– la aceasta intrebare raspunde economistul Marcel Bulinschi, presedintele Filialei CECCAR Bacau
Noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prevede, intre altele, reducerea cotei generale a taxei pe valoarea adaugata (TVA) de la 24 la 20%, dar si la medicamente, la tarifele hoteliere, la alimente, la furnizarea de apa, în restaurante si la catering la 9%, în cinematografe si muzee, la livrarile de carti, manuale, ziare si reviste, la evenimente sportive si culturale la 5%. Se va resimti acest lucru si în buzunarele românilor? La aceasta intrebare incearca sa raspunda economistii, analistii domeniilor fiscal si financiar. Cu mici exceptii, opiniile aproape coincid. Pentru ziarul Desteptarea, a comentat efectele posibile ale masurilor luate de Guvern presedintele Filialei Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România (CECCAR), economistul Marcel Bulinschi, un recunoscut specialist in domeniu, cu o mare experienta profesionala.
– Toti oamenii, domnule presedinte, atunci când aud de reducerea unor taxe si a unor impozite se gândesc la mai bine: la preturi si tarife mai mici, la salarii mai mari, la mai multe locuri de munca. Pentru a nu mai spune ca si statul isi face socotelile lui. Ce impact va avea, in urmatoarea perioada, reducerea TVA asupra preturilor bunurilor si serviciilor? Se va resimti semnificativ în buzunarele consumatorilor? Unele produse se vor ieftini mai mult decât altele?
– Sa spunem din capul locului: masurile luate sunt binevenite. Cota de TVA de 24% era printre cele mai mari din Uniunea Europeana. Reducerea cotei de TVA de la 24 la 20% ar putea sa aiba efecte pozitive atât în ceea ce priveste gradul de colectare a taxelor si impozitelor, cât si de stimulare a consumului. Cât priveste aspectul legat de diminuarea preturilor si masura în care aceasta se va regasi sau nu si la nivelul produselor, în acest moment este inca dificil de estimat în cifre concrete. Dar, sigur cred ca se vor vedea clar efecte vizavi de piata neagra, de evazionisti, pentru care tentatia este sporita atunci când cotele de impozitare si taxare sunt mai mari. Acum pot face un pas inapoi.
– Cum vor reactiona, insa, comerciantii, dar si producatorii, pentru ca si ei fabrica ceva pentru a vinde?
– Când taxele si impozitele sunt mai mici normal ca apare o relaxare fiscala. Atunci se analizeaza reducerea pretului cu amanuntul la consumatorul final, care practic el plateste, in final, TVA-ul. Reducerea TVA de la 24 la 20%, apoi la 19%, din 2017, ar duce teoretic la reducerea preturilor, dar la noi este foarte greu de anticipat ce se va intâmpla. E posibil sa nu vedem reduceri, pentru ca TVA se reduce cu 4%, dar se majoreaza profitul comerciantului tot cu atât. Daca pretul cu amanuntul este, de exemplu, 124 de lei, din care 24 de lei sunt TVA, la reducerea acestei taxe la 20% pretul ar trebui sa fie 120 de lei. Dar daca se pastreaza tot nivelul de 124 de lei pe eticheta, inseamna ca diferenta de 4 lei s-a dus in alta parte, in speta in profit. Exista chiar riscul de a iesi din piata cu unele produse, daca nu afisezi reducerile de preturi, dupa scaderea TVA. Cine nu afiseaza asemenea reduceri isi poate pierde clientii. Ba, s-a constatat ca unii comercianti au marit preturile inainte, pentru a avea de unde reduce si a ajunge tot la nivelul de pâna atunci.
– N-ar trebui sa fie reglementari legale care sa oblige reducerea preturilor daca statul practica o reducere a impozitelor si taxelor?
– Legea nu poate obliga un comerciant sa reduca automat preturile, pentru ca suntem in economia de piata, unde cererea si oferta fac preturile. Nu poti incorseta activitatea comerciala. De aceea, chiar cu reducerea taxei, preturile pot fi si mai mari decât pâna atunci. A! Daca te prinde ca ai dedus nelegal TVA-ul, atunci esti pasibil de pedeapsa. Daca in luna ianuarie, de pilda, vei deduce un TVA tot de 24%, cazi in greseala.
– Ce va câstiga statul aplicând noile masuri fiscale?
– Când a fost redus, recent, TVA-ul la 9% la alimente, a crescut cifra de afaceri. A crescut deverul, au crescut vânzarile si atunci s-a colectat mai bine si TVA-ul (care este o problema, in conditiile in care inca nu avem un mecanism de colectare bine pus la punct). Cresterea consumului final poate duce la cresterea sumelor adunate la bugetul statului. Iata, deci, sporesc veniturile bugetare din TVA, in conditiile in care tocmai s-a constatat ca 14% din PIB este grevat chiar de evaziunea fiscala. Din care 8,6% reprezinta TVA-ul care nu ajunge la buget. TVA este un impozit indirect, cu mare importanta la crearea bugetului de stat. Reducerea cotei standard de TVA poate avea ca efect o crestere a încasarilor bugetare, atât prin descurajarea economiei „la negru”, cât si prin cresterea consumului, datorata majorarii veniturilor consumatorilor.
Neintrarea in legalitate a riscuri
– Ce masuri trebuie sa ia agentii economici pentru a nu întâmpina probleme? De exemplu, ce se va întâmpla cu tranzactiile sau cu operatiunile în desfasurare? Trebuie sa actualizeze programele informatice, casele de marcat si programele de contabilitate?
– Pentru a nu întâmpina probleme, consider ca agentii economici trebuie sa aiba în vedere respectarea întocmai a prevederilor legale, la data efectuarii tranzactiilor, cu privire la recalcularea, de exemplu, a avansurilor, respectiv prin aplicarea noii cote de TVA de 20%. Toate modificarile trebuie implementate în sistemele IT utilizate de prestatorii serviciilor financiar contabile. Societatile comerciale trebuie sa se asigure ca programele de contabilitate si casele de marcat respecta noile prevederi legale, fiind necesara actualizarea acestora, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Am trecut pe la câtiva agenti economici, care deja se preocupau de case de marcat adaptate noilor reglementari. Trebuie aplicate unele solutii informatice, dar care inseamna costuri suplimentare.
– Ce risca, insa, agentii economici care nu sunt în legalitate de la începutul acestui an?
– La agentii economici care nu intra în legalitate, vor aparea o serie de riscuri, dupa cum urmeaza:
a) posibilitatea de nedeductibilitate fiscala a TVA;
b) risc de dobânda si penalitati în cazul necolectarii cotei corecte de TVA;
c) riscul unor costuri sporite cu adaptarea programelor informatice în situatia în care implementarea se realizeaza prea târziu ;
d) riscul pierderii de clienti în masura în care listele de preturi nu se actualizeza în timp util;
e) riscul de litigii în masura în care prevederile TVA sunt neclare în contractele cu clientii.
– TVA-ul se reduce, la 9%, si la consumul de apa. Ce efect credeti ca va avea in sistemul de irigatii?
– Sigur ca aceasta masura poate fi de un real folos pentru agricultura, pentru irigatii. Pentru a se repune, însa, în functiune sistemul de irigatii sunt necesare importante investitii. Pentru relansarea sistemului de irigatii, insa, este nevoie de investitii serioase. Nu e de ajuns doar scaderea TVA-ului. Pentru ca totul s-a distrus. Sa ne aducem aminte numai cum era sistemul de irigatii in judetul Bacau.
Câstig real pentru intreprinderile mici
– Introducerea unui sistem de impozitare diferentiat pentru microîntreprinderi (se majoreaza plafonul de încadrare în categoria „microîntreprindere” de la 65.000 la 100.000 de euro cifra de afaceri pe an fiscal) va duce la încurajarea crearii de noi locuri de munca si la asezarea echitabila a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu si fara salariati?
– Masura este binevenita si poate stimula dezvoltarea microîntreprinderilor si, implicit, crearea de noi locuri de munca. Legiuitorul spune: daca nu ai nici un salariat, platesti un impozit pe venit de 3%. Cu un salariat platesti 2%. De la 2 salariati in sus platesti numai 1% impozit pe venit. Scade impozitarea la o treime. La sume mai mari sau cu atât mai mari, câstigul este enorm. Aceasta vine in sprijinul societatilor comerciale care au un plafon de maxim 100.000 de euro. Cele care trec de acest nivel nu vor plati impozit pe venit, ci impozit pe profit. Deci, este vorba de economii care pot duce la investitii in extinderi si modernizari care pot crea locuri de munca. Dar, asemenea masuri trebuie combinate cu altele, pentru stimularea societatilor comerciale care produc sau care fac servicii, nu doar comert. Pentru ca, din pacate, in ultima perioada numarul societatilor comerciale din productie a scazut. In trecut se practica scutirea de la plata impozitului pe profit pe o anumita perioada de timp, tocmai pentru incurajarea productiei. Dar pot fi luate atâtea alte masuri in acest sens. Pentru ca România sa nu devina doar o piata de desfacere. Productia poate creste si exportul, sursa importanta pentru valuta tarii. Balanta de plati externe se poate imbunatati, echilibra. Insa, cel mai important capital intr-o societate comerciala este forta de munca. Fara oameni nu faci mare lucru. Din pacate, ne pleaca tinerii bine pregatiti, merg in strainatate. Pentru ca noi nu suntem capabili sa le valorificam cunostintele. Statul investeste in oameni, dar nu mai recupereaza investitia.
Administratorii de firme au nevoie de mai multa cultura antreprenoriala
– Se consulta, in general, administratorii firmelor cu expertii contabili in probleme de formare a preturilor, cum e acum, la reducerea de taxe si impozite?
– Cei care se respecta, care sunt constienti, o fac. Si aici intra si administratorii, dar si actionarii si consiliile de administratie. Ei trebuie sa urmareasca un singur lucru: ca afacerea sa fie rentabila, profitabila. Misiunea lor cea mai importanta este de a investi pentru fructificarea capitalului de care dispun. Sunt atâtea variante de ales, important sa o alegi pe cea mai buna.
– Eu cred ca pentru a face toate acestea este nevoie si de o solida cultura antreprenoriala.
– Inca lipseste cultura antreprenoriala. Ma gândeam, la un moment dat, ca n-ar fi rau ca administratorii sa parcurga, inainte de a intra sa conduca o firma, niste etape de pregatire minima pentru ceea ce vor face in functiile lor.
