Acasă Blog Pagina 3168

Jandarmii, parteneri in campania „Doneaza sânge! Salveaza o viata”

    Patriarhia Româna, în parteneriat cu Jandarmeria Româna si cu sprijinul Institutului National de Transfuzie Sanguina, a organizat un program de donare de sânge, care s-a derulat saptamâna trecuta, de luni pâna vineri, in mai multe judete din tara. Actiunea face parte din campania nationala „Doneaza sânge! Salveaza o viata!”, initiata de Patriarhia Româna în anul 2013 si ajunsa la a XI-a editie.

    De aceasta data s-a facut apel la jandarmi, iar câteva zeci de cadre ale Inspectoratului Judetean de Jandarmi (IJJ) Bacau au mers, vineri, la Centrul de Transfuzie Sanguina Bacau unde au donat sânge.

    „Aceasta campanie are ca scop informarea si constientizarea cu privire la nevoia reala de sânge pentru transfuzii din spitalele românesti, cresterea numarului de donatori si îmbunatatirea stocurilor sanguine. Jandarmii bacauani participa constant la astfel de actiuni, desfasurate a nivel de unitate, dar avem colegi care sunt donatori fideli si vin sa doneze chiar si in afara actiunilor organizate”, a declarat lt. col. Sebastian Cretu, ofiter de relatii publice la IJJ Bacau.

    Gestul jandarmilor poate fi urmat si de alti bacauani, pentru ca sunt multi bolnavi a caror viata depinde de transfuziile de sânge. „Ma asteptam sa vina mai multi donatori, fiind o campanie anuntata. La momentul de fata avem deficit la toate grupele de sânge negative si, de obicei, sunam donatorii pe care-i avem in baza de date ca sa vina sa ne ajute. Problema este ca populatia imbatrâneste si nu reusim sa stimulam tinerii sa vina la donare”, a declarat dr. Adriana Ghinda, directorul Centrului de Transfuzie Sanguina (CTS) Bacau.

    Donatorii sunt cam aceiasi, dar de multe ori apartinatorii bolnavilor care au nevoie de sânge se mobilizeaza si ei si vin sa doneze, impreuna cu rude, prieteni, colegi. In fiecare zi, la CTS Bacau se inregistreaza in jur de 40 de donari, dar pe timpul verii numarul se reduce. Pentru fiecare donare o persoana primeste 7 tichete de masa, o zi libera de la serviciu si 50% reducere la abonamentul de transport in comun pe o luna. Cei care sunt fideli, beneficiaza, o data pe an, si de un set gratuit de analize medicale.

    Solontenii si-au vazut visul cu ochii

      N-am putut refuza invitatia celor din administratia locala a comunei Solont, a viceprimarului Ion Vârtosu, de a participa la un moment important din viata comunitatii: finalizarea lucrarilor de consolidare, modernizare si asfaltare a Drumurilor comunale 183 si 183A, in lungime de 5,7 kilometri, care face legatura dintre Solont si Cucuieti.

      M-am nascut si am invatat primele opt clase in Solont (cu emotie am intrat in curtea scolii si am revazut cladirea in care am desprins tainele abecedarului, cu domnul invatator Constantin Cucu, acum cladirea este modernizata si a devenit muzeu), zilnic mergeam peste un kilometru, pe acest drum, pâna la scoala, pe ploi, pe zapada, uneori apele inundau drumul si ramâneam blocati. De foarte mult timp, solontenii si-au dorit ca drumul lor sa fie asfaltat, sa fie protejat de apele vijelioase, care mâncau mereu din maluri.

      Dupa mai multe incercari, abia in 2014, investitia a fost inclusa in programul National de Dezvoltare Locala, la Ordonanta 28. “Lucrarea, destul de complexa, a inceput efectiv pe 7 noiembrie 2014 si va fi finalizata in 2016, pe toata lungimea, de la Solont, Sarata, Cucuieti. Prin proiect vor fi necesari peste 1200 de metri de gabioane (ziduri de protectie), 1700 metri de balustrade, se vor construit 3 poduri, 13 podete, zeci de metri de santuri si rigole betonate si nebetonate, in final investitia se va ridica la suma de 78 de miliarde de lei vechi (1,8 milioane de euro)”, ne declara, in 2015, primarul comunei Eusebiu Alexandrescu.

      Investitia a fost finalizata cu sase luni mai devreme, la inaugurare au participat Dragos Benea, presedinte al Consiliului Judetean, reprezentanti ai proiectantului si constructorului, numerosi cetateni din cele trei sate. Dupa inaugurare si sfintire, viceprimarul comunei, prof. Ion Vârtosu, a felicitat constructorul, pe toti cei care au contribuit la finalizarea acestui important obiectiv pentru comuna, dupa care invitatii, cetatenii au plecat in coloana, pe noul drum asfaltat, pâna la Cucuieti, unde a avut loc un spectacol artistic, sustinut de copii de la cele doua scoli din comuna.

      Premiera la Ungureni: Se retrocedeaza lacul!

        Ungureni este prima comuna din judet in care au fost eliberate titluri de proprietate pe luciul de apa. Pe vremuri, la Bibiresti, taranii detineau suprafete mai mari sau mici de pasune, insa au pierdut acele terenuri când a avut loc colectivizarea.

        CAP-ul a construit acolo un iaz de irigatii care, ulterior, a fost populat cu peste. Dupa 1990, mostenitorii proprietarilor de pasune au cerut sa li se restituie proprietatile exact pe vechiul amplasament, dar nu au avut câstig de cauza.

        „Documentatiile sunt intocmite inca de pe vremea prefectului Constantin Scripat, dar dosarele au stat in sertar la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara si in mandatul lui Gabriel Berca din cauza ca decizia era considerata de Guvernul PDL ca fiind una politica. Asa ni s-a spus! Primul titlu de proprietate a fost emis in mandatul lui Dorian Pocovnicu”, declara primarul Vasile Bibire.

        Saptamâna trecuta, Comisia locala de fond funciar din comuna Ungureni, insotita de o grupa de jandarmi, s-a deplasat la iazul Bibiresti, unde proprietatile cetatenilor pe luciul de apa, a caror suprafata totala depasesc 65 de hectare, au fost delimitate pentru fiecare in parte. Proprietatile respective au fost marcate cu tarusi inscriptionati cu numele mostenitorilor. 

        Pentru locuitorii din Ungureni a fost un motiv de mare satisfactie. „Pâna in prezent au fost emise 85 de titluri de proprietate, arata Vasile Bibire, primarul comunei. Urmeaza sa fie eliberate alte 25 de titluri care au documentatiile intocmite si inaintate Comisiei Judetene pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate.”

        In afara de suprafata care face obiectul dosarelor de retrocedare, in rezerva Primariei Ungureni mai sunt inregistrate inca 19,64 ha de luciu de apa.

        Despre noile tehnologii, cu si fara ipocrizie

        Mai intotdeauna când vine vorba despre «copiii din ziua de azi» adultii se plâng ca acestia utilizeaza in exces noile tehnologii.

        Pericolele la care se expun ar fi indepartarea de lumea reala, pierderea abilitatilor de a comunica fata in fata, surmenarea, sedentarismul etc. Ca sa-i salveze pe pustii care stau prea mult pe net, unii candidati la functia de primar au promis ca vor amenaja parcuri si piste pentru biciclete.

        E pueril sa crezi ca tinerii pedalând pe pista amenajata in oras, de-a lungul strazilor aglomerate, care ofera plamânilor gaze de esapament, vor renunta la casti. Sau ca, zabovind pe o banca, nu vor avea in fata o tableta.

        Ce ar putea sa le ofere adultii ca sa paraseasca Internetul? Greu de spus. Poate jocuri in aer liber la fel de interesante ca cele din mediul virtual, competitii care sa le puna la incercare imaginatia, nu doar forta, sau, poate, un spatiu in care ei insisi sa regizeze ceva. Sa-ti faci 3D selfie si sa devii personaj in lumea virtuala pare, deocamdata, mult mai incintant. Aceasta e doar o perspectiva asupra situatiei.

        O alta se refera la sinceritatea cu care abordam problema. 1. Macar o treime dintre adulti intra zilnic pe net. 2. Sa ne amintim ca si noi eram mustrati de parinti din cauza ca citeam pâna la trei dimineata, ceea ce, sustineau ei, e profund nesanatos. Nu e cazul sa vorbim, aici, despre diferentele dintre manualele de hârtie si tutorialele de pe net.

        Important e ca exista uriase biblioteci electronice din care adolescentii pot descarca romane, albume, lucrari stiintifice etc. Noi asteptam multe saptamâni publicarea unei anumite carti, iar ca surse de informatii aveam doar Magazinul stiintific, Magazinul istoric, Lumea. Cu asta am spus totul. Azi avem zeci de instrumente si sute de mii de sertare cu informatii, pe care le deschidem in câteva minute, ceea ce e minunat. Trebuie doar sa invatam sa le evaluam si sa le selectam.

        GALERIE FOTO: Festivalul “Bobocel de la Bacau” si-a desemnat castigatorii

        Ultima duminica a lunii mai, o zi superba cu cer senin si soare stralucitor, a strans in parcul Cancicov sute de bacauani. Pe langa faptul ca au iesit la o plimbare, concitadinii nostri s-au bucurat de cateva festivaluri, unul dintre ele fiind cea de-a XIII-a editie a Festivalului “Bobocel de la Bacau”, festival-concurs de interpretare vocala a cantecului popular romanesc.

        Organizat de catre Asociatia Culturala “Floricica” si Primaria Bacau, in colaborare cu Scoala Populara de Arte si Meserii, Festivalul “Bobocel de la Bacau” a reunit pe scena 24 de concurenti din judetele Bacau, Iasi si Neamt, elevi ai scolilor populare de arte, cluburi ale elevilor si liceelor de arta, acestia concurand pe trei categorii de varsta: 10-14 ani; 14-18 ani si 18-22 ani. Probele de concurs au constat in interpretarea unei strofe dintr-un cantec liric (doina) fara acompaniament, si interpretarea unui cantec pe negativ de orchestra.

        Juriul a fost alcatuit din: prof. Carmen Voisei- directorul Scolii Populare de Arte si Meserii Bacau – presedinte; prof. Marinela Potarniche – inspector de specialitate la I.S.J. Bacau – membru; prof. Dumitru Sascau – Universitatea de Muzica “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – membru; prof. Petru Colodiuc – Scoala Populara de Arte si Meserii Bacau – membru; prof. Maria Salaru – Scoala Populara de Arte si Meserii Bacau – membru si director de festival.

        Au mai cantat la festival, inafara concursului, grupurile “Boboceii” si “Floricica” iar invitati speciali au fost Ansamblul “Rapsozii Ivestiului” din jud. Vaslui. Toti participantii in concurs au primit premii, castigatorii bucurandu-se de diplome, medalii si cupe. Castigatoarea marelui trofeu al Festivalului a fost Diandra Bancu din Roman.

        La categoria 10-14 ani cel mai important trofeu a fost adjudecat de Vlad Amariei din Bacau, iar la categoria 14-18 ani s-au acordat doua distinctii majore, acestea revenind Dianei Enea si Biancai Rotaru, ambele din judetul Neamt. De mentionat ca toti acesti castigatori ai trofeelor majore, sunt elevi ai Scolii Populare de Arte Bacau. La categoria de varsta 18-22 ani nu s-a acordat un trofeu major, participantii neindeplinind conditiile juriului, pretentiile fiind mult mai mari.

        [wonderplugin_gallery id=”568″]

        “Am ajuns de aceasta data la a XIII-a editie a festivalului si nu as vrea sa rup firul povestii, desi este foarte greu sa mentinem totul la un nivel ridicat. Eu cred ca niciun efort nu este prea mare atunci cand bucuri sufletul unui copil, cand vezi stralucirea din ochii lui si mai ales cand ii vezi imbracati in costume populare si interpretand cantecele noastre traditionale. Este minunat. Consider ca prin pastrarea traditiilor, acestea sunt duse mai departe, se preda stafeta radacinilor noastre mai departe copiilor” a declarat prof. Maria Salaru, directorul festivalului.

        Zgândarind ursul printre gratii

        Faptul ca Rusia a avertizat România dupa intrarea in functiune a „scutului” de la Deveselu nu inseamna, cum se bucura unii aiurea, ca se teme de noi. Ci ca, pur si simplu, relatiile dintre tarile noastre au intrat intr-o noua etapa iar noi ar trebui sa ne asumam responsabilitatile.

        Or, noi nu vrem sa vedem realitatea: ca si de data aceasta suntem târâti intr-un conflict care nu ne priveste si in care nu avem ce cauta. Dar noi ne imbatosam sa zgândarim ursul printre gratiile custii, ferm convinsi ca animalul nu o sa poata sa raspunda provocarilor.

        Rusia nu va ataca România, cum nu a atacat nici Turcia, dupa ce a fost doborât avionul militar. In primul rând pentru ca Rusia nu va ataca prima o tara NATO deoarece nu are resursele necesare pentru a duce un razboi cu intreaga alianta. In al doilea rând, Rusia nu doreste sa-si schimbe actualul statut international in care pozeaza ca victima a sanctiunilor americane si pentru care este privita cu simpatie de numeroase tari din America de Sud, Asia sau Africa.

        In schimb, asa cum Rusia a lovit puternic Turcia cu masurile de represalii economice, la fel poate sanctiona România. Poate nu sub aspect economic, pentru ca nu prea avem asemenea legaturi, dar exista posibilitati nenumarate.

        Conflictul dintre SUA si Rusia vine pe fondul unei schimbari de paradigma la nivel mondial. Echilibrul de putere al lumii se schimba iar acest proces este insotit de diverse crize politice, economice si militare. Noi ar trebui sa fim precauti pentru ca am mai fost in astfel de situatii. Si nu am iesit prea bine.

        Se deschide, oficial, santierul centurii ocolitoare a Bacaului

          In prezenta Ministrului Transporturilor, Dan Marian Costescu, si a directorului general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România, Catalin Homor, mâine, de la ora 11.00, are loc deschiderea oficiala a lucrarilor la varianta ocolitoare a municipiului Bacau.

          Evenimentul se desfasoara pe DN 11, la iesirea din Bacau, spre Luizi – Calugara, in locul din care au si inceput efectiv lucrarile inca de saptamâna trecuta.

          Pagina 1

            pagina1

            Judetul Bacau, cei mai multi candidati ilegali la alegerile locale

              SURSA: Expert Forum

              O analiza a Expert Forum a scos la iveala faptul ca aproape 450 de candidati din toata tara au sub varsta minima legala care le permite sa participe la alegerile locale – 23 de ani. Conform sursei citate, cei mai multi – 30 – sunt din judetul Bacau. In plus, 28 de candidati din intreaga tara participa la alegeri pe listele mai multor partide.

              „În acest moment candidaturile nu mai pot fi contestate, dar pot fi invalidate dacă aceste persoane ar ieși câștigătoare în alegerile din 5 iunie. Problemele pot veni din mai multe surse: necunoașterea legii, abuzuri, lipsă de capacitate administrativă. Birourile electorale din județele Bacău, Timiș, Iași, Dolj sau Maramureș sunt campioane la acceptat candidaturi de la persoane sub 20 de ani”, se arata intr-un studiu al Expert Forum.

              Doua comune din judetul Bacau ocupa locurile doi si trei cu cei mai multi candidati cu varsta sub 23 de ani, dupa comuna Rosia (jud. Mehedinti – sapte candidati): Solont, cu sase si, respectiv, Ghimes-Faget, cu cinci candidati.

              In eventualitatea in care acesti candidati ar castiga, mandatele lor nu vor putea fi validate. In acelasi timp, conform sursei citate, candidatii respectivi sunt pasibili de pedepse penale intrucat au facut fals in declaratii cand au semnat declaratiile pe propria raspundere cum ca respecta conditiile de candidatura.

              Comanesti: O soferita beata, de 28 de ani, a provocat un accident

                La data de 27 mai a.c., în jurul orei 23:00, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui eveniment rutier pe strada Ecoului, din orașul Comăneşti.

                Din verificările efectuate de polițiști la fața locului a rezultat că o tânără de 28 de ani, din Comănești, în timp ce conducea un autoturism pe strada Ecoului, a pierdut controlul vehiculului şi a intrat în coliziune cu un autoturism parcat regulamentar.

                Conducatoarea auto a fost testată cu aparatul etilotest, care a indicat concentrația de 1,04 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condusă la Spitalul Comăneşti, unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvărşirii infracţiunii de conduecre sub influența alcoolului.

                Accident la Corbasca

                  La data de 27 mai a.c., în urma primelor cercetări efectuate de polițiști pe D.J. 252 C, în comuna Corbasca, la locul producerii unui accident rutier, a rezultat că o localnică de 51 de ani, care conducea un autoturism, în dreptul unui imobil, a surprins și accidentat o altă localnică de 59 de ani, care se deplasa pe partea carosabilă, în același sens de mers.

                  Pietonul a fost transportat la Spitalul Județean Bacău pentru îngrijiri medicale.

                  Ambele personae implicate în evenimentul rutier au fost testate cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                  Bacau: accident pe Calea Republicii

                    La data de 27 mai a.c., în jurul orei 12.30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victime, pe strada Calea Republicii Bacău.

                    Polițiștii s-au deplasat la fața locului și din primele cercetări efectuate a rezultat că o tânără de 29 de ani, din comuna Zemeș, care conducea un autoturism pe Calea Republicii, pe fondul neatenției în conducere a pierdut controlul asupra directiei de deplasare, a ieșit în afara părții carosabile, acroșând bordura străzii.

                    In urma impactului, un minor de 10 luni, pasager în autoturism pe scaunul special pentru minori amplasat be bancheta din spate a primit îngrijiri medicale fără a fi necesară internarea sa.

                    De asemenea au primit îngrijiri medicale, fără a rămăne internate, conducătoarea auto și o pasageră de 41 de ani din același autoturism.

                    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                    Copii si adulti pe role si biciclete la pista de karting

                      Pista de karting din Bacau a gazduit astazi cea de-a doua editie a evenimentului “MISCARE PENTRU TINEri”, organizat in parteneriat de catre Lions Club Bacau “Sf. Gheorghe” si Speed Park Bacau.

                      Evenimentul a avut drept scop promovare miscarii in rândul tinerilor si nu numai, in acest sens, mai bine de 100 de copii având accesul liber pe pista de karting, acestia plimbându-se câteva ceasuri bune pe biciclete, trotinete si role.

                      Cu aceasta ocazie, cei de Speed Park au realizat si o initiere in tainele kartingului, punând la dispozitia celor prezenti câteva karturi de agrement. Evenimentul a fost completat cu demonstratii de acordare a primului ajutor si s-a incheiat cu o tombola la care participantii au câstigat articole sportive.

                      Actiunea a durat pâna dupa orele prânzului, bacauanii prezenti la pista de karting apreciind initiativa organizatorilor.

                      Detalii de la acest eveniment aflati din editia de luni, 30 mai, a cotidianului nostru.

                      Fostul sef al Vamii Bacau, Valentin Grosu, condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendare

                        Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) l-a condamnat pe fostul sef al Vamii Bacau, Valentin Grosu, la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendare, pentru trafic de influenta. Pe parcursul termenului de supraveghere, Grosu va trebui sa presteze munca în folosul comunitatii, pe o perioada de 90 zile, la Primaria Bacau sau DGASPC Bacau – Centrul de Servicii Sociale „Ghiocelul”.

                        In acelasi dosar, a mai fost condamnat Dorinel Ursarescu, fost presedinte al organizatiei judetene Neamt a PNL si deputat, la 1 an inchisoare, cu suspendare, pentru savârsirea infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii în scopul obtinerii de bani sau alte foloase necuvenite. Andrei Razvan, fost inspector în cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, a primit o pedeapsa tot cu suspendare, de 3 ani închisoare, pentru trafic de influenta.

                        O condamnare cu executare a primit afaceristul Marius Craciun, arestat în alta cauza. Pentru infractiunile de instigare la folosirea influentei si cumparare de influenta, acesta va sta dupa gratii 4 ani si 8 luni închisoare. Instanta a dispus si revocarea suspendarii conditionate a executarii unei alte pedepse de 1 an închisoare, la care a fost condamnat de Curtea de Ape Bacau, si executarea în întregime a acestei pedepse, rezultând 5 ani si 8 luni închisoare. Sentinta nu este definitiva si poate fi atacata cu apel.

                        Peste 1 milion de euro, prejudiciul statului

                        Inculpatii au fost trimisi in judecata in decembrie 2014. Conform rechizitoriului DNA Bacau, in perioada octombrie 2011 – aprilie 2013, Marius Craciun a initiat un grup infractional organizat cu scopul de a savârsi infractiuni de evaziune fiscala prin derularea unor ample operatiuni de achizitii intracomunitare de combustibili si comercializarea acestora pe piata interna, fara plata TVA si a accizelor datorate bugetului de stat.

                        Aceste fapte au avut drept consecinta prejudicierea bugetului de stat cu peste 1 milion de euro. Procurorii sustin ca pentru derularea acestor afaceri erau esentiale obtinerea autorizatiei într-un timp scurt, evitarea oricaror controale din partea organelor fiscale pâna la data scadentei TVA, protejarea afacerii de catre persoane influente politic si sprijinul acordat de functionarii din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor.

                        Din probele anchetatorilor reiese ca, în activitatile desfasurate, Craciun a beneficiat de un astfel de sprijin, mai precis prin „desigilarea cisternelor de catre angajatii DJAOV Neamt imediat dupa sosirea acestora si asigurarea fluxului de aprovizionare, prin influenta exercitata de Grosu Valentin, director al DJAOV Bacau, obtinerea rapida a autorizatiei de destinatar înregistrat prin demersurile efectuate de inculpatul Grosu Valentin, consilierea si oferirea de informatii asupra actiunilor autoritatilor vamale asigurata atât de inculpatul Grosu Valentin cât si de inculpatul Razvan Andrei, atitudinea pasiva a functionarilor vamali, inclusiv cei mentionati anterior, care, desi au realizat caracterul fraudulos, evazionist al operatiunilor comerciale, nu au întreprins niciun demers pentru stoparea acestora”.

                        În martie 2013, în calitate de director al Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Bacau, Valentin Grosu ar fi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro, de la inculpatul Marius Craciun, pentru a-si exercita influenta asupra directorului DJAOV Neamt.

                        Concert de concerte

                          Concert de concerte la Ateneu, cu elevii de la Colegiul de Arta.

                          Adio, Rio!

                          O noua lovitura pentru sportul romanesc! Intreg lotul de kaiac canoe al Romaniei care obtinuse calificarea la Olimpiada de la Rio si din care face parte si bacauanul Andrei Stefan Strat (legitimat la Steaua) a fost depistat pozitiv la controlul antidoping si isi ia astfel „la revedere” de la participarea la JO.

                          Conform TVR, Leonid Carp (kaiac simplu si kaiac dublu), Andrei Stefan Strat (canoe dublu), Elena Meroniac (kaiac dublu) si echipajul de canoe 4 format din Traian Neagu, Catalin Turceag, Daniel Burciu si Petrus Gavrila au fost depistati pozitiv cu meldonium.

                          Pe lista sportivilor romani care rateaza prezenta la Olimpiada de la Rio de Janeiro deoarece au consumat meldonium se afla si atleta Mirela Lavric (CSM Onesti).

                          CSSM Bacau, invinsa de HC Vaslui

                          CSSM Bacau este foarte aproape de a rata promovarea in Liga Nationala la handbal masculin. Invingatoare joi, cu 31-22 (17-8) contra lui CSU CNOT Brasov, in primul meci al turneului de promovare/ ramanere in prima liga ce se desfasoara la Brasov, echipa bacauana a pierdut vineri seara cel de-al doilea meci, care se anunta decisiv pentru indeplinirea obiectivului. Elevii lui Bogdan Voica au cedat la limita, cu 30-29 in fata Vasluiului pregatit de Sandu Iacob si sunt pe punctul de a spune „adio” promovarii . Practic, vasluienii trebuie sa castige jocul de sambata, cu modesta grupare brasoveana CSU CNOT pentru a-si asigura ramanerea in Liga Nationala.

                          De ce? De unde? De cand?

                          (Mic tratat de filosofie a inocentei)

                          Karl Popper ne-a aruncat in obraz un adevar pe care orice scoala din lume il ignora: faptul ca profesorii ofera elevilor raspunsuri mai ales la intrebarile pe care acestia nu le formuleaza. O logica fireasca a didacticii ne-ar indemna sa raspundem prioritar la intrebarile care-i ravasesc pe elevi. Uneori, unii profesorii se feresc de a oferi raspunsurile la intrebarile care-i intereseaza pe elevi, dintr-un motiv… simplu: nu stiu sa raspunda, mai ales daca aceste raspunsuri nu sunt prezente… in manuale. Alteori, desi unii profesori au pe diploma competente de exceptie, pur si simplu nu pot oferi raspunsuri accesibile, intrucât arta argumentarii le lipseste. Au statutul inginerului cu specializarea in rertele electrice, care a finalizat studiile cu media zece, dar nu stie sa instaleze o priza. Cu arta argumentarii te nasti sau nu. Nicio scoala nu ti-o poate lipi de suflet…

                          Cu aceste gânduri am citit cele aproape 300 de pagini minunate ale volumului „Intrebari mari de la cei mici… la care raspund niste oameni foarte importanti…” (Humanitas, 2013, antologator: Gemma Elwin Harris). Istorici, filosofi, psihologi, oameni de stiinta, exploratori, artisti, scriitori, sportivi, ziaristi, futurologi, astronauti, bucatari, regizori etc incearca/reusesc sa formuleze raspunsuri la intrebarile copiilor. Iata câteva dintre cele aproape doua sute de intrebari?…

                          E bine sa manânci râme? De ce nu pot vorbi animalele, asa ca noi, oamenii? De ce nu pot sa ma gâdil singur? De ce rag lei? De ce unii oameni sunt rautaciosi? De unde vine binele? De ce fetele pot sa faca copii, dar baietii nu? De ce nu traim vesnic? De ce trece timpul incet când vrei sa treaca mai repede? Au maimutele si gainile ceva in comun? De unde a aparut prima samânta? De ce apa este uda? De unde le vin scriitorilor ideile? Daca o vaca n-ar ar trage pârturi un an intreg, iar apoi ar trage unul mare, ar putea zbura in spatiu?

                          Cum se indragostesc oamenii? De ce unii melci au casuta, iar altii nu?…
                          Gemma Elwin Harris a avut ideea realizarii acestei carti, dupa ce micutul ei fiu, care privea catre superbul cer instelat, zarind Luna, a intrebat-o: „Ce-i aia?” Zice Gemma: „M-am oprit si am privit-o indelung alaturi de el. Mi se parea si mie atât de ciuadta! Parca atunci as fi vazut-o intâia oara!”… Iata câteva fragmente din raspunsurile la unele dintre aceste intrebari… De ce rag lei? „Asta, e de fapt, cascatul lor. Cred ca vor sa-ti de de inteles ca-i cam plictisesti.” (Kate Humble). De ce nu traim vesnic? „Pentru ca ne ajunge cât ne chinuim sa ne facem cativa prieteni (…) Viata ar deveni extrem de plictisitoare si obositoare. Ar fi ca si cum ai merge la o scoala care nu are pauze sau vacante.

                          Totul s-ar repeat la nesfârsit, aceleasi lucruri intamplându-se iar si iar, da, vesnic.” (Richard Holloway). De ce ma cert tot timpul cu fratele sau sora mea? „Poate tocmai pentru ca stim ca ei nu vor inceta niciodata sa ne iubeasca, oricât de urât ne-am purta unii cu altii.” (Tanya Byron). Cum se indragostesc oamenii? „Dragostea este deci acel salt urias pe care trebuie sa-l faci pentru a fi alaturi de cineva fara de care nu vrei sa traiesti. P.S. Trebuie sa ai curaj” (Jeanette Winterson). Ce trebuie sa faci pentru a participa la Jocurile Olimpice? ,,Antreneaza-te intens, ai grija de sanatatea ta fizica si mintala si nu te lasa niciodata descurajat de zilele rele, fiindca ele sunt urmate intotdeauna de o zi buna”. (Jessica Ennis).

                          Raspunsurile sunt minunate, dar si intrebarile – „culese” cu migala de la mii de copii care aveau vârste cuprinse intre patru si doisprezece ani – sunt de-a dreptul fabuloase. Privind, de pilda, catre una dintre aceste intrebari – „Daca universal a aparut din nimic, cum de a devenit totusi ceva?” – nu poti sa nu te gândesti la cugetarea aceea tulburatoare care zice ca in filosofie, de foarte multe ori, intrebarile sunt mai importante decât raspunsurile.

                          Bricolaje / Fluiditati

                          Carmen Mihalache
                          Carmen Mihalache

                          Câtă ploaie, Doamne, ce de apă! Auzi materia plângând, ca-n Bacovia, și vrei să tragi podul de la mal, să te rupi de totul și să te afunzi în melancolie. Atâta apă, și totuși, câtă mizerie, ce mormane de murdărie, de ticăloșenie depusă în straturi groase, se mai descoperă pe la noi! Recent, după imensul scandal cu dezinfectanții diluați până la inexistență, un medic a descoperit că în spitalul în care lucra, săpunul lichid era infestat cu o bacterie de hazna! Să-ți stea mintea-n loc, nu alta! Te speli și te infectezi, ce paradox o mai fi și ăsta?

                          Adică poți să te curăți de tot, definitiv. Apropo de paradoxuri, cred că nu ne întrece nimeni la capitolul ăsta. Am să fac un survol asupra unor păreri ale străinilor despre români, așa cum reies ele din unele sondaje, din interviuri luate acestora, din relatări de prin ziare, reviste, etc. De pildă, străinii remarcă faptul că noi trăim într-un fel de temporalitate fluidă. Nu-i nicio grabă la noi, indiferent de ce facem. Nimic nu se planifică din vreme, nu există termeni exacți, nu se respectă niciun program, organizarea fiind, de cele mai multe ori, inexistentă sau cu mari probleme. Se spune des „ o să mai vedem”, iar „acum” e peste ceva timp, incert și acela. Lucrurile se fac de-a valma, la întâmplare, pentru că oamenii nu-s obișnuiți să-și stabilească priorități.

                          Alți străini veniți să lucreze în România, manageri de multinaționale, declară că angajații autohtoni nu știu să lucreze în echipă, deși, culmea, despre sociabilitatea deosebită a românilor se vorbește foarte mult. Dar, cum noi suntem și foarte originali în ceea ce facem, puține lucruri ajung să te mai mire. Străinii mai spun despre noi că ne place să trezim atenția celorlalți, să ieșim în evidență. Iar aici rețin impresia unui turist care, privind spectacolul străzii, cu ochii după frumoasele românce (că așa li s-a dus buhul!) are următoarea nedumerire: „nu știi niciodată dacă merg la serviciu sau la operă”. Ei, dar asta nu-i chiar de rău, îmi zic. Decât să vezi niște arătări neîngrijite și șleampete, ca prin alte părți (ca-n Anglia, să zicem), e preferabil să-ți sară în ochi cochetăria femeilor românce.

                          Chiar dacă pare nițeluș exagerată, uneori. Căci una este o cochetărie firească, de bun-gust, o adecvare a ținutei, totuși, la ora la care ieși din casă și la locul în care te duci, la scopul urmărit, și alta e să te împopoțonezi aiurea, ridicol, total nepotrivit. În fine, dacă povestea asta cu felul în care arată femeile noastre poate avea și o latură simpatică, oricum benignă, nu același lucru se poate spune despre dezordinea și haosul care domnesc la noi. Nu și despre lipsa de reguli, despre imprevizibilul care te ia cu asalt, despre neseriozitate. Lasă-mă să te las și treaba de mântuială, amânarea sine die sunt vechi metehne, de care nu prea văd cum vom scăpa. Că se țin ca scaiul de noi. În fine, unii străini zic și că suntem foarte prietenoși.

                          Cam prea, spun eu, că adesea se ajunge la un fel de familiaritate de prost gust, la un soi de bătaie pe burtă. Dar așa părem, cică-se, mai „umani, mai liberi”. Păreri și păreri. Ce e sigur este că totul e fluid, relativ la noi, luat în ușor. Că doar suntem la porțile Orientului. Care porți mai există? Că parcă s-au lichefiat și astea. Apropo de apă și de lichide, aflu că americanii tocmai au reușit să facă votcă cu apa din ceață. O specialitate numită Fog Point, care se găsește la SanFrancisco. Parcă-i de mers acolo și de încercat licoarea, la un Hotel California, cel cântat de Eagles.

                          Boierii, in vremea Regulamentului Organic

                          Pe la 1834 – 1835, in Moldova si Tara Româneasca au intrat in vigoare Regulamentele Organice, prima forma de Constitutie, care a pus bazele occidentalizarii principatelor. Radu Rosetti scrie in „Amintirile” sale impactul pe care l-a avut aceasta schimbare.

                          „Transformarea economica princinuita în Moldova de dispozitiile tratatului de la Adrianopol nu era numai mare, dar chiar si foarte adânca, caci de dânsa se resimtise natiunea întreaga, transformarea sociala însa n-a fost, precum nici nu putea sa fie, decât superficiala, caci ea atinsese numai paturile de sus. Numai aceste paturi venit-au în contact nemijlocit si imediat cu strainatatea, numai ele fost-au, prin cultura lor, rudimentara cum era, si prin pregatirea ce i-o harazise contactul de pana atunci cu strainatatea, în stare sa-si însuseasca, în timp relaitiv uimitor de scurt, o buna parte din formele exterioare ale vietii europene. Caci chiar aceasta transformare exterioara, a claselor de sus era absolut superficiala. De ea se împartasise mai ales boierimea, cu deosebire acea mare, fiindca era mai avuta si dispunea astfeli de mijloace ca sa opereze o transformare stând în raport direct cu banii cheltuiti pentru a o produce.

                          În fond însa societatea, chiar cea înalta, ramasese aceeas. Boieriul ce! mare de la 1840, vorbesc de marea majoritate a cazurilor, era îmbracat nemteste, întrebuinta ca limba eleganta pe acea franceza în loc de greceasca vorbita pana atunci în saloane si chiar în familie, traia în mobile aduse din Apus sau facute dupa modelurile din Apus, în relatiile cu samenii întrebuinta formele uzitate în Apus, slugile îi erau îmbracate în livrele sau în fracuri si serveau cu manusi albe, dar în fond se deosebea numai putin de parintele sau în islic, straie moldovenesti si papuci. Afara de foarte putine naturi alese, cari mai avusese norocul sa fie crescuti de educatori straini de frunte, erau educati numai pe dinafara, dar în fond, deloc: ramasese oamenii naturii si orientali, stapâniti de instinctele si de patimile lor, bune sau rale. Ca si parintii lor, când firea li era buna, lipsita de vitiuri, erau buni, nevitiosi, capabili de actele cele mai bune, cele mai generoase si mai nobile. Când, dimpotriva, firea îi înzestrase cu vitiuri si cu patimi urâte, se lasau sa fie târâti de ele la faptele cele mai reprobabile. Bineîntales ca între aceste doua extreme erau multe tipuri intermediare, iaras ca si în trecut.

                          Îndeobste boieriul moldovan din vremea anteregulamen – tara era bun la inima, blând si foarte aplecat la acte de darnicie catra cei nevoiesi sau suferinzi. Daniile facute bisericilor în scopuri nu numai religioase, dar si de binefacere, precum si întemeierile de asazaminte de asistenta publica si de scoli sînt urme înca astazi vii a caritatii si a darniciei lor. Apoi care era boieriul cel mare care nu înzestra, în fiecare an, un numar de fete sarace de pe mosiile lui? Nu mai vorbesc de pomenile lasate prin diata, având sa fie îndeplinite dupa savârsirea lui din viata.

                          Sistemul de ocîrmuire era corupt, pentru unii boieri slujbele statului erau mai cu seama un mijloc de înavutire în dauna statului si a administratilor, dar acest rau nu era doara o particularitate moldoveneasca sau munteneasca, ci o stare care exista în Europa întreaga, în tot cursul veacului al optsprezecelea: cei mai mari seniori apusani nu stateau la îndoiala pentru a presura pe administrati când era cu putinta ca ei astfeli sa se îmbogatasca. Daca jafuirea era mai putin arbitrara, mai putin brutala, redusa la margeni mai rastrânse, cauza nu era moralitatea si dezinteresarea mai mare a seniorilor în chestiune, ci rabdarea mai scurta a celor pe cari îi administrau. Dealtmintrelea, se gaseau si la noi multi boieri cu desavârsire dezinteresati, avînd pentru ban îndeobste cel mai mare dispret si cari pentru nimica în lume nu si-ar fi mânjit mânile cu acel provenind din jaf. Cei multi din ei erau barbati cu frica lui Dumnezeu în toata acceptiunea cuvântului, credinciosi cuvântului dat, buni prieteni, parinti deosebit de afectuosi, oameni având groaza de pacat”.

                          Radu Rosetti

                          ULTIMELE ȘTIRI