La data de 26 februarie a.c., polițiștii Secției 5 Poliție Rurală Răcăciuni au depistat, in urma investigațiilor efectuate, patru tineri cu vârste curpinse între 15 și 19 ani, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Din cercetările polițiștilor a rezultat că în noaptea de 14/15 februarie a.c., cei în cauză ar fi pătruns în locuința unui bărbat din comuna Valea Seacă și dintr-o anexă ar fi sustras 30 de litri de țuică și alte bunuri.
Prejudiciul a fost recuperat în totalitate.
În cauză se continuă cercetările pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au desfășurat, la data de 26 februarie a.c., activități suplimentare pentru asigurarea unui climat corespunzător de ordine şi siguranţă publică și pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale, precum şi a principalelor cauze generatoare de accidente rutiere.
Acțiunile s-au defășurat în sistem integrat de către polițiști din cadrul structurilor de poliţie rutieră, ordine publică, investigații criminale, arme, explozivi şi substanţe periculoase împreună cu reprezentanți ai structurilor locale de jandarmi, situații de urgență, poliție de frontieră, imigrări și evidența persoanelor.
În cadrul acestor acțiuni au fost legitimate 418 persoane și au fost applicate 213 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 70 595 de lei.
De asemenea, polițiștii au constat patru infracțiuni și au ridicat în vederea cercetărilor o armă.
Dintre cel 213 sancțiuni contravenționale, 33 au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, 5 la legea 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, 2 au fost contravenții la regimul silvic, iar 15 pentru nerespectarea altor acte normative.
În cadrul acticităților de fluidizare și monitorizare a traficului rutier polițiștii au aplicat în total 158 de sancțiuni contravenționale, dintre care 45 pentru depășirea limitei legale de viteză.
Față de șase conducători auto s-a luat măsura reținerii permiselor de conducere în vederea suspendării exercitării acestui drept, iar în patru situații s-a luat măsura retragerii certificatelor de înmatriculare.
La data de 26 februarie a.c., polițiștii Serviciului Arme Explozivi, Substanțe Periculoase au efectuat o percheziție domiciliară la locuinta unui bărbat din comuna Margineni.
A fost identificată și ridicată în vederea cercetărilor o armă neletală din categoria celor suspuse autorizării, deținută în condicții ilegale de bărbatul în cauză.
Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Filiala CECCAR Bacău are peste 1.000 de membri persoane fizice și juridice (Foto: Petru Done)
Adunarea Generala anuala a Filialei Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati (CECCAR) a înnoit sâmbata, 27 februarie, la incheierea mandatelor, jumatate din numarul membrilor Consiliului de conducere si a procedat și la alegerea noii Comisii de disciplină, dar și a cenzorului filialei. De asemenea, au fost desemnați reprezentanții filialei la Conferința Națională a CECCAR, care va avea loc pe 18 martie, și a fost aprobată lista cabinetelor propuse pentru audit în anul 2017.
Adunarea Generală a debutat, însă, cu analizarea Raportului Consiliului de conducere privind activitatea desfășurată în anul 2015, an in care a excelat organizarea de cursuri de pregatire tehnica si de insusire a doctrinei profesionale pentru stagiarii care au participat la pregatirea in sistem colectiv. Filiala a fost inclusa, in 2015, intr-un proiect din Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane de pregatire profesionala continua, peste 30% din cheltuieli fiind suportate din fonduri asigurate prin acest program. Au fost aduse la indeplinire prevederile programului national de pregatire profesionala continua, au fost organizate doua mese rotunde pe diverse teme de interes privind modificari ale Codului fiscal si de expertiza contabila si patru seminarii de instruire a expertilor contabili judiciari din Grupul Expertilor Contabili Judiciari (GEJ), precum si un curs pregatitor pentru examenul de aptitudini si 18 cursuri de pregatire profesionala continua la care au participat 1.324 de liber profesionisti.
Si anul trecut a fost mentinut protocolul de colaborare cu Inspectia Muncii a ITM Bacau privind gestionarea aplicatiei Revisal. A fost organizata sarbatorirea Zilei Nationale a Contabilului din România 2015 si a patra editie a Topului celor mai bune societati de contabilitate din judet.
Anul trecut au fost auditate, in stadii diferite, 63 de cabinete de expertiza contabila. Astfel, 37 de cabinete au fost clasificate in clasa B, iar 26 in clasa C.
In 2015, Comisia de disciplina a avut de rezolvat trei plângeri, care au avut ca obiect activitatea de expertiza contabila judiciara si servicii profesionale.
Pentru anul 2016, filiala isi propune, intre altele, evidenta operativa a membrilor filialei, pentru accesarea online a tabloului CECCAR, organizarea periodica de dezbateri, mese rotunde si seminarii pe teme profesionale cu organismele publice locale, organizarea cursurilor de initiere si perfectionare pentru pregatirea profesionala a membrilor filialei si a cursurilor pregatitoare pentru candidatii incrisi la examenele de acces si de aptitudini.
Anul trecut, veniturile realizate de filiala au depasit previziunile cu circa 15%, iar cheltuielile au ajuns la numai 99,1%, iar pentru acest an veniturile totale preconizate sunt mai mic ca in 2015, dar cheltuielile totale mai mari, insa sub nivelul veniturilor, cu un excedent bugetar de 60.000 de lei.
Voleibalistele de la Știința Bacău au câștigat vineri seara, la Târgoviște, derby-ul etapei a 18-a a Diviziei A1, în fața ocupantei locului secund. Partida a fost spectaculoasă, cu răsturnări de situație, echipa băcăuană arătând o formă bună, în creștere față de etapele precedente.
CSM Târgoviște a câștigat primul set, Știința Bacău și le-a adjudecat pe următoarele două, după care gazdele au trimis partida în tie-break. Iar dacă primele 4 seturi au fost câștigate la diferențe clare, parțialul decisiv a avut o evoluție a scorului pasionantă. Târgoviștencele au avut 3-0, oaspetele au întors și au condus cu 9-7, gazdele au revenit și au condus cu 12-10, însă finalul a aparținut grupării băcăuane. Rezultat final, CSM Târgoviște – Știința Bacău 2:3 (25-16, 15-25, 14-25, 25-14, 13-15), iar ”studentele” obțin un succes important în lupta pentru accederea în play-off.
”Apreciez atitudinea echipei noastre, desigur exceptând seturile 1 și 4. Cred că blocajul a fost punctul forte al nostru în acest meci. În orice caz, am văzut elan, bucurie și dorință la fetele noastre și asta m-a bucurat. Mai avem, însă, de lucru, mai ales că urmează duelul cu campioana”, a declarat antrenorul Științei Bacău, Florin Grapă.
În victoria de la Târgoviște, Știința a evoluat în formula: Sabina Moisa (5 puncte), Tatiana Lupu (17), Claudia Gavrilescu (6), Denisa Rogojinaru (13), Cristina Cazacu (7), Ioana Baciu (11), Mihaela Albu – libero. Au mai jucat: Lorena Ciocian (1), Irina Radu (5), Tsvetelina Zarkova și Nicoleta Manu – libero.
Miercuri, 2 martie, de la ora 17, în Sala Sporturilor din Bacău, echipa pregătită de profesorul Florin Grapă va întâlni campioana en-titre, Volei Alba Blaj. Intrarea este liberă.
La data de 25 februarie a.c., polițiștii Secţiei 2 Poliţie Bacău au depistat în trafic, pe strada Stefan cel Mare, o localnică de 26 de ani, care transporta cu un autoturism 151 de pachete de țigări fără timbre fiscale sau cu timbre de acciză din Republica Moldova.
Cea în cauză a fost condusă la sediul Secției 2 Poliție Bacău pentru continuarea verificarilor.
Cele 151 de pachete de țigări, în valoare de aproximativ 950 lei, au fost ridicate în vederea confiscării, urmând a fi predate Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală 1 Suceava pentru luarea măsurilor legale conform competenţei.
La data de 25 februarie a.c., în jurul orei 03.15, polițiștii au efectuat semnal regulamentar de oprire conducătorului unui autoturism, care se deplasa pe strada 9 Mai, din Bacău.
Conducătorul auto și-a continuat deplasarea până pe strada Alexandru cel Bun, unde a abandonat autoturismul.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că vehiculul a fost condus de un tânăr de 29 de ani, din Bacău, despre care s-a stabilit din verificări că nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
Doi bărbați de 27 și 59 de ani au fost reținuți pentru 24 de ore și vor fi prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă. Ei sunt bănuiți de polițiști că ar fi tăiat în delict și ar fi sutras 83 de arbori din pădurile unor cetățeni.
La data de 25 februarie a.c., polițiștii Secţiei 7 Poliţie Rurală Brusturoasa au desfășurat în comuna Agăș o acțiune de prevenire și combatere
În cadrul acțiunii polițiștii au efectuat percheziții la domiciliul a două persoane de 27 și 59 de ani precum și la sediul societății administrate de tânărul de 27 de ani.
Din cercetările efectuate de polițiști a rezultat că în perioada ianuarie – februarie a.c., cei doi bănuiți, împreună cu alte persoane, ar fi tăiat ilegal şi sustras din proprietăţi particulare din Fondul Forestier Burda, 83 arbori esenţă răşinoase, specia brad, în volum total de 102 m.c..
Pe raza Fondul Forestier Burda, polițiștii au identificat într-o rampă de încărcare, pregătită pentru transport, cantitatea de 42,5 m.c. material lemnos, în valoare de 10.625 lei.
La domiciliul celor doi bănuiți polițiștii au identificat și ridicat în vederea cercetărilor 2 motoferăstraie, ţapine, topoare și alte unelte folosite în activitatea infracțională.
De asemenea, la instalaţia de debitat a societății comerciale a fost identificată și confiscată cantitatea de 25,21 m.c. cherestea şi 2,16 mc lemn foc, în valoare totală de 10.693 lei pentru care administratorul nu deținea documente legale.
S-a luat măsura sancționării contravenționale a societății în cauză cu amendă în valoare de în valoare de 10.000 lei .
Față de cei doi bărbați s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti cu propunere de arestare preventivă.
Laurentiu Neghina, fostul primar al Onestiului, a incalcat regimul juridic al conflictului de interese in materie administrativa si penala, arata Agentia Nationala de Integritate (ANI) intr-un comunicat de presa dat publicitatii vineri, 26 februarie.
Fostul edil s-a aflat in conflict de interese, “intrucât, in perioada 4 octombrie 2012 – 28 august 2013, in exercitarea atribuţiilor de primar, a semnat mai multe acte administrative in vederea efectuarii de achizitii directe a unor produse de la SC AQUILA-FASHION SRL (la care detine, impreuna cu mama sa, calitatea de asociat). In baza acestor acte, SC AQUILA-FASHION SRL a incasat suma totala de 18.903,96 lei.”
Nu este singura neregula depistata de ANI. Pe vremea când era primar, Laurentiu Neghina a semnat si a aprobat “documentele premergatoare procedurii de numire in functie“ si a emis dispozitia de numire pentru Ionut Tenie in functia de administrator public al municipiului Onesti. Astfel, fostul edil “a facilitat realizarea de foloase patrimoniale pentru Tenie Ionut, persoana cu care acesta a fost asociat in perioada 15 mai 2012 – 15 februarie 2013 in cadrul SC CONNECT CENTER SRL.”
Drept urmare, ANI a sesizat Parchetul de pe lânga Judecatoria Onesti in vederea verificarii indiciilor privind savârsirea infractiunii de conflict de interese, prevazuta de art. 301 din Codul Penal al României. Am incercat sa aflam care este punctul de vedere al lui Laurentiu Neghina, dar fostul primar al municipiului Onesti nu a raspuns la telefon.
– dupa accident, batrânul ranit a reusit sa ajunga acasa cu un taxi, familia a chemat ambulanta, dar din pacate eforturile medicilor de a-i salva viata au fost in zadar – omul a murit la scurt timp dupa ce a ajuns la spital – conducatorul auto a fost prins de politisti in municipiul Bacau
Teribilul accident s-a petrecut pe Calea Romanului, din municipiul Baca, si a fost surprins de camerele de supraveghere ale benzinariei din apropiere.
Din imagini se vede cum soferul de TIR il loveste in plin pe batrânul de 75 de ani, care, potrivit politistilor, se deplasa pe carosabil in zona intersectiei strazilor Calea Romanului cu Tecuciului.
Conducatorul auto opreste abia când un pieton il avertizeaza ca a dat peste cineva. Coboara de la volan, il scoate pe batrân de sub autotractor, il lasa pe marginea drumului si pleaca. Un sofer de taxi a transportat victima pâna la domiciliu, la doar câteva strazi distanta, iar de acolo familia a chemat ambulanta.
„La putin timp dupa ce a ajuns acasa nu s-a mai putut discuta cu el. Am sunat la salvare”, spuneau rudele victimei. Din pacate omul s-a stins la spital, având leziuni severe.
„Pacientul a ajuns in stare foarte grava, cu politraumatisme suferite in urma unui accident rutier, in stop cardio-respirator si nu a mai raspuns la manevrele de resuscitare”, a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau.
In acel moment cazul a ajuns in atentia politistilor care cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele video ale statiei Peco au reusit sa dea de urma soferului de TIR, din judetul Arges, fiind prins pe strada Narciselor din Bacau.
„Conducatorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ. Politistii au întocmit dosar penal sub aspectul savârsirii infractiunilor de ucidere din culpa si parasirea locului accidentului, cercetarile efectuându-se sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau”, a declarat insp. pr. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau.
Un batrân calcat de TIR a fost scos de sofer de sub autotractor si lasat pe marginea drumului. Victima a murit la spital
Trei persoane au ajuns la Spitalul Judetean, in aceasta dimineata, in urma unui accident produs pe strada Vadu Bistritei din Bacau, in zona autogarii.
Conform politistilor, un autoturism condus de o femeie de 52 de ani a incercat sa faca stanga pentru a intra la Lidl, insa nu s-a asigurat si a intrat in coliziune cu un autoturism condus din sens opus de o soferita de 29 de ani.
În ziua de 25.02.2016, în jurul orei 20.00, pe timpul executării unor misiuni specifice pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale pe mijloacele de transport în comun din municipiul Bacău, jandarmii din cadrul unei patrule de ordine şi siguranţă publică au fost sesizaţi de către un controlor de bilete despre faptul că un cetăţean i-a pulverizat în faţă spray iritant lacrimogen.
De asemenea, acesta a precizat jandarmilor că fapta a avut loc pe fondul unei neînţelegeri între controlor şi persoana în cauză, datorită faptului că aceasta din urmă nu avea bilet şi a intenţionat să scape de control prin această modalitate.
Pe baza descrierii persoanei jandarmii l-au identificat în scurt timp pe făptuitor, constatând că se numeşte Doru S. de 56 de ani din municipiul Bacău. La controlul corporal preventiv efectuat asupra acestuia a fost găsit şi spray-ul lacrimogen.
În cauză jandarmii au întocmit dosar cu acte de sesizare pentru săvârşirea infracţiunii de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, faptă prevăzută şi sancţionată de articolul 372 – Noul Cod Penal.
Făptuitorul a fost condus de către jandarmi la sediul Secţie 2 Poliţie Bacău pentru continuarea cercetărilor şi luarea măsurilor legale.
…Alin 1. Fapta de a purta fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate şi autorizate pentru distracţie ori agrement sau în mijloace de transport în comun de […] substanţe iritant lacrimogene sau cu efect paralizant, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Art. 372 Noul cod penal – Portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase
Într-un cadru atipic, dat de șantierul Spitalului Municipal, deputatul băcăuan Cosmin Necula (PSD) și-a anunțat candidatura la funcția de primar al municipiului Bacău. Necula a marcat momentul intrării în campanie dând, simbolic, startul numărătorii inverse a celor 100 de zile rămase până la alegerile locale.
Parlamentarul a apărut în fața presei alături de 6 viitori candidați la Consiliul Local, lansând mesajul de campanie #SCHIMB, cu referire directă la ceea ce Necula a denumit „nevoia de schimbare după 12 ani de guvernare locală PNL coruptă și mincinoasă”. Deputatul a declarat că șantierul Spitalului Municipal este „simbolul stagnării orașului Bacău”. El a anunțat că după ce va ajunge primar va promova un proiect de integrare a viitorului Spital Municipal cu Spitalul Județean de Urgență, punând bazele unui amplu centru medical la standarde europene. Necula a mai arătat că echipa de consilieri cu care va „ataca” alegerile locale este formată din persoane nepătate, afirmând că „integritatea este vocația oamenilor cu care vreau să vin în Primărie”.
Deputatul Cosmin Necula a început numărătoarea inversă până la alegerile locale, marcând – într-un registru simbolic – cele 100 de zile rămase până la scrutinul programat la 5 iunie. Abandonând clișeele politice specifice lansării unor candidaturi, liderul organizației municipale a PSD și-a făcut public proiectul politic într-o locație neobișnuită: șantierul Spitalului Municipal. Parlamentarul a declarat că a făcut această alegere întrucât Spitalul Municipal este simbolul stagnării orașului Bacău în timpul guvernării locale PNL, marcată de corupție generalizată și minciună. În același timp, a adăugat Cosmin Necula, obiectivul medical este un punct de plecare în direcția integrării viitorului Spital Municipal cu Spitalul Județean de Urgență, soluția identificată de parlamentar fiind crearea unui centru medical de primă mărime în orașul Bacău.
„Spitalul Municipal reprezintă, poate cel mai bine, simbolul stagnării orașului Bacău din ultimii 10 ani. Sunt 10 ani pierduți de oraș, de băcăuani, dar și de proiect în sine. Administrația PNL a împrumutat zeci de milioane de euro din bănci pentru susținerea lucrărilor, iar după aproape 10 ani spitalul este departe de a fi gata. Ei au făcut doar politică pe seama acestui spital, au făcut campanii electorale și i-au mituit pe băcăuani cu taloane fictive de analize la un spital inexistent. Vom finaliza noi Spitalul Municipal, ne asumăm acest proiect pentru că băcăuanii așteaptă, după atâția ani de minciuni și hoție, soluții concrete pe acest subiect. Văd fezabilă o integrare a viitorului Spital Municipal cu Spitalul Județean de Urgență, într-un centru medical de anvergură. Este o soluție pe care am discutat-o inclusiv cu miniștri ai Sănătății și este singura formulă prin care dăm un sens acestui obiectiv construit, până la urmă, din banii băcăuanilor”, a declarat Necula.
„Vom finaliza noi Spitalul Municipal, ne asumăm acest proiect pentru că băcăuanii așteaptă, după atâția ani de minciuni și hoție, soluții concrete pe acest subiect”
Ziua porților deschise la Spitalul Municipal
Liderul PSD Bacău a mai spus că nu avansează un termen de finalizare a lucrărilor de la Spitalul Municipal, arătând că de asta s-a ocupat administrația PNL care a promis, an de an, punerea în funcțiune a spitalului, trăgându-i pe sfoară pe băcăuani. Necula a declarat, în schimb, că una dintre primele măsuri pe care le va asuma ca viitor primar va fi deschiderea șantierului de la Spitalul Municipal „pentru ca toți băcăuanii să știe pe ce s-au cheltuit banii lor”.
„Administrația PNL, candidatul acestui partid, manifestă o lipsă totală de transparență în relație cu proiectul Spitalului Municipal. Este un afront adus băcăuanilor. În complicitate cu asocierea de firme din acest proiect, administrația PNL face un joc meschin, astfel încât să se creadă că accesul în șantier ar fi interzis. Este evident pentru mine că administrația PNL are multe de ascuns în ceea ce privește șantierul de la Spitalul Municipal. Este o falsă temă că nu putem vedea, cu ochii noștri, ce e în Spital pentru că nu ni se dă voie în șantier. Avem nevoie de transparență și una dintre primele măsuri pe care le voi asuma ca viitor primar este deschiderea șantierului, astfel încât băcăuanii să știe pe ce s-au cheltuit banii lor și care este starea reală în care se află construcția și aparatura de acolo”, a mai spus social-democratul.
„Este evident pentru mine că administrația PNL are multe de ascuns în ceea ce privește șantierul de la Spitalul Municipal. Este o lipsă totală de transparență”
Mesajul schimbării în bine
Necula a apărut în fața jurnaliștilor însoțit de o echipă formată din 6 viitori candidați la Consiliul Local, între aceștia numărându-se medicii Ioana Dinu și Aurelia Țaga, Anca Sereș, fosta voce de la Radio Alfa Bacău, precum și antrenorul de înot Adrian Gavriliu. Aceștia au lansat mesajul pe care-l vor purta în campania electorală, #SCHIMB, cu referire directă la nevoia acută de schimbare după 12 ani de administrație locală marca PNL. Deputatul a declarat că este doar o parte mică din echipa cu care va intra în campania pentru alegerile locale și că orașul Bacău are nevoie, mai mult ca oricând, de o reîmprospătare la vârful administrației publice locale.
„În marea lor majoritate, băcăuanii apreciază că orașul lor se îndreaptă într-o direcție profund greșită. După 12 ani de administrație liberală închinați minciunii și corupției, băcăuanii vor să pună punct. Avem de-a face cu o corupție instituționalizată în oraș, cu un primar care conduce de la bibliotecă neavând voie să ia legătura cu subalternii săi, cu un partid – PNL – a cărui majoritate în cadrul Consiliului Local, existentă încă din 2008, a adus orașul pe fundul prăpastiei. Cred că este momentul unei binevenite schimbări, în care oameni curați să ducă orașul înapoi pe drumul cel bun. Drumul corectitudinii, al decenței, al bunului-simț. Am lângă mine, în echipa mea, oameni a căror principală vocație este integritatea. Vrem să facem schimbarea în bine în Bacău. Acesta este proiectul nostru”,
„Cred că este momentul unei binevenite schimbări, în care oameni curați să ducă orașul înapoi pe drumul cel bun. Drumul corectitudinii, al decenței, al bunului-simț. Am lângă mine, în echipa mea, oameni a căror principală vocație este integritatea. Vrem să facem schimbarea în bine în Bacău”
Integritatea pe primul plan
Oameni noi, nepătați
Candidatul provenit dintr-o familie de medici
Cosmin Necula provine dintr-o familie de medici și a intrat în administrația publică încă din 2001, ocupând funcția de jurist în cadrul Instituției Prefectului Bacău. Ulterior, Necula a făcut parte din Corpul de control al Prefectului, iar începând cu 2004 a fost consilier parlamentar. În 2008, pentru o perioadă de aproximativ jumătate de an, Cosmin Necula a activat în Consiliul Local Bacău, iar de la începutul lui 2009 a devenit secretar de stat în cadrul Guvernului României. Din 2012, este deputat în colegiul 2 uninominal Bacău, fiind ales pe listele USL. În 2013, a preluat șefia organizației municipale a PSD. La alegerile europarlamentare din 2014, municipala PSD a înregistrat un scor istoric, câștigând scrutinul în orașul Bacău cu 34 la sută, față de 15 la sută ai PNL. În februarie 2016 a fost confirmat drept candidat al PSD la funcția de primar al municipiului Bacău. Cosmin Necula a absolvit Facultatea de drept (licențiat al Academiei de Poliție „A.I. Cuza” București), având un master în drept la Universitatea „A.I. Cuza” din Iași. Necula a mai absolvit și Institutul Diplomatic Român. Este căsătorit și are un copil.
Dr. Mihaela Ion (foto) a plecat de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, pentru ca de joi, 25 februarie, este noul director general adjunct – medic sef al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Numirea medicului bacauan in aceasta functie a fost facuta urmare a unui concurs.
In aceste conditii, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau ramâne fara presedinte – director general. Pâna la organizarea unui nou concurs, a fost numit pe aceasta functie fostul director economic al institutiei, ec. Emanoela Draghici (cu delegatie), iar ec. Daniela Bordas (cu drept de semnatura) a fost numita pe functia de director executiv Directia Economica. Din conducerea executiva a CJAS Bacau mai fac parte Dan Stoica, director executiv Directia Relatii Contractuale, si dr. Gabriela Grosu, director executiv adjunct, medic sef.
Dr. Mihaela Ion a condus CJAS Bacau, pe functia de presedinte – director general din 2013. Asta dupa ce, timp de doua mandate (2005 – 2009; 2010 – 2013) a condus Directia de Sanatate Publica. Intre 2009 si 2010 a fost si manager al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. A intrat in medicina bacauana in 1989, ca medic stagiar la Spitalul Judetean Bacau, iar intre 1991 si 2005 a profesat ca medic specialist medicina de familie.
Când vezi doi pescari stând de vorba, este greu sa rezisti tentatiei de a nu trage cu urechea, la ce povestesc. Ca nu-i frumos… nu se pune. Se stie ca umorul sanatos, mai rafinat, se naste din creuzetul unei bresle de mincinosi. Celebrul banc, cu numerele, din puscarie…! Nu va spune ceva? Suficient sa rostesti o cifra, ca sa bufneasca toti in râs. Florin Filioreanu si Eugen Ursu se stiu de vreo 35 de ani. Am dat peste ei cu pasul, in gara.
Au lucrat impreuna la CFR. Ca vârsta i-a scos la pensie, iar nu se ia in consideratie. Sunt oameni activi. Mai vine câte-un junghi, se mai duc banii pe-o reteta, impotant e ca sufletu-i tânar. Eugen e grabit. Vremea-i buna si abia de-si cumparase niste viermisori. Promite ca ne mai intâlnim. Florin e cu maybak-ul. Asa-i zice el triciclului electric, de la care nu lipseste steguletul cu tricolor. Dupa un accident urât de masina, are probleme cu mersul.
„Sunt motorizat. Mi-aduce aminte de când eram copil, venit pentru prima data la Bacau. Ne-a urcat tata in prima din trasurile care asteptau in spatele garii. Erau trei. Când a sfichiuit birjarul si a zis… cea Balan!, nu stiam de ce sa ma prind. Avea arcuri moi si ne legana de parca eram intr-o barca. Asa ma zgâltâie si asta (mângâie delicat ghidonul), prin gropile de pe strazile din Bacau. Tin minte ca am mers atunci de am mâncat peste la restaurantul din Parcul Trandafirilor. Ne-am dus dupa aia… sa vedem plutele de pe Bistrita, de pe podul vechi din lemn ce ducea spre Serbanesti. Daduse peste tot verdele ala crud de primavara.
Cred ca era zi de sarbatoare sau duminica. Abia venisera flacaii din prima serie de plutasi. De-a stânga si de-a dreapta malului erau o puzderie de pescari cu undite. Se miscau ca burduful de la acordeon, sau cum faceau valuri in tribune spectatorii, pe vremea lui Seche, când mai vedeam si noi fotbal. Pescarii aia de duminica chiar faceau scurta la mâna. Cât peste era atunci…! Astea-s primele mele amintiri despre Bacau. M-a nascut mama in Bucuresti. Tata era militar prin Baragan. L-au mutat cu serviciul aici. Am copilarit printre vagoane, in Cartierul CFR.”
„Sunt un pescar pârât”
Florin a urmat scoala primara in Bacau si liceul la Iasi. Amprenta cailor ferate lasa urme. Urmeaza cursurile de impiegati de miscare, tot la Iasi, si primeste repartitie la Regionala Adjud. „Mi-a facut-o seful de atunci, când m-am prezentat sa aflu care-i primul meu loc de munca: «daca tot ai terminat primul din promotia ta, te dau la prima gara de lânga Bacau, Halta Letea. Si-am ucenicit acolo câtiva ani pâna m-am intors in cartier, impiegat si apoi sef de tura la gara din Bacau.” Dupa 30 de ani batuti pe muchie, in 2003 a iesit la pensie.
Florin Filioreanu
Iubind sportul, având si inclinatie la scris, publica inca din anii ‘70, in mai multe publicatii locale si nationale, reportaje având ca subiect sportul bacauan. Dupa 2000, devine reporter de stiri, transmitand in direct – odata cu evolutia tehnicii- desfasurarea evenimentelor din teren, la radio si televiziune. Comentator sportiv, scrie carti despre aceasta fascinanta lume a performantei, dar si despre meseria lui. Cel mai reprezentativ volum, „Sala de asteptare”, editura „Vicovia” 2005, face o radiografie neconventionala a transportului feroviar din Moldova. „Nelutule! Ce sa-ti zic eu despre pescuit? Stii ca sunt un pescar pârât. Noroc de voi cu concursurile de Cupa presei ca am mai invatat câte ceva. Mai mult pe margine… la un gratar. Mai tii minte acum patru ani, la concursul de la Traian, când a cedat maybak-ul in panta si-ai venit de m-ai recuperat?” Am scris atunci in “Desteptarea” despre patania lui si i-am admirat tenacitatea.
Somnul de doi metri
“Dar sa stii! Poti sa treci acolo ca am fost de multe ori la peste, mai ales in Delta. Mi-aduc aminte de una buna, la Crisan, lânga Lacul Bogdaproste. Ne-am cazat la tanti Petrina. O gospodina strasnica, din aia cu piscaturi la limba. «Carati atâtea cu voi si nu s-a legat de mâna voastra nicio bucata de pâine? S-a terminat malaiul. N-am cu ce face mamaliga sa va dau la ciorba! A uitat barbatul asta al meu sa cumpere de când tot se plimba cu turistii. Dar va fac eu o pâine…!». Si-a adus o stiuca mare, nu stiu cum i-a scos oasele, cum a copt-o si-a rumenit-o. Când a pus-o pe masa, arata ca pâinea aburinda, abia scoasa din cuptor. C-o mâna rupeam din stiuca si cu cealalta, abia de apucam sa duc lingura la gura.”
Recunoaste ca femeia avea strategia ei de marketing, ca si sotul de altfel. „Barbat-su m-a urcat dimineata in lotca, ca ma duce la plaurul lui sa pescuim. Erau vreo trei ore de vâslit. Dupa o jumatate de ora imi spune ca trebuie sa facm o pauza, sa trecem pe la o baba. Ma-ntrebam si eu, ce baba sa locuiasca prin stuful ala? Trage lânga o salcie batrâna, baga mâna in scorbura si scoate o sticla. Ma cinsteste. Aducea a votca dar era mai tare. Avea el aranjamentele lui de troc cu lipovenii. Si-am oprit pe la cinci babe. Ajungem la amiaza la plaur. Crescusera gradele. Intindem sculele. Scandal! Au venit peste noi doi pescari catraniti, ca ala-i plaurul lor. Nu era Bogdaproste. De-atâtea babe se ratacise mosul. Ne-am intors seara fara niciun peste.”
M-a facut curios cu somnul de doi metri. Mai aveam si noi namile din astea pe Siret. Or mai fi? „M-a rugat un coleg, tot impiegat, Marius Creanga, sa fac o tura in locul lui, ca are o problema. A doua zi, noaptea, pe la unu, dupa ce trecuse trenul de Galati, sunt chemat prin statie la Biroul de miscare. Parca-l vad si-acum, calare pe namila, cum statea ca vânatorul pe trofeu, cu pusca ridicata. Numai ca el tinea undita. Se adunasera calatorii ca la circ. Si-l aud. «N-am prins nimic, l-am cumparat!». Dimineata, l-am luat, eu de coada si mai multi de pe laturi, si l-am dus in cartier sa-l transam. Asa de tare ne-am priceput… c-am facut o mizerie…! Nu mai zic de miros!” Umblu la sertarasul lui cu povesti. Se prinde! Râde!
„Sa-ti mai zic una, din ‘88, când eram in cantonament cu echipa de handbal fete, la Eforie Nord. Atunci eu si cu nea’ Sandu, antrenorul, am cazut de guvizi. Au organizat fetele un concurs de pescuit. Ele au pescuit doua galeti, noi nimic. A trebuit sa-i curatam pe toti, drept pedeapsa. Asa ca de-atunci n-am mai vrut sa aud de guvizi. Ei! Manânc orice fel de peste, numai sa fie bine gatit. Da’ vorbeste cu Eugen, el e pescar adevarat!”
Vânatorul e vânat in frunte, pescarul la incheietura mâinii
Dupa mai multe telefoane si reprogramari, ma intâlnesc cu Eugen Ursu la el acasa, in cartierul CFR. Adie un vânticel caldut. Boarea zboara peste gard si mladuie tufele de ghiocei din gradina frumos intretinuta. Imi urmareste privirea admirativa. Ma taie din melancolie.
„Nu e meritul meu. Partenera!” Stam afara, la o masuta pe care s-au deversat plute, arcuri, cârlige, monturi. In general cam tot ce un pescar care se respecta nu arunca, cu gândul ca se mai poate recupera ceva. Când ii vezi atitudinea… prima oara, ai senzatia ca n-are treaba cu tine dar vrea sa te puna la treaba. Hâtru devine dupa ce trece de stadiul de circumspect. I-am calcat omului batatura. Nu-i de saga. Nu prea am de unde sa-l apuc. E-n ograda lui. Trag cu ochiul spre fundul curtii. Nu vad nicio cusca pentru câine. De asta-mi plac mie oamenii cu personalitate… când intru cu pantofii lustruiti in intimitatea lor. Si mi-o spune direct: „Eu nu ma uit la televizor, nu citesc presa, nu ma intereseaza pagina aia cu cruciulite, care – cum s-a mai dus. Mai bine merg la peste”.
Eugen implineste la sfârsitul lui septembrie, 59 de ani. A iesit la pensie legal. Cu tot cu sporul grupei – care reglementeaza conditiile dificile de lucru – a adunat pe Cartea de munca, 43 de ani si 8 luni. N-au cazut din cer. Dupa ce-a absolvit Scoala de Mecanici de Locomotiva, de la Galati, a luat-o de la zero cu practica. Intâi fochist, pe locomotivele cu abur, apoi ajutor de mecanic si mecanic pe cele Diesel, apoi ajutor de mecanic si mecanic pe cele electrice. Si, dupa o anumita vârsta, a devenit si el sef. Sa-i coordoneze si indrume, pe tinerii tot mai putini doritori de a cunoaste tainele unei meserii, fara cautare. Are multe de spus si le inregistrez. Mai ales ca baiatul, tot Eugen, 34 de ani, duce mai departe traditia. Este mecanic de locomotiva de 11 ani. Pastrez spusele zise, pentru urmatoarea poveste… cu gara. Revenind la pasiune, imi arata permisul de pescuit si chitanta. „Vezi ce scrie aici? Fii atent la mine! Pescuiesc de la sapte ani pe Siret. Am inceput-o si eu cu varga de alun, boldul indoit, ata.
Am vizat permisul! La Galati! Ca pensionar, de la saizeci si cinci de ani in sus, ar trebui sa beneficiez de niste reduceri. Eu sunt pensionar, saptesprezece milioane, dar n-am vârsta. La AJVPS Galati e 62 de lei taxa. M-am dus si la astialalti, la ANPA. Viza m-a costat un timbru fiscal de doi lei. Pai mai e de trait dupa atâtia ani de munca? La Bacau taxa pe an e de 90 de lei. Nu-s aceleasi ape…? Sunt in regula! Ce-or sa-mi faca?” Multe povesti. Pacat sa le risipesc din lipsa de spatiu. Trebuie lamurita vânataia din frunte. Mi-a soptit cum apare. I-am acceptat provocarea de a merge impreuna la o… beldita. Cred ca vrea sa ma verifice. Nu am terminat povestea. Florin, Eugen, Octavian, ma invata ca istoria nu o afli numai din carti. Se plimba vie printre noi, prin „Garile Bacaului”.
Radu Rosetti povesteste intr-una din cartile sale de memorii, despre ursii de la Pralea si relatiile acestor animale cu oamenii din zona.
„Niște ființe care jucau un rol însamnat în viața de la Pralea erau urșii. Din pricina defrișării unor întinse întinderi de păduri, samanate pe urmă cu păpușoi, unele de tata și altele de țarani, și a tăierii altor întinderi pe care crescuse acuma niște țihle impenetrabile, aceste dihănii găseau acolo, cu începere de la sfîrșitul lui iulie, o camară bine aprovizionată, pe lîngă culcușuri ce le puteau crede tefere.
Păpușoii și vitele locuitorilor satelor de pe împrejur aveau prin urmare foarte mult de suferit din pricina acelor fiare, mai cu samă acele ale bieților prăleni. Țin bine minte cum, într-o seară de la începutul toamnei anului 1857, după căderea nopții, eram adunați, cu mic, cu mare, pe cerdacul dînd înspre ograda din față, culcați pe niște saltele așazate pe scîndurile acelui cerdac, iar în fața noastră, în ogradă, ardeau focuri de baligă pentru a ne apara de țînțari. Pe lîngă tata și mama, mai erau cu noi moșii noștri, Lascar și Mitică, precum și musafiri veniți pentru vînat. Deodată auzim, parcă veneau din a doua ogradă, niște strigăte, de:
— Săriți, oameni buni, săriți că mă mănîncă ursul! Nu mă lasați! Nu mă lasați!
Tata, moșii mei, musafirii, vatavul Iancu au pus mîna pe puști și au alergat înspre locul de unde porneau strigătele. Dar Iozef, despre care voi vorbi mai jos pe larg, a cărui casă era megieșă cu ograda de unde porneau strigătele, a apucat înaintea lor, căci a avut numai să sară peste gard: Ajuns acolo, a văzut un om ferindu-se de un urs voinic de ale cărui îmbrățoșări scapa numai mulțămită prezenței de spirit a socru-său, un moșneag olog, care arunca întruna în urs cu tăciuni aprinși ce-i lua dintr-un foc mare, arzînd dinaintea lui.
Ursul mai era foarte stingherit în mișcările lui de un cățăluș care necontenit îl apuca de labele de dinapoi. Dihania se apropiase foarte încet și, cînd l-au auzit mîncînd și mormăind, stăpînul ogorului a avut imprudența să arunce într-însul cu o bucată grea de lemn aprins. Se vede ca lovitura astfel primită de urs l-a durut, căci îndată s-a răpezit la om, iar acesta a început să fugă și să strige.
Cum a auzit glasurile acelor care veneau, fiara a dat dosul și a luat-o la sănătoasa prin păpușoi, dar Iozef a avut vreme să aprindă într-însul, nimerindu-l drept în inimă.
Altă dată, în acelaș an, erau la noi un număr de musafiri, cu care mersesem, în mai multe trăsuri, să prindem păstrăvi în pîrăul Căiuțul Mare și în niște heleșteie din pădure, la cîțiva kilometri de sat, și ne-am întors pe cînd era încă ziuă.
Deodată vezeteul trăsurii din cap, în care se găseau mama și cu o vară a ei, iar eu eram pe capră, oprește caii și, arătînd cu biciul peste pîrău, zice întorcîndu-se către mama: — Ursu!
Ne uităm cu toții în direcția aratată și vedem, peste pîrău, pe o ridicătură de stîncă lată, în formă de podiș, la vro șasezeci sau optzeci de pași de noi, o căruță desjugată, plină de păpușoi culeși dintr-o curătură de mai la deal, și pe dînsa, un urs mîncînd păpușoi fără ca prezența noastră să-l fi îngrijit.
Numai după ce toate trăsurile s-au oprit și ocupanții lor au început să-și comunice părerile cu glas din ce în ce mai ridicat, văzut-am că Martin se dă jos încet din căruță, apucă cu pas liniștit la deal și dispare în pădurea care se întindea pănă la acea stîncă”.
Picasso, Dali, Cervantes, Unamuno, Pedro Calderón de la Barca, Lope de Vega. Aceasta este ordinea in care, adolescent fiind, am reusit sa ma strecor, timid, cu ajutorul neuitatului Mihail Andrei si al unei minunate blonde binevoitoare de la biblioteca judeteana bacauana, in universul fascinant al spiritualitatii spaniole. In urma cu vreun an, cautam prin librariile spaniole Don Quijote, intr-o varianta ilustrata pentru copii. Librareasa, bun psiholog, mi-a oferit si “Tres novellas ejemplares y un prólogo”, minunata carte a lui Miguel de Unamuno, spunându-mi ca si el este “un erou al spaniolilor”. Condamnat la saisprezece ani de inchisoare pentru “injurii” aduse regelui, a pretuit libertatea mai presus de orice, a avut gândul “mereu nou, mereu profund”… I-am marturisit ca nu cunosc spaniola, ca doar o ghicesc, asa ca… Mi-am amintit ca aveam acasa “Trei nuvele exemplare si un prolog”. Si nu doar atât. Printre altele, aveam si niste notite juvenile in care notasem – cine stie de unde – niste gânduri din Unamuno. Când Siguranta il obligase sa ia drumul exilului, in 1924, intr-o gara in care lumea il aplauda, a spus: “Am sa ma intorc, si nu cu libertatea mea, care nu valoreaza nimic, ci cu a voastra”. Am notat gândul acesta in 1970, când nu prea stiam ce inseamna dictatura. Tot atunci am notat acest gând, aceasta extraordinara perspectiva psihologica: “Pe un om adevarat il descoperi, il creezi, intr-o clipa, intr-o fraza, intr-un strigat. Ca in Shakespeare. Si dupa ce l-ai descoperit astfel, dupa ce l-ai creat, il cunosti mai bine – poate – decât se cunoaste el insusi”.
Am regasit in Prolog la fascinanta “Trei nuvele exemplare si un prolog” (Editura Moldova, Iasi, 1991, pag. 17-29) toate gândurile acestea cuceritoare. Si tot in Prolog am regasit “povestea” cu cei trei Ioni si cei trei Toma. S-o reamintim… “Atunci când stau de vorba doi, Ion si Toma, la conversatie iau de fapt parte sase, care, care sunt: Trei Ion…1. Ion cel real, cunoscut doar de creatorul sau. 2. Ion cel ideal al lui Ion – niciodata cel real si adeseori foarte deosebit de acesta. 3. Ion cel Ideal al lui Toma; niciodata Ion cel real sI nici Ion al lui Ion, ci adeseori deosebindu-se foarte mult amandoi. Trei Toma… 1. Toma cel real. Toma cel ideal al lui Toma. Toma cel ideal al lui Ion” (Op. cit. , pag. 21). Multa vreme am crezut ca aceasta “cheie” de decriptare a universului nostru spiritual este oferita de Unamuno. De fapt, cu admiratie, Unamuno il citeaza pe Oliver Wendell Holmes, dezvoltând acel “ceea ce esti, ceea ce crezi ca esti si ceea ce crede despre tine celalalt” (Ibidem).
De la Unamuno am priceput ca omul – fie el papa, rege, savant, geniu sau muritor de duzina – este un ghem ciudat de contradictii, o fiinta in care locuiesc de-a valma “cele sapte virtuti si cele sapte vicii capitale opuse: este orgolios si umil, lacom si retinut, lasciv si cast, invidios si milostiv, zgârcit si generos, lenes si harnic, mânios si rabdator. Si poate scoate din el insusi la fel de bine pe tiran si sclav, pe criminal si sfânt, pe Cain si Abel” (Ibidem, pag. 26). Unamuno m-a ajutat sa-l inteleg cel mai mult pe Cervantes: “…Don Quijote si Sancho nu sunt ai lui Cervantes si nu sunt nici ai mei, sunt ai tuturor acelor care si creaza si re-creaza. Sau mai bine zis, sunt ai lor insile, iar noi, când ii contemplam si cream, suntem ai lor” (Ibidem, pag. 27). Scrutând opera lui Unamuno, il asez mereu – ca filosof, prozator, profesor, eseist, poet, dramaturg, teoretician, om – in galeria unor spirite care cuceresc seducator lumea: Dostoievski, Cervantes sau Umberto Eco.
Chiar nu știu ce să zic despre „inventia” asta. Am auzit ca luna respectiva este decretata ca fiind „luna iubirii”, dar nu prea stiu cum sa înteleg asta. Ma rog, exista doua sarbatori dedicate iubirii, una importata, Sfântul Valentin, si alta autohtona, Dragobetele, dar de ce sa existe numai o luna a iubirii, calendaristic stabilita? Mie îmi displace profund “repartizarea asta”, desi sunt nascuta în februarie si as putea fi favorizata cumva – as putea avea parte de mai multa iubire? Ma întreb. Oricum, mie repartizarea pe luni ale anului ale iubirii, nu-mi convine. Eu as vrea ca iubirea sa nu aiba calendar. Sa ma bucur de ea oricând, sa o pot darui si primi, fara date fixe. Sunt încapatânata, recunosc, dar nu renunt la micul meu romantism. Sau mare? De ce nu? Oricum, pentru ca marketingul în zilele noastre învinge tot, m-am “aliniat” si eu, si fac anumite cadouri de zilele respective. Mai precis, cumpar carti despre dragoste, si le fac cadou. Baietilor mei, în primul rând (gândindu-ma ca ei le vor rasfoi, macar, cu iubitele lor), pe care as vrea sa-i câstig pentru placuta (si foarte folositoarea) zabava a lecturii, cum spune cronicarul. Reproduc (fiindcă îmi place foarte mult) citatul din Miron Costin: „nu e alta mai frumoasa si mai de folos în toata viata omului zabava decât cetitul cartilor”. Nu stiu daca am succes întotdeauna cu întreprinderea mea, dar stiu ca nu renunt. Poate, ca, odata si odata, ea va prinde. Acum, mai mult ca oricând, ma înversunez, desi nu-mi sta în fire, dar când vad cum a decazut studiul umanioarelor în programele scolare, am o motivatie suplimentara.
Sigur, marile carti, marile piese despre dragoste sunt multe în istoria universala a literaturii, a dramaturgiei, si mereu se vor scrie alte povesti despre iubire, pentru ca ea este mai puternica decât moartea, mai puternica decât ura. Dar eu am câteva preferinte constante, la care ma întorc de fiecare data. De pilda, recitesc câteva pasaje din romanul lui Ernest Hemingway (inegalabilul Papa Hem) „Pentru cine bat clopotele”, unde sunt câteva pagini tulburatoare despre dragoste. Si anume, acelea în care tânara eroina Maria (interpretata, în ecranizarea dupa roman, de Ingrid Bergman, absolut minunata, pura, luminoasa, ravasitoare!) îi marturiseste lui Pilar (batrâna tiganca aspra, patimasa, întruchipata, coplesitor, în acelasi film, de extraordinara Anna Magnani, incandescenta, care te frige, pur si simplu, privind-o) ca si-a petrecut noaptea cu Ingles, simtind cum “se topeste pamântul, si ca putea muri fericita în acele clipe”. Iar Pilar îi spune ca niciodata pamântul nu se topeste mai mult decât de trei ori în viata, în momentele acelea când un bărbat si o femeie devin o singura fiinta, iar pentru cei mai multi oameni nici macar odata. Desi, cu totii îsi doresc iubirea, si cred ca a lor, si numai a lor este unica, deosebita de tot ce au trait altii. În fine, fecare cu iluziile lui, caci fara ele viata ar deveni de nesuportat. Numai ca, nu stiu cum se face, dar tare se mai destrama ele repede, si ce apare dincolo de zona lor ideala este ceva urât si meschin, cel mai adesea. Spun asta, pentru ca, mereu aflu despre cum se destrama cupluri, altadată faimoase. Care-si spun adio, dupa o perioada frumoasa, spectaculoasa din viata lor, ca asa-i amorul, un copil pribeag. Si asta-i viata. Cu toate astea, partea romantica din mine se tot iteste, nu-mi da pace, desi as trai mai confortabil fara ea. Fac ce fac, si-mi tot amintesc niste fraze din romanul despre care vorbeam la început, si anume vorbele lui Ingles, la despartirea de Maria, înainte de a pleca într-o lupta unde stia ca va muri: „Atâta vreme cât va exista unul dintre noi, vom fi împreuna. Fiecare în parte suntem noi doi”. Pasaj superb, iesit de sub pana unui mare scriitor. Fiecare în parte suntem noi doi, acest adagiu romantic ma urmareste în acest precoce, în februarie, început de primăvară. Dar îmi place, recunosc, mai ales sentimentul de împrimavarare launtrica, îmi face bine, e ca un suflu de nedomolita tinerete.
