza in premiera asa ceva? Ideea mi se pare interesanta. Ma implic. Astept sugestii si propuneri.

            Monumente istorice. Complexul de instalatii taranesti de la Boistea

            Bogata retea hidrografică a râului Trotus si a afluentilor acestuia a oferit trotusenilor importante surse de energie hidraulica, folosită la diferite instalatii. Dintre acestea, Complexul de instalaţii tehnico-hidraulice de la Boistea-Darmănesti a ocupat un rol important în finisarea tesăturilor prelucrate în cadrul industriei casnice din satele zonei etnografice Trotus.

            Folosind cu pricepere forta hidraulica a apei, trasa pe un canal din pârâul Boistea (afluent pe dreapta al Trotusului), Vasile I Hazaparu a construit un asemenea complex de instalatii tehnico-hidraulice, compus din: vâltoare, piua si dârsta, iar separat de ele si o moara de apa.

            Vâltoarea reprezinta una dintre cele mai vechi instalatii hidraulice pe pamântul românesc, dar si cea mai simpla. Aceasta a fost folosita pentru îndesirea tesaturilor folosite ca asternut pe pat si învelit, din lâna de oaie, materie prima din abundenta în casele trotusene. Numita si hultoare, aceasta era folosită de pe timpul carpo-dacilor, fiind usor de amenajat. Se alegea un loc unde suvoiul de apa cadea cu forta de la o oarecare înaltime. Aici se adunau mai multe tesaturi de lâna de casa, iar suvoiul le lovea cu putere firele si le rostogolea, îndesându-le.

            În evul mediu si în epoca moderna au fost cioplite doage din lemn si asezate în forma de trunchi de con cu vârful pe fundul apei. Între doage se lasau anumite spatii goale pentru evacuarea apei. Cergile se tineau la vâltoare timp de 24 de ore dupa care se dadeau la dârsta. Mai recent, la vâltoare se spalau covoarele, laicerele, paretarele care ieseau curate si culorile ramâneau cu o anumita stralucire, fara ca acestea sa migreze pe tesatura.

            Dârsta este o instalatie complexă, independentă, compusă dintr-un cilindru mare de lemn, denumit cos, învârtit de un grindei pus în miscare de roata hidraulica. Cosul misca cerga pe o grapa de maracini care scotea latul de 10 cm. Cergile se foloseau ca învelitoare în casa si la stâna, iar din ele se croia sarica, o piesa de port specifica zonei. In acelasi material se facea plocada, o patura groasa pentru învelit la stâna si de purtat în spate pe timp friguros si umed.

            Piua de sumani reprezinta cea de a treia instalatie de la complexul hidraulic Boistea-Darmanesti. Aceasta era o instalatie mai complicata care împâslea tesaturile de casa din lâna pentru a le îngrosa, din care se confectionau: itarii grosi de iarna, sumanii pentru barbati si femei, glugile ciobanesti nelipsite în portul de la stâna.

            Piua lui Vasile Hazaparu functiona pe baza unui grindei, învârtit la unul din capete de o roata mânata de apa. La celalalt capat al grindeiului functionau doua chiluge de lemn, prinse într-un dispozitiv numit jug, care bateau alternativ sumanii într-o teica de lemn, numita gavan. În permanenta sumanii erau udati cu apa calda care curgea printr-un uluc. Am avut ocazia sa fac cercetari asupra acestui complex hidraulic despre care am scris amanunte în cartea autorului Dorinel Ichim intitulata „Zona etnografica Trotus”, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Aceasta carte are meritul de a fi prima intre cele 21 scrise pâna în prezent, din care 18 tiparite.

            Tot acest complex de instalatii a functionat în stare impecabila pâna în iunie 2005 când inundatiile l-au distrus prin apele învolburate ale Trotusului, fara sa mai fie restaurat.

            Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator

            Itinerarii spaniole / Morella. Umbrele lui El Cid si Hannibal (VII)

            Din Valencia, cu un autocar pilotat de un sofer priceput poti ajunge in Morella si in trei ore si ceva, daca nu vrei sa admiri la viteza mai mica peisajul superb, livezile de portocali si maslini, morile de vânt care tânjesc estetic dupa inocenta lui Don Quijote. Niciun efort nu este prea mare, daca-ti propui sa ajungi aici, desi, atunci când gazdele spaniole ne-au propus celor sapte grupuri (români, greci, germani, turci, austrieci, spanioli, italieni) aceasta tinta turistica, unii au privit cu reticenta propunerea. Ce-i Morella? Acesta a fost intrebarea care se citea pe buzele multora? Oras, orasel, sat, asezare? O colega germana, care mai vizitase Spania, a limpezit totul: “Morella este istorie!” Gazdele spaniole au confirmat…

            Când ne-am apropiat de Morella, privind din vale, am avut impresia ca descoperim un decor de Ev Mediu. Asezarea nu are nici 3 000 locuitori. Ghidul ne spune ca Morella este un loc istoric, pentru că aici au fost găsite nu doar urme ale iberilor disparuti, dar si ale grecilor, romanilor si vizigotilor. Zona geografica in care este asezata Morella a constituit, in timp, un punct strategic al unor conflicte militare importante pentru istoria Spaniei. Locuitorii au transformat orice eveniment important al locului in istorie. O istorie care inseamna catedrale, muzee, inscriptii stradale, edificii cu o arhitectura specifica, dar mai ales conservare a tot ceea poate insemna “parte a sufletului asezarii”. Chiar si o vizita a fostului suveran Juan Carlos I, insotit de regina Sofia, a devenit fapt de istorie, prin imortalizarea interesanta a evenimentului pe un zid interior al asezarii. Faptul ca au facut din El Cid si Hannibal repere ale istoriei localitatii nu mai mira.

            Gazdele spun ca El Cid, nobilul medieval Rodrigo Díaz de Vivar, ar fi reconstruit castelul care troneaza deasupra orasului. El Cid, erou national, conducator al Reconquistei, miscare care a incheiat cei 700 de ani de ocupatie a Peninsulei Iberice de catre mauri… Legenda eroului medieval spaniol l-a inspirat si pe Pierre Corneille, care a scris “Cântecul Cidului”, opera clasica a umanitatii. Tragedia scrisa de Corneille, dar si “El Cid”, filmul din care nu lipsesc Charlton Heston si Sophia Loren, fac parte tezaurul patriotic local. Don Rodrigo si Ximena sunt aici, cumva, omologii indragostitilor din Verona, Romeo si Julieta. Am gasit pe un zid, notat adolescentin, si un fragment din “Cântecul Cidului”: “Ximena: Vai, nu te pot urî. Don Rodrigo: Dar trebuie! Ximena: Nu pot”. Romanii au numit aceasta asezare Castra Aelia. Manualele de istorie spun ca primii care s-au asezat pe aceste meleaguri au fost celtii. Lor le-au urmat grecii. Hannibal, generalul cartaginez, ajuns si aici, a incheiat un tratat de pace cu locuitorii asezarii. Spaniolilor le place sa creada ca Hannibal a evitat, astfel, cu diplomatie… eleganta, un conflict care nu i-ar fi adus beneficii.

            Am vizitat Basilica Santa María la Mayor. Este un reper istoric si pentru iubitorii de arta. In realizarea celebrului altar sunt recunoscute, pe o placa montata in interiorul monumentului istoric, “ecouri” ale iconografiei românesti si rusesti. Exista aici un muzeu cu tesaturi rare, cu manuscrise foarte vechi, inclusiv librete (gregoriana). Orice ghid turistic iti spune ca n-ai dreptul sa ratezi aici vizitarea pesterilor preistorice din Morella la Vella, unde au fost descoperite picturi rupestre considerate de UNESCO patrimoniu al umanitatii. Din pacate, n-am mai avut timp pentru asa ceva… Am vazut, in schimb, urcând la pas catre Santa María la Mayor, DADA PUB. Prezenta aici a dadaismului, miscare culturala care-si are originile in creatia moinesteanului Tristan Tzara, nu este intâmplatoare. Dali insusi a cochetat cu dadaismul.

            Morella, in care, potrivit ultimului recensamânt, locuiesc si peste doua sute de români, este parca un tinut dintr-o alta lume. Lipsesc zgomotul, agitatia, furia cotidiana secolului nostru. Localnicii, mai ales operatori turistici discreti, infratiti mult cu tacerea, par desprinsi din paginile “Unui veac de singuratate”, celebrul roman al columbianului Garcia Marquez, desi distanta dintre Morella si celebrul Macondo este uriasa. Unul dintre ghizi, scuzându-se parca din cauza amanuntelor pe care ni le oferea despre Morella, in timp ce inaintam ca un melc pe strazile ei inguste, cuceritoare, pe care pietonii si putinele autoturisme circula acordându-si prioritate după regulile bunului simt, a spus ceva memorabil: ,,Aici, fiecare loc, fiecare clipa, fiecare piatra inseamna istorie”.

            Bricolaje / Only connect!

            Carmen Mihalache
            Carmen Mihalache

            Sunt unii filosofi care sustin ca societatea noastra va arata în viitor ca o societate medievala- barbarie în jur, si în mijloc oaze de cultura. Cine va dori sa le caute, sa se bucure de ele, le va gasi. De fapt, asa se întâmpla si acum, putini fiind aceia care merg la evenimente culturale, la festivaluri, concerte, gale, la expozitii, si tot un numar mic de oameni simt o reala bucurie când pun mâna pe o carte buna si o citesc cu interes si placere.

            Una din cartile care se recomanda de la sine, pentru ca-l are autor pe Umberto Eco, un meserias de elita al scrisului, deosebit de inventiv, de o inteligenta sclipitoare, jucaus, ironic, savuros, într-un cuvânt, a aparut recent la Editura Polirom si merita toata atentia cititorilor. Ea se numeste „Numarul zero”, si are drept motto o propozitie de E.M. Forster, Only Connect! În traducere: „Numai sa fi vazut legaturile.”

            Subiectul este unul din lumea presei, numarul zero însemnând o editie de proba, care apare înaintea unei publicatii nou lansate. Iar în romanul lui Umberto Eco, acest numar de ziar, proprietate a unui individ dubios, Vimercate, e planuit cu un singur scop, cel al santajului imund, al manipularii grosolane. Un ziar conceput din start nu ca un mijloc de informare, ci ca o arma, un instrument de atingere a unor scopuri veroase.

            Mizerabila fituica (în care s-ar practica intimidarea adversarului, proferarea de amenintari) a lui Vimercate se numeste „Mâine” si este condusa de un ins viclean, uns cu toate alifiile, în stare de orice mârsavie. Simei este numele lui, si daca nu ar fi odios, în lipsa lui totala de scrupule, ar fi comic, fiindca nu stie sa scrie, habar nu are de gazetarie, dar da pretioase indicatii redactorilor. Fiindca, de fapt, el se pricepe la masinatiuni, la fel de fel de manevre de culise, mizând pe psihologia comuna a unui public „lacom de bârfe si de dezvaluiri cu privire la diferite forme de dezordine”.

            E un mare smecher priceput la sforarii acest director de ziar care pune la cale scenarii senzationale, arunca perdele de fum, pune în circulatie minciuni sfruntate, ca un speculator de duzina, si se bizuie, cu extrema abilitate, cu viclenie, pe colaborarea unor insi din „servicii”. Lui i se potriveste perfect una din frazele sarcastice din carte, atribuite unui dirijor cu limba ascutita: „În genul lui, x e un zeu. Numai ca x e un gen de cacat”. Iata si o alta mostra de sarcasm în stilul lui Eco:

            „Ratatii, ca si autodidactii, au întotodeauna cunostinte mai vaste decât învingatorii, daca vrei sa învingi trebuie sa stii un singur lucru si sa nu pierzi timp ca sa le afli pe toate, placerea eruditiei e rezervata ratatilor. Cu cât stie cineva mai multe, cu atât înseamna ca lucrurile nu prea i-au iesit cum trebuie.” În fine, nu mi-am propus sa fac o cronica de carte, ci doar sa semnalez o aparitie foarte interesanta, un roman despre uriasa mistificare din lumea în care traim. Închei tot cu un citat (si la Umberto Eco citatele, aluziile livresti sunt la tot pasul si fac deliciul lecturii), în care veti recunoaste lucruri stiute: …„traficul se desfasoara en plein air, ca în picturile impresionistilor: coruptie autorizata, mafiotul în mod oficial în parlament, evazionistul la guvern, iar la ocna numai gainarii albanezi. Oamenii cumsecade vor continua sa-i voteze pe raufacatori pentru ca nu vor crede ce spune BBC-ul…, pentru ca se uita nesmintiti la niste porcarii”.

            Viata e suportabila, nu trebuie decât sa te multumesti cu ea, mai spune personajul naratorului, Colonna. „Sa te imaginezi într-o tara (din Lumea a Treia) unde ar fi perfect sa traiesti ca si cum totul ar fi Copacabana/ femeia-i regina/ femeia-i suverana. Suprema ironie!

            Handbal masculin/ Divizia A: Promovare in an electoral

            Chiar daca, pentru moment, nu are ca obiectiv oficial accederea in Liga Nationala, noua echipa a CSSM Bacau ia in calcul ca in 2016 sa urce pe prima scena

            Volei feminin/ Divizia A1: Primele miscari de trupe la Stiinta

            Loredana Filipas este primul transfer al verii pentru Stiinta

            Reconstructie: acesta este cuvântul de ordine al detinatoarei Cupei României la volei feminin, Stiinta Bacau. Ramasa cu doar sapte jucatoare din sezonul trecut si beneficiind de o finantare subreda din partea Consiliului Local pe Legea 350/ 2005 (2.000.000 lei), multipla campioana a României isi primeneste lotul.

            Primele doua mutari ale verii sunt aducerea Loredanei Filipas si prelungirea contractului ridicatoarei Sabina Moisa. De loc din Baia Mare, Filipas este o junioara de 18 ani (i-a implinit pe 18 martie) si 1.95 m inaltime care evolueaza pe postul de centru si care a jucat pâna in acest an la Dinamo. Totodata, Stiinta a ajuns la un acord si cu o „secunda” de lot national, oficializarea transferului urmând sa aiba loc, cel mai probabil, la inceputul saptamânii viitoare.

            „Cautam, discutam, ne zbatem, astfel incât sa punem pe picioare o noua echipa. Vad ca se poarta reconstructia, asa ca ne aliniem si noi, ce sa facem?”, a declarat antrenorul bacauancelor, Florin Grapa, care a reusit sa pastreze la echipa sapte din jucatoarele care au activat aici si in 2014-2015: Denisa Rogojinaru, Ioana Baciu, Tatiana Lupu, Mihaela Albu, Alexandra Badea, Lorena Ciocean si Iulia Matache. Studentele isi vor relua pregatirile saptamâna viitoare, in perspectiva participarii la Campionatele Europene Universitare din Italia cu echipa Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau. Reprezentantele Stiintei la Europenele Universitare sunt Ioana Baciu, Sabina Moisa si Mihaela Albu.

            In ceea ce priveste editia 2015-2016 a Diviziei A1, Stiinta va debuta in campionat pe data de 10 octombrie, la Lugoj, primul meci acasa fiind programat o saptamâna mai târziu, contra Unicului Piatra Neamt. Tot in octombrie, echipa lui Grapa isi va incepe si parcursul european din CEV Cup, unde o va avea ca adversara in „saisprezecimi” pe Apollon Prestige Limassol. Daca va trece de gruparea cipriota, Stiinta va intâlni in „optimi” pe invingatoarea dintre Spartak Subotica (Serbia) si Eurosped TVT Almelo (Olanda).

            I.D. Fest la editia a XVI-a

              Intre 14 si 22 iulie, va avea loc la Teatrul Bacovia cea de-a XVI-a editie a Festivalului de Teatru pentru Tineri „I.D. Fest”, eveniment organizat de Asociatia „Ingenious Drama”. In cele noua zile de festival vor avea loc peste 20 de spectacole la sectiunile trupe si One Man Show, dar si spectacole invitate.

              In competitia din acest an vor intra 12 trupe de liceeni din Timisoara, Bucuresti, Botosani, Falticeni si Bacau. Juriul festivalului va fi alcatuit din: Horia Suru, regizor si actor; Anca Sigartau, actrita si director al Teatrului Municipal Bacovia; Isabela Neamtu, Matei Chiuariu si Stefan Huluba, actori; criticul Doru Mares, iar actrita Coca Bloos va fi presedinte onorific.

              „Incercam la aceasta a XVI-a editie sa stabilizam ce s-a schimbat anul trecut, in sensul ca piesele vor fi jucate in limba româna (in primele XIV editii pesele erau in limba engleza- n.r.), tocmai pentru a avea un numar mai mare de spectatori”, a declarat intr-o conferinta de presa Teofana Bostan, coordonatoarea acestui proiect.

              Bugetul festivalului este de aproximativ un miliard de lei vechi, cea mai mare parte fiind acoperita de Primaria Municipiului Bacau, de Teatrul Bacovia si cu sprijinul colegiului „Karpen” care va asigura cazarea tinerilor veniti din alte localitati.

              Fotbal/ Liga I: Incepe campionatul!

              In acest weekend incepe editia 205-2016 a Ligii I la fotbal.

              Vineri, sunt programate doua meciuri ale etapei intâi si in ambele vom regasi fosti jucatori ai Sport Clubului.

              Astfel, de la ora 18.30, FC Voluntari (cu Razvan Petrariu in poarta) va primi vizita celor de la CSMS Iasi, in timp ce de la 21.00, Astra lui Adrian Hurdubei (care a semnat in aceasta vara pentru echipa giurgiuveana, la fel cum a facut-o si fostul mijlocas al FCM Bacau, Florin Lovin) va juca pe teren propriu contra Concordei Chiajna. Startul campionatului a fost prefatat de jocul de Supercupa de miercuri, de la Constanta, in care ASA Trgu-Mures a reusit surpriza, invingând-o cu 1-0 pe Steaua.

              Pentru ASA, care se afla in mari probleme financiare, dupa ce DNA i-a blocat conturile, acesta este primul trofeu din istorie. Totodata, finala Supercupei a fost primul si ultimul joc oficial al lui Dan Petrescu pe banca muresenilor, antrenorul plecând in China.

              Programul primei etape a Ligii I, cu precizarea ca toate meciurile vor fi transmise de Digi, Dolce si Look TV :

              Vineri, ora 18.30: FC Voluntari- CSMS Iasi
              Vineri, ora 21.00: Astra – Concordia Chiajna
              Sâmbata, ora 18.30: Viitorul – CFR Cluj
              Sâmbata, ora 21.00: Steaua – Petrolul
              Duminica, ora 18.30: CSU CRaiova – FC Botosani
              Duminica ora 21.00: ASA Tg. Mures- Dinamo
              Luni, ora 21.00: Poli Timisoara- Pandurii.

              Publicistica editoriala

              Într-un mesaj trimis in toamna lui 2014 gazetarului si istoricului literar/cultural Ion N. Oprea, exclamam fara rezerve: „Sunteti unic!“ Ma gândisem la suita de carti pe care – precum un nou mecena – ni le pune la dispozitie, nu înainte de a ne invita sa colaboram la alcatuirea lor. Una dintre acestea poarta titlul „Dorul de-acasa“ si cuprinde texte semnate de membrii unui inedit cenaclu prin corespondenta. Aici zic eu ca se afla unicitatea lui INO, cum îi zic apropiatii: ca un veritabil coordonator, gândeste o tema, o propune prietenilor din tara, iar acestia îi trimit textele-raspuns la provocarea lansata. Nu exista restrictii în privinta dimensiunilor si nici a formei de prezentare, asa ca am citit între aceleasi coperte eseuri, amintiri, proza, poezie, ministudii filologice etc. de la câteva rânduri la câteva pagini. Pentru a nu ramâne dator, din când in când aduna productiile gazetaresti într-un volum, asa cum s-a întâmplat în iunie 2015, când la Editura PIM a scos manunchiul de comentarii „Borna sufletului“.

              Ion N. Oprea este, ca formatie, jurist, dar ceea ce a tiparit pâna acum ni-l arata ca pe un autentic publicist, mai precis ca pe un polivalent al scrisului. Sub semnatura lui ajung la noi cronici ale unor evenimente stiintifice ori culturale, recenzii, cu un cuvânt comentarii, alcatuite cu rigoare si convingator, dovada ca a avut vointa de a sta pâna la sfârsitul acelui eveniment si, respectiv, de a citi în totalitate cartea pe care o prezinta.

              Cu un interes special i-am parcurs textele cu subiecte lingvistice, constatând ca le-a tratat cu interesul aparatorului limbii române si ca astfel s-a aliat cu autorii, chiar si peste veacuri, în campania de cunoastere si protectie a normelor de exprimare orala si scrisa. Acestea au istoria lor, asa ca ieseanul da atentie unui eveniment editorial: tiparirea, dupa 90 de ani de la prima editie, a monumentalei lucrari „Originea românilor“, de Alexandru Philippide. Din continut, reia întrebari mai mult sau mai putin retorice:

              „Cât de departe ajunsese romanizarea Peninsulei Balcanice?“ si „Ce putea sti Petru Maior despre asa ceva?“ sau, mai clar, „Când a încetat de a trai limba comuna latina?“ si „Ce neamuri de oameni se vor fi ascunzând sub numele nehotarâte, pe care nu le putem constata ca illyro-panone, ca thrace sau celte?“ Ion N. Oprea arunca manusa specialistilor de azi, raspunsurile trebuind sa fie gasite „tot de catedrele universitare“. Cuvintele din substratul limbii române, unele doar presupuse a fi dacice, asezate în vers de George Munteanu Dinizvor, îi dicteaza lui INO o etichetare de critic literar experimentat: cartea „Pururea“ este „un imn al cuvintelor stramosesti, al protosimbolurilor de comunicare verbala, transmise din tata în fiu…“ De altfel Ion N. Oprea este autorul unui volum de sine statator, „Dacii la ei acasa“, „un îndemn a ne documenta despre munca istoricilor“, într-un moment când românii risca sa-si compromita „identitatea, lucru pe care nu l-au facut dacii în timpuri mai vitrege“.

              Foarte aproape de noi, ni-l aduce în prim-plan pe un alt gazetar pur-sânge, Dumitru V. Marin, care la o întâlnire cu elevii Colegiului National „Gh. Vranceanu“ din Bacau i-a/ne-a atentionat ca de 25 de ani limba româna este supusa unui bombardament de influente straine“. Zicem si noi odata cu Ion N. Oprea ca limba nationala „trebuie cu grija si responsabilitate promovata“.

              In problema ordinelor de suspendare a primarilor bacauani, Justitia a dat dreptate Prefectului

                Prefectura Bacau a câstigat procesul cu Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau, care a atacat ordinul emis de Dorian Pocovnicu, in noiembrie 2014, act prin care a fost suspendat din functie in perioada arestului la domiciliu.

                Romeo Stavarache sustinea ca mandatul se suspenda de drept numai in cazul arestului preventiv. „Practic, astazi stam in cea mai importanta si mai justa situatie in care o instanta de judecata stabileste clar ca ordinul emis de prefect si Institia Prefectului este valabil si ca toate solicitarile reclamantului nu sunt valabile si nu stau in picioare”, a declarat Dorian Pocovnicu (foto), prefectul judetului.

                „Ordinul contestat a fost dat cu respectarea dispozitiilor legale, arestul la domiciliu fiind asimilat arestului preventiv din punct de vedere al efectelor sale”, stabileste Tribunalul Bacau si respinge actiunea lui Romeo Stavarache.

                Conform instantei, singura diferenta e locul de executare a masurii. In ultima vreme au fost emise mai multe ordine de prefect prin care unor primari le-a fost suspendat mandatul: Vasile Rata, primarul din Balcani, gasit incompatibil de ANI, primarii din Onesti si Prajesti, care au fost condamnati la inchisoare cu suspendare, si primarul din Odobesti, condamnat la inchisoare cu executare. Primii trei au contestat in instanta aceste ordine.

                „In aceste spete, ne-am bazat pe o precizare foarte clara a ICCJ. Prefectul nu a raspuns atacurilor si interpretarilor cu caracter politic, preferând sa lase instanta sa decida. Rolul Institutiei Prefectului Bacau este de a aplica legea in deplinatatea intelesului acesteia”, a mai spus Dorian Pocovnicu, adaugând, in final, ca actele emise pâna acum vizeaza primari din toate partidele.

                Europenii vireaza la stânga

                Proteste impotriva austeritatii in Roma si Milano, in noiembrie 2014, in Madrid in ianuarie si martie 2015, apoi in Londra, Liverpool si Glasgow in iunie 2015, iar mai recent, referendum in Grecia pe tema posibilei politici de austeritate.

                Acum, greva la metroul din capitala Marii Britanii si manifestari de simpatie pentru greci in rândul sindicatelor din alte state etc. Cam asa arata Europa la jumatatea lui 2015. Curentul s-a facut simtit mai demult.

                Daca am analiza miscarile din ultimii doi-trei ani am constata ca tot mai multi europeni sunt impotriva taierilor de venituri si sporuri, a modificarii legislatiei muncii, a reducerii subventiilor, a politicilor care sunt in favoarea marilor companii, nu a micilor fabricanti sau fermieri.

                Cei care apartin clasei mijlocii nu mai vor sa strânga cureaua, nu mai vor sa asculte explicatiile politicienilor care fac strategii si sustin ca restrictiile pe termen scurt le vor aduce prosperitate pe termen lung.

                Nu mai vor sa traiasca bine mâine-poimâine, ci astazi. Noi, românii, stim cel mai bine ce inseamna “generatia de sacrificiu”, ce a insemnat ca unii sa rabde, iar altii sa pape icre, jambon si pateuri de gâsca “cumparate” din magazinele si fermele de partid.

                Aveam, atunci, inainte de 1989, avem si acum, bogatii nostri, cu observatia ca primii erau mai cenusii. Iata ca si occidentalii s-au saturat sa vada, din reportaje sau stiri, nu direct, cum traiesc si mai ales ce poseda bogatii lor: insule exotice, avioane sigure si scumpe, colectii de masini de epoca pastrate cu grija in cladiri de mii de metri patrati, cabane de milioane de euro etc.

                Cu cât creste distanta dintre patura superioara a societatii, care obtine venituri din tranzactii, speculatii, monopol, exploatarea resurselor naturale etc., cu atât mai mare e nemultumirea celor care traiesc modest in pofida faptului ca sunt specialisti in diverse domenii sau trudesc in firmele proprii straduindu-se sa le mentina pe linia de plutire.

                La ce e buna cresterea economica daca nu schimba in bine viata cetatenilor? Si cum sa fie acceptata austeritatea când e aplicata doar celor multi, politicienii alocându-si, in fiecare an, drepturi speciale? Cetatenii europeni vor crestere economica, dar fara limitari si masuri inechitabile.

                Propaganda

                Când a incetat presa sa mai informeze si când s-a transformat intr-un instrument de propaganda? Conflictul din Ucraina si criza din Grecia ne arata ca nici presa româneasca si nici cea europeana nu sunt mai presus decât, de exemplu, presa ruseasca.

                Partea mai interesanta este ca, in vreme ce mass-media ruseasca este acuzata ca dezinformeaza si ca este doar un instrument de propaganda, cea europeana se considera independenta. Ceea ce nu e cazul. Sa ne amintim de maniera in care ziarele europene au tratat conflictul iugoslav: de fiecare data erau de vina sârbii si chiar si atunci când erau omorâti, mormintele lor erau prezentate drept ale bosniacilor.

                Conflictul din Ucraina a fost denaturat de la inceput. In parte, prin omisiune, presa occidentala preferând sa nu aminteasca de victimele civile ale obuzelor si rachetelor trase de trupele guvernamentale asupra oraselor rebele.

                Pe de alta parte, a preferat sa prezinte fara o minima verificare „dovezile” furnizate de serviciile secrete ucrainene ca fiind fara nici o urma de indoiala. Aceeasi problema si cu criza din Grecia: de fiecare data s-a prezentat doar pozitia organismelor internationale si s-a dus o campanie agresiva de compromitere a grecilor, prezentati ca fiind „lenesi si evazionisti”, desi statisticile spun altceva.

                Daca in privinta presei europene trebuie sa recunoastem ca au mai existat câteva exceptii, in privinta mass-media din România situatia este cât se poate de trista: toata presa s-a aliniat ca un pluton de executie trâgând in greci. Ziare, televiziuni, formatori de opinie au simtit nevoia sa prezinte doar punctul de vedere al Troicii.

                Nu este greu de inteles de ce s-a intâmplat asa: Uniunea Europeana s-a transformat intr-un fel de URSS care nu permite nici o dizidenta intre granitele sale; ca urmare, asa cum „deviationistii” de la linia stalinista erau infierati de propaganda din tarile comuniste, la fel se intâmpla si astazi, la o alta scara si cu altfel de argumente.

                Tânar calcat de tren. Se presupune ca e vorba de un proaspat absolvent de la Ferdinand

                  Un tânar de aproximativ 20 de ani a fost lovit mortal de un tren, miercuri seara, in apropiere de magazinul Selgros din Bacau.

                  Desi cadavrul inca nu a fost identificat oficial, se presupune ca este vorba despre un proaspat absolvent al Colegiului National Ferdinand I, care ar fi disparut de acasa. Dealtfel, pe pagina de Facebook al acestuia, colegii deja ii prezinta condoleante.

                  „Multumesc, frate, că ai plecat fara sa-ti iei adio de la prietenul tau cel mai bun. Multumesc ca nu mi-ai spus ce ai pe suflet, frate. Multumesc ca m-ai dezamagit si nu ai fost asa puternic cum te credeam. Dumnezeu sa te odihneasca si sa te ierte!” – i-a scris un coleg.

                  „Esti cel mai bun prieten pe care l-am avut si pe care l-ar putea avea o persoana.Vei ramâne vesnic in amintirea mea, frate. Odihneste-te in pace!”, a scris altcineva.

                  Colegii de liceu spun ca tânarul, care tocmai luase bacalaureatul cu 7,41, era foarte destept si rational, invata foarte bine, fiind cel mai vesel membru al colectivului. Vom reveni cu detalii.

                  Fostul deputat Mihai Banu, retinut de DNA

                    Fostul deputat de Bacau Mihai Banu a fost incatusat, joi, de procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) – Serviciul Teritorial Bacau, care au dispus punerea in miscare a actiunii penale si retinerea sa pentru 24 de ore, fiind acuzat de infractiunea de trafic de influenta, fapta ce ar fi fost comisa in mandatul de parlamentar.

                    In acelasi dosar este cercetat si fiul sau, Lucian Banu, pentru complicitate la trafic de influenta, iar fata de el s-a luat masura controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile. Potrivit anchetatorilor „in perioada 2010-2012 inculpatul Banu Mihai, a pretins si primit, în mai multe transe, de la un om de afaceri, suma de 270.000 euro, pentru ca în calitate de deputat sa-si foloseasca influenta personala sau prin intermediul altui demnitar, pe lânga membri ai Guvernului României, în vederea alocarii unei sume de bani catre o primarie de pe raza judetului Bacau”, se arata intr-un comunicat remis de DNA.

                    Banii ar fi fost necesari pentru achitarea unor lucrari de constructie, in valoare de 5,6 milioane de lei, executate de firma afaceristului care i-ar fi dat spaga. „Din cei 270.000 euro, la solicitarea inculpatului Banu Mihai, beneficiind de complicitatea fiului sau, Banu Lucian, suma de 150.000 lei a fost remisa acestuia, de catre omul de afaceri, sub pretextul achizitionarii unui teren de la o persoana indicata de acelasi inculpat”, mai spun procurorii.

                    Anchetatorii vorbesc de semnarea unui antecontract de vânzare-cumparare a unui teren de 10.000 de mp, in extravilanul unei comune, pentru pretul de 150.000 de lei. Actul s-a semnat in august 2010, iar banii ar fi fost virati de firma afaceristului in trei transe, in perioada 12 august 2010 – 22 iulie 2011, in conturi ce ar fi fost indicate de fostul parlamentar si de fiul acestuia.

                    Ordonanta de retinere a fostului deputat Mihai Banu expira vineri la ora 13.30, asa ca cel mai probabil in cursul diminetii va fi prezentat judecatorilor de la Curtea de Apel Bacau cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile.

                    In ceea ce-l priveste pe fiul sau, Lucian Banu, acesta trebuie sa respecte mai multe obligatii pentru perioada controlului judiciar. In primul rând, trebuie sa se prezinte la organul de urmarire, la judecator sau la instanta, de câte ori este chemat, nu are voie sa paraseasca tara fara incuviintarea organelor judiciare, nici sa se apropie de celelalte persoane mentionate in ordonanta procurorilor sau sa ia legatura cu acestea, nu are voie sa detina sau sa poarte arme si trebuie sa se prezinte la politie pentru supraveghere, dupa programul stabilit.

                    Mihai Banu (64 ani) este de profesie inginer agronom si in perioada 2005 – 2008 a fost sef al Directiei Agricole Bacau. De pe aceasta functie a mers in Parlament, in perioada 2008 – 2012, pentru un mandat de deputat, pentru PNL, insa in 2010 si-a dat demisia din acest partid si a trecut la PDL. Dupa ce si-a incheiat mandatul de parlamentar a revenit la sefia Directiei Agricole, de unde a iesit la pensie in august 2013.