miercuri, 31 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 3292

Rachitoasa: De dragul meseriei, doctorita Zorila si-a transformat casa in dispensar

de
Ramona Ionescu
-

Cabinetul medical individual de medicina de familie al dr. Iudita Zorila se afla in comuna Rachitoasa din judetul Bacau. Doar inscriptia de la strada principala indica acest lucru, pentru ca dispensarul in sine se afla pozitionat intr-o livada de pomi fructiferi. Cum deschizi poarta de fier forjat de la intrare pasesti intr-o curte de vis, amenajata cu gust de o mâna priceputa.

Florile, pomii fructiferi, pasarile si ornamentele de gradina te introduc intr-o lume de basm si uiti pret de câteva minute ca te duci la doctor ca sa-ti tratezi vreo suferinta. Livada de care vorbeam este taiata pe mijloc de o alee in trepte, iar de pe la jumatatea distantei se deschide in fata o cladire cocheta. Sigla montata deasupra scarilor casei tradeaza ca in spatele usilor s-ar afla un cabinet medical, pentru ca altfel poti jura ca ai intrat nepoftit pe o proprietate privata.

Desi comuna Rachitoasa este cunoscuta drept una dintre zonele defavorizate ale judetului, cum treci pragul casei, in fata ochilor ti se asterne o noua perspectiva. Cabinetul medical care ocupa jumatate din casa poate concura lejer la nivelul „dotari” cu orice cabinet medical din oras. Curatenia, ambianta, culorile, cabinetele si dotarile iti lasa impresia ca ai intrat intr-o clinica privata. In unul din cabinete intâlnesc o doamna, a carei uniforma imi spune ca este asistent medical.

Imi spune cu un zâmbet larg sa astept putin pentru ca doamna doctor era iesita pentru câteva momente din cladire. La un moment dat, in holul principal intra mai multe persoane discutând despre un caz medical. O voce usor ragusita, puternica si cu un usor accent ardelenesc, se evidentiaza dintre toate, iar instinctul imi spune ca tocmai a intrat persoana asteptata de mine. Ma ridic de pe scaunul aflat in sala de asteptare si pornesc spre usa sa o intâmpin pe dr. Iudita Zorila. Medicul era exact cum mi-o imaginasem in momentul in care i-am auzit vocea: o femeie volubila, puternica, stapâna pe ea si cu solutii la problemele pacientilor.

Accentul ardelenesc va tradeaza originile. Cum ati ajuns la Rachitoasa?
Am ajuns aici, in comuna Rachitoasa, in anul 1977, dupa ce mi-am terminat studiile. Imaginati-va cât se invata de mult la vremea aceea si ce concurenta era, in conditiile in care eu am terminat cu nota 9,45. La Rachitoasa am ajuns in urma repartitiilor si am ramas pâna in ziua de astazi, acumulând intre timp 38 de ani de experienta. Peste trei ani implinesc vârsta de pensionare, insa voi continua activitatea.

In toti acesti ani a existat tentatia de a schimba medicina de familie cu alta specializare?
Da, cu siguranta. Am fost tentata sa ma specializez in obstetrica-ginecologie. Este o ramura foarte frumoasa a medicinei. Mi-a placut intotdeauna sa indrum gravidele, sa le observ si sa le dau cele mai bune recomandari. Am ramas pâna la urma la medicina de familie, sperând ca astfel voi putea face mai mult pentru pacientii din aceasta zona.

Vorbind despre copii, cum este natalitatea la sate?
Natalitatea la sat este in scadere, desi se spune ca femeile de la tara nasc mai multi copii. Tin evidenta tuturor gravidelor din comuna, fac vizite la domiciliu si le tin sub observatie. Recomandarea mea este sa nasca pe cale naturala, insa, sunt situatii care impun cezariana drept cea mai buna solutie pentru mama si fat. In general, am in evidenta familii cu 1 – 2 copii, insa, la polul opus am si familii cu 7 pâna la 10 copii. Cazurile acestea sunt rare, iar femeile nu pot face intrerupere de sarcina din motive religioase. Evident, ma confrunt si cu gravide care nu au bani pentru vitamine sau pentru analize, iar atunci când se produc avorturile spontane, familia cheama direct salvarea.

Ce vârsta are cel mai batrân pacient si care este secretul longevitatii?
Cel mai vârstnic pacient are 96 de ani. In ceea ce priveste longevitatea oamenilor de la tara, cred ca secretul consta in alimentatia sanatoasa, munca/miscare si lipsa stresului. Daca tinem cont de toate aceste aspecte putem spera la o batrânete usoara, lipsita de boli.

Cum ar suna recomandarea dumneavoastra pentru generatiile viitoare de medici?
Medicina este o ocupatie vocationala. Daca iubesti oamenii, totul vine de la sine. Eu am avut noroc de oameni frumosi, iar faptul ca locuiesc in aceeasi cladire unde functioneaza dispensarul, a contat foarte mult in relatia cu oamenii. Pacientii mei au stiut intotdeauna ca ma gasesc acasa, pentru ca au asimilat acest cuvânt cu dispensarul. Mereu le-am stat la dispozitie si mi-am sacrificat concediile pentru ca nu puteam sa-i las singuri.

Trei pentru CS „Dan Botezatu”

de
Dan Sion
-

CS „Dan Botezatu” Bacau a cucerit trei medalii la cea de-a 23-a editie a Campionatului Mondial de karate SKDUN ce a avut loc la finalul saptamânii trecute, la Subotica, in Serbia.

La competitia care a reunit aproximtiav 1100 de karateka din 34 de tari, gruparea bacauana s-a prezentat cu o delegatie alcatuita din Robert Babei, Cristian Tugui, Darius Robu Lungu si antrenorul-sportiv Ionut Caseru. Darius Robu Lungu a cucerit bronzul mondial la kumite individual copii 10-11 ani, categoria 35 de kilograme, in timp ce Ionut Caseru si-a adjudecat argintul la kumite individual Seniori, -65 kg si bronzul la kumite echipe Seniori (Open). „Darius a ajuns in semifinale, in timp ce Robert, recent medaliat la Nationalele Ministerului de Interne si Cristian, laureat cu bronz la Europene au fost invinsi in turul doi.

In ceea ce ma priveste, am prins o zi foarte buna, luându-mi revansa in fata unor sportivi cu mare experienta. La individual am marea satisfactie de a-l fi invins in sferturile de finala pe multiplul campion mondial, bulgarul Hristo Sterev. Finala, in schimb, am pierdut-o in fata unui alt mare campion, bucuresteanul Bogdan Lipianu”, a declarat Ionut Caseru, care si-a manifestat gratitudinea fata de antrenorii Stiintei Bacau, Adi Popa si Florin Moraru, „pentru ca au stat in spatele meu la meciuri si mi-au dat sfaturi asa cum facea odata Danut Botezatu, ingerul cu centura neagra caruia tin sa-i dedic argintul mondial”.

„Minus Zece” – Episodul 1: Nicolae Costea, invatatorul care conduce Primaria Sascut

    de
    Ovidiu Pauliuc
    -

    – in numai doua luni, de când a devenit primar in urma demisiei fostului edil-sef, Nicolae Costea a dus la capat o multime de proiecte si inca are planuri mari – el nu crede insa ca va mai candida la „localele” din 2016

    Oficial, localitatea Sascut este comuna, insa are aspect si aer de târg vechi. A avut si vremuri mai bune, când a functionat fabrica de zahar, iar agricultura era una dintre cele mai performante din judet. Acum, din fabrica a ramas doar un falnic si solid gard din caramida tencuita si varuita in alb, in spatele caruia este pamânt ras.

    Agricultura este inca la cote bune, mai ales ca in zona exista mari arendasi. In rest, la tot pasul sunt cârciumioare, magazine cu de toate, blocuri bara si oameni care isi gasesc rostul cum se pricep mai bine. Sascutul are insa un aspect ingrijit si degaja o tihna adânca. Cel care conduce aceasta comunitate este primarul interimar Nicolae Costea (sau, mai corect denumit din punct de vedere birocratic, viceprimar cu atributii de primar).

    A preluat conducerea de mai putin de doua luni, in august 2015, in urma demisiei fostului primar ales, Cristinel Bostan. Acesta a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare pentru ultraj, prin hotarâre definitiva, si la 6 luni intr-un dosar de conflict de interese, ultimul pe rol. Mai este judecat, alaturi de mai multi angajati E.ON, intr-un dosar de furt de energie electrica.

    Timp scurt, realizari multe

    Peste toata aceasta larma, deasupra Sascutului pare sa se fi asezat din nou val de liniste. Primarul Costea s-a apucat imediat de treaba si realizarile sunt deja palpabile, in numai cele doua luni de mandat ale sale.

    „S-au realizat multe lucruri de când am ajuns in fruntea Primariei. A fost reparat drumul de la Schineni si s-au plombat drumurile in toate satele. A fost infiintat un punct de lucru SMURD in Sascut-Sat si se deruleaza un proiect de alimentare cu apa a localitatii Contesti. A mai fost realizat un grup sanitar la scoala din Beresti, iar la scoala din Pancesti a fost montata o centrala pe lemne. De asemenea, s-au facut imbunatatiri la caminele culturale din Beresti si Sascut-Sat”, spune primarul Costea.

    Dedicat Sascutului

    Nicolae Costea si-a inceput activitatea in primarie in noiembrie 2014, dupa alegerile parlamentare, când a candidat pe listele PSD. A devenit viceprimar si se poate spune ca atunci a si intrat cu adevarat in politica. Dar asta, cu sacrificiul renuntarii la profesia sa de baza, cea de dascal, care si-a daruit priceperea pentru sute si sute de copii aflati la inceput de drum in viata. „M-am nascut la Sascut, am trait la Sascut si am muncit la Sascut, ca invatator, timp de 40 de ani. Cred ca m-au caracterizat intotdeauna seriozitatea si echilibrul si de aceea am si fost apreciat de oameni”, spune invatatorul-primar, care vorbeste cu hotarâre si la prima vedere degaja bonomie si tihna sufleteasca.

    Primarul Costea spune ca vrea sa isi indeplineasca absolut onest indatoririle de edil, fara sa dea prilej sa i se reproseze ceva. „Nu am absolut nici un interes personal din aceasta functie, nu ma tenteaza nimic. Sunt invatat cu salariile mici, cum le-am avut si ca invatator. Asa sunt lefurile si la Primarie”, spune primarul. Amineste cu mândrie de copiii sai stabiliti la Bucuresti si spune ca acestia, impreuna cu tot ce a mai realizat in viata sunt bogatia lui cea mai de pret. „Tot ce vreau este sa capat increderea oamenilor din comuna. Incerc sa rezolv totul prin dialog. Când ii spui omului ce vrei sa faci si totul este transparent, deja ai pornit pe drumul cel bun”, este convins primarul Costea.

    Planuri peste planuri

    Planuri referitoare la investitii in localitatile comunei sunt multe si primarul Costea spera sa le duca la bun sfârsit pâna la viitoarele alegeri locale, probabil in iunie 2016. „Urmeaza sa foram la Pancesti un put care va suplimenta cantitatea de apa de unde este alimentata localitatea. Mai vizam canalizari si asfaltari, de-a lungul DJ119A si DC105 Vinalcool-Pancesti. Mai avem in plan asfaltarea drumului din cartierul nou. De asemenea, am indeplinit formalitatile si vor fi racordate la reteaua de electricitate zone ale satelor Beresti si Sascut, unde s-au ridicat locuinte noi sau unde existau locuinte izolate”, spune primarul, cu incredere.

    Asadar, multe realizari intr-un timp scurt, multe planuri pâna la alegerile locale. Dar va mai candida primarul interimar Costea, in 2016? „Nu stiu daca voi mai candida. Voi ramâne in PSD, m-am atasat de acest partid, dar nu eu decid cine va candida la functia de primar din partea formatiunii”. Zâmbeste când este intrebat despre o eventuala candidatura a fostului primar Ion Rauta din partea PSD. „Cam toata lumea crede ca el va fi propus pentru cursa electorala, iar eu nu am cum sa ii atin calea”, spune, intelegator, primarul interimar.

    Umbra lui Rauta

    Intr-adevar, aproape pe oricine intrebi pe strazile comunei iti va raspunde ca ar fi de asteptat ca fostul primar Rauta sa candideze si sa câstige un nou mandat. El a condus localitatea timp de 16 ani, din 1992 pâna in 2008, când a fost invins la mustata, dupa anularea rezultatelor din turul doi, tensiuni moderate de forte de ordine si reluarea alegerilor, de catre Cristinel Bostan, cel care si-a dat demisia la 31 iulie 2015. Personaj pitoresc si controversat, Rauta si-a construit buna parte din avere de pe urma agriculturii. Se pare ca, acum, este din nou tentat de primarie, lucru recunoscut si de actualul primar interimar Costea Nicolae.

    „Fântâna sasului”

    Sascutul se afla la limita sudica a judetului. Pâna la Adjud sunt 14 kilometri, pâna la Bacau sunt 46 de kilometri. De aceea, oamenii locului prefera sa mearga in judetul vecin la serviciu, la doctor, la supermarket, la alte treburi. Comuna a fost atestata documentar in 1639 si initial se numea Szászkút, (tradus din maghiara prin „Fântâna Sasului”). La recensamântul din 2002 avea 10.169 locuitori. La cel din 2011 au fost inregistrati 8.564 locuitori, populatie stabila, raspânditi in sapte sate ce ocupa peste 10.000 de hectare: Beresti, Contesti, Pancesti, Sascut, sascut-Sat, Schineni si Valea Nacului.
    Sase obiective din comuna Sascut sunt incluse în lista monumentelor istorice din judetul Bacau ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic – vestigiile unei asezari medievale (secolele al XIV-lea – al XV-lea) aflate la 1.500 m est de DN2. Alte patru sunt monumente de arhitectura: biserica „Sfântul Pantelimon” (1859) din satul Beresti, conacul Elias (secolul al XIX-lea), biserica „Sfântul Nicolae” (1809) si scoala (1906), toate trei din satul Sascut. In fine, monumentul eroilor din razboiul de independenta, clasificat ca monument memorial sau funerar, dateaza din 1910.

    Frânturi de viata

    Repere spirituale importante in viata comunitatii sunt cele noua biserici din comuna Sascut, dintre care sapte ortodoxe si doua catolice. Una dintre cele mai apreciate este Biserica Izvorul Tamaduirii, din localitatea Sascut, pastorita de parintele Savita Graur. Acolo functioneaza si Centrul de Zi Sfântul Antipa de la Calapodesti. „Avem parteneriate cu diversi sponsori, care atunci când isi indreapta generozitatea si asupra noastra desfasuram activitati pentru 20 de copii merituosi sau cu situatii deosebite. Prin voluntariatul unor dascali se ofera meditatii, le oferim tabere pe timpul vacantelor. In timpul anului scolar oferim diverse activitati dupa-amiaza, dupa terminarea programului. Pentru ca toate acestea sa fie posibile, am primit si ajutoare de la binevoitori din strainatate, de exemplu din Elvetia sau Olanda”, spune parintele Graur.

    Si parintele, dar si primarul interimar sunt bine vazuti de catre localnici, lucru constatat din discutiile fugare, cu oamenii intâlniti pe strazile linistite din Sascut. „Primarul a facut multe lucruri bune. Parintele se straduieste de 15 ani sa ridice frumoasa biserica. Acum lucreaza in interior. Banii se strâng greu, mai contribuie si enoriasii, dar lumea e saraca. Vedeti, la noi, in Sascut, e multa liniste. Lumea se descurca asa cum poate”, spune Elena Cruceanu, o doamna abia iesita la pensie, care a lucrat aproape toata viata in administratia locala.

    Alaturi de locul in care am schimbat câteva vorbe cu doamna Cruceanu, intr-un spatiu de joaca amenajat, câtiva copii zburda cu veselie. In preajma sunt blocuri bara, unde s-a tras gaz, iar lumea si-a montat centrale termice de apartament. In blocurile mai vechi, apartamentele au ca sursa de incalzire sobe cu lemne, care au duduit in aceste zile racoroase. Pe ici, pe colo, câte un pierde-vara sprijina gardurile. In pragul micilor pravalii, vânzatorii se uita indelung pe drum, in asteptarea musteriilor. Forfota ceva mai mai mare gasesti la soseaua europeana. E tihna la Sascut. Neobisnuit de tihna si neobisnuit de putini oameni pe strazi, intr-o localitate unde totusi se petrec si o multime de lucruri bune.

    Fantezii de toamna la Scoala Gimnaziala „Mihai Eminescu” Lespezi

      de
      Roxana Neagu
      -

      O prima activitate din acest an scolar desfasurata la Scoala Gimnaziala ,,Mihai Eminescu” Lespezi, activitate care se inscrie in seria de evenimente din cadrul proiectului educational „Fantezii de toamna”, a avut loc zilele acestea in prezenta a numerosi oaspeti, parinti, autoritati locale, invitati.

      Elevii scolii, cât si cadrele didactice au prezentat tuturor un colaj de cântece si poezii de toamna. Programul a debutat cu atelire tematice: creatii literare, plastice, tehnico-aplicative, concurs de cultura generala, toate având in centru „Toamna, toamna darnica”, iar apoi a continuat cu un program artistic in care au fost antrenati toti copiii, de la mic la mare. Cei mai talentati elevi s-au remarcat prin cântece in limbile engleza si italiana, dramatizari, dans sportiv, cântece si dansuri populare.

      „In acest nou an scolar dorim sa derulam cât mai multe activitati educative pentru ca elevii scolii noastre sa isi atinga propriile potentialitati si sa isi manifeste creativ si adaptativ unicitatea”, a declarat consilier educativ – profesor invatamânt primar Ghiurca Sorina Genoveva.

      Prima biblioteca stradala in Moinesti

        de
        Florin Ștefănescu
        -

        Un proiect initiat de cinci tineri moinesteni, prin care se doreste amplasarea unor „biblioteci stradale”, a inceput sa prinda contur. Zilele trecute, tinerii au montat prima astfel de biblioteca in Parcul Zemes din Moinesti.

        „Este o initiativa buna, abia are tineretul ce sa citeasca, au unde sa vina sa se documenteze. Sigur va avea un impact bun asupra cetatenilor pentru ca este ceva bun. A citi o carte, a lectura pentru a afla lucruri noi nu este rau.”
        Valeria Dobritoiu

        12167378_1002040346513490_1166108086_n

        „E buna initiativa asta, dar trebuie educata lumea sa citeasca. Adevarul este ca nu se mai citeste in ziua de azi, iar aparitia acestei biblioteci stradale este benefica mai ales pentru tineret. Din pacate, tineretul nu e prea interesat de citit, de studiu, asa ca sper cu aceasta ocazie sa se indrepte spre lectura.”
        Grigore Iacob

        Pentru perioada imediat urmatoare, initiatorii acestui proiect si-au propus montarea a inca cinci astfel de biblioteci care vor fi amplasate astfel: doua in parcul Bai, una in Parcul cu Pini, una in parcul din cartierul Lucacesti si una in apropierea spitalului. Daca proiectul va avea succes, se va incerca extinderea lui in Comanesti si in Onesti.

        Consultatii gratuite la notari, in weekend

          de
          Florentin Radu
          -

          Pentru a doua oara in acest an, notarii din toata tara vor acorda gratuit consultanta de specialitate celor interesati. Activitatea, derulata la nivel national cu ocazia „Zilei Portilor Deschise”, se va desfasura in ziua de sâmbata, 17 octombrie, intre orele 9.00 si 13.00, la sediile principale si sediile secundare judetene.

          La nivel local, evenimentul va avea loc in patru locatii ale Camerei Judetene a Notarilor Publici Bacau, respectiv in Bacau, str. Vasile Alecsandri nr. 64, la Onesti, la Biroul Individual Notarial Vrânceanu Constantin, din str. Marasesti, nr.10, ap. 118, la Roman, la Biroul Individual Notarial Tanase Adrian Alin, din strada Piata Roman Voda, nr. 5 si la Piatra Neamt, la Biroul Individual Notarial Dascalu Oana din strada Dobrogeanu Gherea, nr. 4, sc. B, ap. 16.

          „Continuam si in aceasta luna cu proiectul initiat in primavara, tocmai pentru ca, la prima editie, am inregistrat un real interes din partea cetatenilor. Tocmai de aceea, de data asta au fost desemnati doi notari si la Roman, cu toate ca nu avem sediu secundar.”
          Stefan Isache, presedintele Camerei Notarilor Publici Bacau

          Asadar, cei care le vor trece pragul notarilor in prima zi de weekend, vor putea fi consiliati, fara a fi taxati, in probleme ce tin de procedura succesorala notariala, lichidarea pasivului succesoral, procedura divortului, redactarea înscrisurilor cu continut juridic, autentificarea înscrisurilor, legalizarea copiilor de pe înscrisuri, efectuarea si legalizarea traducerilor, eliberarea de duplicate de pe acte, numirea custodelui sau a curatorului special, primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor si a documentelor prezentate de parti, precum si a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente gasite cu ocazia inventarului succesoral.

          „Dupa cum se poate lesne observa, vom da consultatii tehnice din aproape intreaga materie notariala. Am ales aceasta vasta tematica stiind ca, practic, de asta are nevoie lumea, sunt probleme din viata cetateanului”, a completat Stefan Isache. Camera Notarilor Publici din Bacau este o organizatie profesionala care reuneste 105 notari publici din raza judetelor Bacau si Neamt.

          „Cartea de salvare la bord”, foarte utila in caz de accident rutier

            de
            Geta Panaite
            -
            Cartea de salvare le este utila pompierilor in timpul descarcerarii/ sursa foto isu-bucuresti -ilfov

            – aceasta cuprinde schema autoturismului si ii poate ajuta pe pompierii de la Descarcerare sa intervina mai rapid pentru salvarea victimelor – desi utila, cartea de salvare este doar o recomandare si nu obligatorie

            O simpla foaie de hârtie poate face diferenta dintre viata si moarte pentru soferii sau pasagerii autoturismelor implicate in accidente rutiere grave. Este vorba despre „Cartea de salvare la Bord” care este de fapt o radiografie a masinii, extrem de utila pentru pompierii de la Descarcerare in caz de interventie.

            Salvatorii pot afla astfel unde este pozitionata bateria, care sunt stâlpii de rezistenta, unde sunt airbagurile si alte compotente care le-ar ingreuna misiunea, dar si care sunt punctele adecvate pentru taiere. Uniunea Europeana recomanda tuturor soferilor sa descarce de pe internet cartea ce corespunde modelului de autoturism pe care-l detin, sa o tipareasca color pe o hârtie A4, sa o impatureasca si sa o pastreze in parasolarul masinii din partea soferului.

            Legea ii obliga pe toti producatorii de automobile sa publice cartile pe site-urile lor pentru a fi descarcate de clienti, dar foarte simplu pot fi descarcate si de pe site-ul Automobil Club Român (ACR), initiatorul proiectului. Trebuie insa specificat ca pentru masinile mai vechi nu prea exista astfel de carti. Si pentru ca salvatorii sa stie ca in autoturism pot gasi cartea de salvare, soferii trebuie sa lipeasca pe parbriz un abtibild ce este oferit gratuit de ACR.

            „In cazul unui accident rutier cu persoane incarcerate, orice informatie inseamna secunde câstigate in lupta contracronometru si inseamna salvarea unei vieti. O astfel de carte aflata la bordul unei masini este pentru salvatori o reconfirmare a faptului ca pasii pe care-i urmeaza fac bine in salvarea vietii si chiar a echipajului de interventie pentru ca daca taie intr-un punct nevralgic se poate deschide un airbag. Pacat ca este doar o recomandare, insa ar trebui sa se tina cont de ea pentru ca ideea este buna.”
            cpt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau

            Pompierii bacauani cred ca in fiecare autoturism ar trebuie sa se gaseasca doua astfel de carti. Una in parasolarul soferului, asa cum s-a recomandat, dar ar mai putea fi una si in partea din spate, pentru ca de cele mai multe ori partea frontala a masinii este cea mai afectata in urma impactului. Frecvent, salvatorii bacauani de la Descarcerare participa la exercitii practice de interventie si salvare persoane din accidente rutiere tocmai pentru a face schimb de informatii si a sti cum sa actioneze in functie de fiecare model de autoturism in parte.

            Legumicultorii trag linie unui an secetos

            de
            Andreea Gavrila
            -

            In patria legumelor, cum o cunoaste lumea, la Dienet, in comuna Pincesti, n-a fost un an agricol bun doar pentru cei care n-au muncit. Cei care au trudit sub soarele torid din aceasta vara, dar s-au si chinuit sa ude plantele, se pot bucura acum de roadele muncii lor. Nici bine nu au terminat de dus marfa la piata, ca isi fac socotelile pentru anul viitor. Când unii se pregatesc de hibernare, altii fac pregatiri pentru un nou an agricol.

            Ne-am oprit la familia Motoc Toader si Mariana. O familie frumoasa, muncitoare, care a trudit pe câmp si in solarii de când se stie. La inceput a fost de placere, apoi pentru a-si creste copiii, acum este pentru ca nu stiu un alt mod de viata. De dimineata si pâna seara, oamenii sunt cu treaba. “Toader nu-i acasa.

            Pleaca dimineata la 5 la piata. Eu ii pregatesc masina cu de toate. Are 75 de ani, dar e in putere. Munceste mult!”, spune Mariana Motoc, o femeie la fel de in putere, la cei 64 de ani ai sai. Imediat ne spune ce ii motiveaza, la aceasta vârsta, sa aiba un ritm de viata alert.

            “Am copiii aici, lânga mine. Pot spune ca sunt cea mai fericita mama de pe Pamânt. Am nepoti. I-am aranjat pe toti, le-am facut câte o bucatica de casa si le-am dat ce au avut nevoie. Dar una din fete este bolnava de cancer. Trebuie sa o ajutam”, spune femeia cu ochii in lacrimi. Nu este straina de aceasta boala necrutatoare.

            Când avea numai 50 de ani a primit un diagnostic asemanator. S-a dus la primele semne de boala si a fost depistata intr-un stadiu incipient. Cu mai multe sedinte de cobaltoterapie, tratament si multa credinta in Dumnezeu, dar si cu sprijinul unui medic pe care il considera acum un “prieten la catarama”, dr. Octavian Beleuta, s-a vindecat. Stie asadar ce inseamna sa traiesti cu o sentinta de moarte. “M-am pregatit atunci. Am facut curat peste tot, am pus perdele. Nici nu m-am gândit ca ajung la anii astia”, spune femeia.

            Trece repede la rostul de fiecare zi si isi aminteste ca i-a tot spus omului ei ca ar vrea sa se mai bucure de batrânete.

            “I-am zis ca avem acolo o pensie, si eu si el, sa mai lasam treaba, sa mai stam linistiti, dar nu vrea. Uite, acum am luat 15 kilograme de brânza sa o pun pe iarna, le dau si copiilor. Am facut vinul. Crestem trei porci, pentru fiecare din copii. Am taiat puii, trebuie sa avem de toate”.

            Din solar in solar

            Ne arata apoi ce are in curtea din spatele casei. Pe o intindere cât vezi cu ochii, o jumatate de hectar, este acoperita cu solarii si culturi de câmp, varza si gogosari. Totul costa. Investitia este mare si munca, pe masura, dupa cum detaliaza.

            “Ca sa scoti bani, faci de toate. Te costa nailonul, te costa lemnul ca sa repari pe ici, pe colo. Acum scoatem din solarii si ne pregatim de rasaduri. Aici avem mai multe sobe. La fiecare doua ore o sa punem lemne pe foc. Sunt mai greu de ingrijit decât un bebelus. Daca se face rece, ai pierdut plantele.”
            Mariana Motoc, legumicultor

            Totul se face in schimburi, când sta ea, când sta omul ei.

            Mergem mai departe. Pe fiecare palma de pamânt este plantat ceva. Au fost rosii, ardei, ceapa, ardei iuti, gogosari. “Acum scoatem ultimii gogosari. Uitati ce mari s-au facut. Dar a fost blestemata seceta asta. A trebuit sa bagam pompele ca sa udam. Nici de la sistem nu a fost apa destula”, povesteste Mariana Motoc, care spune ca au fost norocosi. Altii n-au avut recolta nici pe atât. Si asta in conditiile in care in fiecare solar se vad trase furtune pentru udat si pamântul e muncit.

            Ca sa faca fata volumului de munca, au permanent doi oameni care ii ajuta. „Mi-am amenajat o bucatarie. Aici le fac de mâncare la oamenii care ma ajuta”, spune femeia.

            Copiii au propria gospodarie de care se ocupa, dar vin din când in când sa dea o mâna de ajutor. Baiatului i-au dat solariile pe mâna, lânga casa pe care l-au ajutat sa o ridice. „I-am spus: «mama, cum iti place, asa faci»”. Si face de toate, pentru ca asa a vazut in batatura, de când era copil.

            Piata e prea ieftina

            reportaj dienet 1

            Seceta a „muscat” serios nu doar din cantitatea de legume, ci si din calitate. „Ardeiul s-a facut mic. Gogosarii s-au mai manat. Apar ei mari si frumosi, dar n-au crescut cât trebuie”, arata oarecum dezamagita. Dar nu doar aici este regretul. „Nu m-am asteptat sa mearga asa ieftina piata. 2 lei ardeiul, 3 lei gogosarul? Nu-ti scoti banii”, mai spune ea. Are dreptate, stiind cât a muncit. Pe de alta parte, necazul oamenilor este bucuria cumparatorilor. Chiar daca a fost seceta, bacauanii au putut cumpara de toate, dupa pofta inimii, la preturi mult mai bune decât in anii trecuti. Camarile ar trebui sa fie pline.

            Mai bine a mers cultura de varza. Cea timpurie a ajuns la piata. Alta asteapta pe câmp sa fie culeasa si sa ajunga in butoaie, la murat. Poate aici vor fi profituri mai frumoase. Oricum ar fi, nu se vor regasi intr-o masina mai scumpa sau alte mofturi. Oamenii vor reinvesti banii si isi vor cauta norocul si anul viitor, tot cu legumele. Le-ar fi mai usor daca s-ar asocia. „Umbla vorba in sat”, recunoaste femeia, dar nu toti sunt de acord. Pacat!

            Cu legumele frumoase care ies de pe mâna oamenilor gospodari din Dienet am avea cu ce ne mândri nu doar in piete, dar si pe rafturile marilor magazine. Am avea legume cu gust, facute din semintele noastre, românesti si le-am da astfel o sansa si micilor legumicultori, in loc sa-i imbogatim pe straini.

            In tara lui „Daca”

            de
            Florentin Radu
            -

            Cred ca România ar fi aratat mult mai bine daca, timp de cinci decenii, toti cei care s-au agatat de scaune ar fi fost patrioti, macar cât negru sub unghie. Daca le-ar fi pasat câtusi de putin de cuvântul dat atunci când le-au cersit voturile alegatorilor. Daca s-ar fi rusinat de fiecare data când nu si-au tinut promisiunile.

            Daca ar fi avut respect macar fata de lege, de rigorile ei. Daca s-ar fi gândit o clipa ca printre români sunt multi oameni cinstiti care ar fi meritat sa duca o viata decenta.

            Daca ar fi lasat fabricile si uzinele in picioare, padurile sa-si implineasca secolul de viata, românul sa fie român in tara sa, si nu sluga printre straini, copiii sa invete macar ca pe vremea bunicii, cu dascali care sa-si iubeasca meseria, din manuale de istorie din care sa lipseasca Esca si alti contemporani alesi dupa criterii tâmpe.

            Daca s-ar fi vrut ca românul sa traiasca mândru in tara care l-a nascut, i-a dat nume si l-a format ca om. Macar atât, si lucrurile ar fi stat altcumva acum. Multe s-ar fi intâmplat daca… si daca…In mod cert nu s-ar fi ajuns in situatiile aberante ca cele de acum, când urbile au ajuns sa fie gospodarite de altii decât edilii pe care locuitorii si i-au ales atunci când au strecurat votul in urne. Si care, culmea!, au demonstrat, de cele mai multe ori, ca au luat lucrurile in serios, gospodarind localitatile nesperat de bine, româneste. Semn ca le pasa de locul in care respira, iubesc, viseaza, râd, se dezvolta la un loc cu ceilalti.

            Si ca le e teama sa calce strâmb, nevrând nicicum sa pateze onoarea familiei, infundând puscariile. Si mai ales jena sa nu cumva sa fie aratati cu degetul pe strada, injurati pe casa scarii sau repeziti la cumparaturi prin piata. E profilul de prim gospodar pe care l-am fi dorit cu totii, cred, si care, in mod cert, prin binele facut localitatii pe care o pastoreste, si-ar fi asigurat un mandat pe viata. Iar, numele i-ar fi fost scris cu majuscule in manualul de istorie sau pe bustul din bronz din fata primariei.

            Un bacauan, sef la Zootehnie

            de
            Florentin Radu
            -

            Bacaul are, din acest an, un sef la nou infiintata Agentie Nationala pentru Zootehnie (ANZ). Aparuta la inceputul acestui an, pe scheletul vechii Agentii Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (ANARZ), noua structura functioneaza în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

            Astfel, dr. ing. Constantin Viziteu a fost numit director la Directia tehnica de zootehnie, care are in subordine Serviciul de ameliorare, Serviciul de reproductie si cele opt Centre regionale de zootehnie. Totdata, retinem ca de la 1 ianuarie, Constantin Viziteu va ocupa si fotoliul de director general adjunct al Agentiei Nationale pentru Zootehnie.

            Pâna la preluarea noii functii in Bucuresti, Viziteu a fost director la Centrul Regional de Zootehnie 1 Nord-Est, cu sediul in Bacau. Mai retinem ca odata cu aparitia ANZ care a preluat activitatea si personalul Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie, a fost reorganizat intreg sistemul din teritoriu.

            Totodata, a fost preluat si personalul cu atributii de inspectie în domeniul zootehniei si de clasificare a carcaselor din cadrul Directiei pentru Agricultura Judeteana.

            Agentia Nationala de Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” este autoritatea nationala competenta în domeniul zootehnic privind exploatarea, ameliorarea si reproductia animalelor, conservarea si managementul durabil al resurselor genetice la animale.

            Salubrizarea Bacaului ramâne pe afis. Cosmin Necula, despre „o poveste penala”

              de
              Silvia Patrascanu
              -

              Deputatul Cosmin Necula, presedintele municipalei PSD Bacau, a organizat o noua conferinta de presa pe tema taxei de salubritate. Asa cum promisese, el a prezentat actele normative care permit micsorarea taxei, mai exact subventionarea partiala, de la buget, a costurilor, precum si „componenta penala” a salubrizarii Bacaului.

              Necula afirma ca „cetatenii trebuie sa sustina, prin aceasta taxa de salubritate, colectarea si transportarea deseurilor, nu si investitiile”, asa cum intelege PNL. Legea 51/2006 privind serviciile comunitare stabileste ca investitiile se pot realiza din fonduri de la bugetul local sau din veniturile operatorului, afirma deputatul PSD. Daca face investitii, operatorul poate recupera de la bugetul local sumele cheltuite.

              „Consiliul Local are posibilitatea legala sa sustina investitiile, nu trebuie sa le bage in taxele platite de cetateni”, a mai spus Necula, apoi a citat din Ord. 109/2007 si OUG 70/2011, care se refera la subventiile lunare de care poate beneficia populatia. „Cetatenii platesc 145 de lei, dar observ ca institutiile publice sunt scutite de plata acestei taxe. Ce se cheama asta? Cumva, subventie?” Intre institutiile care nu platesc taxa de salubritate se numara si Primaria Bacau.

              „Daca e sa discutam despre acea faimoasa poveste ca nu putem transfera bani dintr-o parte in alta, aveti exemplul Theaterstock”, acuza social-democratul. Deoarece Dragos Luchian, PNL, l-a acuzat de populism, Cosmin Necula aminteste ca, in 2009, chiar Luchian propunea sustinerea populatiei racordate la CET si alte ajutoare.

              Aditionale peste aditionale…

              Partea a II-a a conferintei a vizat contractul de concesionare a gestiunii serviciului de salubrizare a municipiului Bacau. „Nu intelegeam de unde atâta ferocitate din partea lui Dragos Luchian si atunci m-am uitat la acest contract”, a explicat liderul PSD Bacau, facând un istoric al acestuia.

              Colectarea deseurilor din municipiul Bacau si 22 de comune a facut obiectul proiectului ISPA. Ulterior, a aparut master-planului judetului, la care va trebui sa se racordeze, in viitor, si Bacaul, deci nu e nicio legatura intre taxa pe Bacau si cea practicata in restul judetului, a explicat Necula. Mai mult, cetatenii din Bacau beneficiaza de 2 servicii, iar ceilalti, de 7 servicii. Grav e ceea ce s-a intâmplat cu acel contract de concesiune, incheiat de autoritati cu operatorul de deseuri, in 2005, pe o durata de 5 ani.

              Documentul prevedea posibilitatea de a-l prelungi cu 5 ani, dar nu mai târziu de data punerii in functiune a depozitului de deseuri, depozit terminat in 2010. Totusi, contractul a fost prelungit de doua ori, fara licitatie:

              „In 2007 incepe povestea: absolut intâmplator, durata se mareste cu 20 de ani, pe baza cererii SOMA.” Asta in temeiul noilor reglementari legislative „care nu erau deloc noi”. In 2013, in ajunul Craciunului, se aproba, prin HCL 386, un act aditional care prelungeste iarasi concesionarea serviciului cu 20 de ani de la data incheierii contractului initial, adica pâna in 2025. „Ce se intâmpla cu groapa? Depozitul e gata in 2010, licitatia dureaza pâna in ianuarie 2015, iar când operatorul depozitului vrea sa se apuce de treaba constata ca e aproape plin”. Cauza? Deseurile nu au fost selectate, tratate chimic, decantate etc. Situatia contrazice chiar obiectivul UE si al proiectului: reducerea poluarii.

              „In loc sa faci o licitatie conform proiectului european, conform celor asumate de tine prin contract, nu faci licitatie, tot prelungesti prin acte aditionale”, ceea ce e o „poveste penala”, sustine Cosmin Necula. El a afirmat si ca exista o firma care pentru „supraveghere groapa de gunoi” incaseaza 350.000 de lei/an. „Eu, personal, nu voi face plângere penala, exista institutii publice care pot sa se autosesizeze” a spus Cosmin Necula, in final.

              “Nu as mai vrea sa continui aceasta polemica. Administratia nu este chiar usoara si nu se face prin conferinte de presa. Se vede clar ca este un talmes-balmes. Taxa de salubritate este una speciala si include mai multe servicii. Din acest motiv nu se poate face transfer de bani de la investitii. Domnul Necula face niste confuzii, intre tarife si taxe, servicii si capitole”, a declarat senatorul Dragos Luchian.

              Pagina 1

                de
                Deșteptarea
                -

                pagina1

                Bricolaje / Diversitatea e interesanta, fertila

                de
                Carmen Mihalache
                -

                La noi, ca la nimenea. Toată lumea se cearta, din orice se isca un scandal, în presa vezi titluri de groaza, stiri care contin cuvintele cutremurator, incendiar, senzational, televiziunile anunta „seri de foc”, dezvaluiri incredibile…. În fine, orice fleac e umflat, lucrurile sunt dramatizate excesiv. Când vad asta, si-l mai aud si pe moderator zicând ramâneti cu noi”, ei bine, atunci schimb imediat canalul si caut ceva normal, fara spaima si cutremurare. Sau si mai bine, închid televizorul si ma apuc sa citesc, pun mâna pe o carte sau rasfoiesc niste reviste din teancul mereu împrospatat de pe noptiera. Teancul tot creste, asadar, iar eu constat ca am mereu restante. Primim multe reviste (în redactie, la „Ateneu”) si în mai toate gasesc câte ceva interesant de citit. Reviste vin mereu, carti la fel, asa ca e greu acum sa tii pasul cu lectura la zi. De fapt, e imposibil. Se scrie enorm la ora actuala, si e îngrozitor de multa maculatura. Despre reviste zic ca nu sunt niciodata prea multe, desi unele par a fi de prisos. În fine, apropo de grafomani, fata de care eu nu am nicio simpatie (pentru ca sunt si insistenti la culme, dau zeci de telefoane, se vor publicati neaparat), gasesc în admirabila revista ieseana „Scriptor” raspunsul unei importante scriitoare, Marta Petreu (care face si excelenta revista Apostrof), la o ancheta vizavi de niste stari de lucruri din cultura româna, unde ea spune urmatoarele: „Grafomanii sunt ca buruienile într-un lan de cultura, dar nu ai ce face, eu cred ca fenomenul este universal, trebuie sa ne bucuram de ei ca de o bogatie a ecosistemului…cum ne bucuram ca gasim trei frati patati, scaietI si ciocanasi în lanuri…” Da, cred ca are dreptate, la urma urmei, asa ca ma mai înmoi si eu, nu-mi bat capul sa vad ce scriu si gata. Sunt alte piedici reale pe care aceeasi scriitoare le vede în calea culturii noastre, cum ar fi saracia, banii care se obtin atât de greu pentru editarea de cartI si de reviste, salariile mici, umilitoare chiar pe care le au cei care lucreaza în sistemul cultural. Si faptul ca, din pacate, „ în interiorul culturii sunt o multime de grupulete, bisericute care cauta sa-si impuna, uneori violent, propriile valori”. Iar conflictele din interiorul culturii nu fac bine nimanui. Normal ar fi ca între oamenii de spirit sa existe o solidaritate intelectuala, respect pentru celalalt, pentru calea aleasa de acesta, pentru credintele, opiniile lui. Nu e nevoie de unanimitate aici, dimpotriva, diversitatea e interesanta, fertila. Iar cel mai important lucru este întretinerea unui climat sanatos, prielnic creatiei. La fel cum importante sunt întâlnirile între oameni la festivalurile literare, artistice. Au fost în orasul nostru astfel de evenimente, la „Toamna bacoviana”, Colocviile si Premiile revistei Ateneu, sunt acum altele, la Centrul de Cultura „George Apostu”, sa ne bucuram de aceste prilejuri în care se poate închega o frumoasa comuniune spirituala, în ciuda discordiei si destramarii care lucreaza neobosit în lume româneasca.
                Carmen Mihalache

                Mariana Velisar-Codrescu aduce spiritul eminescian si mai aproape de noi

                de
                Ion Fercu
                -

                Dupa ,,Matei al inocentei si al mirarilor”, Mariana Velisar-Codrescu publica, la Ateneul Scriitorilor (Bacau, 2015), o noua carte, ,,Povestea adevarata a strabunicilor Safta Iurascu-Dumitrache Velisar”, in care, noteaza prefatatorul Calistrat Costin, ,,de un farmec aparte sunt paginile evocând ascendenta strabunicii Safta Iurascu conducând la o legendara inrudire cu familia Eminovicilor si cu cel care a emanat din carnea Moldovei, sublimul MIHAI EMINESCU. Totul implinit cu discretie si cu aleasa cuviinta”. ,,Ani intregi, scrie Mariana Velisar-Codrescu, m-am sfiit sa marturisesc ca am stramosi comuni cu Mihai Eminescu. Mi se parea o impietate sa spun ca sunt ruda cu marele poet. Când eram studenta la Iasi, unii profesori ma intrebau ce stiu despre interferentele familiei Velisar si Iurascu. Multe documente, din arhiva familiei, ori trimise la Ipotesti, au fost folosite de poetul Ion Rosu” (…) Unele marturisiri ale autoarei sunt de inters national pentru istoria literara:,,Putini cititori au aflat ca <> a poetului – Raluca Iurascu–, a avut si la Bacau o sora, Safta, casatorita cu Dumitrache Velisar, clucer, cu ceva avere, <>, cum spun memorialistii”. Sunt aduse in prim-plan, nu doar documente din arhiva familiei, ci si marturii ale unor istorici ai literaturii, precum George Calinescu, Augustin Z. N. Pop. Sunt certificate astfel, daca mai era nevoie, multe certitudini ale arborelui genealogic al Marianei Velisar-Codrescu, cea a carei strabunica, Safta, a trait la Bacau, dar si in Fundeni-Secuieni, unde Dumitrache Velisar nu era un oarecine. Avea un conac si o mosie de 65 de falci. ,,Bacaul e innobilat, credem, spune scriitoarea, de acest adevar, despre care putin se stie: o sora a Ralucai, apoi nepotul Matei au trait o vreme” in satul Fundeni.
                Cele saptesprezece capitole ale cartii – bijuterii de artizan indragostit de limba, istorie si descendenta – evoca , asezând si accente precum ,,Bacaul, altadata si acum”, ,,Acasa la strabunicii mei”, ,,La Ipotesti, astazi”, ,,Adevaratul destin”, ,,Reflectii literare”, ,,Meritele unui eminescolog aproape uitat- Ion Rosu”, o lume a descendentilor Saftei Iurascu-Velisar, matusa poetului, ,,prin care s-a creat pentru noi, o punte spre lumea inalta”. Interesant este faptul ca autoarea nu evoca doar descendenti, repere ale literaturii si istoriei noastre, ci, cu mare delicatete, si locuri doldora de suflet:,,Am vrut doar, prin aceste pagini, sa inaltam si astfel mândria unei comunitati, putin cunoscuta: Fundeni-Secuieni-Bacau”.
                Intr-o cronica la ,,Matei al inocentei si al mirarilor” sugeram Marianei Velisar-Codrescu sa-si duca amintirile catre radacinile eminesciene. S-a facut… In prefata prezentei carti, Calistrat Costin sugereaza ca suntem indreptatiti ,,sa asteptam de la fermecatoarea autoare o veritabila carte de fictiune (schite, nuvele,roman)”. Aferim! Uneori, Calistrat Costin nu merita sa fie dezamagit…
                Ion Fercu

                Dialog la distanta… de cincizeci de ani

                de
                Ioan Dănilă
                -

                Biblioteca Judeteana „C. Sturdza“ Bacau ne-a obisnuit cu un exercitiu: în sala de lectura de la sectia Periodice, ne asteapta o mapa cu extrase din presa locala de acum 50 de ani, considerate semnificative pentru cititorul acestui secol. Am retinut ca evenimentul de tip media al anului 1965 a fost emisiunea-concurs „Dialog la distanta“. Regiunile Bacau si Hunedoara s-au întrecut într-un format de productie TV care ar stârni admiratia celor de azi. Am selectat si noi doua „taieturi“ din ziarul „Steagul rosu“ vorbind despre prestatia unei fetite de 8 ani, careia i s-a acordat un portret pe patru coloane, cu o fotografie pe masura. „Carleta-Simona Dobre“ (titlul articolului) a reprezentat regiunea Bacau (atunci, cu judetele Neamt si, o parte, Vrancea) nu întâmplator: în afara de talentul muzical si de locvacitate („Îi sunt suficiente trei cuvinte, iar cu întreaga mobilitate a ochilor si a fetei iti sugereaza alte sase pe ideea pusa în discutie“), frapeaza sârguinta („La scoala notele îi sunt toate de zece“) si farmecul dat de „un umor fin“. Aurel Stanciu (ziaristul, nu pictorul), care semneaza portretul, contrazice toate prejudecatile privitoare la calitatea presei antedecembriste: „E bacauanca Simona-Carleta. Dar cu anotimpuri petrecute «la bunici», unde Putna, dupa ce coboara din Vrancea, se linisteste ametita de aroma de podgorii la Tifesti. Pe acolo, cu degete de bruma, toamna târzie cauta si afla între frunze de aur si arama incandescenta, pe portativul spalierilor, câte un ciorchine mic, dulce, tare dulce, ramas de la culesul mare…“
                Dar sa o urmarim pe mica artista din toamna lui 1965. Dupa ce la doi ani si jumatate „a recitat pe scena de podgorii Muma lui Stefan cel Mare“, a trecut la muzica. „E cântareata «batrâna»!“ a spus Paul Sava, impresionat de câte cântece stia. Asa ca piesa cu care a reprezentat regiunea (în final, Bacaul a câstigat în fata Hunedoarei), Ia te uita ce mai fete!, a fost tratata… matur. Pentru Mihai Florea, Carleta a fost „încântatoare si plina de fantezie“, ca si pentru Edmond Deda si Luigi Ionescu. Ziaristul merge la nuante: fetita de atunci a reusit „o ireprosabila sincronizare între pas, cuvânt si melodie“, dezvaluind „poante – sa fim sinceri! – pâna la Carleta, imperceptibile“ în acest cântec, lansat doar cu un an în urma (1964) de Constantin Draghici (19 ian. 1932-9 apr. 2015). Compozitorul: George Grigoriu; versurile: Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu (pe internet scrie altceva). Prelucrat strict lingvistic, textul comporta câteva remarci: 1. forma „uita“ este recunoscuta în dictionare ca expresie a imperativului, cu varianta „uite!“; 2. (semi)adverbul „mai“, precedat de „ce“, acorda constructiei valoare de superlativ absolut; 3. în astfel de situatii, propozitia este exclamativa (semnul mirarii e obligatoriu); 4. versul „Si alte frumoase flori“ detine un hiat (i-a) si nu un diftong („Si-alte“), conform schemei silabice 8A7A8A7; Mihai Bendeac si Connect-R (2013) cânta corect; 5. virgula este concluziva, nu consecutiva (o astfel de propozitie tocmai a fost enuntata): „Si toate sunt frumoase/De parc-ar fi surori,/Nu stii cu care sa te-nsori“; 6. desi contextul ar putea admite dubla sonorizare (c-g; t-d), nu este corecta varianta muzicala de pe internet: „Zboara-n calea lor/Un *gând (în loc de cânt) de dor –/E *gândul (în loc de cântul) drag al inimii“. Simona-Carleta Dobre (n. 19 oct. 1957; apreciat medic oftalmolog în Constanţa) este „nasa“ necunoscuta: „Multe nou-nascute iti vor împrumuta numele“, a prezis în 1965 Aurel Stanciu. Adica vor fi/sunt privite cu ochi buni.
                Ioan Danila

                Podul de piatra al lui Stefan cel Mare

                de
                Deșteptarea
                -

                De peste cinci veacuri, la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, un pod de piatra înlesneste trecerea peste pârâul Gârbovanul, afluent pe dreapta râului Trotus. Deoarece asupra vechimii acestuia sunt si alte pareri, vom mentiona câteva documente bibliografice vechi de peste o suta de ani, cu privire la podul construit în timpul lui Stefan cel Mare.

                Cunoscutul economist S. P. Radianu, în lucrarea sa intitulata “Judetul Bacau. Studiu agricol si economic” (Bucuresti 1889), consemna: “În dreapta Trotusului se afla renumitul pod al Gârbovanului, presupus a fi facut de Stefan cel Mare si despre care traditia zice ca a costat un kertic domnesc de 2000 oca sare”, echivalent a 3.000 kg.

                Ortensia Racovita consemna pe la sfârsitul secolului al XIX-lea în “Dictionarul geografic al judetului Bacau” (Bucuresti, 1895): Podul “Gârbovanului, zis si podul lui Stefan (plasa Trotus, comuna Bogdana), pe pârâu Gârbovanu, al caii judetene Adjud-Onesti-Ocna. Legenda spune ca podul acesta ar fi fost facut de Stefan cel Mare. Stricându-se cu vremea el a fost restaurat de Mihaiu Sturza, Domnul Moldovei”. Tot legenda este aceea care povesteste despre originea marelui domnitor pe aceste meleaguri trotusene, devenite si ele legendare. Cum despre legende se spune ca ar putea fi socotite primele litere ale istoriei, la Borzesti si la Gârbovanul aceste litere au devenit deja istorie.

                În sprijinul acestor afirmatii ca podul este de pe timpul lui Stefan, vine si cunoscutul istoric Constantin C. Giurescu: “Traditia îl atribuie, credem cu dreptate, lui Stefan cel Mare”, scrie marele istoric în lucrarea sa intitulata “Contributii la istoria stiintei si tehnicii românesti în secolele XV-XIX” (Bucuresti, 1973).

                Doctorul C. I. Istrati, efectuând cercetari asupra podului, adauga în studiul intitulat “Biserica si podul de la Borzesti” (întocmit înainte de anul 1904): “…s-a gasit la km. 24A810 (masura începea de la Adjud) un pod boltit cu piatra bruta cu mortar de var gras, bolta de asemenea construita cu bolovani rotunzi, iar capetele boltii care se vad sunt lucrate gros tot din bolovani rotunzi” .

                Mesterii pietrari din vremea aceea au construit acest pod din piatra de râu si de cariera pe la anul 1493. Constructia a fost realizata din piatra bruta, cu mortar de var gras, obtinut prin arderea pietrei de var adusa din padurile din amonte, de apele pluviale care se deversau în pârâul Gârbovanul.
                De-a lungul timpului care s-a scurs, podului i s-au facut mai multe reparatii deoarece acesta era suprasolicitat de trecerea carutelor, radvanurilor, postalioanelor, trupelor si nu numai dinspre Tara Româneasca spre Transilvania prin pasurile Oituz si Ghimes-Palanca. Desigur ca multe dintre reparatii nu au fost consemnate în documentele vremii, dar despre o parte din ele se cunosc interesante amanunte tehnice.

                Cu ocazia reparatiei care a avut loc în timpul domniei lui Mihail Sturza (aprilie 1834-iunie 1849) a fost ridicat un mic monument spre pomenirea cladirii podului, acesta fiind distrus odata cu construirea liniei de cale ferata. “Bine ca cel putin a scapat podul”, remarca doctorul C. I. Istrati cu tristete.
                O alta reparatie a avut loc în anul 1873 când s-a construit soseaua Adjud-Onesti, apropiindu-se nepermis de mult de prima cornisa a podului. Dar ea mai importanta refacere de pâna atunci a avut loc între anii 1902-1903, fiind ca malul pe care era soseaua se darâmase din cauza Trotusului. Atunci s-au facut un dig de aparare si doua diguri laterale unite de un palier. Pentru consolidarea podului la aceasta reparatie s-a folosit ca liant cimentul si bolovani rotunzi de piatra pâna la 800 kg fiecare.
                Ultima reparatie a podului s-a facut în anul 1982, când a fost refacuta zidaria prabusita la culee, bolta si timpane si s-a executat un dalaj de piatra peste umplutura de pamânt a boltii.

                În încheiere, prezentam câteva date tehnice ale podului lui Stefan cel Mare, asa cum se prezinta el peste jumatate de mileniu, dupa reparatiile si interventiile care au avut loc: lungimea a 14 m, latimea a 8 m, înaltimea luata de la picior a 11 m, deschiderea boltii a 5, 80 m.

                Însumând criteriile de clasare a monumentului istoric de arhitectura Podul lui Stefan cel Mare de la Negoesti, acesta a fost inclus în grupa valorica “A”, de importanta universala.

                Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator

                Masacrul din Gara Bartolomeu

                de
                Răzvan Bibire
                -

                Octombrie 1916. O intreaga companie este masacrata cu foc de mitraliere de catre trupele germano-ungare care se strecurasera in spatele militarilor români in cursul noptii. Românii nu au avut cu ce riposta: dupa doua zile de lupte ramasesera fara munitie.

                La doua zile de la intrarea României in razboi, Brasovul este cucerit. Dupa numai o luna, insa, prost echipata si instruita, Armata Româna este coplesita de fortele germano-austro-ungare si incepe retragerea. Intre 24-25 septembrie (7-8 octombrie stil nou) se da lupta pentru Brasov.

                „A fost o lupta uriasa, in cursul careia compania si jumatate din Regimentul 45 (Vlasca) isi cheltuise intreaga munitie. Inamicul, vazând rezistenta indârjita ce i se opune, era de credinta ca in fata sa se gaseste o puternica ariergarda româneasca. In consecinta a concentrat puteri si mai multe si dupa doua zile de lupte, a fortat in noaptea spre 10 octombrie trecerea liniei ferate dincolo de gara Bartolomeu, pe care o apara capitanul Cristescu Sava cu jumatate de companie, care a fost nevoit sa se retraga in fata puhoiului inamic. Prin retragerea aceasta subita in decursul noptii, aripa stânga a liniei de tragatori, care se afla insirata de-a lungul liniei ferate dincoace de gara Bartolomeu spre gara Brasov, a ramas descoperita si neavizata despre cele intâmplate”, scria, dupa câtiva ani de la evenimente, Gazeta Transilvaniei.

                Exista doua variante asupra motivului pentru care compania respectiva nu se retrasese in cursul noptii. Versiunea acceptata este ca, din diferite motive nu s-a putut comunica ordinul de retragere. A doua versiune vehiculata este ca ordinul de retragere nu a fost respectat.

                Economistul Costin Kiritescu citeaza un corespondent de razboi german care a vizitat locul masacrului:

                „Compania moarta zace acum in tarâna din marginea drumului. Om lânga om, stau acolo, asa cum au cazut in ziua luptei, sub focul naprasnic al mitralierelor, cu expresia celei mai grozave spaime pe fetele lor galbene ca ceara si cu mâinile intinse, ca si cum ar fi vrut sa se apere de napasta ce-si intindea ghearele spre ei”

                Nu stim cât este legenda si cât adevar, insa s-ar fi gasit o tabachera a unui plutonier român pe care acesta ar fi scris: “Calatorule, du-te si spune spartanilor ca am murit aici, precum ordonase legile lor” – referire la lupta celor 300 de spartani de la Termopile.

                Simtiti-va ca la mare, baieti!

                de
                Dan Sion
                -

                Sport Club Bacau- Farul Constanta (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)

                Continuați

                Handbal/ Divizia A: La mare, in extra-sezon

                de
                Dan Sion
                -

                Daca fotbalistii Farului Constanta viziteaza in weekend Bacaul, pentru meciul cu Sport Club, in schimb handbalistii CSSM-ului si handbalistele Stiintei se vor afla sâmbata pe Litoral. Evident, nu pentru a sta la soare pe plaja. CSSM-ul are meci greu, cu lidera Seriei A din Divizia A, si, totodata, principala candidata la promovare, HC Dobrogea Sud.

                Continuatoare a defunctei campioane HCM Constanta, adversara de sâmbata a CSSM-ului are in componenta jucatori de calibrul lui Stanescu, Toma, Buricea, Cutura, Angelovski sau Vujadinovic si, evident, porneste cu prima sansa.

                „Ei sunt cu experienta, iar noi cu elanul si nebunia tineretii”, a declarat portarul bacauanilor, Raducu Tamas, referindu-se la derby-ul din etapa a saptea a Diviziei A, care va fi televizat sâmbata, de la ora 11.00, de Neptun TV. Spre deosebire de baietii de la CSSM, fetele de la Stiinta au o misiune facila la Constanta.

                Echipa lui Costel Oprea si Giani Hornea are mari sanse de a-si trece in cont cea de-a patra victorie stagionala, in conditiile in care adversara din etapa sasea a Diviziei A, Universitatea Neptun Constanta, se afla pe locul 9 din 11, cu zero puncte in cont.

                Doua accidente mortale in aceasta seara in judet

                  de
                  Geta Panaite
                  -

                  Un barbat de 52 de ani si-a pierdut viata, in aceasta seara, in urma unui accident rutier petrecut pe drumul european 85, in localitatea Valea Seaca, dupa ce a incercat sa traverseze prin loc nepermis.

                  Potrivit martorilor, acesta s-ar fi aflat in stare de ebrietate si ar fi fost cazut pe carosabil in momentul in care a fost izbit de un autoturism.

                  Oamenii cred ca din acest motiv, dar si pentru ca era noapte, soferul probabil ca nici nu l-a vazut si n-a mai putut evita impactul.

                  Politistii de la Rutiera au inceput o ancheta pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul rutier.

                  „Din primele cercetari s-a stabilit ca un barbat de 54 de ani, in timp ce conducea un autoturism pe directia Adjud – Bacau, a surprins si accidentat mortal o persoana care se angajase in traversarea drumului prin loc nepermis si fara sa se asigure.

                  Conducatorul auto a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ”, a declarat insp. Mirela Chirita, din cadrul Serviciului Rutier Bacau.

                  La fata locului au ajuns imediat doua echipaje de salvare iar medicii au efectuat manevre de resuscitare, insa fara rezultat, barbatul fiind declarat decedat. El era din localitate si lucra ca cioban la o stâna din comuna.

                  Tot in aceasta seara un alt pieton a fost accidentat mortal la Tg. Ocna.

                  1...3.2913.2923.293...5.788Pagina 3.292 din 5.788

                  		 ziare & stiri
                  © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.