Astazi, bacauanca Andra Elena Toader (30 ani), care a murit in urma incendiului din Colectiv, dupa mai multe zile de suferinta, va fi inmormântata la Cimitirul Sarata. Sicriul cu trupul neinsufletit a fost adus in Bacau si depus la Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena, unde IPS Arhiepiscop Ioachim si PS Macarie, episcop al românilot din Europa de Nord, alaturi toti preotii parohi ai municipiului Bacau, au tinut luni seara o slujba lânga catafalcul Andrei.
Au fost prezente 200 de persoane, rude si prieteni ai tinerei, care au venit sa se roage si sa-i aprinda o lumânare.
„Mi-am dorit mult sa ne rugam împreuna, sa fim alaturi pentru a aduce prinos de rugaciune si mângâiere la catafalcul tinerei Elena Andra. În aceste clipe de încercare nu putem decât să fim împreuna cu Mântuitorul Hristos, pacea si mângâierea sufletelor noastre. Inima Elenei Andra a încetat sa mai bata în aceasta lume, însa de acum înainte inima ei va bate prin inimile noastre”, a spus Preasfintitul Parinte Macarie.
Andra lucra ca fotograf de evenimente la un studio din Capitala si se afla in seara tragediei in clubul Colectiv impreuna cu sora sa, Gabriela, si prietenul acesteia. Toti au fost raniti, insa starea Andrei a fost critica de la inceput, iar sâmbata, organismul ei a cedat. Pâna acum, Bacaul a pierdut patru tineri in tragedia de la Bucuresti.
Afaceristul Viorel Rusu (foto), denuntator in dosarul de trafic de influenta in care au fost trimisi in judecata fostii demnitari Gabriel Berca si Mihai Banu si Adrian Popescu, fost deputat PDL, au fost audiati in instanta si au explicat, pe rând, in versiune proprie, ce reprezentau cei 220.000 euro care ar fi intrat, conform rechizitoriului, in conturile lui Berca, Banu si ale PDL.
Dupa ce la un termen trecut, Mihai Banu si-a retras o parte din declaratiile date la urmarirea penala impotriva lui Berca si a sustinut ca nu a primit niciodata bani de la Rusu nici pentru el, nici pentru Berca, un martor important, audiat ieri in instanta, vine sa rastoarne aceste afirmatii.
Adrian Popescu, fost deputat PDL si prim-vicepresedinte al partidului, si-a inceput declaratia prin a pune accent pe faptul ca in Biroul Permanent al PDL se discuta doar despre „sponsorizari legale, nu despre bani negri”.
Pe parcurs, declaratia s-a schimbat, mai ales când judecatorul i-a reamintit ce a sustinut la urmarirea penala, respectiv acuzatiile la adresa lui Berca si Banu. Popescu a confirmat ca Rusu era un apropiat al partidului, sponsor principal in campania pentru alegerile locale din 2012, dar si in cea anterioara.
Adrian Popescu„Nu stiu cine a facut referire la SC Rustrans (administrata de Viorel Rusu, n.r.), se vehicula ca sponsor principal. S-a spus ca este posibil ca Rustrans sa sponsorizeze partidul, intrucât Viorel Rusu era un apropiat al partidului. Nu am date concrete, dar cred ca a sponsorizat si inainte de acea campanie. In legatura cu Rustrans au mai fost discutii ulterioare pentru ca nu veneau banii, din octombrie 2011 pâna in aprilie”, a declarat Adrian Popescu.
In ceea ce priveste lucrarea la scoala din Ardeoani, executata de o firma a afaceristului Viorel Rusu, pentru care se cerea insistent sa se intervina la Guvern in vederea alocarii de fonduri, Popescu arata ca problema era cunoscuta in PDL si ca cei doi inculpati i-au promis, intr-adevar, primarului din Ardeoani ca il vor ajuta sa obtina finantarea. „Primarul Victor Diaconu a cerut de mai multe ori sa fie ajutat sa obtina finantarea pentru a achita lucrarea facuta la scoala. Banu si Berca nu au avut o atitudine negativa si-i spuneau primarului ca or sa incerce sa-l ajute sa primeasca fondurile”, arata Adrian Popescu.
„Se certau in legatura cu banii. Berca intreba de ce nu vin banii”
Mihai BanuLa 270.000 euro a fost estimat necesarul financiar al PDL pentru campania electorala, dupa cum a mai declarat Popescu. „Banu se ocupa de necesarul financiar, era in fisa postului. Mihai Banu a spus ca cel mai bun sponsor este Rustrans. Si ca a luat legatura cu Rusu si ca acesta il asigura ca va da banii. Berca a fost de acord, de mai multe ori si-a aratat acordul legat de sumele date de Rustrans. La un moment dat chiar a fost o discutie intre Banu si Berca, la care a asistat si Constantin Scripat, pe un ton mai ridicat. Se certau in legatura cu banii. Ca nu vin banii. Berca intreba de ce nu vin banii”, explica Popescu.
Cu un efort mare de memorie, acesta a incercat sa-si „aminteasca” ce a declarat la urmarirea penala si, in final, dar cu mare greutate, a recunoscut ca este adevarat si si-a mentinut declaratia data: „Gabriel Berca ii reprosa lui Mihai Banu ca a luat bani de la Rusu si ca nu i-a adus pe toti la partid, iar Banu incerca sa-i justifice banii luati de la Rusu si modul de cheltuire a acestora. Atunci, Banu a spus ca a dat 30.000 de euro unei firme din Bucuresti pentru sondarea opiniei publice. Iar o alta suma ar fi fost data ca donatie la sediul central al PDL, dar nu stiu daca Banu a spus ce suma”, mai precizeaza Popescu.
El a povestit si despre o intâlnire intre el, Rusu si Banu, la un hotel din Bucuresti, in cadrul careia Banu l-a asigurat pe afaceristul denuntator ca va incerca sa-l ajute sa-si recupereze banii. De aici si concluzia acestuia ca Rusu, cunoscut ca sponsor fidel al partidului, nu a mai sponsorizat partidul si in 2012 „probabil pentru ca nu l-au ajutat sa-si obtina banii pentru lucrarea la scoala din Ardeoani”.
Gabriel Berca
„Prin Berca si Banu se exercita influenta”
Retinut la inceput, Popescu s-a dezlantuit pe parcursul audierii, iar acuzatiile lui au devenit tot mai grave: „Nu stiu daca Banu a luat bani de la Rusu. Dar, parerea mea este ca a luat.” De altfel, judecatorul i-a amintit ce a declarat la urmarirea penala când sustinea ca „este cert ca Banu Mihai a primit bani de la Rusu, dar nu stiu suma. Ma refer la banii necontabilizati, primiti fara documente, bani negri”, declaratie pe care si-a mentinut-o si a completat-o:
„Spun ca este cert pentru ca toata lumea vorbea despre asta.” Popescu a mai spus ca Berca si Banu erau cei care hotarau modul de cheltuire a sumelor, „atât cele primite prin mijloace legale, cât si asa-zisii bani negri”. In opinia lui, exista o legatura clara intre sponsorizarile lui Rusu si pretentiile sale ca Berca si Banu sa-l ajute si sa intervina la Guvern. „Rusu a insistat pe lânga Berca si Banu pentru a se interveni la Guvern. Prin Berca si Banu se exercita influenta pentru ca ei erau reprezentantii partidului. Insa, Banu nu putea singur sa rezolve problema. Aceasta problema putea fi rezolvata de presedintele partidului.(…) Berca a fost de acord cu solicitarea lui Rusu, in sensul ca se va implica personal in obtinerea finantarii”, a explicat Popescu.
„Nu stiu ce sume a dat Rusu, nici ca sponsorizari conforme cu legea, nici ca bani negri. Desi sunt prieten cu Rusu Viorel, niciodata nu mi-a spus daca le-a dat bani lui Berca si Banu pentru a interveni la Guvern. Apreciez ca sponsorizarea lui Rusu a fost oferita ca un favor si nu ca o conditionare.” – Adrian Popescu
„Banu nu ma chema ca sa ma vada, imi spunea ca viata este grea si ca Berca are nevoie de bani”
Aparitia lui Viorel Rusu in instanta nu a ramas neremarcata, mai ales ca afaceristul a devenit celebru prin recordul la denunturi. El a povestit cum a câstigat licitatia pentru lucrarea de la scoala din Ardeoani si cum, la un moment, lucrarile nu i-au mai fost platite, motiv pentru care s-a gândit sa le sisteze.
Dar, promisiunile primarului din Ardeoani si asigurarile date de Berca si Banu ca va primi banii cât mai repede l-ar fi convins sa continue lucrarile. Cum l-a asigurat Berca pe Rusu? Chiar in public. „La deschiderea anului scolar.
Expresia a fost: «Mai sunt si constructori cu suflet si, chiar daca nu si-au incasat banii, au terminat lucrarea si copiii pot invata intr-un nou sediu.» Exista inregistrari facute la acel moment festiv. M-a asigurat ca va face toate demersurile sa obtin finantarea. Nu mai stiu daca atunci, in public, sau personal. Banuiesc ca primarul din Ardeoani a mers la partid si ca i s-a promis sprijin. Eu am purtat discutii si personal cu Berca si Banu care mi-au promis ca vor incerca sa rezolve problema, ceea ce au si facut”, sustine Rusu, referindu-se la cele trei plati facute in decembrie 2010, de 200.000 lei, si in 2011 – una de 515.000 lei si alta de 200.000 lei.
„Banu m-a sunat la a doua plata si mi-a spus ca s-a aprobat transa. Am avut foarte multe intâlniri la Bucuresti. In fiecare marti, Banu ma chema la Bucuresti. Imi spunea ca miercurea este sedinta de Guvern si ca urmeaza sa-mi fie aprobate fondurile pentru acea investitie. Banu nu ma chema ca sa ma vada, imi spunea ca viata este grea si ca Berca are nevoie de bani. Sa aduc, acolo, 10-15.000 euro”, sunt acuzatiile lui Viorel Rusu. In total, spune acesta, i-ar fi dat lui Banu 270.000 euro, in mai multe transe.
„Problema banilor o discutam cu Banu, dar am discutat-o si cu Berca, dar acesta mi-a spus ca aceasta problema sa o discut cu Banu. Pâna la finalizarea investitiei si inaugurarea ei, in octombrie 2010, nu mi s-a cerut nicio suma de bani. Nu a fost niciodata vorba de nicio sponsorizare pentru partid. Banii erau pentru Banu si Berca. Si nu eu i-am oferit, ci mi-au fost ceruti de Banu”, a completat Rusu.
Denuntatorul a povestit si despre un tertip gândit de Banu pentru ca Rusu sa poata scoate si bani din firmele administrate. „I-am spus ca nu mai am bani personali si atunci mi-a spus sa-i dau din firma. Banu a venit cu solutia prin care sa scot bani din firma. Mi-a propus sa-mi vânda 1 ha de teren si eu i-am spus ca bate la ochi suma – 35.000 euro, dar atâta avea el nevoie. Nu stiu nimic despre acel teren, nu l-am vazut si nu am avut intentia sa-l cumpar”, a mai precizat Rusu.
Subiectul insa a ramas in aer, pentru ca audierea a trebuit intrerupta, chiar in momentul in care avocata lui Banu ii adresa lui Rusu intrebari. Denuntatorul s-a plâns ca i-a scazut glicemia si ca nu se simte bine. Audierea lui si a altor martori va fi reluata la termenul din 19 noiembrie.
Efectul „Colectiv”, o mai mare responsabilitate, mai multa precautie sau toate la un loc au stat la baza unei decizii ferme luate de conducerea Casei de Cultura „Vasile Alecsandri” Bacau: balurile bobocilor programate sa se desfasoare in aceasta institutie au fost amânate.
„Sa se inteleaga de la inceput. Casa de Cultura nu e inchisa, ci pur si simplu am decis sa nu mai organizam, deocamdata, niciun spectacol. In contextul actual din tara, urmare a nefericitului eveniment din Capitala, am cerut un recontrol de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta pe tot ce inseamna avize psi – prevenire si stingere a incendiilor.
Controlul a avut loc si au aparut niste inadvertente in contextul intregii cladiri, dar nu si la nivel de sala mare si scena. Iar avizul se da pe intreaga unitate, asa ca, pentru siguranta, pentru a evita absolut orice eveniment nedorit, am decis sa amânam aceste baluri”, a declarat Gheorghe Huluta, directorul Casa de Cultura Bacau
El a explicat ca niciodata nu s-a pus problema ca in interiorul cladirii sa existe vreun risc pentru spectatori, personal sau cei care evolueaza pe scena.
Sunt asigurate stingatoare, usi de evacuare, exista chiar o cortina de fier la nivelul scenei, care in caz de incendiu ar izola efectiv spatiul (cortina de care putini stiu), sunt circuite functionale, sala nu are in interior materiale inflamabile, dar au aparut situatii neprevazute la nivelul unor anexe.
„Insa toate problemele sunt rezolvabile. Speram ca intr-o luna sa le refacem si sa obtinem noua autorizatie”, a mai spus Huluta.
In acest context au fost amânate (pentru luna ianuarie a anului viitor), deocamdata, balurile bobocilor de la Colegiul Tehnic „N.V.Karpen” (programat pentru joi, 12 noiembrie) si de la Colegiul „Henri Coanda” (din 13 noiembrie), dar si cele de la Economic si Pedagogic (anuntate pentru saptamâna viitoare). Cladirea Casei de Cultura Bacau a fost ridicata in 1965.
Sucursala din Bacau a CN „Loteria Româna” a ramas fara conducere, dupa ce fostul director al institutiei, Lucian Antoniu (foto), a fost scos la pensie. Neoficial, am aflat ca actuala administratie a companiei nationale nu a fost de acord cu prelungirea mandatului fostului director, desi in tara se pare ca mai sunt cazuri de sefi cu vârsta peste nivelul de pensionare.
Din pacate, fostul director a refuzat elegant sa ofere detalii privind acest subiect. Cert este ca, nici pâna in prezent, administratia de la Bucuresti a companiei nationale nu a anuntat scoaterea la concurs a locului de conducere ramas vacant. Prin urmare, atributiile de conducere au fost transferate, temporar, directorului sucursalei „Loteria Româna” din judetul Neamt, Vasile Nechita.
Acesta va raspunde de bunul mers al activitatii sucursalei bacauane pâna la momentul organizarii concursului pentru postul de manager al institutiei din Bacau. Lucian Antoniu, nascut in Slatina, judetul Olt, este cibernetician de profesie si, din 2004 si pâna in acest an, a ocupat functia de director al sucursalei „Loteria Româna”, Bacau.
Organizatia umanitara Lions Club Sfântul Gheorghe Bacau a implinit opt ani de activitate, moment marcat luni, 9 noiembrie, la Centrul de cultura “George Apostu”. Presedintele in functie al Lions Club Sfântul Gheorghe, Ioan Catana, a prezentat principalele realizari ale membrilor clubului in aceasta perioada, sub deviza We Serve! Au fost prezenti presedinti si pas presedinti ai Lions Club Sfântul Gheorghe si Lions Club Moldova, pas guvernatori si fosti membri, cât si invitati de la cluburile din Vaslui si Bârlad.
Un moment emotionant al intâlnirii de marti seara l-a reprezentat sarbatorirea decanului de vârsta al lionistilor din România, prof. Ioan Micu, alias Tata Pac, dupa cum este cunoscut de toata lumea, cu ocazia implinirii vârstei de 85 de ani, fondator al lionismului bacauan. Tata Pac s-a nascut la 2 noiembrie 1930 la P. Neamt, a urmat Facultatea de Matematica-Fizica la Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, apoi facultatea de Istorie-Geografie a universitatii bacauane.
Intreaga viata este demna de un roman: profesor, pedagog, inspector si sef al Sectiei de invatamânt, director al Bibiliotecii Regiunii Bacau, vicepresedinte al Comitetului de Cultura, director al BJATM si ICS Alimentara. Concomitent a indeplinit mai multe functii obstesti, cum ar fi cea de presedinte al Clubului Stiinta, in perioada de glorie a echipei de handbal, iar dupa pensionare, in 1992, a lucrat sapte ani la societatea Desteptarea. Filatelist impatimit inca din vremea studentiei, a reusit sa-si realizeze o importanta colectie de materiale filatelice, devenind apoi membru si presedinte al Asociatiei Filatelice „Grigore Pascu” Bacau.
A organizat de-a lungul anilor zeci de expozitii filatelice judetene, regionale, nationale si internationale, a organizat si coordonat realizarea unui imens numar de materiale filatelice despre Bacau, facând parte din numeroase organisme de conducere ale Federatiei Nationale de Filatelie. „Cu o putere uriasa de munca, cu tactul sau devenit proverbial, Tata Pac a reusit ca in anii 1980 – 2000 sa faca din Bacau cea de-a doua capitala a filateliei românesti. Drept recunoastere a activitatii sale, in anul 1999, Federatia si Posta Româna i-au dedicat un plic postal, cu ilustratia si timbrul fiscal cu imaginea sa, distribuit in mii de exemplare, fiind primul filatelist român in viata caruia i s-a atribuit aceasta onoare”, a spus presedintele Lions Club Sfântul Gheorghe, Ioan Catana.
Ca lionist a initiat si organizat diferite activitati, atât la nivelul clubului bacauan, cât si la nivelul Districtului 124 România. „Tata Pac, a spus Ioan Mocanu, pas presedinte Lions Club Moldova, si-a dedicat toata viata semenilor sai, de la el am invatat toti câte ceva, cu el am inceput lionismul in Bacau, a reusit sa modeleze caractere, fiind mereu printre noi, de aceea ma bucur sa-i fiu alaturi si la aceasta frumoasa aniversare.” O surpriza placuta, foarte apreciata de cei prezenti, dar mai ales de sarbatorit, a fost sosirea, de la Brasov, a Presedintelui Districtului 124 România, David Istvan, care, in aplauzele asistentei, i-a acordat prof. Ioan Micu cea mai inalta distinctie a Fundatiei Lions Club Internatioanl – „Melvin Jones Fellow” (intemeietorul lionismului), pentru contributia de exceptie la promovarea ideilor lionismului in România.
„N-am cuvinte sa va multumesc pentru aceste momente daruite mie, va iubesc pe toti ca pe copiii mei. 85 de ani au trecut repede. Am avut bucurii, am avut necazuri, mi-am trait viata cu demnitate si am pus-o in slujba comunitatii. Multumesc lui Dumnezeu ca mi-am realizat visul, iar daca mai aveti nevoie de mine, eu sunt aici”, a spus sarbatoritul, Tata Pac, alias Ioan Micu, cu bratul plin de flori, in timp ce prietenii i-au cântat La multi ani!
In prima sesiune anuala a PNDR 2020, incheiata luna trecuta, femierii din judetul Bacau au solicitat aproape 12,5 milioane de euro prin cele 131 de proiecte depuse la Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR). Situatie multumitoare, in conditiile in care primele sesiuni anuale de primire a proiectelor de finantare au fost deschise începând cu 25 martie 2015, când a demarat primirea de proiecte pentru Submasura 6.1, Submasura 4.1 si Submasura 19.1.
Cert este ca, la nivelul judetului, cele mai multe cereri de finantare – 80 – au fost depuse pentru Submasura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maximum 50.000 de euro. Valoarea totala nerambursabila pentru toate proiectele depuse de bacauani prin aceasta submasura s-a apropiat de 3,3 milioane de euro. Interesati s-au mai aratat bacauanii si pentru Submasura 6.4 „Investitii în crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”, unde, desi a fost deschisa abia pe 14 iulie 2015, au reusit sa depuna dosarele on-line, pe www.afir.info, nu mai putin de 22 de bacauani (valoarea totala eligibila – peste 3,7 milioane de euro).
La Submasura 4.1 „Investitii în exploatatii agricole”, AFIR a mai primit alte 11 proiecte, cu o valoare totala eligibila de aproape 2,7 milioane de euro. O alta Submasura din noul PNDR la care au subscris bacauanii este 6.2 „Sprijin pentru înfiintarea de activitati neagricole în zone rurale”, capitol unde s-au inregistrat nu mai putin de 14 dosare, in conditiile in care lansarea apelului de primire a cererilor de finantare s-a facut abia in vara.
Investitiile în fermele mici au continuat si în actuala perioada de programare, pentru Submasura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” fiind depuse la sediul Oficiului Judetean al AFIR Bacau 2 proiecte. Mai retinem si Submasura 19.1 „Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala” la care au fost primite 6 cereri de finantare conforme, în valoare totala de aproape 100.000 de euro. „Cererile de finantare pentru proiectele din sectorul pomicol presupun un timp mai îndelungat de pregatire, având în vedere necesitatea eliberarii unor avize si documente suplimentare (autorizatia de plantare, proiect tehnic de plantare etc.), situatie reflectata si de numarul mic de proiecte depuse prin submasurile de finantare dedicate acestui sector”, au aratat reprezentantii AFIR.
Astfel, pentru Submasura 4.1a „Investitii în exploatatii pomicole”, la nivelul judetului Bacau, s-a depus doar o singura cerere de finantare, cu o valoare nerambursabila de peste 870.000 de euro. La fel si la proiectele ce vizeaza infrastructura agricola, capitol unde pentru Submasura 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” a fost depusa tot o singura cerere de finantare, în valoare totala nerambursabila depaseste 985.000 de euro.
In jur de 2.000 de onesteni l-au condus marti, pe ultimul drum pe Ionut Maior, a carui viata s-a oprit la doar 27 de ani, in urma tragediei de la Clubul Colectiv din Bucuresti. Din seara de 30 octombrie, de când s-a intâmplat aceasta nenorocire locuitorii din Onesti s-au interesat mereu de starea de sanatate a acestui tânar, cunoscut in municipiul de pe Trotus, sperând ca va trece peste aceasta incercare.
Un impresionant sobor de preoti au savârsit slujba de inmormântare si au fost aduse zeci de coroane si jerbe de flori, una dintre acestea fiind de la Presedintia României. Pe ultimul drum, Ionut a fost salutat de câtiva motociclisti, iar la Colegiul National „Grigore Moisil”, pe care Ionut Maior l-a absolvit cu una din cele mai mari medii la examenul de bacalaureat, elevii si profesorii au adus candele si au pastrat momente de reculegere in memoria celui disparut.
Miercuri, bacauanca Andra Elena Toader (30 ani), care a murit in urma aceluiasi incendiu, dupa mai multe zile de suferinta, va fi inmormântata la Cimitirul Sarata. Starea Andrei a fost critica de la inceput, iar sâmbata, organismul ei a cedat. Pâna acum, Bacaul a pierdut patru tineri in tragedia de la Bucuresti.
Andrei Mocanu, 19 ani, este „cel mai activ voluntar al lunii septembrie”. In carul campaniei Best Beehaviour, care face parte din proiectul “strONG”, organizatiile din judetul Bacau au facut nominalizari pentru titlul de cel mai activ voluntar al lunii septembrie, dupa care utilizatorii platformei ww.beestrong.ro si-au votat preferatul.
Nominalizatii au fost: Alexandra Casaneanu – Crucea Roșie, Andrei Mocanu – Asociatia „Un Zâmbet” Bacau, Vasile Spatariu – Grupul Informal Zemes, Radu Bâlc – Asociatia Elevilor din Bacau si Bianca Dumitru – Asociatia “Exista O Sansa” din Buhusi.
„Cele mai multe voturi (223) a reusit sa le strânga Andrei Mocanu, propus pentru energia, forta de munca si determinarea prin care a format un grup bine inchegat de voluntari dedicati, de oameni de calitate, gata sa produca o schimbare in cadrul comunitatii”, arata Teodora Damoc, manager de proiect.
Alexandra Casaneanu s-a clasat pe locul al II-lea cu 214 de voturi, fiind nominalizata pentru spiritul de lider, adaptabilitatea, pasiunea de a lucra cu si pentru oameni. Andrei Mocanu a fost premiat cu un e-book.
In urma articolului din Desteptarea, de ieri, in care relatam tensiunile de la Liceul „Spiru Haret” Moinesti, politistii din localitate i-au luat marti, la intrebari, pe unii elevi, insa in absenta parintilor.
Se pare ca tensiunile din Liceul „Spiru Haret” Moinesti continua. Am scris in editia de ieri de anumite probleme care exista intre conducerea unitatii de invatamânt si o parte dintre elevi, tensiuni care au pornit de la niste discutii in contradictoriu legate de purtarea uniformei scolare. Totul a degenerat, iar Asociatia Elevilor din Bacau si Consiliul National al Elevilor au cerut demisia de onoare a directorului liceului, prof. Adriana Cazanel.
Urmare a acestui articol, Politia de Proximitate din Moinesti s-a sesizat si ieri s-a deplasat la Liceul „S.Haret”, unde a anchetat anumiti elevi. Inspectorul principal Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, a precizat ca acest control a vizat strict ordinea si linistea in zona arondata politistilor de proximitate si detensionarea unei situatii care ar fi putut degenera.
„Au fost trei politisti care au vrut sa lamureasca situatia. Nu s-a ajuns la nicio concluzie. La sfârsitul discutiei s-a intocmit, de catre un agent de politie, un proces verbal pe care a trebuit sa-l semnez, ca reprezentat al elevilor. Nu stiu scopul exact. Ei spun ca nu au gasit nimic la fata locului, dar exista foarte multa tensiune aici, in liceu. Ne deranjeaza multe lucruri, dar si atitudinea recalcitranta a doamnei director. Când au venit politistii am fost chemati in biroul doamnei director adjunct, profesor Lorina Lazarica. Doamna director adjunct a iesit din cabinet, iar pe doamna director general nu am vazut-o”, a precizat unul dintre elevii anchetati de politisti.
Un demers legal?
Aceasta ancheta ridica insa multe semne de intrebare. De ce? In primul rând, elevii anchetati sunt minori, au numai 17 ani. Cum s-a facut aceasta ancheta fara ca parintii lor sau tutorii legali si directiunea scolii sa fie de fata, dupa cum au sustinut elevii („Am fost doar noi si domnii politisti”)?
Este legal sa se procedeze asa? „Pe acel proces verbal semnatura data de elevi a fost strict pentru confirmarea ca cele scrise sunt si adevarate: ca uniforma scolara in liceu a fost ceruta de parinti si ca, la un moment dat, s-a vorbit despre un contract de confidentialitate intre elevi si conducerea scolii, dar fara a se impune acest lucru. Practic pentru asta au semnat ei”, a explicat reprezentantul IPJ Bacau, inspector princ. Narcisa Butnaru.
Mai mult, procesul verbal semnat nu a fost dat, intr-un exemplar, si elevilor anchetati, ci doar a fost indosariat in arhiva liceului. Conducerea scolii nu a putut fi contactata (nu a raspuns la telefon, in ciuda apelurilor noastre repetate), pentru a prezenta un punct de vedere si cu privire la aceasta ancheta a politistilor din scoala pe care o manageriaza.
„Daca nu sunt prezenti parintii, tutorii sau alti reprezentanti legali ai copilului minor, autoritatile sunt obligate sa solicite Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) un specialist, adica un psiholog sau un asistent social. Solicitarea se poate face si verbal, la 983 – Telefonul Copilului”, a declarat Marian Vatamanescu, purtatorul de cuvânt al DGASPC Bacau.
Toate scolile, liceele si colegiile din Bacau au primit o circulara de la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau prin care se cere luarea unor masuri suplimentare in vederea sigurantei elevilor si a personalului din cadrul unitatilor de invatamânt preuniversitar de stat.
Concret, se impune ocuparea posturilor vacante in cadrul institutiilor de invatamânt cu muncitori calificati ce vor avea in atributii intretinerea si operarea centralelor termice pe combustibil solid, lichid sau gazos.
Totodata, se cere redistribuirea posturilor vacante intre unitatile de invatamânt pentru cazurile in care unele unitati scolare nu dispun de posturi vacante de muncitori.
In paralel, se solicita efectuarea de cursuri si calificari pentru personalul cu atributii in operarea centralelor termice, in vederea autorizarii acestor persoane si obtinerea autorizatiei ISCIR (Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat), acolo unde nu exista. Costul acestor cursuri de pregatire / autorizare a personalului va fi suportat de angajator (in speta scoala) din fondurile alocate, din sumele defalcate din TVA / finantarea de baza. Adresa ISJ este semnata si de directorul general al Ministerului Educatiei, Corina Marin.
Va relatam, in paginile cotidianului nostru, zilele trecute, ca gardul Parcului Cancicov a fost darâmat. Autoritatile au promis ca vor reamenaja intrarea pentru a crea o altfel de imagine asupra spatiului. Directia de Servicii Publice a executat lucrarile in regie proprie si se vede. Dalele au fost rearanjate cum s-a nimerit si malul s-a fixat cu niste nisip.
Gardul a disparut, dar deocamdata nu s-a pus nimic in loc, asa ca pentru cei care vad pentru prima data parcul pare ca e „dezbracat”.
De altfel, nici bacauanii care trec zilnic pe acolo nu stiu ce sa creada despre aceasta schimbare. Unora le place spatiul deschis, altii ar dori ca parcul cel mai mare al orasului sa aiba o intrare pe masura, asa cum a fost ea gândita la momentul la care acesta a fost construit.
Arhitectul Constantin Amâiei, cel care si-a pus semnatura pe numeroase proiecte urbanistice, sustine ca este pentru deschiderea spatiilor verzi spre spatiul public. Totusi, „ar trebui revizuita zona care delimiteaza intrarea si bulevardul. Se poate pune un gard viu, flori, de altfel e si o regula urbanistica sa existe o demarcatie”, a explicat arhitectul.
Cum arata intrarea in parc
Directorul Directiei de Servicii Publice sustine ca zona va ramâne exact asa. „Categoric nu vom pune acolo un gard viu. Vom pune gazon si am pregatit niste aranjamente florale pentru zona din jurul fântânii si am toaletat arborii”, arata Gabriel Gritcu. Coloanele vor ramâne neatinse, urmând sa fie reconditionate anul viitor, probabil tot cu eforturi proprii.
De altfel, darâmarea gardului s-a facut in regie proprie, singura cheltuiala fiind cele 4 ore in care a functionat buldoexcavatorul.
Demersul institutiei nu este de data recenta. Inca de anul trecut s-a trecut la scoaterea gardurilor din fier care ingradeau Parcul Trandafirilor, la fel ca si din alte locuri unde acestea erau amplasate, cu scopul declarat de a deschide spatiul public.
Acestea vor fi valorificate, dupa cum au mai spus reprezentantii directiei, in prezent fiind depozitate la sediu.
In plus, cam tot ce inseamna gard viu a fost eliminat.
Parcul Cancicov are o suprafata de circa 24 hectare. Sistematizarea sa a inceput in 1935,fiind realizata de arhitectul peisagist Eduard Pinard. In 1938 este emis Decretul regal de infiintare al Parcului Carol. Dupa Revolutie, a fost redenumit, primind numele familiei Cancicov, care a donat terenul.
Un profesor mi-a povestit ca la cursul de educatie antreprenoriala pe care-l gestioneaza solicita de la cursanti propuneri de teme care ar putea prezenta interes pentru ei. Unul dintre acestia i-a propus sa-si centreze discursul pe tema mecanismelor infractiunilor economice de succes.
Mai pragmatic, tinându-i isonul, un altul l-a intrebat de ce nu publica, pornind de la interesanta experienta mioritica, un manual al infractorului incepator, un fel de abc al coruptiei criminale, care, adaptat, ar avea cautare chiar si prin gradinitele patriei.
Ideea este foarte interesanta. Cred ca un asemenea manual ar deveni best-seller-ul mioritic al inceputului de mileniu. Posibilii autori sunt câta frunza si iarba…
Prin universitatile noastre, de pilda – de stat si private – predau, la facultatile de stiinte economice si la cele in care este studiat dreptul, profesionisti ai unor practici care ar putea sa-i entuziasmeze pe cei care doresc sa se initieze in fascinatul univers al spalarii de bani, evaziunii fiscale, delapidarii, falsificarii documentelor etc.
Unii dintre acestia au trecut chiar si pe la domnescul beci, altii au dosare penale in instanta. Ce mai tura-vura: se bucura de aprecierea procurorilor care nu inceteaza sa ne uimeasca, povestindu-ne despre tehnicile infractionale inventate de catre acestia.
O alta resursa umana de calitate care ar putea oferi autori de exceptie pentru variante ale manualului infractorului incepator ar putea fi guvernantii, multi dintre primarii postdecembristi etc Dupa cum se stie, la aceasta categorie detinem titlul de campioni mondiali la condamnati si cercetati penal. Si, in sfârsit, ca potentiali autori de prestigiu pentru genul de manual amintit, gasim in puscariile noastre indivizi care reprezinta toate categoriile lumpenului nostru infractional.
De ce sa se cazneasca bietii gratisti cu publicarea unor volume in care-si tradeaza aptitudinile de analfabeti, daca au varianta unei afirmari aplaudate chiar in domeniul pentru care au primit, de la instante, patalamale de excelenta infractionala? Ar avea si avantajul ca nimeni nu le-ar contesta autoritatea in materie.
Pasionat de teoria conspiratiei, românul vede comploturi peste tot, cauta vinovati pentru tragedii, ii identifica, se repede asupra lor apoi se razgândeste si se repede asupra altora.
Lipsindu-i elemente esentiale din educatia de baza, românul nu reuseste, insa, sa traga singur o concluzie si este prostit cu usurinta. Cazul tragediei de la Colectiv este definitoriu: in ciuda faptului ca vina apartine celor care detin clubul si care au organizat evenimentul, permitând, de dragul profitului, sa intre 400 de persoane intr-un spatiu care permitea prezenta a doar 80, lumea s-a repezit sa dea vina pe Guvern.
Nu discutam maniera in care s-au tras sforile pentru acest lucru; discutam doar faptul ca, daca publicul ar fi avut puterea de a judeca la rece lucrurile, poate nu ar fi cazut in capcana manipularii. In al doilea rând, si aici e problema mai grava, este problema culpabilizarii salvatorilor si a cadrelor medicale.
In ciuda faptului ca, desi suntem departe de a fi o societate functionala, serviciile de urgenta au reusit sa intervina in timp util, desi au avut de intâmpinat multe piedici. Asta n-a fost de ajuns; s-au gasit o multime de insi care au incercat sa plateasca niste polite si au inventat o „interventie – dezastru”.
Ulterior, o seama de persoane fara pregatire sau experienta medicala au inceput sa acuze medicii ca nu ingrijesc pacientii ca lumea si se impotrivesc transferului acestora la spitale din afara tarii pentru a-si masca incompetenta.
Cel putin trei pacienti au murit in timpul transferului, dar asta nu i-a convins pe respectivii ca starea ranitilor nu permite transportul acestora.
A venit seful sectiei de arsi de la Spitalul Universitar din Bordeaux – intâmplator, un român – si a spus ca nicaieri in alta parte ranitii nu ar fi fost tratati mai bine decât au fost tratati la Bucuresti; n-a convins conspirationistii care o tin danga-langa cu acuzatiile.
Problema nu este ca exista aceste teorii, problema este ca românii, lipsiti de spirit critic si analitic, le iau de bune, fara sa-si puna intrebari si reactioneaza pe baza acestor informatii. Iar asta inseamna o mare vulnerabilitate la nivel national deoarece forte externe se folosesc de acest lucru pentru a-si atinge obiectivele.
La data de 9 noiembrie a.c., în jurul orei 21.00, polițiștii au efectuat cercetări cu privire la producerea unui accident rutier, pe DN 12A , în localitataea Dofteana.
Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un localnic de 37 de ani, care conducea un autoturism în localitatea Dofteana, a intrat în coliziune cu un cal aflat pe carosabil, după care vehiculul a părăsit partea carosabilă.
În urma evenimentului rutier conducătorul auto a fost transportat la Spitalul Orașului Comăneşti, unde ulterior acesta a decedat.
De asemenea, s-a înregistrat decesul cabalinei.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
O avarie de mari dimensiuni ii lasa pe bacauani fara caldura.
Conducerea Thermoenergy a emis un comunicat de presa in care anunta ca in perioada 11.11.2015, ora 6.00 si pâna pe 12.11.2015, ora 15, se va sista furnizarea agentului termic pentru incalzire si apa calda.
Vor fi direct afectati bacauanii care locuiesc in zonele Republicii, Centru, Garii, Energiei, Mioritei, Bistrita Lac si Nord si sunt racordati la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic. “Vor fi inchise punctele termice: 30, 31, 16, 9, 11, 79, 94, 69, 95, 96, 97, 84, 151, 152, 153, 42, 45, 115, 43, 41, 40, 58, 64, 61, 62 si 63”, precizeaza Radu Cristian Palade, director general Thermoenergy Group SA Bacau.
Primele semne de ingrijorare au venit deja de la consumatorii alimentati cu agent termic de PT 9. O data cu lasarea serii, locatarii au inceput sa bata din usa in usa si sa-si intrebe vecinii daca au caldura in calorifere.
Acestea erau reci, desi furnizorul de agent termic anunta ca sisteaza caldura incepând cu dimineata zilei de 11 noiembrie.
Pregătirea medicilor și atenția pe care aceștia au acordat-o persoanelor rănite în incendiu au fost exemplare, iar o tragedie de amploarea celei din clubul Colectiv impune cooperarea între țările europene, a declarat dr. Sarah Pape, consultant în chirurgie plastică și arsuri din New Castle, într-un interviu pentru Departamentul pentru Situații de Urgență.
„Cred că am văzut cel puțin 50 de pacienți în această perioadă și am apreciat că nivelul de îngrijire a fost foarte bun, că nivelul echipamentului medical disponibil s-a ridicat la nivelul la care m-am așteptat pentru aceste grave afecțiuni ale pacienților. De fapt, am fost chiar plăcut surprinsă că a fost suficient echipament pentru toți acești pacienți, având în vedere numărul lor. Cât privește pregătirea medicilor și atenția pe care aceștia au acordat-o au fost, fără excepție, exemplare și cred că este un calificativ grozav pentru țara dumneavoastră și pentru profesioniștii din domeniul medical din România: calitatea medicilor pe care am întâlnit-o”, a spus doctorul, conform interviului publicat pe pagina de Facebook a Departamentului pentru Situații de Urgență.
Dr. Sarah Pape, care este consultat în arsuri de 20 de ani, a precizat că a vizitat trei spitale bucureștene în care au fost internați răniți de la clubul Colectiv, dar că a discutat cu colegi din mai multe țări europene care au vizitat și celelalte spitale, iar aceștia i-au împărtășit punctul de vedere.
Ea a subliniat că transferul pacienților cu arsuri grave reprezintă întotdeauna o provocare, chiar și atunci când aceștia trebuie mutați din secție în sala de operație.
„Să-i urcăm în ambulanțe și să-i transportăm la spitalele din oraș poate fi, de asemenea, foarte dificil. Sunt situații când transferul este foarte probabil să devină o problemă și sunt situații când este mai puțin probabil să devină o problemă. Ceea ce avem nevoie este să cunoaștem fiecare pacient în parte și să îl urmărim o perioadă de câteva ore sau zile și apoi să alegem cel mai bun moment, pe care nu-l putem anticipa. Din ceea ce am văzut la pacienții pe care i-am vizitat, atât eu, cât și colegii mei din celelalte țări, cred că unii dintre pacienții pe care i-am văzut sunt în siguranță pentru a fi transferați în acest moment, iar alții dintre ei nu puteau fi transferați în siguranță prea curând. Aceștia, primind îngrijiri adecvate în această perioadă de așteptare într-un singur loc, își vor îmbunătăți starea și vor fi în punctul în care vor putea fi transferați în siguranță”, a precizat ea.
Totodată, medicul a opinat că, dacă această tragedie s-ar fi întâmplat în oricare altă țară europeană, statul respectiv ar fi „apreciat dificil” să rezolve situația strict la nivel intern.
Pregătirea medicilor și atenția pe care au acordat-o răniților din clubul #Colectiv au fost exemplare, spune dr. Sarah Pape, medic britanic specialist în chirurgie plastică și arsuri. "Cred că este un calificativ grozav pentru țara dumneavoastră și pentru profesioniștii din domeniul medical din România", a mai declarat dr. Pape într-un interviu pentru Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
„Cred că o tragedie de asemenea amploare ar impune cooperarea între țările europene, ceea ce s-a și întâmplat în cazul de față. Știu că în orașul meu nu m-aș descurca fără sprijinul primit din partea colegilor din țară și mă îndoiesc că țara mea ar face față fără sprijin din partea celorlalte țări din Europa în cazul unei situații de asemenea amploare. Acesta este un aspect la care toate țările europene ar trebui să se gândească în săptămânile și lunile care vor veni, va trebui să avem în vedere ceea ce am învățat și ceea ce a fost făcut foarte bine, precum și ceea ce ar trebui să se facă în celelalte țări dacă un astfel de eveniment s-ar produce acolo”, a mai spus dr. Sarah Pape.
