Intr-o atmosfera de mare sarbatoare, sâmbata, 11 iunie, de la ora 10.00, in centrul municipiului Bacau s-a desfasurat un Cros Olimpic, eveniment organizat de catre Directia Judeteana de Sport si Tineret Bacau (D.J.T.S.) impreuna cu Primaria Bacau si Comitetul Olimpic si Sportiv Român (C.O.S.R.), cu ocazia Zilei Olimpice, o zi in care oameni din intreaga lume sarbatoresc infiintarea Miscarii Olimpice.
La eveniment s-au inscris in jur de 1000 de participanti din Bacau, din localitati rurale din judet, dar au venit si alergatori din Piatra Neamt si Adjud, Crosul Olimpic desfasurat in Bacau fiind catalogat ca faza nationala.
Crosul s-a desfasurat pe categorii de vârsta, cei mai multi participanti fiind copii, dar la linia de start s-au aliniat si seniori peste 35 de ani si chiar veterani.
Toti participantii au primit tricouri, diplome si medalii, câstigatorii probelor primind din partea organizatorilor biciclete si materiale sportive.
Delegatia C.O.S.R. la Bacau a fost condusa de marea noastra campioana Maricica Puica.
[wonderplugin_gallery id=”593″]
Detalii de la acest eveniment veti citi in editia de luni a cotidianului Desteptarea.
Presa franceză salută, la unison, victoria obținută de Les Bleus în fața României (scor 2-1), vineri seara pe Stade de France, în partida de deschidere a Campionatului European de fotbal – EURO 2016, recunoscând totodată că „Les Bleus” nu au avut o misiune deloc ușoară în fața „Tricolorilor”.
Bogdan Stancu, văzut de France Football ca fiind cel mai bun jucător al României
Bogdan Stancu, care a marcat din penalty în meciul de deschidere a EURO 2016, Franța – România (2-1), este văzut de France Football ca fiind cel mai bun jucător al „tricolorilor” în această partidă.
Bogdan Stancu „a fost principalul pericol ofensiv”, apreciază France Football, care-l evidențiază și pe Nicolae Stanciu, ce „a încercat să găsească soluții la mijlocul terenului”.
„Perechea de fundași centrali Chiricheș-Grigore a fost autoritară în prima repriză, înainte de a scădea ritmul”, scrie France Football. Revista remarcă intervenția lui Ciprian Tătărușanu la voleul lui Pogba, dar și greșeala comisă de portarul român la golul lui Giroud.
France Football a dat note surprinzător de mici jucătorilor români (au fost notați doar titularii): Tătărușanu 4 — Săpunaru 5, Chiricheș 4, Grigore 5, Raț 5 — Hoban 4, Pintilii 4 — Popa 5, Stanciu 5, Stancu 6 — Andone 5.
Pogba, o uriașă dezamăgire pentru presa franceză
Paul Pogba, mijlocașul naționalei Franței, a însemnat „o uriașă dezamăgire” pentru felul cum a jucat împotriva României în meciul de deschidere a EURO 2016, câștigat vineri de „les Bleus” cu scorul de 2-1, scrie France Football.
Pogba e notat cu 3 de France Football, care comentează: „Este așteptat în astfel de meciuri, iar mijlocașul lui Juve n-a fost niciodată la înălțimea evenimentului. Nici cu tehnica, nici cu impactul fizic, nici cu recuperarea, nici cu pasa verticală, nici cu șutul, nici cu atitudinea de lider pe teren. În plus, nici n-a încercat niciodată să-și simplifice jocul. O uriașă dezamăgire, deci”.
Cu 3 este notat și Patrice Evra: „Greșeli de plasament care au dat ceva fiori, în condițiile în care durduliul Popa nu prea era periculos. L-a faultat pe Stanciu și a provocat penalty-ul din care România a egalat. Lipsă de autoritate pentru un jucător cu asemenea experiență într-un meci atât de important”.
Dintre elevii lui Didier Deschamps, cea mai mare notă o primește autorul golului victoriei, Dimitri Payet (9), urmat de Lloris și Kante, ambii cu 7.
Lumina a venit de la Payet (L’Equipe)
„Lumina a venit de la Payet”, titrează cotidianul L’Equipe, subliind că „Franța a debutat cu bine la EURO-ul său, impunându-se, nu fără dificultăți, împotriva României (2-1)”. „Totul era întrunit pentru ca sărbătoarea să fie frumoasă. Cu condiția, desigur, ca Les Bleus să se impună. Într-un Stade de France zgomotos și plin de culoare, care aștepta doar golurile pentru a se aprinde, scenariul de vis a fost foarte aproape să eșueze. Mult timp jenată de o selecționată română solidă și disciplinată, echipa Franței a încheiat prin a se impune împotriva României. Un rezultat care îi lansează perfect pe Les Bleus în operațiunea de cucerire a trofeului pe teren propriu”, scrie cunoscutul ziar de sport din Hexagon.
L’Equipe evidențiază, totodată, jocul foarte bun reușit de „Tricolori”, care i-au pus în dificultate pe elevii lui Didier Deschamps, prin „determinarea”, „consecvența” și „calitățile lor defensive”, fiind foarte aproape de a obține ceea ce și-au propus, „însă o lovitură de geniu i-a adus brusc la realitate”.
„Payet îi eliberează pe Les Bleus”, titrează la rândul său Le Parisien, care notează că francezii „au început bine turneul lor, printr-un succes născut în durere în fața României (2-1)”. „Această victorie nu poate mulțumi pe deplin, chiar dacă ea valorează greutatea sa în aur, din punct de vedere strict contabil”, adaugă publicația din capitala Franței, care recunoaște însă că echipa lui Didier Deschamps trebuie să-și îmbunătățească mult evoluțiile în meciurile următoare pentru a-și putea atinge obiectivul.
Le Parisien notează că „alegerile tehnice greșite din prima perioadă, lipsa de decizie și de agresivitate la ultimul gest” putea să-i coste scump pe francezi. „A fost nevoie de un fulger al lui Payet pentru a evita un pas greșit”, conchide ziarul parizian. AGERPRES
Filialele Bacau-Neamt ale Ordinului Arhitectilor din România si Uniunii Arhitectilor din România au deschis, vineri, 10 iunie, cu sprijinul Ordinului Arhitectilor pentru Relatii Internationale, la Centrul de Afaceri si Expozitii „Mircea Cancicov” din Bacau, a doua editie a Forumului „Moldova Repe 2030”.
Partenerii celor doua filiale in organizarea evenimentului sunt Primaria Bacau, societatea Centrul de Afaceri si Expozitional, Centrul de Cultura „G. Apostu”, Uniunea Arhitectilor din Republica Moldova si Filiala Cernauti a Uniunii Arhitectilor din Ucraina.
La Forum participa arhitecti, urbanisti, oameni de cultura, universitari din mai multe domenii, din România, din Republica Moldova si, pentru prima data la un astfel de eveniment, arhitecti din Bucovina de Nord, regiunea Cernauti (Ucraina).
„Ne dorim ca acest Forum – a spus, la deschidere, arhitectul Constantin Amâiei, autorul proiectului – o dezbatere despre problemle cu care ne confruntam in acest colt de Europa, sa incercam sa raspundem la intrebari precum «Ce se mai intâmpla prin orasele noastre» si «Ce rol mai au arhitectii si urbanistii in situatia in care lucrurile se schimba din ce in ce mai repede si uneori imprevizibil».
Dezbaterile Forumului au fost structurate, in acest an, dupa continutul documentului programatic in zece puncte semnat de participantii din România si Republica Moldova la editia de anul trecut. Astfel au rezultat trei sesiuni de discutii succesive si cronologice ideatic. Vineri s-a vorbit despre istorie, despre trecut, despre patrimoniu, iar astazi se va vorbi despre provocarile prezentului si despre viitor, despre sanatatea planetei, despre arhitectura sustenabila.
Primele discursuri la deschiderea Forumului
La deschiderea Forumului a transmis un mesaj din partea comunitatii bacauane noul primar al municipiului, Cosmin Necula. „Eu – a spus primarul – consider arhitectii artisti care trec dincolo de planse si de calcule. Ei modeleaza un oras si viata oamenilor, aduc frumosul si fac sa ne simtim bine indiferent de unde ne aflam si de circumstantele vietii care este destul de complicata.
Regiunea Nord-Est are, din pacate, o serie de probleme si se pare ca Muntii Carpati reprezinta o bariera intre noi si restul Europei. Cred ca e momentul ca aceasta bariera sa fie strapunsa. Nu sa discutam pe unde, eventual, va trece o autostrada, ci ca autostrada sa treaca prin Moldova, legând Europa de noi.”
[wonderplugin_gallery id=”592″]
Tot la sesiunea de deschidere a fost asteptat si urmarit cu foarte mare interes discursul academicianului Emil Razvan Teodorescu, pe tema „Mai vechiul urbanism bucurestean si statuile sale”. Reputatul profesor si om de cultura, fost ministru al Culturii si Cultelor, a facut, cu acest prilej, un exceptional excurs prin istoria României, cu referire la o perioada de 80 de ani.
„Eu sunt de origine moldava, dar dintr-o lifta valaha, nascut si traitor in Bucuresti – si-a inceput academicianul discursul. Mi-am zis ca nu as avea ce cauta la acest Forum, dar in Academie coordonez o tema privitoare la raportul dintre globalismul bucurestean si monumentele de for public. Deci ar fi de spus ceva. Noi, aici, suntem inca foarte orientali. Vreau sa-i spun si domnului primar de Bacau ca plec din oras, dincolo de lucrurile frumoase vazute, cu imaginea jalnica a casei atribuita de lagenda urbana nu de documente istorice familiei lui Vasile Alecsandri. Am pozat-o si, luni, voi duce fotografia la Academia Româna.”
Tot in sesiunea de deschidere a lucrarilor Forumului a vorbit si directorul Centrului Internationalde de Arta „G. Apostu”, Geo Popa, care, vulcanic, in stilul deja cunoscut de bacauani, a opinat despre atentia si grija noastra (autoritati, reprezentanti ai societatii civile si traitori in propriul oras) fata de obiective arhitectonice si comunitare reprezentative.
Dezbaterile zilei a doua
Lucrarile Forumului continua astazi, 11 iunie, de la ora 10,00, cu dezbateri pe tema „Dezvoltarea policentrica – mijloc de echilibrare a dezvoltarii spatiale”, in care se va vorbi despre reteaua de localitati din Moldova si Bucovina si din zonele lor de influenta, moderata de arhitectul Ion Nicolae.
De la ora 12,20, in program este trecuta dezbaterea pe tema „Strategii comune de dezvoltare a centrelor urbane”, moderata, de asemenea, de Ion Nicolae, iar de la ora 15,30 se va vorbi despre „Politica de coeziune interregionala” si se vor cauta raspunsuri la intrebarea daca Europa are nevoie de Moldova si de Bucovina (Moderator arhitectul Viorel Boiciuc). Seria dezbaterilor zilei se va incheia cu discutii pe tema „Actul de arhitectura – factor civilizator al societatii”, despre cum vedem viitorul celor trei provincii inrudite in urmatorii 15 ani (moderator Viorel Boiciuc).
Ca si la prima editie a Forumului, lucrarile acestuia vor fi urmate, la final, de un veritabil Dialog al artelor, in care la Centrul de International de Arta „G. Apostu” va fi vernisata expozita de pictura „Nu ma doare nimic, doar lipsesc”, a artist vizual Dragos Burlacu, si va fi prezentat spectacoull de muzica, poezie si grafica „Plan-detaliu al scarii de cuvinte”, dedicat implinirii a 100 de ani de la nasterea miscarii artistice si literare DADA, in regia lui Val Manescu, pe muzica lui Florin Bejan si sub grafica lui Dragos Burlacu.
Duminica, 12 iunie, arhitectii si invitatii lor vor fi in centrul orasului Piatra Neamt, unde, evident, vor mai incinge un dialog asupra aspectului arhitectonic al locului, sub prezentarea sustinuta de arhitectul Dan Florea, vicepresedinte al OAR Bacau-Neamt.
Totul a pornit când un cititor m-a sunat, intrebând de unde poate cumpara un papagal… cu garantie. N-am stiut ce sa-i raspund. Imi plac pasarile care zboara, impanate, mai ales in cuptor si nu prea agreez papagalii… fara pene. Am promis ca ma interesez de garantia celor cumparati… care traiesc liber in colivii.
Era odata pe strada Mihai Viteazul un magazin. Doamna de la floraria de alaturi imi spune ca s-a mutat. S-a desfiintat si spatiul are alta destinatie. „ Cu legile astea europene… Incercati la magazinele mari de pe Republicii, unde intorc autobuzele. Au si mâncare pentru animalute.” Perseverent, iau orasul la cercetat, de la margine de Bucuresti.
La complexul comercial, are chiar o pasarica pe firma, aflu ca a fost intr-adevar un stand cu asa ceva, dar nu mai este! Sa incerc la Piata Sud. Ma indruma, dupa ce m-a masurat de sus pâna jos, un tânar cu vesta de kevlar. „Este cineva acolo care creste papagali”. Apelez la un amic ornitolog si aflu numarul de telefon al crescatorului, producator autorizat. Dupa mai multe apeluri ne intâlnim. Nu are magazin de desfacere. Doar locuieste in zona. Pasarelele isi au cuibul undeva la tara, intr-o comuna, nu departe de oras.
Ciripesc si ele fericite, fara sa deranjeze vecinii si pisicile. Nu stia pentru ce il caut si mi-a reprosat ca nu l-am sunat macar cu o zi inainte. Ma invita sa vin sa vad ce si cum. Sa stam de vorba. Ma suna el! Dupa cum graieste, simt ca face totul din pasiune. Specia de papagali calugari este preferata lui. N-a fost sa fie… momentan. Traiasca umorul lui Toma Caragiu. Antrenament! „Ca-n tenis!” Cu nuca-n perete. Il cred pe cuvânt. Trebuia sa mearga la munca in schimbul doi. Tinem legatura. Dar Vlad, producatorul, are revers si m-a facut curios.
Ca sa-mi iau gândul. Imi spune sa incerc la complexul comercial de lânga insula. „E un magazin cu ce va intereseaza, acolo! Sau in piata Miorita” Pun botul. Ce naiba ma zgândara la zambilica sa umblu dupa papagali?
Cip-cirip si voie buna
Ajung la intrarea dinspre insula. Ma uit dupa posterele reprezentative si nimeresc usor. La casa de marcat din dreptul intrarii, o tânara ma intâmpina zâmbitoare. Ii spun saru-mâna si o intreb cu cine as putea sa stau de vorba despre… papagali. „Va ajut eu!” Roaga o colega sa-i tina locul. „Poftiti pe aici! Ce anume va intereseaza?
Avem mai multe specii! Se poate da si comanda!” Dupa douazeci si sase de ani de lucrat in presa, in nouazeci si opt la suta din cazuri, ca tot sunt la moda procentele politice, când am intrat intr-un magazin sa fac fotografii, am avut nevoie de acordul sefului. Cam in douazeci la suta nu l-am primit, iar in zece la suta a fost nevoie de acordul unui sef si mai mare. Asa ca ma prezint domnisoarei. Ii spun ca lucrez la Desteptarea, am intentia sa scriu despre… papagali, si, daca se poate, sa fac fotografii cu animalutele din magazin.
Se intoarce profesional, aratându-mi ecusonul. Ma aplec putin, nu port ochelari, si descifrez : Irimia Dana Mihaela. „Nu este nimic de ascuns. Pasarile si animalutele le aducem pe comanda de la câteva centre mari de profil, Bucuresti, Timisoara… Noi trebuie sa avem grija, inainte de a le primi, sa fie coliviile curate. Mâncarea asigurata. Apa tot timpul proaspata. Sa le pastram sanatoase! Daca depistam vreun animalut, ca nu se simte bine, sunt semne de inceput de boala, il ducem in spate, in carantina. Avem un spatiu special amenajat pentru tratament, cu toata medicatia care trebuie administrata. Il tinem sub observatie cât timp este necesar. Mai sta apoi acolo o perioada, sa vedem daca nu apar alte boli si revine in colivia curata, pentru vânzare.”
M-a amuzat ca nu a folosit cuvintele: dezinfectant, solutii de curatare. Ideea de curat tine de sanatatea „produsului”, obtinerea increderii clientului dar si de profit. Sa nu uitam ca produsul, pus in ghilimele, in acest stadiu este doar marfa. Dupa aceea, mângâiat cu grija si uitat cu lacrimi, ajunge Printisor, Bosumflica, Pufisor. De ce nu avem si noi un cimitir al animalelor? Pai nu avem atâtea fundatii! Era sa despart cuvântul in silabe. Imi place ca Dana Mihaela pune suflet in ceea ce face. Pentru ea, animalutele aflate in tranzit – in grija-, nu sunt un obiect. Le da nume! Asa… temporar.
Zoomania este o boala?
Imi arata ghemotoacele cu pene, ce privesc speriate din cusca, spre mine. Ce le-as mai face o fotografie cu blitzul! Artistica! Imi imaginez cum le-ar cadea fulgii, pardon, puful! Nu indraznesc sa intind nici degetul. Toate intorc deodata capul, vazându-ma inofensiv. O zgâtâie mica, cu caciulita mov in patratele si codite impletite, trece prin spatele meu, trasa de mâna de o mamica. Cip-cirip! Suntem aici! Fetita le-a facut cu mâna. De unde! Mamica cauta un pestisor care nu bea si nu manânca. Sunt si din astia.
„Avem! Masculii traiesc singuri, altfel se manânca intre ei. Femelele convietuiesc si cinci, sase, separat.” Ma fura gândul la versurile lui Minulescu, cu citera, lesbos si ecbatana, si alte povesti cu amazoane. Intreb. Cum se inmultesc? „Simplu, prin oua fecundate. Icre cum le numim noi. Ei, nu stiti!?” De unde ai aterizat, fatooo? Ce studii ai absolvit? „Avem un medic veterinar care vine totdeauna când apare o urgenta, domnul Velisar. El ne da sfaturi si ne invata cum sa avem grija de ele, ca sa le fie bine. Alaltaieri a fatat hamsterita. Uite-i ce mici sunt!”
Ia cu grija un gâdi-gâdi, din ala mic si proaspat. Mi-l ridica in palmute, in fata obiectivului, sa-i fac poza. Am bagat teleobiectivul. Arata ca… N-avea coarne! Bai, frate! Ce ochi! In alta cusca, un bosumflici se uita sictirit spre mine. Miros a catel. „Nu-i rau! Asteapta sa fie mângâiat! Ni l-a adus un client dupa câteva zile. A luat paraziti de la animalutele pe care le mai avea. Acum mai asteapta o sansa!” Schimb subiectul.
O crisalida intre rapitoare
Cum de si de ce? „ Am crescut printre animale. Parintii au plecat sa lucreze in Italia. Acum sapte ani eram impreuna cu ei acolo. Am terminat liceul acolo.” Ce a fost inainte? Copilaria nu se uita, ramâne imprimata aproape genetic.
„Pasiunea asta face parte din mine. M-am intors si lucrez intr-un colectiv care simte la fel ca mine si mi-a acordat incredere. De mica mi-au placut animalutele. M-am nascut la oras. Bunicii erau la tara. Dumnezeu sa-i ierte. Aveau tot felul de animalute. I-am convins pe ai mei sa ma lase sa cresc la bloc, un pui de rata. Culegeam iarba de lânga trotuare, grauntele date de parinti erau ca darul de Craciun.
Dupa aia, i-am convins sa luam un pui de gaina. Au urmat puii de gâsca, iepurasii. Bineinteles, dupa ce cresteau, ii duceam inapoi la bunici. De la iepurasi am inteles ca exista si boli genetice. Aveam in casa de tot felul, ca la Zoo. Am gasit un catelus pe strada, tremura de frig, ud, si eu, eram imbracata. L-am hranit, s-a facut bine, si-am umblat din scara in scara, sunând la usi, sa caut pe cineva sa-l adopte. L-a luat o doamna. Asa s-a bucurat! Asta m-a incurajat sa fac si cu altii la fel. Bunica mi-a transmis aceasta provocare.
Imi spunea ca orice animal are suflet, nu stie sa vorbeasca, dar simte si sufera ca si noi. Noi daca putem mai mult, de ce sa nu avem grija de ei?” Vrea sa-si continue studiile, acasa. Lucreaza intr-un domeniu la care nu vine la program uitându-se la ceas. I-ar placea sa devina medic veterinar, dar: „când vad sânge… trebuie sa-mi acorde cei din jur ajutorul.” Facultatea de Biologie din Bacau, este o optiune.
Vira sau maina
Dupa experienta placuta si ideea incoltita, recunosc, si inoculata, ca un animal de companie nu poate fi numit numai mosneagul meu de Dino, oaie creata, corcitura dintre canis si terier, trec pe la Vivariu. Vreau sa cumpar un papagal! O doamna ma intâmpina la usa.
Expun doleanta. Imi raspunde cu amabilitate. „Noi nu avem de vânzare! Veniti duminica dimineata. In curte vin producatorii autorizati. Au tot felul de pasari. Negociati cu ei!” A! Era sa uit! Dana Mihaela Ieremia, tânara de douazeci si doi de ani, angajata de trei luni, specifica:
„Noi dam sfaturi si pliante, cu indrumari. Clientul sa fie bine informat inainte de a prelua ceva de la noi…” Mi-a placut, iarasi, ca nu a folosit termenul: cumpara! „Apreciem, in functie de animalut, un termen rezonabil, de trei zile, in care cumparatorul isi asuma si el raspunderea. Sa-i ofere conditiile pe care i le asiguram noi. Ba mai mult!”
In loc de P.S. (post scriptum). Ma scarpin cu stânga in dreapta. De ce institutia Vivariu n-ar putea câstiga niste bani? Iar vorbim de papagali?!
O singura data am schimbat câteva vorbe cu Letitia Oprisan. Parca ne cunosteam de pe când Dumnezeu a inventat Lumea. M-au fermecat firescul gesturilor sale, ochii care cautau cutele realului, mâinile care frematau de parca ar fi fost purtatoare de penel, zâmbetul acela rar in care Dumnezeu a picurat cu darnicie toleranta, interogatii metafizice, o lumina zamislita dintr-o pace inca neinventata si o poveste pe care am simtit ca o poarta in suflet, ca pe o povara minunata pe care ne-am dori-o toti, ,,iluzia, iluzia de a oferi clipei puterea eternitatii… ” , cum spune dragul meu Liviu Antonesei.
Rasfoiesc, re-rasfoiesc albumul intitulat simplu: LETITIA OPRISAN (Centrul Cultural Palatele Brâncovenesti, Bucuresti, 2016). Este un veritabil curriculum vitae in imagini. Daca n-ai sti ca a fost uecenicul doldora de talent al lui Alexandru Ciucurencu, expozant pe toate meridianele plastice ale lumii, rasfatata cronicilor plastice si a premiilor, a muzeelor si a aplauzelor celor care care cred in miracolul acelei lumi care sarbatoreste viata chiar si atunci când aceasta este cultivata de restriste, acest album ti-ar dezvalui aceasta poveste a vietii sale.
Tablourile Letitiei Oprisan sunt un haos fericit al armoniilor care sarbatoresc mereu ceva important, un curcubeu al culorilor care stau de vorba cu noi, sunt un fel de lacrimi ale unui suflet care traieste in imperiul unor emotii care imblânzesc angoasa, mangâie singuratatile si tristetele noastre cele mari si ne oblojesc unele vânatai pentru care n-au fost inventate inca leacuri.
Nu sunt estetician, critic de arta sau unul dintre cei nelipsiti de la vernisajele expozitiilor de arta plastica, dar jocul Letitiei Oprisan ,,intre tenebra si lumina, intre neant si zidire, intre viata si moarte” (Corneliu Antim) ma tulbura. Tablourile Letitiei Oprisan sunt niste flacari care ard pentru a purifica patimi, iaduri ale sufletului si cadavre de sperante. Portretele sale (Brâncusi, Kogalniceanu…) sunt gravide de istorii soptite cu inima. Nu m-a impresionat doar lumina tablourilor sale, ci mai ales intunericul acela prieten care se strecoara discret in decor, ca soapta unei iubite despre care crezi ca nu te va trada niciodata, bucuria aceea a penelului care sarbatoreste mereu ceva, de parca ar redescoperi secrete uitate ale vietii.
Tablourile Letitiei Oprisan sunt un fel de revolta care arunca scântei intr-un cosmos inventat pentru a ne seduce. ,,Revolta” imi aminteste de un Picasso care nu a stiut ce este Guernica. ,,Arcada verde” ma trimite catre un Salvador Dali jefuit de Timp, ,,Boss-ul, acrylic pe pânza” ma urmareste in somn ca o poveste despre facerea cea mare a Lumii, ,,Incoronare nedorita” ma trimite in istoria unor tristeti care ne vorbesc despre poverile care inevitabil trebuie purtate de spiritul nostru. ,,La Famme” este durerea care se plimba imperial printre noi, ,,Spaima”– o mirare cuprinsa de toate flacarile care ard fara nevoia de a fi stinse, in vreme ce ,,Avalansa” imi pare a fi o pravalire de suflete peste un bob de roua care se simte mângâiat de apocalipsa unei iubiri care-si revendica dreptul a fi consemnata intr-o istorie din care lipseste Strigatul.
Privita cu ochii unui infometat de frumos, pictura Letitiei Oprisan este un fel de basm care incearca sa impace Omul cu Lumea, o lectie de zbor pe care norii o aplauda, o tandrete speciala care penduleaza intre ,,Imblânzirea lui Enkidu” si ,,Marul discordiei”, un popas pe care spiritul nostru il face pentru a redescoperi fantasticul unei lumi despre care nu stiam că ne locuieste.
Colegul nostru, corespondent din Onesti, Ion Moraru, ziarist de peste 20 de ani, cu aplecare pentru reportaj, cutreiera neobosit Vaile Trotusului si Tazlaului in cautare de subiecte, de oameni care au ceva frumos si trainic in biografia lor.
Eroii lui Ion Moraru nu au vârsta, nu sunt persoane a caror viata poate usor fi pusa sub semnul senzationalului, mocanii lui Casin (localitate adaugata la numele poetului), din Oituz sau Caiuti, fostii petrochimisti de la Borzesti sau tapinarii din Dofteana si Salatruc intra in categoria celor care nu au frica sa doarma cu ochii inchisi, iar diminetile le sunt pline de soare si optimism, redate in pagina cu un lirism controlat, suav si discret.
Lui Ion Moraru nu-i sunt departe trairile afective, povestile curgând din realitatea imediata, ca visul fulger dintr-o noapte prea scurta. De aici, mi-am zis, din retinerile studiate si timiditatea inca neinvinsa, din pierdutele sperante si iubiri, vin trairile, visarile, metamorfozate in versuri, publicate târziu, dar nu prea târziu pentru a deveni iluzii, chiar daca, placheta publicata in 2003, poarta titlul “Colectionarul de iluzii”. Poeziile alese pentru a vedea lumina tiparului sunt esente parfumate ale unei vizualizari specifice unui om indragostit perpetuu, inselat, bântuit de tristeti bacoviene si retinute sperante: “Mai lasa, iubito, in seara sa cânte/ sa stinga durerea ce ne apasa/ sa astearna in voia ce-o sa framânte/ gânduri, sperante ce le aduc de-acasa” (Mai lasa, iubito…), trecând apoi in registrul tragic al melosului popular: “Cânta cobzare, de dor si alean,/ ca tare m-apasa/ cu-o struna cu gândul fugar…/ Dintr-o speranta mi-am ridicat casa.”(Cânta, cobzare…)
“Putini ar banui ca sub infatisarea cotidiana prozaica a lui Ion Moraru se ascunde un delicat, un sfios de o mare discretie in materie de comunicare, incercând ca toti timizii un joc destul de complicat de aluzii si ecouri, de inaintari imediat reprimate de retrageri in oaze de izolare protectoare. Intre “omul ce sunt” si “omul ce cuget” exista o problematica discrepanta pe care doar nevoia si satisfactia versului o poate media”, scrie prof. Aristotel Pilipauteanu, in prefata editiei a doua, a aceluiasi volum “Colectionarul de iluzii”, republicat in 2014, cu revizuirile si adaugirile cuvenite unei trepte superioare de maturizare, inclusiv pe plan artistic, dupa cum afirma acelasi critic. Poetul Ion Moraru cânta când la vioara: “Ma las cuprins de-o soapta dulce/ si mi se pare ca-mi surâzi,/ sa nu imi spui ca n-ai mai plânge,/ sa nu imi spui ca n-ai sa râzi…” (De dragoste), trecând apoi la registrul grav, trist al violoncelului: “Ca doi straini privim apusul,/ ce rosu cerul a ramas!// Abia soptesc si izbucneste plânsul/ atâtor ceasuri pline de necaz.” De altfel, aceasta capacitate a poetului de a explora adâncimile trairilor umane o remarca si profesorul Pilipauteanu: “Lasând la o parte ruperile de ritm, prezenta din belsug a interogatiilor retorice, câteva locuri comune, pastram din poezia lui Ion Moraru sinceritate spunerii, delicatetea abordarii trairilor gingase, precum si neostoita lupta de a da cuvântului puterea gândului profund”.
Lector de carte este Serghei Colosenco, tiparita sub egida Editurii SERA, din Bârlad.
Suntem cea mai lipsită de satisfactie naţie din Europa, sad but true. Am mai scris pe marginea acestui subiect, pentru că mă preocupă, gândurile negre, stările neguroase dându-mi şi mie deseori târcoale ameninţătoare. Am urmărit, mai de mult, o emisiune cu un medic psihiatru care spunea că noi, românii, suferim de „ură de sine”.
Stăm foarte bine, oximoronic vorbind, cu autodenigrarea, cu punere de cenuşă în cap. Ne găsim o droaie de defecte şi suntem înclinaţi spre exagerarea acestora, tot apăsând pe laturile negative. Uneori, ca fenomen de supracompensare, se trece în extrema cealaltă, la egolatrie, admiraţie de sine, lăudăroşenie. Te miri cine se crede cel mai grozav din parcare, e cu nasul pe sus de nu-i ajungi nici cu prăjina la el. C-aşa-i lumea împărţită, unii au complexe de inferioritate, alţii de superioritate. Revenind la ura faţă de propria persoană, specialistul spunea că ea se declanşează din lipsa noastră de curaj de a scoate la suprafaţă ” drăcuşorul din pivniţă”. Pe care-l avem cu toţii, la niciunul dintre noi pivniţa nefiind goală.
Dacă refuzăm să-i constatăm prezenţa, dacă nu-l băgăm în seamă cât de cât, tocmai atunci se găseşte să-şi facă de cap, şi ne „nevrozează” până la limita insuportabilului. Devenim tot mai nemulţumiţi, ni se face negru în faţa ochilor, ne luăm la harţă cu toţi, din senin, ne vărsăm furia pe oricine ne pică-n cale. Facem din ţânţar armăsar, şi uite-aşa săritul calului ajunge sport naţional, furia necontrolată, agresivitatea împinsă până la demenţă fiind unul dintre ingredientele nefericite ale traiului comun în lumea de astăzi. Rar mai găseşti oameni echilibraţi, care să nu ia totul la modul abrupt şi catastrofic.
Indivizi cu simţul relativului şi al umorului, care mai detensionează situaţiile şi te mai scot din zona sumbră. Cum suntem îndemnaţi de către psihologi şi psihiatri să ne autocunoaştem şi să ne străduim să vedem şi partea plină a paharului, căutând prilejuri de destindere, de agrement, pentru a ne însenina, vă sugerez să vă uitaţi la filme de comedie de bună calitate, să citiţi lucruri plăcute, vesele, şi să ascultaţi muzică. Aici, în materie de muzică, în mod curios, cică ne fac foarte bine, ne liniștesc tocmai cele mai melancolice, mai triste, mai sfâșietoare melodii. Chiar am experimentat asta de multe ori.
Ascult, de pildă, „Adio del passato”, cu inegalabila Maria Callas, şi mă remontez ca prin minune. De altfel, deşi se spune că zodia mea, Vărsătorul, e cea mai predispusă la depresie (ţinem de elementul aer şi suntem hipersenzitivi, uşor de impresionat), niciodată nu mi-am îngăduit să mă las total pradă deprimării. Deşi am avut perioade crunte, când totul părea să fie împotriva mea, şi riscam să mă prăbuşesc, pur şi simplu, ceva din mine, o forţă ascunsă, îmi striga: tu n-ai voie să aluneci în deznădejde, nu-ţi poţi permite luxul ăsta.
Şi ăsta era adevărul, din moment ce de starea mea de echilibru psihic depindeau copiii mei. Grija şi dragostea pentru ei pentru ei m-a salvat şi m-a întărit de fiecare dată. De aceea cred că e bine să ne agăţăm mereu de ceva care dă sens vieţii noastre, dacă am avut norocul să-l găsim (noroc, dar şi hotărâre, tenacitate), şi să luptăm cu „drăcuşorul din pivniţă”. Când avem un sens, un rost în viaţă, când dăruim necondiţionat, gândind binele, altfel vedem lucrurile, şi niciun drăcuşor nu-şi mai găseşte adăpost călduţ prin vreun loc ascuns şi întunecos.
Naționala de fotbal a României a fost învinsă greu de formația Franței cu scorul de 2-1 (0-0), în meciul inaugural al EURO 2016, vineri seara, pe Stade de France din Saint-Denis, după un gol primit în minutul 89.
O fază controversată s-a petrecut în minutul 39, când Andone a fost faultat clar în careu de Koscielny, dar niciunul dintre arbitri nu a văzut infracțiunea și gazdele au fost iertate de penalty.
Prima repriză s-a încheiat cu Franța asaltând buturile lui Tătărușanu, însă numeroasele faze fixe nu au fost concretizate, ultima oportunitate fiind mingea trimisă cu capul de Giroud peste poartă (45+1).
Partea a doua a început cu o nouă ratare uriașă a lui Stancu, demarcat extraordinar, însă reluarea sa a trimis mingea alături de poartă (48).
Tătărușanu a reținut cu siguranță o minge trimisă de Giroud, după o pasă în adâncime de la sclipitorul Payet (52). Portarul român a fost salvator și la șutul din voleu al lui Pogba (57).
Olivier Giroud a marcat primul gol al turneului din Franța (57), cu capul, devansându-l pe portarul Ciprian Tătărușanu, la o centrare înaltă trimisă de Payet. Pentru Giroud a fost al optulea gol în ultimele sale opt meciuri pentru ”Les Bleus”.
Doar opt minute a condus Franța, pentru că Evra l-a agățat în careu pe Stanciu, iar Bogdan Stancu și-a răscumpărat în parte ratările anterioare, restabilind egalitatea: 1-1.
Echipa lui Deschamps a forțat pe cartea atacului, dar tricolorii s-au apărat bine, încercând să pună probleme pe contre. Hoban a avut o tentativă de la distanță (80), dar mingea s-a dus peste poartă.
Tătărușanu a fost atent la șutul lui Martial, din marginea careului (81), dar când speranțele într-un egal al României erau mai mari ca oricând, Dimitri Payet a prins un șut la vinclu, la care Tătărușanu a fost spectator (89).
Sissoko a fost aproape să înscrie și el pentru Franța, dar a trimis în plasa laterala, la capătul unui contraatac (90+3).
Naționala României a fost aproape de un rezultat care ar fi adus-o mai aproape de calificarea în optimile de finală, dar acum va trebui să joace la victorie meciurile cu Elveția (15 iunie, Paris) și cu Albania (19 iunie, Lyon). Tricolorii au făcut un meci bun în fața uneia dintre pretendentele al titlul continental, iar dacă Bogdan Stancu ar fi marcat una din marile ocazii pe care le-a avut poate scorul ar fi fost altul.
Franța — România 2-1 (0-0)
Au marcat: Olivier Giroud (57), Dimitri Payet (89), respectiv Bogdan Stancu (65 — penalty).
Saint-Denis, Stade de France: 80.000 spectatori
EURO 2016 — Grupa A
Au evoluat echipele:
Franța: 1. Hugo Lloris (căpitan) — 19. Bacary Sagna, 4. Adil Rami, 21. Laurent Koscielny, 3. Patrice Evra — 15. Paul Pogba (11. Anthony Martial, 77), 5. N’Golo Kanté, 14. Blaise Matuidi — 7. Antoine Griezmann (20. Kingsley Coman, 66), 9. Olivier Giroud, 8. Dimitri Payet (18. Moussa Sissoko, 90+2). Selecționer: Didier Deschamps.
Rezerve neutilizate: 23. Benoît Costil, 16. Steve Mandanda — 17. Lucas Digne, 2. Christophe Jallet, 13. Eliaquim Mangala, 22. Samuel Umtiti, 6. Yohan Cabaye, 12. Morgan Schneiderlin, 10. André-Pierre Gignac.
Arbitru: Viktor Kassai; arbitri asistenți: Gyorgy Ring, Vencel Toth; arbitri asistenți adiționali: Tamas Bognar, Adam Farkas (toți din Ungaria); arbitru de rezervă: Bjorn Kuipers (Olanda)
Delegat UEFA: Janis Mezeckis (Letonia)
Cartonașe galbene: Chiricheș (32), Raț (45), Giroud (69), Popa (78).
23.49
Franta conduce Romania cu 2-1 dupa ce Payet a inscris cu un sut la vinclu.
Olivier Giroud a marcat primul gol al turneului din Franța (57), cu capul, devansându-l pe portarul Ciprian Tătărușanu, la o centrare înaltă a lui Payet. România a egalat din penalty, prin Bogdan Stancu (65), după ce Nicolae Stanciu a fost agățat în careu de Patrice Evra.
ORA 23.20
Naționala de fotbal a României este condusă de Franța cu scorul de 1-0, din min. 57 al meciului care deschide EURO 2016, vineri seara, pe Stade de France din Saint-Denis.
Olivier Giroud a marcat primul gol al turneului din Franța (57), cu capul, devansându-l pe portarul Ciprian Tătărușanu, la o centrare înaltă.
______________________________________
22.50
Naționalele de fotbal ale României și Franței sunt la egalitate, 0-0, la pauza meciului care deschide EURO 2016, vineri seara, pe Stade de France din Saint-Denis.
EURO 2016, a 15-a ediție a Campionatului European de fotbal, a fost deschis, vineri seara, pe Stade de France din Saint-Denis, printr-o ceremonie care a precedat meciul inaugural, dintre echipa gazdă, Franța, și naționala României.
„Bienvenue en France” (Bun venit în Franța) a fost tema ceremoniei, inspirată din simbolurile culturii populare franceze. Evenimentul a inclus 150 de dansatoare de french cancan, precum și o demonstrație de acrobație aviatică executată „Patrouille de France” deasupra stadionului, înaintea imnurilor naționale, interpretate de Garda Republicată și Corul Radio France. Terenul de joc a fost prezentat ca o uriașă ”Grădină franceză”, unde dansatorii au performat în jurul unui superb carusel, pe ritmurile unor celebre melodii tradiționale franțuzești și ale unor ritmuri contemporane. Nu a lipsit un banner uriaș reprezentând Turnul Eiffel (36 m înălțime, 15,5 m lățime).
La spectacol au luat parte în total 600 de persoane, fiind implicați și spectatorii, care au transmis un mesaj de bun venit tuturor echipelor naționale participante prin intermediul unor cartoane colorate.
Celebrul DJ francez David Guetta a interpretat imnul oficial al competiției, pe o scenă instalată pe gazon, alături pe cântăreața și compozitoarea suedeză Zara Larsson.
Înaintea ceremoniei, atmosfera a fost întreținută cu melodiile celor două echipe, imnul suporterilor români, ”Să înceapă gălăgia, fiind interpretat de VH2, Anda Adam, What’s Up & Alina Eremia. AGERPRES
Consiliul Baroului Bacau a decis, la ultima sedinta, excluderea din avocatura a lui Cristian Cojocaru, condamnat definitiv intr-un dosar de trafic de influenta.
In urma cu doua luni, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit pentru avocatul Cristian Cojocaru o pedeapsa de 1 an si 5 luni închisoare cu executare. Curtea Suprema a mentinut si interdictia de a profesa ca avocat timp de trei ani.
Cojocaru a fost trimis in judecata in iulie 2014, fiind acuzat ca, in perioada iunie – octombrie 2013, în calitate de avocat în cadrul Baroului Bacau, le-ar fi pretins inculpatilor Marius Craciun si Nadina Simion, direct si prin intermediul inculpatului Codrin Constantin Coroama, suma de 75.000 euro, pentru a-si exercita influenta pe care a lasat sa se creada ca o are asupra judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Bacau, in vederea obtinerii unei hotarâri favorabile, de punere în libertate a inculpatului Craciun Marius, care era cercetat în stare de arest preventiv într-un dosar al DNA Bacau.
Cojocaru a cerut suspendarea din profesie, insa, Consiliul Baroului a considerat ca, in cazul lui, a intervenit „starea de nedemnitate”, in contextul in care infractiunea are legatura cu profesia.
Din acest motiv, s-a decis (cu o abtinere) excluderea din avocatura – masura mai dura care implica, dupa executarea pedepsei si reabilitare, sustinerea unui nou examen de admitere in profesie.
Intr-o atmosfera sarbatoreasca, postasii bacauani din toate colturile judetului s-au reunit vineri, 10 iunie, in parcul de la baza sportiva din Bacau, pentru a se intrece in cadrul celei de a 38-a editii a Marsului Postasilor, faza judeteana, o competetie profesionala de mare traditie a acestei bresle remarcabile. La start s-au aliniat 50 de postasi si 20 de postarite, care au trebuit sa parcurga distante de 7.000 de metri, in cazul postasilor, respectiv 5.000 de metri in cazul postaritelor. Mai mult s-a alergat decât s-a facut mars asa cum scrie la carte, dar nimeni nu a avut nimic de obiectat, toata lumea s-a distrat, s-a simtit bine si s-a bucurat de atmosfera de competetie amicala. “Este o sarbatoare de suflet. Bacaul a avut intotdeauna reprezentanti la vârful intrecerii, ceea ce speram ca se va intâmpla si in 2016. Anul acesta avem si un nou sponsor, Posta Româna Broker de Asigurare, o societate care are capital integral al Companiei de Posta si care va duce la sporirea incasarilor din servicii. De altfel, Posta a intrat pe profit inca din 2014 si suntem hortarâti sa mergem in aceasta directie”, a spus Liviu Ciumeti, seful Oficiului Judetean de Posta Bacau.
Intr-un final, competetia fetelor a fost adjudecata de Felicia Moise (OP Moinesti), multipla campiona nationala sI partipanta la Balcaniada, urmata de Alina Dimulescu, câstigatoarea de anul trecut (OP Onesti), si de Irina Horvat (ODP Bacau). La baietI, câstigatorul nu a surpsins pe nimeni, fiind vorba despre Constantin Brânza (OP Onesti), participant la mai multe editii ale Balcaniadei, unde anul trecut a obtinut locul secund, iar in 2007 a fost campion. El a fost urmat de Silviu Balaita (Ghiseul Secuieni) si de Cristinel Mardare (OP Darmanesti).
Competitia a fost incununata de o intâlnire destinsa si atmosfera de voie buna, la o gradina-restaurant din oras.
Consiliul Local Bacau s-a intrunit vineri la Centrul de Afaceri de Expozitii doar ca sa aiba de unde sa se intoarca in oras. Pentru ca altceva nu s-a intâmplat, asa cum nu s-a intâmplat nici la precedentele doua sedinte extraordinare destinate aprobarii proiectului prin care se acorda fonduri nerambursabile unor organizatii din oras, in baza Legii 350.
Daca precedentele doua sedinte au esuat din cauza lipsei unor avize de legalitate, de aceasta data, secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, a fost cel care a anuntat ca nu va contrasemna de legalitate proiectul de hotarâre, in cazul in care ar fi trecut de votul celor 12 consilieri presenti.
„Am primit acest proiect cu doar 12 ore inainte de prima sedinta extraordinara. In plus, am remarcat reticenta unor consilieri locali, fosti in Executivul Primariei, de a vota proiectul si m-am intrebat de ce se intâmpla asta. Asa ca am studiat atent toate documentele si am constata ca au fost anexate la proiect doar propuneri de acordare a sumelor, dar nu erau precizate si sumele.
Apoi, am constat diferente intre sumele cerute si cele acordate, de unde au rezultat probleme in cofinantarea proiectelor, care trebuie asigurata de beneficiar. Aceste lucruri nu sunt acoperite cu documente ferme. Toate aceste lucruri le-am aflat ieri si de aceea nu voi contrasemna”, a spus secretarul Popovici.
Consilerul PNL Izabela Adam a facut senzatie, venind la secinta cu copilul nou-nascut
Solutia ar fi ca toate comisiile Primariei care s-au ocupat de proiecte sa ia legatura urgent cu beneficiarii sumelor si se le ceara dovezi ferme pentru cofinantarea proiectelor, pe care trebuie sa o asigure in proportie de 10%.
Adica, o procedura care va dura intre 5-10 zile.
„Ne-am batut joc de asteptarile atâtor oameni care si-au pus speranta ca isi pot desfasura activitatea din acesti bani. Ne intâlnim a treia oara in sedinta, si tot degeaba”, a spus consilierul Gheorghe Huluta.
Au existat si opinii, precum cea a consilierului Iulian Stoican, ca proiectul sa fie lasat spre votare viitorului consiliu local, care ar urma sa isi intre in pâine in zilele urmatoare.
Incepand cu luna februarie a acestui an, Politia Locala a municipiului Bacau a desfasurat un numar de 9 actiuni tematice si peste 150 de controale, care au vizat punerea in aplicare a prevederilor Legii nr.15/2016, care modifica si actualizeaza Legea nr.349/2002, privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Cu prilejul acestor activitati s-a urmarit identificarea locațiilor de alimentație publică, unităților de învățământ, precum și a persoanele, care nu respectă prevederile legii, fiind aplicate un numar de 158 sanctiuni contraventionale in cuantum de 19000 lei.
Mihaela Ciuperca, proprietara mansardei care a ars in incendiul de miercuri, din Bacau, considera ca vina morala pentru ceea ce s-a intamplat apartine tuturor proprietarilor de apartamente din bloc.
„Tot ni s-a reprosat noua ca nu avem autorizatie. Noi am avut o constatare de construire a mansardei si urma sa intram in legalitate, dar nu s-a mai intâmplat din cauza problemelor sotului. Acum câtiva ani avea intentia asta, 5-6 ani. Pe mine nu m-a lasat sa ma implic in aceasta poveste” – a declarat sotia lui Iordache Ciuperca pentru cotidianul Desteptarea.
V”ecinul nostru, Vasilica Busuioc, nu s-a judecat cu sotul pentru mansarda, ci pentru un grilaj intre scari, ca boschetarii sa nu ajunga la ultimul etaj. Noi am pus un grilaj, si de la asta au fost mereu discutii si s-a ajuns la judecata. Mansarda s-a construit acum 20 de ani. De altfel, atunci când am construit mansarda, noi ne-am dus la usa lor si (noi initial am vrut sa izolam, nu sa construim mansarda) ne duceam la ei ca la cersit.
Pe nimeni n-a interesat atunci, acum sunt numai comentarii. Dupa razboi, multi viteji se arata si ne arata toti cu degetul. De asta-vara trebuia facut din nou acoperisul. Erau doar peretii exteriori, era depozitata inauntru cherestea uscata, de câtiva ani, pentru ca sa facem pereti despartitori, iar pentru a intra in legalitate trebuia sa facem un proiect, cu un arhitect.
Noi ne-am pregatit ca sa terminam de construit, dar daca s-a intâmplat ce s-a intâmplat, nu am mai reusit. Pâna acum, timp de 20 de ani, nu am avut probleme. Din apartament nu avea cum sa fie probleme. Aici nu locuia nimeni, nu era gaz, curent, ca n-am avut cu ce plati. Veneam rar pe aici, sa vad ce mai este.
Din cauza ploilor si a mizeriei, s-a infundat pluviala si se ducea apa la vecinul de sub mine, la 6. Vecinul meu s-a oferit sa aduca pe cineva sa vada ce e sus, de unde vine apa. Eu i-am dat cheia, sa vada ce e. Nu sunt rea intentionata. Nu stiu ce a mai facut. Am lasat cheia, buna bazata ca se rezolva, cu doua zile inainte sa se intâmple incendiul. In seara aia, eram acasa, aproape sa adorm si ma suna sa vin ca arde mansarda.
Vina morala avem cu totii, intr-un fel. Noi in fiecare an, de când avem apartamentul faceam izolatie peste tot, pentru toata scara. Era un efort mare pentru noi.
Apartamentul este terminat la momentul asta. Cei de la asociatie au spus ca vor face curat si vor izola ca sa nu mai ploua.”
Cei 187 de absolventi ai Universitatii „George Bacovia”, impreuna cu cadrele universitare, s-au intâlnit vineri, 10 iunie, in Aula Moldova a institutiei private de invatamânt, unde au sustinut cursul festiv al promotiei 2015-2016.
Dintre cei 187 de absolventi, 133 au absolvit studiile de licenta, in doua specializari (drept si economic) respectiv 54 la studii de master, tot in doua specializari.
La cursul festiv au participat pe lânga profesori si studenti si noul primar al orasului, Cosmin Necula, precum si dr. Adrian Cotârlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, Doctor Honoris Causa al Universitatii „George Bacovia”.
[wonderplugin_gallery id=”591″]
Interesant este faptul ca, absolventii 2016 de la „Bacovia” au doi sefi de promotie, unul la „drept” si unul la „economic”, ambii terminând cu media 9,86.
„Pentru mine au fost patru ani destul de frumosi, fara greutati. Bine, nu pot sa spun ca a fost usoara, dar mi-e mi-a placut foarte tare si de aceea am trecut cu o oarecare usurinta prin anii de facultate. Absolvirea vine si cu bucurie, dar si cu frica, de fapt un fel de teama cu privire la responsabilitatile care urmeaza sa le avem. Mai departe vreau sa merg la Institutul National de Magistratura.”
Constantin Grajdeanu, sef promotie specializare Drept
„Anii de facultate au fost frumosi, a fost putin greu, dar m-am descurcat si nici nu m-am asteptat sa fie chiar asa de bine. Nu pot sa spun ca am regrete ca s-a terminat, am avut relatii foarte bune cu colegii sI profesorii, acestia din urma fiind goarte ingaduitori cu noi. Dupa licenta am sa ma indrept spre master, tot pe «economic» si cel mai probabil tot aici la Universitatea «Bacovia».”
Anca Boghiu, sefa de promotie specializare Economic
Bolile reumatismale cronice, sau poliartrozele reprezinta un grup heterogen de afectiuni cu incidenta crescuta în rândul populatiei. Prin zilele de incapacitate de munca, sechelele si recuperarea uneori îndelungata dupa protezare articulara, ele devin o adevarata problema medico-sociala în toate tarile. Desi debutul clinic este la vârsta adulta, incidenta creste exponential odata cu îmbatrânirea. În realitate debutul este mult mai precoce, dar primele semne sunt ignorate, sau evolutia este muta, silentioasa pâna în momentul decompensarii dureroase sau functionale care, de obicei, coincide cu prezentarea la medic.
Sub numele de artroza se defineste un grup heterogen de afectiuni articulare care au la baza un proces degenerativ la nivelul cartilajului hialin asociat unor modificari subcondrale, cu hipertrofie osoasa si formare de osteofite (popular denumite „ciocuri”).
Pâna la vârsta de 50 de ani incidenta este mai mare în rândul barbatilor, pentru ca dupa aceasta vârsta, o data cu instalarea menopauzei, femeile sa devina cele mai afectate. La ele predomina localizarea la nivelul genunchilor si articulatiilor mici ale mâinilor (nodulii Bouchard si Heberden dezvoltati la nivelul articulatiilor interfalangiene proximale si distale exprima predispozitia genetica).
Pe lânga ereditate intervin factorii de risc de ordin general (nutritia cu hipovitaminoza C si D, statusul hormonal, densitatea minerala osoasa, metabolismul osteo-cartilaginos) si factorii de risc locali (obezitatea, displaziile congenitale, traumatismele, suprasolicitarile profesionale sau sportive, slabirea musculara, viciile de postura si statica etc).
Primul semn clinic este durerea articulara localizata sau referita, apare de obicei în a doua parte a zilei, este agravata de eforturi fizice, sau pozitii monotone, ulterior apare si în repaus sau nocturn (datorita stazei venoase)si ameliorata de repaus. Durerea este urmata de redoare, predominent matinala, cu o durata ce nu depaseste 30 minute, ameliorata de miscare. Evolutia în timp duce la limitarea mobilitatii, aparitia crepitatiilor si cracmentelor datorate frecarii suprafetelor osoase denudate de cartilajul degradat. Ulterior, ca o reactie de aparare, apar contracturi la nivelul tesuturilor moi periarticulare, contracturi care prin organizare determina instalarea pozitiilor articulare vicioase de cele mai multe ori ireversibile. La toate acestea se adauga modificarile de forma si volum articular. Toate acestea contureaza în final un tablou algo-disfunctional sever care, în unele cazuri, necesita montarea unei proteze articulare.
Finalul suna cam morbid, nu-i asa ?
Tocmai acesta este motivul pentru care profilaxia sau tratamentul precoce este foarte important. Locul ideal pentru învatarea unor noi deprinderi functionale, pentru corectarea viciilor de statica, pentru o consiliere adecvata si pentru întocmirea unui plan terapeutic individualizat si complet este PHYSIOKINESIS BACAU.
PHYSIOKINESIS BACAU este un cabinet de recuperare medicala dotat la cele mai inalte standarde, cu un mediu elegant si o ambianta deosebita. Aici, supravegheati de echipa de specialisti si cu o abordare multilaterala a tuturor verigilor fiziopatologice, prin proceduri de ultima generatie, unice in Moldova (TECAR, CHATTANOOGA WHIRELESS PRO, LASER de inalta frecventa, TWIN – socuri termice, TECHNOGYM, etc) kinetoterapie si diverse tehnici si procedee de relaxare si echilibrare, se asigura longevitatea articulara functionala optima. Programul complex de abordare are ca obiectiv mentinerea sau corectarea supletei structurilor articulare si periarticulare, tonifiere musculara, mentinerea sau ameliorarea mobilitatii articulare si învatarea unor noi deprinderi necesare în desfasurarea vietii cotidiene profesionale, familiale si sociale.
Este mult mai usor sa previi decât sa tratezi, implica mai putina suferinta si costuri mult mai mici.
Considerati frecventarea CABINETULUI DE RECUPERARE MEDICALA PHYSIOKINESIS BACAU ca o polita de asigurare în alb pentru sanatatea dumneavoastra!
Reputatul si pe nedrept uitatul politician Valeriu Stoica, fost ministru al Justitiei, a revenit in atentia noastra, miercuri, 9 iunie, printr-o subtila dar consistenta campanie de prezentare a unei afaceri de familie, aceea de podgoreni in arealul vitivinicol Dragasani, in care l-am regasit acum câtiva ani buni si pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Afacerea familiei sale se numeste AVINCIS, din care produce 150.000 de sticle de vin bun pe an si a fost prezentata, pe degustate, ca dovada a simbolului renasterii vinurilor românesti de mare calitate.
Valeriu Stoica a venit in Bacau cu aliura unui boier desprins din spitele vechilor familii, pentru a prezenta o afacere mare cât o pasiune in domeniul vitiviniculturii in ceea ce acum se numeste Podgoria AVINCIS, de la Vila Dobrusa, din Dragasani (Vâlcea).
Reputatul avocat si politican, acum mai suav la trup, dar la fel de vivace la minte ca oricând, a facut la Centrul de Afaceri din Bacau o stralucita demonstratie de cunoscator al celor care apartin la un loc viilor, podgorenilor, pivnicerilor, somelierilor si degustatorilor, printr-un exceptional excurs prin istoria domeniului, dar si al literaturii dedicate acestuia si al filosofiei degustarii unui pahar de vin.
[wonderplugin_gallery id=”590″]
Valeriu Stoica ne-a acordat un interviu pe aceasta tema, pe care il vom publica in urmatoarele editii ale ziarului nostru.
La sfârsitul lunii trecute, la sediul Natiunilor Unite de la Geneva (Elvetia), a avut loc un eveniment unic, in cadrul unor manifestari culturale.
Este vorba despre o parada a modei cu costume traditionale românesti cu elemente moderne/haute couture. Intre modelele care au defilat pe scena s-a numarat si Florentina Heer, fosta Budau, originara din Galbeni, comuna Nicolae Balcescu, care a prezentat un costum popular care a fost cusut de bunica si de mama ei.
Florentina a absolvit Colegiul National „Vasile Alecsandri”, dupa care a urmat cursurile Universitatii „Vasile Alecsandri”, la “Litere si Stiinte”, unde a absolvit cu licenta in 2000 sectia Engleza-Franceza. „Intre altele, am luat locul II la Miss Universitate in 1996”, isi aminteste Florentina zâmbind, despre anii de studentie.
„Dupa 12 ani la München si in publicitate, am plecat la Geneva având un post de asistent executiv a CEO la Cartier Jewellers, iar acum lucrez pe cont propriu, fiind antreprenor. Printr-o prietena careia ii predau limba româna am aflat despre acest eveniment cultural organizat de misiunea României la ONU”, ne-a dezvaluit Florentina Heer.
Si nu a vrut sa rateze acest eveniment, cu atât mai mult cu cât a dorit sa defileze pe podium imbracata cu un costum popular din zona noastra, din Galbeni/ Balcescu, jud. Bacau, costum cusut de catre bunica si mama ei.
„Am pus la dispozitie chiar doua costume originale ale mamei si bunicii. I-au placut intr-atât de mult d-nei Dr. Olga Horsia, care are 55 ani de experienta la Muzeul Satului din Bucuresti, incât a decis sa introduca in parada chiar doua outfit-uri ale familiei mele. Mama (Tereza Budau) si bunica lucrasera creativ la aceste costume ierni intregi, cu migala si pasiune pentru frumos.
A fost o mare onoare sa port aceste mici/mari bijuterii brodate, si mi-as fi dorit ca mama sa mai fi trait acest moment, ea fiind decedata de zece ani. Nu mi-am putut opri lacrimile deseori la repetitii, discret in cabina sau dupa eveniment, caci ea nu mai poate vedea unde au ajuns aceste frumuseti de ii…”, s-a destainuit bacauanca.
Revenind cu gândurile „acasa”, in România, Florentina ne-a povestit ca a calatorit foarte mult, dar ca nimic nu se compara cu momentele traite in curtea tatalui sau, la Galbeni/Balcescu, „sub cortina de vie unde mâncam porumb fiert, cules bineinteles din gradina nostra. Gustul acela e unic, un deliciu, nicaieri nu-l intâlnesti”. Ultima data a fost in tara vara trecuta si revine de fiecare data când are ocazia. Acum, asteapta cu nerabdare sa vina din nou, probabil in doua luni. De data aceasta insa, va veni altfel. Incununata cu un succes. Cu mândria ca a putut sa demonstreze lumii valoarea si frumusetea portului popular românesc autentic, provenit de pe meleagurile bacauane.
„Multi ignora acest patrimoniu, dar când vedem ca designeri ca Yves Saint Laurent sau Tom Ford se inspira din motivele românesti si le comercializeaza pe sume exorbitante, ar trebui sa ne redirectionam gândirea si sa valorificam mai bine aceste resurse nationale.” Florentina Heer
Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a finalizat inscrierea absolventilor 2016 pentru sustinerea Examenului de Bacalaureat, sesiunea de vara.
Din totalul de 4504 de elevi inscrisi la inceputul anului scolar 2015-2016 (4047 in clasa a XII-a – zi si 97 in clasa a XIII-a F.R.), doar 3702 s-au inscris pentru sustinerea Examenului de Bacalaureat 2016. Restul de 800 de tineri nu se vor prezenta la examene : fie nu se considera suficient de pregatiti, fie au corigente, sau alte motive.
Prima sesiune a Bacalaureatului 2016 va debuta luni, 13 iunie, cu evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba româna, proba care se va incheia miercuri, 15 iunie. Urmeaza probele orale de competente de comunicare intr-o limba straina si apoi proba de competente digitale.
La probele scrise obligatorii s-au inscris un numar de 3416 de elevi la limba româna, la proba obligatorie-profil 3468 (2189 la matematica si 1279 la istorie), iar la proba la alegere conform profilului s-au inscris 3510 de elevi, cei mai multi, respectiv 1318, la geografie, cei mai putini, adica 8, alegând filosofia.
Vremea capricioasa din ultimul timp i-a cam pus pe gânduri pe bacauani. Si asta datorita faptului ca ai nostri sunt dornici de iesiri. Si cum vara, pe lânga concediul mult asteptat la mare, oamenii isi doresc sa se destinda la scaldat, incercam sa aflam cum stam din acest punct de vedere in Bacau.
Piscinele Gepex – un loc cu traditie
Astfel, am vizitat câteva baze de agrement, care, abia si-au deschis portile pentru noul sezon.
Deschise inca de la sfârsitul lunii mai, vor ramâne cu siguranta in preferintele bacauanilor. Si asta, in primul rând, pentru ca sunt situate cel mai aproape, in oras, pe strada Stefan cel Mare, dar si pentru ca sunt amplasate intr-o zona cu traditie, aici, in urma cu ani de zile, functionând strandul „Tineretului”.
La o prima vedere, esti intâmpinat de o mare de sezlong-uri si de bazinele binecunoscute, cu apa incalzita la temperaturi intre 22 si 28 de grade, „cum scrie la carte”, dupa cum a spus unul dintre angajatii de aici.
Piscina mare are o lungime de 40 m, latimea de 20 m iar adâncimile sunt de la 1 m la 1,5 m. Piscina mica, acolo unde este amplasata si ciupercuta cu apa, are lungimea si latimea de 20 m, cu adâncimi de la 10 cm la 50 cm, bazinul adresându-se celor mici. Nu e de neglijat bazinul cu jacuzzi, dar nici zona de bar, terasa si fast-food.
Noutatea din 2016 va fi un bazin la care va fi amplasat un tobogan de 10 m inaltime, proiect la care se lucreaza in ritm alert pentru a fi gata in cel mai scurt timp. Cei de la piscinele Gepex pastreaza si in acest sezon gratuitatea copiilor care au sub 1 m inaltime, iar tarifele sunt de 15 lei pentru adulti si 10 lei pentru copii de luni pâna vineri, sâmbata si duminica cei mari platind 20 de lei iar cei mici doar 15.
Zilnic, dupa ora 16.00, biletul de intrare va fi de 10 lei atât pentru adulti cât si pentru copii. Exista si posibilitatea de abonamente, acestea valorând 100 lei pentru doua saptamâni sau 200 de lei pe luna in cazul adultilor sau 80 de lei pe doua saptamâni ori 160 de lei pe luna pentru copii. Programul de la Piscinele Gepex este zilnic intre orele 9.00 si 20.00.
Aqua Club- racoare si distractie
Bacauanii mai pot alege pentru racorire si baza de la Aqua Club, care este situata la intrarea in parcul Gheraiesti, si care dispune de 650 de sezlonguri si nu mai putin de sapte bazine. Intre acestea, doua sunt pentru copii, una având si patru tobogane.
Trebuie mentionate piscina cu valuri, care are adâncimi de la 1 m când e linistita si pâna la 2,6 m cu valuri, bazinul semiolimpic cu o lungime de 25 de metri si latimea de 8 sau bazinul pentru volei, care are o adâncime de 1,20 m.
La Aqua Club exista si o terasa cu 80 de locuri, toata suprafata fiind supravegheata video. Programul este zilnic intre orele 8.00 si 20.00, iar tarifele sunt de 20 de lei pâna la ora 16.00 si 15 lei dupa aceasta ora, de luni pâna vineri, respectiv 25 lei sâmbata si duminica, toata ziua. Si aici exista posibilitatea de abonamente, pretul acestora variind in functie de numarul de intrari.
Strandul Letea se deschide odata cu vacanta
De cealalta parte, bazele de agrement care detin bazine aflate in proprietatea primariei, la momentul de fata sunt nefunctionale. Despre insula de agrement cred ca nu trebuie sa mai vorbim, aceasta fiind gata cel mai probabil la „Sf. Asteapta”, iar strandul „Letea”este in plin proces de amenajare, deschiderea pentru noul sezon urmând a avea loc odata cu startul vacantei de vara a copiilor sau cel mai târziu la 1 iulie. (Florin Stefanescu)
„Oaza” de la Sarata Bai isi asteapta amatorii de placeri estivale
Statiunea Sarata Bai, aflata la doi pasi de Bacau, si-a deschis portile publicului amator de relaxare si tratament cu ape minerale. Astfel, inca de luna trecuta, cochetul stabiliment isi intâmpina clientii, de data aceasta cu o serie de noutati care sa-i faca pe vizitatori sa se simta si mai bine.
„Toate tratamentele pe care le faceam in cladirea veche au fost mutate in casutele amenajate la intrare: bai in cazi individuale cu apa sarata incalzita, masaj si fizioterapie. In schimb, venim cu spatii mai largi pentru facut plaja, in acest sens suplimentând pâna la circa 600 locurile pe sezlonguri, fata de 400 câte erau inainte.
Cei care nu au loc pe sezlong pot alege sa stea pe prosoape pe terasele gazonate de deasupra Bailor, de unde beneficiaza si de o priveliste de exceptie a naturii”, a precizat preotul Lucian Simon, administratorul bailor Sarata.
In plus, cei care vor calca pragul statiunii, pe lânga strandul mare cu apa incalzita cu o concentratie salina extrem de ridicata, au la dispozitie si locuri in cele doua jacuzzi, umplute tot cu apa sarata, distractia putându-se extinde si la terasa restaurant, unde pot fi consumate racoritoare, beri ultra reci si nelipsitii mititei, cârnati, fripturi sau orice fel de preparate la gratar.
Cum pentru majoritatea tinerilor si nu numai distractia nu este conceputa fara mediul online, administratorii statiunii le pun la dispozitie celor interesati si internet wireless. Mai mult, pentru ca la Sarata se fac tratamente, aici exista, de dimineata pâna la ora 15, zi de zi, asistenta medicala pentru orice eventuale probleme aparute.
Taxa de intrare a ramas tot cea de anul trecut: 12 lei pentru adulti si 6 lei copii. In plus, transportul pâna la Bai si retur se poate face, din ora in ora, cu numeroasele microbuze tip maxi-taxi. (Florentin Radu)
