Lenus Sony Stepanschi (foto) este o bacauanca pe care greutatile vietii incep sa o doboare. Si nu pe ea cât pe fiul ei cel mai mic. Sony are trei baieti. Cei mai mari au 22 respectiv 21 de ani din prima casatorie, dupa care a ramas vaduva, iar cel mic, Victor, are 14 ani.

Pe Victor, Sony l-a nascut dupa ce si-a refacut viata, dar din pacate nu a mers. Asa ca a divortat si a ramas cu trei copii.

Greutatile cele mari au inceput in urma cu sapte ani când in urma unui control medical la cardiologie, lui Victor i s-a descoperit o malformatie si a fost trimis de urgenta la Târgu-Mures.

In urma investigatiilor specialistilor de la Târgu-Mures, Victor a fost diagnosticat cu stenoza aortica subvalvulara, o malformatie ce-l va afecta toata viata. Desi operabila aceasta malformatie, o doctorita de la spitalul din Târgu-Mures a spus ca nu-l poate opera pe Victor pentru ca e prea mic si ca nu vrea sa faca experimente pe copii.

Anii au trecut si neplacerile au lovit din nou anul acesta.

„Victor a crescut, are acum 14 ani si cum adolescentii nu sunt prea linistiti, pe 26 mai a jucat fotbal. Cred ca a jucat ceva mai mult si i s-a facut rau. Am chemat salvarea si a venit un echipaj SMURD, i s-au facut tot felul de ecografii si intervenetii la fata locului dupa care l-au dus la spital. Medicii de la Bacau s-au declarat depasiti de situatie si au recomandat un spital din Iasi unde a fost transportat cu o masina de salvare.

Ajunsi la spitalul din Iasi, s-au depistat probleme foarte grave si ni s-a spus ca e nevoie urgenta de interventie chirurgicala”, ne-a povestit Sony Stepanschi.

Ar fi trebuit sa-l lase pe Victor singur timp de doua saptamâni in spital la Iasi dar i-a fost frica sa-l lase singur. I-ar ca sa stea cu el in spital nu putea pentru ca nu-si permitea din punct de vedere financiar. Sony a ramas fara slujba din 2013 si nu beneficiaza de asigurari de sanatate.

„Atunci, când l-am externat la cerere pe Victor, am intrat intr-o baza de date, pe o lista de asteptare pentru intervenetia chirurgicala, in cadrul unui program european in curs de desfasurare. Ne-au spus ca ne vor informa telefonic.

Pe 6 octombrie am fost anuntata telephonic ca pe data de 15 octombrie, la ora 10.00, trebuie sa ma prezint cu baiatul pentru interventie”, a mai spus Sony Stepanschi. Si cum problemele financiare practice o tintuesc pe loc nu stie ce sa mai faca.

Desi fara serviciu, pentru a putea trai, Sony ingrijeste o persoana in vârsta, astfel obtinând bani de supravietuire. I-am sugerat lui Sony sa deschida un cont la o banca, ca poate se gaseste cineva cu inima mare sa o ajute.

Din pacate nu poate face acest lucru pentru ca are niste datorii pe care nu a putut sa si le plateasca la timp, si astfel, ce ar intra in contul pentru cazul lui Victor ar fi retinut pentru plata datoriilor.

„Si nu e corect sa iei banii pentru copil”, a comentat aceasta situatie mama lui Victor. Mai mult decât atât, timpul e foarte scurt. Joi, 15 octombrie, la ora 10.00, Sony trebuie sa se prezinte la Iasi cu Victor pentru operatie. Cu ce va merge? Cum se va descurca? Dumnezeu stie. Sanatate sa fie.

Miercuri, 07 octombrie a.c., în jurul orei 22.45, jandarmii oneşteni, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, au surprins mai multe persoane care sustrăgeau porumb de pe un teren agricol situat într-un cartier din municipiul Oneşti.

În timp ce executa activităţi specifice, echipa de intervenţie a fost sesizată de paznicul unei societăţi comerciale, despre faptul că mai multe persoane au pătruns cu un atelaj hipo pe un teren agricol privat şi sustrag porumb.

Jandarmii s-au deplasat la faţa locului, unde, la vederea acestora, persoanele în cauză au fugit, neputând fi interceptate din cauza terenului accidentat şi a nopţii. Într-un lan de porumb din apropiere, jandarmii au găsit un atelaj hipo tractat de doi cai, în coşul acestuia aflându-se cantitatea de 550 kg porumb şi suma de 180 lei. Ulterior, în urma verificărilor effectuate, a fost identificat G.I. de 65 de ani, domiciliat într-o comună limitrofă municipiului Oneşti, ca fiind unul dintre suspecţi.

Urmare a acestui fapt, jandarmii au întocmit acte de constatare sub aspectul comiterii unei fapte susceptibile infracţiunii de furt calificat, acestea şi atelajul hipo fiind predate organelor de urmărire penală ale Poliţiei Oneşti, pentru continuarea cercetărilor în acest caz. Prejudiciul recuperat, reprezentând cantitatea de 550 kg porumb în valoare aproximativă de 500 lei, a fost predate proprietarului terenului, B.I. de 45 de ani din Oneşti.

Pentru a solicita sprijinul jandarmilor, cetăţenii îi pot apela fie prin contact direct, fie prin apelarea numărului unic de urgenţă 112.

Un pescar sportiv adevarat, patruns de importanta actului sau de protector al naturii, nu vine dimineata si pleaca seara de pe balta. Sta si noaptea, uneori chiar doua-trei zile. Si asta nu in Delta, ci pe malul apelor din jurul Bacaului. „Zilierii” spun despre „nocturni” ca sunt mai… bolnavi. Hai sa admitem ca sunt mai pasionali. Profesorul Ioan Gorun se numara printre ei. L-am surprins in deplinatatea desfasurarii procesului tehnologic, in prag de miez de toamna, pe o zi insorita.

A instala un cort nu este o treaba chiar asa de simpla. Trebuie sa gasesti intâi locul cel mai bun, apropiat de apa, ca sa poti supraveghea lansetele. Sa fie plan si fara bolovani. Asist – fara a da o mâna de ajutor – la modul cum ia nastere, in nicio ora, o tabara de pescuit. Cortul domnului profesor este bunicul celor de astazi.

Dac-ar prinde grai, sa povesteasca prin câte locuri si peripetii a trecut…? „Când nu ploua, fara graba, il instalez cam in douazeci de minute. N-am nevoie de ajutor. Saptamâna trecuta am venit cu-n coleg. In general imi place sa vin la pescuit singur. Cât mai sunt in putere. Parca ma simt mai bine impreuna cu gândurile mele. Pentru mine pescuitul e un mod de a ma odihni. De a iesi din miezul problemelor de zi cu zi. Ma recreez, mai citesc. Nu pestele e pe primul loc. Mai vine cu mine Madalin, baiatul meu care e student. Când are si el timp. Ii place.”

De la alun la bambus

Ioan Gorun merge de acum pe cinzeci si noua de ani. A umblat mult, a vazut multe, mai ales in tinerete. Tatal a fost agronom si se deplasa cu serviciul pe unde il timitea Partidul. Nascut la Roman a copilarit la Sascut, apoi la Racaciuni. „Pe urma ne-am mutat la Piatra Neamt. Acolo am terminat scoala gimnaziala, acolo am facut Liceul Silvic. Asa am ajuns sa lucrez, pe profil, la parcul Dendrologic Hemeiusi. In 83 am absolvit Institutul de Educatie Fizica de la Bacau. Atunci nu era pe specializari. Am fost coleg cu Puiu Antohi, Costel Solomon, cu Florea, Dumnezeu sa-l odihneasca. Asa am intrat in invatamânt. Am treizeci si doi de ani vechime. Am inceput la Parincea, dupa 89 la Gioseni, apoi director de scoala la Chetris – Tamasi si acum sunt director adjunct la Liceul Sportiv. Si-n timpul liber vin pe balta si ma mai odihnesc.”

Comunicativ, vioi, nu pare sa aiba stare. Uitându-ma la scule… nu sunt noi. Se vede ca au fost puse la treaba. E destul de bine dotat. Pastreaza stilul clasic de clopotei, confectionati din busoane de la tablourile de sigurante electrice. S-a apucat de pescuit când era prin clasa a treia, la Sascut, cu cârlige din ace de bolduri si struna din ata de papiota. „Mergeam cu baietii din sat la Siret. Noi ziceam ca la pescuit, dar stiam ce prindem? Batul era din nuia de alun. Il inadeam din doua bucati sau din trei, una ca sfichi (vârful flexibil), si-l puneam la uscat, legat de ceva drept. Pe urma s-a mai modernizat imbinarea, cu bucati de tub de PVC sau teava de aluminiu. Eu le teseam si le legam cu sârma, lita de la bobinaj. Faceam un fel de matisare.”

Prima scula de pescuit cumparata a fost o varga din bambus, din aceea chinezeasca, prin optzeci, stârnit de un vecin pasionat. „El era mai pescar ca mine. Ne duceam prin baltile astea de lânga Bacau: Cleja, Faraoani, lacul de la Galbeni… Si de-acolo, câte oleaca, câte oleaca, am ajuns si pâna in Insula Mare a Brailei, unde am facut cele mai frumoase partide de crap, pe lacul Platon. Mergeam câte o saptamâna, de doua ori pe vara, la sfârsitul lui iulie si la sfârsitul lui august, inainte de a-ncepe scoala.” Prefera stilul de pescuit stationar. Este mai comod, mai ales când apar problemele de sanatate. Mi-a spus – ca si când ar fi pomenit de nadit – ca are doua stenturi la inima. „Au incercat multi sa ma perfectioneze… la lingurita. N-au reusit. Nu dau la rapitor. De ce sa deranjez pescarii de pe mal? Pescuitul meu de baza e cu lanseta si varga. Când dau la beldita, pe canal la Galbeni, prind si ma plictisesc. Când dau la caras si nu prind, am rabdare. Nu-i un paradox? Oricum, varga o folosesc ca sa-mi ocup timpul, pentru ca ochii tot pe lansete sunt.”

Se rezuma la doua vergi. Una de opt si alta de cinci metri. Pe ultima o foloseste când pescuieste din barca. Prima barca a fost ruseasca, din cauciuc. „Sanatoasa” cum zice el, luata dupa Revolutie. A tocit-o timpul. Acum un an a gasit una la fel… dar noua, asa ca a cumparat-o. Nu este adeptul motorizarii. Prefera vâslitul. Face bine si la inima. „Barca o umflu mai mult pentru agrement, sa nu stau pe mal.”

O ora de munca, trei zile de relaxare

Placerea de a pescui pentru relaxare nu ar mai fi aceeasi daca pescarul nu si-ar crea niste conditii cât mai bune de confort. Si daca tot face tabara pentru doua, trei zile, cireasa de pe tort ar fi, sa aiba la indemâna si o barca. „Cortul asta pentru patru persoane il am din 79, când am fost intr-o excursie in Polonia. Are atâtia ani si simt ca o sa ma mai tina pâna n-oi mai putea sa umblu. Marfa de calitate, de ce sa-mi iau altul nou? Apoi mi-am luat o masa pliabila, numai buna la drumetii. La un timp aveam in gând sa-mi iau o rulota, dar nu se preteaza pentru pescuit. Si la banii nostri de cadre didactice… mai greu.”

Ca si cum ar enumera pe degete, trece la urmatorul pas, in sirul importantei. Achizitionarea a doua saltele de burete, care se pliaza, mai practice decât cele gonflabile. Obligatoriu, urmeaza sacii de dormit si pernutele de rigoare. Mai nou aparut in dotare este patul din cadru metalic, suspendat la 30 de centimetri de sol. Când vremea este buna, intinzi doar prelata de la cort, ca adapost sub cupola cerului. Patul pliabil te fereste de umezeala pamântului… „care trage”. Urmeaza trusa de vesela.

„Eu am un geamantan pentru picnic care are de toate. Un mini aragaz cu arzator separat, farfurii, linguri, furculite, sare, cani, tot ce-i necesar intr-o bucatarie. Pentru iluminat noaptea mi-am luat trei lanterne cu acumulatori, pe care-i incarc. Una ma tine 16 ore. Tehnica a evoluat acum. Au aparut lampile cu fotocelule solare, practice si ele. Idea e ca totul sa incapa intr-o masina normala, pe lânga alte patru persoane care au si ele scule de pescuit.” Ca accesoriu la cort, de cele mai multe ori nu lipsesc nici gratarul si nici carbunii. Minimul de ustensile de pescuit, strict necesar la o iesire mai departe de casa – prin tara cu cortul, domn’ profesor il evalueaza cam asa: o varga, o lanseta cu mulineta, ace, plute, struna, plumb.

„Cu momeala te descurci la fata locului. Faci bilute din pâine cu mamaliga, mai cauti lacuste, larve sub coaja de copac. Dar pentru Delta sau la pescuit pe Dunare, te pregatesti cu totul altfel. Iti cumperi din Braila sau Tulcea tot ce este necesar. Acolo nu mai ai de unde lua.” Sunt pescari care prind peste dar nu sunt si consumatori de peste. „Eu manânc! Cel mai mult imi place pestele prajit, asa cum il prepara sotia, crocant. Caras, platica. In functie de ce-i aduc acasa, mai are retete si pentru somn, salau. Asta tine si de ce-mi pica si mie in cârlig. Dar tot carasul este cel mai gustos peste.”

Chinezescul zburator

Nu se lauda cu capturi deosebite. Sunt normale. Ceva de genul: „un somn de sapte kilograme, pe canal la uzina la Galbeni, cu cârlig de crap, la râma. Au fost si crapi de patru, cinci kilograme. Sa va zic o intâmplare, chiar pescareasca. Eram la Blasova la Lacul Sarat, (Braila), acum cinci ani.

Au fost caldurile alea mari. Mai eram cu-n prieten. Intr-o dupa-amiaza, el nu prea mai avea chef de pescuit, i-am zis ca iau barca si plec singur. Dar n-am mai lopatat spre locurile unde mergeam de obicei. M-am oprit intr-un ochi inconjurat de stuf. Stateam in picioare, cu varga in mâna, gata sa arunc. Nici n-a atins pluta apa, ca m-am trezit in barca cu un crap mare, din ala chinezesc. A sarit din apa pur si simplu. Câteva minute, sincer, am ramas statuie, sa vad ce miscare mai are el de facut. Nu vroiam nici sa ma rastorn. Dadea din coada buimac, tintindu-ma cu ochii aia mari. Ma holbam si eu la el.

Normal ca l-am luat. Asa de mare era!” Se stie ca la pescari unitatile de masura sunt direct proportionale cu timpul trecut de la eveniment. „Am iesit cu barca la mal. Era acolo si administratorul baltii. I-am povestit, aratându-i pestele. Cum e posibil? «Se poate domn’ profesor. Acum doua saptamâni a iesit o familie cu barca, tata, mama si o fetita de sapte ani. Erau mai in larg. Tot asa, le-a sarit un crap din asta chinezesc, mare. Din cauza caldurii. S-au dezechilibrat si barca s-a rasturnat. Noroc ca nu s-au inecat».” Clopotelul de la una din lansete a inceput sa sune. Semn ca s-a terminat pauza. Un ciortan frumos da din coada. Il elibereaza. Domnul Gorun cauta umbra cortului. Are rabdare. Pe iazul de la Dienet nu sar pestii direct in tigaie.

Un nou dosar penal in care denuntator este omul de afaceri Viorel Rusu a ajuns in instanta.

La finalul lunii trecute, la Chisinau, timp de trei zile, Palatul de Cultura al Feroviarilor si Teatrul National de Opera si Balet „Maria Biesu” au gazduit o noua editie a Festivalul Concurs International de Muzica Vocala „Marul de Aur”, la care au participat peste 60 de copii din 11 tari, concurs in care participantii s-au „duelat” pe categorii de vârsta.

Bacaul a avut doua concurente la aceasta prestigioasa gala a muzicii vocale, fetele noastre reusind sa se impuna astfel: Nina Elena Manolache premiul I la categoria de vârsta 6-9 ani si Daria Anastasia Tanasa, participanta la categoria de vârsta 15-18, ani a cucerit marele premiu al festivalului cu un punctaj maxim. Juriul a fost format din personalitati muzicale din cele 11 tari participante, România fiind reprezentata de Dida Dragan care a fost si presedinta juriului, iar invitata in festival cu un recital a fost binecunoscuta cântareata Nico.

„Când am plecat de acasa am fost hotarâta sa câstig. Am avut putine emotii dar când am urcat pe scena mi-am revenit. Sunt foarte multumita de acest rezultat”, ne-a spus trimfatoarea de la categoria 6-9 ani a acestui concurs, Nina Manolache.

„Scena pentru mine acum e ca acasa. N-am avut emotii si nu m-a interesat evolutia concurentilor mei. Au fost 20 de participanti din 11 tari la categoria mea, foarte bine pregatiti, dar faptul ca am obtinut punctaj maxim a demonstrat ca am fost cea mai buna din festival, ceea ce m-a facut foarte fericita”, a declarat Daria Tanasa, câstigatoarea marelui premiu de la Festivalul „Marul de Aur” de la Chisinau.

Nina si Daria sunt membre ale Fundatiei Teatrale „Neghinita” Bacau si vor participa in acest weekend la un nou concurs intitulat „Constelatia Necunoscuta” ce va avea loc la Vaslui.

Au inceput alegerile pentru consiliile elevilor in liceele bacauane. Joi, intre orele 8.00 si 14.00, elevii Colegiului National „Ferdinand I” au avut loc alegerile pentru functiile de presedinte (4 candidati), vicepresedinte (3 candidati) si secretar (2 candidati) in Consiliul Local al Elevilor (C.E.), echipa nou aleasa având un mandat valabil de un an.

„Cei alesi vor trebui sa faca noi proiecte, vor trebui sa faca o relatie mai buna intre elevi, profesori si parinti, vor trebui sa faca o imagine mai buna scolii si vor trebui sa fie vocea elevilor.

Avem si o premiera in acest an la noi in liceu pentru ca se voteaza pentru prima data si reprezentantul elevilor in Consiliul de Administratie al colegiului”, a declarat Stefan Avram, presedintele C. E. din „Ferdinand”. Scrutinul s-a incheiat la ora 14.00.

In urma votului de joi, Andrei Laslau este noul presedinte al Consilului Elevilor din „Ferdinand I”, urmând ca predarea functiilor pentru noul colectiv de conducere sa aiba loc luni, 12 octombrie. Reprezentantul elevilor in Consilul de Administratie al colegiului a fost ales Stefan Avram pentru ca este clasa a XII-a si are peste 18 ani.

Miercuri, 7 octombrie, au avut alegeri si la Colegiul National „Vasile Alecsandri”, iar in urma numararii voturilor a fost aleasa in functia de presedinte a C.E. Smaranda Tomescu.