Având în vedere avertizarea meteorologică cu COD PORTOCALIU ce prevede cantități însemnate de precipitații, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o avertizare hidrologică cu COD GALBEN valabilă pentru intervalul 19 septembrie, ora 15 – 21 septembrie, ora 10.

Aceasta vizează posibilitatea producerii de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale și creșteri de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.

În județul Bacău este vizat hidrografic al râului Trotuș, împreună cu afluenții acestuia și cursurile de apă necadastrate.

În aceste condiții, Administrația Bazinală de Apă Siret monitorizează evoluția cantitativă și calitativă a fenomenelor prognozate și intensifică măsurătorile de la stațiile hidrometrice. De asemenea, se monitorizează zonele critice și modul de comportare a lucrărilor hidrotehnice.

În funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice, vom reveni cu informații.

Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis, luni, o avertizare Cod portocaliu de ploi, grindina si descarcari electrice, valabila în 12 judete, precum si o atentionare Cod galben de vreme instabila în restul tarii, ambele valabile pâna marti seara.

Potrivit meteorologilor, în intervalul 19 septembrie, ora 15:00 – 20 septembrie, ora 21:00, în judetele Bacau, Vaslui, Vrancea, Galati, Tulcea, Braila si Buzau si în zona de munte a judetelor Prahova, Dâmbovita, Arges, Vâlcea si Gorj, va fi cod portocaliu de instabilitate atmosferica, iar ploile vor avea caracter torential si se vor cumula local 60 – 80 litri/metrul patrat.

ANM precizeaza ca temperaturile vor scadea semnificativ în toate regiunile, astfel ca pe parcursul zilelor de marti, 20 septembrie si miercuri, 21 septembrie, vremea va deveni rece pentru aceasta data în toata tara. (Agerpres)

Deputatul onestean Valerian Vreme, fot ministru al Comunicatiilor, a cerut din nou preluarea societatii Rafo Onesti de catre statul român. Cererea a fost facuta publica duminica, 18 august, intr-o conferinta de presa.

„Eu sustin vechea mea propunere, din 21 martie 2013: ca statul român sa preia rafinaria. Am spus de atunci ca noii proprietari sau actionari majoritari nu pot tine societatea Rafo. Atunci am sustinut pentru prima oara o posibila natioalizare a societatilor Rafo si Uton Onesti. Nationalizarea exista, ca fenomen, in toata lumea capitalista, deci nu ar fi ceva iesit din comun si neavenit tocmai la noi. In plus si statul român are nevoie de o rafinarie”.

Valerian Vreme crede ca nationalizrea rafinariei ramâne in continuare singura solutie pentru rezolvarea situatiei de acolo. „Personal – a precizat deputatul -, am ajutat Rafo cât am putut, am deschis câteva usi pentru ei la administratia centrala, la presedintie, la guvern. Dar noii proprietari nu au fost seriosi.

Actualul proprietar nu are nicio credibilitate, si am declarat de mai multa vreme ca la Rafo agenda de lucru este facuta de un stat strain. In ultimele trei luni, ultimii doi actionari majoritari nu au demonstrat nimic”.

Cert este ca rafinaria onesteana se afla in continuare intr-o situatie foarte grea. Cei 364 de salaratii au cerut disponibilizarea colectiva, iar rafinaria a fost debransata de la alimentarea cu energie electrica pentru neplata facturilor, ceea ce agraveaza starea tehnica a instalatiilor in conservare, dar poate cauza si un catastrofal accident ecologic, pentru ca in statia de epurare a apelor nu mai functioneaza pompele. Apele pot, astfel, sa deverseze in Râul Trotus daca vor veni ploi mai abundente.

De asemenea, din 15 septembrie Rafo mai are un dosar in instanta de judecata, la Tribunalul Bacau, deshis de firma de paza Axa Security, care solicita falimentul societatii tot pentru neplata facturilor de servicii prestate.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis duminică o informare de ploi și răcire accentuată, valabilă începând din această după-amiază până marți seara.

Potrivit meteorologilor, în intervalul 18 septembrie, ora 18:00 — 20 septembrie, ora 18:00, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuata. Vor fi averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului ce vor lua și aspect de vijelie și izolat grindină.

Astfel de fenomene se vor semnala în seara zilei de duminică, 18 septembrie și pe parcursul nopții de duminică spre luni, în zonele montane și local în regiunile sudice, sud-estice și centrale, apoi în cea mai mare parte a țării.

Ploile vor avea și caracter torențial, iar cantitățile de apă vor depăși 20 — 25 l/mp și izolat 40 — 50 l/mp, cu precădere la deal și la munte, precum și în partea de est a teritoriului.

Temperaturile vor scădea accentuat în toate regiunile, astfel că pe parcursul zilei de marți, 20 septembrie, vremea va deveni rece pentru aceasta dată în toată țara.

ANM va actualiza această informare în cursul zilei de luni, 19 septembrie.

AGERPRES

La doi, respectiv un an de zile de la contractarea unor credite semnificative care au angajat bugetul local pâna in anul 2026, Curtea de Conturi da verdictul: „nu s-au respectat prevederile legale”, iar primaria a ajuns intr-o „zona de risc”, indatorând prea mult bugetul local. Primul imprumut s-a luat pentru a sustine proiectul european al termoficarii, iar cel de-al doilea pentru a finanta Thermoenergy iarna trecuta.

Consilierii locali bacauani au luat act la una din sedintele precedente si si-au insusit un raport al Curtii de Conturi care a venit ca urmare a unei actiuni de control care a avut drept scop verificarea legalitatii contractarii finantarilor rambursabile si pe de alta parte utilizarea acestora.

Perioada verificata a fost 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2015 si a scos la iveala cum, pentru a sustine anumite obiective, s-a angajat bugetul local nu pentru un an sau doi, ci pentru inca zece de acum incolo.

Curtea de Conturi a aratat clar ca in 2014 Primaria Bacau a deschis o linie de credit la CEC Bank, cu o valoare de 107 milioane de lei. Dar, contrar hotarârii de Consiliu Local aprobata de consilieri, prin care se preciza ca perioada de maturitate a contractului va fi de pâna la 12 ani, Vasile Tescaru, primar interimar la acel moment, semneaza, in dreptul municipiului prelungirea cu inca doi ani a creditului.

Pe cale de consecinta, „CEC Bank este indreptatita a pretinde un comision de rescandentare/reesalonare in valoare de 0,7%, respectiv suma de 754.214 lei.

Prin modificarea termenilor contractului initial UATM Bacau a angajat bugetul local cu efectuarea unor cheltuieli suplimentare contrar principiilor de gestionare economica eficienta si eficace a serviciului datoriei publice locale”, se arata in raportul curtii.

HCL 52/24.03.2014 arata foarte clar ca scopul deschiderii liniei de credit este de a refinanta un credit mai vechi de la BCR si asigurarea cofinantarii proiectului de retehnologizare a sistemului de termoficare care trebuie sustinut si din bugetul local. Municipalitatea urma sa garanteze finantarea rambursabila cu venituri de la bugetul local.

De ce s-a prelungit durata creditului? L-am intrebat pe Vasile Tescaru, videprimar cu atributii de primar la acel moment si pe care Curtea de Conturi il indica drept semnatar. Acesta sustine ca nu-si aminte foarte clar ce a semnat, dar ca dobânda ar fi fost una avantajoasa. De legalitate a semnat si secretarul Ovidiu Popovici. „Curtea de Conturi interpreteaza altfel. Nu se pune problema de legalitate si nelegalitate. Hotarârea de consiliu este legala”, a comentat scurt secretarul Popovici.

Imprumutul din Trezorerie, prea mare

Creditul luat in anul 2014 nu este singurul pus in categoria „riscant”. Anul trecut, consilierii locali au aprobat si contractarea unui imprumut de la Trezoreria statului, de 16 milioane de lei pentru a sustine Thermoenergy in sezonul de iarna precedent.

Decizia a fost motivata prin faptul ca apare un gol de lichiditate, iar sistemul de termoficare trebuie sustinut ca sa nu apara sincope. Imprumutul a fost descris ca fiind avantajos, având o dobânda fixa si o posibilitate de rambursare pâna la 20 de ani.

Ce spune Curtea de Conturi despre acest imprumut? „Creditul reprezinta 8,79 la suta din veniturile prognozate in anul 2016. Conform prevederilor legale, limita maxima autorizata este de 5 la suta, rezultând faptul ca entitatea controlata s-a indatorat cu 6,9 milioane de lei in plus, cu incalcarea prevederilor legale.”

Cine scoate castanele din foc?

In finalul raportului, curtea indica si ce masuri trebuie luate de actuala conducere a primariei, pentru ca din vechea garda nu mai este nimeni sa fie tras la raspundere. Noul primar trebuie sa negocieze si sa modifice actul aditional incheiat cu CEC Bank in sensul de a specifica clar ca pentru prelungirea cu doi a liniei de credit primaria nu datoreaza comisioane. In ceea ce priveste gradul de indatorare prea mare, tot primarul trebuie sa prezinte un plan de redresare financiara si sa coboare datoria de la 9 la suta la 5 la suta cât spune legea.

Primarul Cosmin Necula s-a ferit sa comenteze prea mult decizia Curtii de Conturi. In acelasi timp, a spus ca „am facut demersurile legale necesare si am certitudinea ca organele care staruie in cercetarea adevarului vor ajunge la o concluzie cu privire la modul in care s-au luat aceste credite.”

Si s-ar parea ca acest control al Curtii de Conturi nu este singurul. Un altul sta sa inceapa, Primaria Bacau fiind supusa unor verificari riguroase chiar in aceasta luna.

„Este prima oara când aud asa ceva. Este foarte posibil sa fi semnat ca primarul. Ce stiu este ca in urma licitatiei s-a ajuns la acest credit cu o dobânda foarte buna, de 1 la suta, pe când la fosta banca dobânda era de 4 la suta. De aceea mi s-a parut ca primaria s-a ales cu o oferta foarte buna.”
Vasile Tescaru, fost viceprimar cu atributii de primar, semnatarul contractului cu CEC Bank

Intre anii 2006 – 2010, Primaria a luat trei imprumuturi si un credit obligatar. In 2006, suma impumutata a fost de 30 milioane de euro: 5 milioane euro pentru depozitul de deseuri si un credit obligatar de 25 milioane euro. In 2009, imprumutul a fost de aproape 20 milioane de euro, iar pâna in 2010 datoria a crescut cu inca pe atât pâna la un maxim de circa 81 milioane de lei.

Cele aproximativ 60 de milioane de euro luate in acest interval de timp 2006-2010 inseamna, in lei, 240 milioane. Toate imprumuturile au fost girate de consilieri si au vizat investitii precum blocuri pentru tineri, reabilitari termice, constructia unui centru de agrement in padurea Tamasi, pasajul subteran, constructia Spitalului Municipal si a Insulei de Agrement.

Doar unele dintre ele au fost realizate, iar altele s-au facut cu fonduri din alte surse. Toate creditele s-au facut pe perioade lungi de timp si cu dobânzi pe masura. Numai pentru creditele din 2010 dobânzile, ratele si comisioanele au insumat 20 milioane de lei.

Desfasurata pâna pe 22 septembrie in municipiul Bacau, cea de-a XV-a editie a „Saptamânii Europene a Mobilitatii” a debutat sâmbata, 17 septembrie, cu evenimentul intitulat „Fii biciclist în fiecare zi!”, un tur la care s-au aliniat in jur de 150 de participanti. Biciclistii s-au deplasat pe traseul: Stadionul Municipal – Tic-Tac – Politie – Gara – str. Mioritei (Piata Nord) – Autogara – Insula de Agrement – str. Alexandru cel Bun – str. 9 Mai (spre Piata Centrala) – Bulevardul Unirii – Statuia lui Stefan cel Mare – Centru – punct final: Parcul Cancicov. Organizatiile bacauane „Bacauanii vor piste pentru biciclete”, „Elephant Bike Club”, „ProBike Group Bacau”, „Bacaul Pedaleaza” propun mersul pe bicicleta ca alternativa la transportul motorizat în municipiul Bacau, în vederea îmbunatatirii calitatii mediului, sanatatii cetatenilor si decongestionarii traficului.

„Am pedalat in jur de 10 km, iar traseul a fost gândit astfel incât sa putem ajunge in principalele puncte economice din Bacau, cum ar fi gara, autogara, Insula de Agrement, Piata Centrala. Este foarte important sa aratam cetatenilor Bacaului ca se poate ajunge in orice punct al orasului si pe bicicleta, chiar daca nu exista o infrastructura dezvoltata pentru asa ceva”, a declarat Cristian Ghinghes, initiatorul proiectului „Bacauanii vor piste pentru biciclete” si consilier local independent.

În data de 20 septembrie 2016 se va derula la Centrul de Afaceri şi Expozitii o Dezbatere publica cu privire la elaborarea Planului de Mobilitate Urbana Durabila a Municipiului Bacau – PMUD, document strategic menit sa planifice în mod durabil satisfacerea nevoilor de mobilitate a oamenilor. PMUD vizeaza intre altele si identificarea si prioritizarea investitiilor viitoare necesare pentru municipiul Bacau pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere si a transportului public.

Ziua de 22 septembrie 2016 se va desfaşura sub deviza: „În oras fara masina!”. Scolile, institutiile publice, cetatenii sunt invitati sa foloseasca mijloace alternative de transport. În acest sens, centrul Municipiului Bacau va fi închis, iar activitatile dedicate mobilitatii vor consta în: alergari, role, skateboard, completarea unor chestionare, desene pe asfalt si diseminarea de materiale informative (fluturasi, pliante). Vor fi prezenti, cu sprijinul ISJ Bacau, elevi de la scolile din municipiul Bacau si cadre didactice.

„Saptamâna Europeana a Mobilitatii” ofera oamenilor oportunitatea de a medita pe marginea adevaratei utilitati a strazilor din orase si de a dezbate solutii concrete de combatere a anumitor provocari, precum poluarea, ambuteiajele, accidentele de circulatie si problemele de sanatate. Tema de anul acesta este „Mobilitate inteligenta. Economie puternica.”

Ne-au deschis poarta zâmbind si, putin mirati, ne-au condus intr-o incapere racoroasa si curata, plina de carti. “Camera de lucru”, mi-am zis eu. Unul lânga altul, seriosi, ne-au povestit cu rabdare, pe rând, cum s-a nascut “Monografia comunei Zemes“.

Desi sunt pensionari de multi ani, tinuta de dascal nu a disparut: isi controleaza atent gesturile, cuvintele, tonul. Amândoi profesori de biologie, amândoi pasionati de arhivistica, Corneliu si Valeria Dârlau au muncit impreuna ca sa afle si sa puna pe hârtie date despre trecutul acestor locuri. “Am scris prima lucrare in 1995, când am sarbatorit centenarul invatamântului din Zemes si am facut o prezentare succinta”, explica prof. Corneliu Dârlau, 75 de ani.

Atunci a inceput pasiunea pentru culegerea datelor. “Umblând prin arhiva aceea, veche, a scolii am descoperit date despre invatamântul din localitate si le-am sintetizat intr-o lucrare ca sa nu se piarda” marturiseste septuagenarul. Era prima lui carte: “Monografia Scolii nr. 1 Zemes, 1895-1995” .

2.000 de nume si 210 ani

I-au urmat “Monografia comunei Zemes“ si un studiu despre arborele genealogic al familiei Dârlau, care evoca 210 ani si 2000 de persoane: “Am vorbit cu multi batrâni, unii acceptau, altii erau suspiciosi, dar cu rabdare am reusit sa reconstituim faptele. La monografie am mers mai mult pe documente.

Am gasit la Biblioteca Academiei din Bucuresti documente privind proprietatile printului german Gunther de Schonburg-Waldenburg. Avea o mosie de 1400 ha dar, neparticipând la razboi, statul i-a confiscat averea.”

Sotii Dârlau au cercetat documente aflate in pastrarea Arhivelor Statului Iasi, Institutului de Filologie “A. Philippide” Iasi, a Arhivelor Statului Bacau, Bibliotecii Judetene, Bibliotecii Municipale Moinesti si fostului Trust de Petrol.

Prima electrificata din judet

“Nu as putea spune cât am muncit, probabil au fost mii de ore”, spune batrânul profesor. Localitatea are o importanta deosebita, adauga el. “Stiati ca, in judetul Bacau, energia electrica a fost introdusa pentru prima data in Zemes? Societatea Steaua Româna o folosea pentru iluminat la schelele petroliere,” spune cu mândrie Corneliu Dârlau.

Ne vorbeste despre atestarea asezarii, pe la 1424, despre Tazlaul de Sus si Tazlaul de Jos, unificate in satul numit Zemes, despre resurse, mosii, ocupatii… Date, foarte multe date despre altii. Abia la despartire, aflam ceva si despre autori: “Noi pentru oamenii din sat am scris monografia, pentru cei de azi si pentru cei ce vor veni. A fost o munca foarte anevoioasa, care a fost insotita si de un efort financiar consistent, dar satisfactia a fost pe masura.”

“Comuna Zemes este o veche asezare ce se rasfira in zona de munte a Vaii Tazlaului Sarat pe o distanta de 20 km. Natura, marele si imprevizibilul rezervor de materii prime, energie, sanatate si viata, ne-a pus la dispozitie tot ce era necesar pentru a face imbelsugat traiul locuitorilor: zacaminte de petrol si gaze, paduri, poieni si ape.”