De cateva zile, in fiecare dimineata, un avion imprastie solutie contra tantarilor, peste Bacau.
Politistii bacauani, la Raliul Moldovei
Aproximativ 60 de polițiști de rutieră și ordine publică acționează în această perioadă pentru buna desfășurare a celei de-a șasea ediții a Raliului Moldovei Moinești.
Astăzi, în prima zi a competiției, echipajele din concurs vor parcurge specialele Hemeiuș și Trebeș, de câte 3 ori, apoi, de la ora 18.00, vor evolua pe superspeciala Speed Park.
Sâmbătă, 02 iunie a.c., concurenții vor avea de parcurs probele speciale, în jurul municipiului Moinești.
Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a competiției s-a luat măsura închiderii circulației, până la data de 02 iulie a.c., ora 10.00, pe strada Nicolae Bălcescu din municipiul Bacău, de la intersecția cu Bulevardul Unirii până la intersecția cu strada I.S. Sturza.
În municipiul Moinești traficul rutier va fi închis la data de 02 iulie a.c., pe strada Tudor Vladimirescu, în intervalul orar 08.00-20.00.
Posted by Desteptarea de Bacau on Friday, July 1, 2016
Polițiștii rutieri și de ordine publică vor acționa în acestă perioadă în intersecțiile și punctele importante de pe traseele de concurs pentru desfășurarea evenimentului în condiții de siguranță.
S-au afisat primele rezultate la Evaluarea Nationala 2016
Cei aproape 6.000 de absolventi de clasa a VIII-a au stat cu sufletul la gura astazi, pana s-au anuntat primele note la cele doua probe ale Evaluarii Nationale – Limba si literatura romana si Matematica. Lucrarile elevilor bacauani au fost corectate, conform metodologiei de desfasurare a examenului, in alt judet (nu s-a facut public ce judet anume, tot conform procedurilor de organizare).
Vezi de note au luat candidatii din Bacau: www.evaluare.edu.ro
Contestatiile se depun tot astazi (1 iulie) pana la ora 20.00. Parintii pot cere si sa vada lucrarile elevilor, dar dupa ce depun la Comisia de organizare o cerere in acest sens. Vizualizarea lucrarii nu duce insa la schimbarea notei. Rezultatele finale ale Evaluarii Nationale 2016 vor fi facute publice marti, 5 iulie.
[wonderplugin_gallery id=”615″]
Media obtinuta la Evaluarea Nationala va reprezentat 75% din media de admitere la liceu. Pentru restul de 25% se ia in considerare media de absolvire a celor patru ani de studiu in gimnaziu.
De pe 8 iulie (vineri) si pana pe 12 iulie (marti) se defasoara procesul de inscriere a absolventilor de clasa a VIII-a la licee. In aceste zile elevii si parintii acestora, impreuna cu profesorii diriginti, vor completa otiunile lor in fisele de inscriere, iar ulterior aceste date vor fi introduse intr-o lista computerizata, la nivel national. Pe 19 iulie are loc si repartizarea computerizata in invatamantul liceal al absilventilor de clasa a VIII-a, care nu implinesc 18 ani pana la data inceperii cursurilor anului scolar 2016 – 2017.
Vom revenii cu detalii.
S-a dat startul înscrierilor la cea de-a sasea ediție a competiției Bacău Streetball Challenge
Evenimentul va avea loc în perioada 16-17 Iulie, in centrul Bacaului, in fata Hotelului Decebal.
La fel ca în anii precedenți, înscrierile se vor face online, pe site-ul competiției, completând formularul dedicat pe www.streetballchallenge.ro
Inscrierile se inchid Joi, 14 Iulie ora 13.00.
Organizatia STEP Romania alaturi de partenerii săi pregatesc o editie mai spectaculoasa decat cele precedente, cu multe premii pentru spectatori, surprize, muzica si cateva noutati demne de luat in seama. Programul editiei a 6 a BSC include demonstratii de freestyle si slamdunk cu invitati speciali, sesiuni de breakdance si beatbox si muzica foarte buna atat in timpul turneului cat si la petrecerea de dupa.
O noutate in acest an va fi proba de Slam Dunk, unde vor concura unii din cei mai buni dunk-eri din lume pentru premiul de 1000 euro.
Concurenti confirmati pentru proba de dunk sunt Joel Henry – UK ; Brian Butler – Germania ; Damian „Hadzbe” Harsze – Polonia ; Arek „Aro” Przybylski – Polonia; Gratian Pintea – Romania.
De asemenea, duminica trupa Motivation va sustine o demonstratie de baschet in fotoliu rulant.
La fel ca în anii precedenți, câștigătoarea BSC va reprezenta România la concursul internațional de streetball de la Praga; Prague International Streetball, plus premiul de 1000 euro.
Vă așteptăm cu interes pe 16-7 Iulie in centrul orasului Bacau, la unul din cele mai importante evenimente de profil din tară!
Sauna si apa calda gratis pe Aleea Parcului
Pe strada Aleea Parcului, la nr. 46, e loc de imbaiere. Si gratis.
De azi dimineata, dintr-o spartura din asfalt tâsneste apa calda, probabil de pe tevile apartinând Thermoenergy.
Asadar, cei care vor o baie gratis sau sauna, pot merge pâna acolo. Cetatenii din zona ne-au sesizat acest aspect.
Am telefonat si noi la societatea de termoficare, care nu era la curent cu avaria in zona respectiva.
Cert este ca pâna la interventia muncitorilor, apa curge pe cheltuiala abonatilor.
Problema a apărut aseară și fiind pe rețeaua de agent primar am decis sa nu oprim furnizarea apei calde. Mâine dimineață voi intra echipele și vor remedia situația, a declarat Narcisa Antoneac purtător de cuvânt al Thermoenergy.
Primarul Bacaului spune ca doreste festivalul de teatru dar in conditii legale
Prima conferinta de presa a noului primar al Bacaului, Cosmin Necula, a fost organizata la Centrul de Afaceri, presat de derularea unor evenimente care au suscitat interesul presei. Este vorba de oragnizarea sau nu a editiei a II-a a Festivalului Theaterstock. La conferinta a participat si viceprimarul Dragos Stefan, cel care raspunde si de domeniul cultural.
Asa cum a promis, primarul orasului a venit in fata presei cu mai multe documente elaborate si predate sub semnatura, de diferite departamente din Primarie, cum ar fi cel economic, juridic si financiar, din care, a afirmat primarul, reiese ca, in conditiile actuale, editia a doua a festivalului de teatru nu se poate desfasura.
“Am analizat impreuna cu viceprimarul Dragos Stefan fiecare document, am discutat cu toti cei implicati in prima editie. Din punct de vedere al oportunitatii consideram ca trebuie sa luam in calcul dorinta oamenilor, a nevoilor lor de cultura, de divertisment si am fost de acord ca Bacaul merita un asemenea festival, asa cum am sustinut si in campania electorala.
Nu am plecat cu idei preconcepute, suntem deschisi, asa cum vom fi permanent, insa oamenii trebuie sa stie adevarul, insa direct de la sursa. Dorim acest festival, dar numai in conditii legale si cu acoperire in buget.
Nu exista fila bugetara, nu au fost prinse in buget aceste cheltuieli, buget aprobat in februarie 2016. Nimeni nu a depus pâna acum vreun proiect la Legea 350, unde la capitolul Cultura, recreere, religie au fost prevazuti 1,3 milioane de lei, insa disponibili nu sunt decât 700.000 de lei.
In plus, pentru editia de anul trecut a Theaterstock, Teatrul Bacovia va fi executat silit cu peste un milion de lei, deoarece Teatrul, prim managerul lui Anca Sigartau, a depasit, fara consultarea CL, bugetul alocal” – a spus Cosmin Necula.
Fata de 1,8 milioane de lei aprobati anul trecut, pe masa Teatrului, dar si a Primariei, sunt trei titluri executorii in valoare de 1.064.884 de lei si mai sunt litigii cu inca alte trupe neplatite, unul in valaore de 51.000 de lei, iar altul de 43.500 de lei.
“Teatrul este in pericol sa fie executat silit, el va trebui sa ceara credit de la Primarie, noi vom plati pâna la ultimul leu, insa vom face actiune in regres, impotriva celor care au angajat aceste cheltuieli.
De aceea, afirm, nu pot, nu putem sa organizam o noua editie decât cu respectarea legii bugetului local, legii bugetului national, a finantelor publice. Eu nu vreau sa intre nimeni in puscarie. Nu exista Fila bugetara, nu organizam o noua editie a Theaterstock.
Pâna nu se face lumina la ce s-a intâmplat anul trecut, nu putem demara alte cheltuieli la acest capitol”, a mai declarat Necula.
Primarul spune ca, dupa ce a discutat cu fostul manager al Teatrului, Anca Sigartau, cu Dragos Pandele, Madalina Rotaru si Ionut Avram, la intâlnirea de miercuri seara, si le-a explicat ca nu exista fila de buget pentru un nou festival, a fost supus unui tir mediatic, fiind acuzat ca are diferite interese. Necula spune ca nu are nici un interes dar ca nu va ceda presiunilor:
“Ne dorim sa organizam acest eveniment, dar in conditii de legalitate, normalitate si moralitate, astfel ca asupra orasului, asupra institutiilor statului, respectiv a Primariei, dar si a Teatrului, a altor entitati care au contribuit sau vor contribui la desfasuarea lui, sa nu planeze suspiciuni si neincredere”, a precizat si viceprimarul Dragos Stefan.
Ziaristii prezenti au pus intrebari, au primit raspunsuri, aceleasi raspunsuri: nu sunt bani in buget, actuala administratie doreste si asigura bacauanii ca va lucra numai cu respectarea legilor României, a hotarârilor Consiliului Local.
Au fost intrebari care nu si-au gasit raspunsuri: De ce fosta administratie, daca dorea si a promis ca va fi si editia a doua a acestui festival nu a cuprins in buget cheltuielile necesare; de ce s-a putut oraganiza Hramul Bacaului, cu mici si bere, iar Theaterstock nu are loc; de ce functionarii din Primarie nu au prezentat aceasta situatie mai inainte, de ce tocmai acum etc.
“Nu sunt adeptul lucrului facut pe genunchi, in graba, fara analiza, studii, fara acoperire bugetara. Asigur bacauanii ca nu voi mai aproba organizarea, in centrul Bacaului, cu blocarea strazilor, a tot felul de serbari, festivaluri, cu mici, bere, muzica. Bacaul are nevoie de activitati culturale serioase, de prestigiu, insa doar cu respectarea legii, a deontologiei profesionale, a statutului de oras european”, a incheiat conferinta de presa noul primar al Bacaului, Cosmin Necula.
In vizita la primarul Bacaului
* Cosmin Necula, noul primar al Bacaului, a schimbat radical aspectul biroului in care munceste * pâna sa se produca preconizatele schimbari pe posturi, se varuieste in intreaga Primarie *
Bacauanii au decis, la 5 iunie, sa schimbe conducerea orasului. Zis si facut: au votat un nou primar, in persoana lui Cosmin Necula.
Avem si o noua garnitura de consilieri locali. Toate acestea se intâmpla dupa o perioada foarte agitata la conducerea orasului, cu un consiliu local in care opozitia a fost ca si inexistenta, cu un primar ba “exilat” la Biblioteca Judeteana, ba suspendat si inlocuit de primari interimari.
Sa zicem ca lucrurile s-au calmat acum si zburda iarasi, cu veselie, speranta ca se va trai mai bine in orasul acesta. Votul de la 5 iunie va mai presupune insa si alte schimbari. Urmeaza concursuri pentru posturile de sefi de servicii din Primarie, iar daca politica ar fi lasata deoparte, in favoarea competentei profesionale, totul ar fi perfect.
Insa pâna la aceste schimbari, si printre alte multe probleme in care s-a implicat deja, primarul Necula a decis ca trebuie sa dea si un alt aspect biroului sau. Pe care l-a luat la schimb cu cel de la Parlament, unde a fost deputat. Recunoaste ca, din unele puncte de vedere, era mai „caldut” la vechiul serviciu. „La Parlament era foarte multa activitate teoretica. Ca jurist, elaborarea unei legi imi aducea mari satisfactii. Ca primar, treburile sunt mult mai aplicate, este multa munca de teren, sunt o multime de probleme. Grija mea este sa avem un oras in care sa functioneze serviciile publice. Pe al doilea plan sunt marile investiti”, a spus primarul Necula.
Aer de schimbare in toata primaria
Schimbari in biroul de la Primaria Bacau au facut toti edilii sefi dinaintea sa, care si-au pus amprenta asupra locului in care au luat decizii, prin mobilier, prin zugraveala, sau prin obiecte care sa ii inspire – fotografii personale sau simboluri care sa le reprezinte meritele de reprezentanti ai comunitatii locale.
Ei bine, a venit si rândul primarului Necula sa treaca la astfel de treburi gospodaresti. De altfel, in intreaga cladire a primariei se zugraveste zilele acestea, iar atmosfera are miros de var proaspat si, in general, de curatenie.
La intrarea in biroul primarului ne intâmpina, zâmbitoare ca de obicei, secretara Daniela Mihaila, aceeasi care i-a mai asistat pe primarul Stavarache sau pe interimarii Tescaru si Bârzu.
Biroul primarului este o adevarata surpriza, acum. Au disparut rafturile de sticla pe care primarul Stavarache isi etalase brevetele de inventator si alte medalii sau diplome.
Dupa „evacuarea” sa din biroul din primarie, pe aceleasi rafturi mai atragea atentia doar o macheta aproape dezmembrata a unui avion MIG, cazuta in bot.
Primarul Necula a scos rafturile. A pastrat mobilierul, adica biroul sau si masa lunga la care se aduna sfatul de taina al urbei. Si covorul a ramas acelasi, ca si parchetul lacuit ca pe vremuri, cu Palux.
A disparut insa si tapetul de pe peretele din spatele scaunului de primar, care reprezenta o imagine a urbei de pe la inceputul secolului trecut.
„Era prea tern. In scurt timp, pe acest perete va sta stema noua a Bacaului, la care se lucreaza”, a explicat primarul, care in acelasi context a apreciat si articolul recent din „Desteptarea” referitor la lipsa unei steme, ca parte a identitatii urbei.
Biroul pare acum mult mai luminos si elegant, datorita simplitatii si culorii deschise a noii zugraveli, despre care unii spun ca ar fi ceva intre crem si vernil. Pe lânga geamuri au mai ramas ghivecele cu plante ornamentale inalte de un stat de om.
„Imi plac florile foarte mult, dar nu chiar genul acesta. Probabil voi renunta la ele”, spune primarul. In rest, pe un colt de birou sta, discret, o icoana mica, peste tot sunt dosare si documente, puse in ordine, multe telefoane, o tableta nou-nouta, un laptop mostenire de serviciu. Si un pachet de tig…. Ne facem ca nu il vedem. Per ansamblu, o atmosfera numai buna de luat decizii bune. Poate mai bune decât cele din ultimii ani.
Cât priveste valoarea lucrarilor, primarul asigura ca este foarte mica, dat fiind ca se rezuma doar la var, iar banii provin dintr-un capitol bugetar destinat cheltuielilor materiale de igienizare.
„Ziua portilor deschise” la Penitenciarul Bacau
De Sfintii Apostoli Petru si Pavel, Administratia Nationala a Penitenciarelor sarbatoreste „Ziua lucratorilor din penitenciarele din România” iar cu aceasta ocazie joi, 30 iunie, Penitenciarul Bacau a organizat „Ziua portilor deschise”, pentru cei curiosi sa afle ce este dincolo de gratii.
„Au fost peste 20 de persoane care au venit sa vada cum este in penitenciar. Au putut vedea unde sunt cazate persoanele private de libertate, au mers la capela, la scoala, insa atractia a fost duba cu care sunt plimbati detinutii”, spunea Adrian Novac, purtator de cuvânt la Penitenciarul Bacau. De la ora 12.00, portile s-au deschis pentru presa si dupa ce s-a trecut prin mai multe filtre de control am ajuns in zona spatiilor de detentie.
Aici se lucreaza de zor la reabilitarea din temelii a unui corp de cladire, care la final va oferi conditii europene. Este vorba despre un proiect care se deruleaza cu bani norvegieni, circa 3 milioane de euro.
„Spatiul va fi amenajat pentru 200 de tineri, jumatate de la regimul deschis si jumatate de la semideschis. Fiecare camera va avea baie proprie, vor avea sala de mese, cluburi, curti de plimbare suspendate, pentru cei de la etaj, in forma de sah pentru a fi cât mai multa lumina. Totul va antivandal, ca sa nu poata distruge si nici sa-si faca rau”, a explicat comisarul Geanina Stefan, director adjunct Educatie si Asistenta Psihosociala la Penitenciarul Bacau.
Santierul este plin de muncitori, printre ei si detinuti selectati pentru a presta munca de necalificat. Lucrarile sunt int-un stadiu avansat si in toamna acest corp de cladire va fi dat in folosinta. De pe santier am ajuns in sectiile de femei. Este ora mesei si se asteapta mâncarea. Intr-o celula stau circa zece persoane, având paturi suprapuse si in toate este curatenie. Au o baie la dispozitie, dar si o mica debara in care sa-si pastreze lucrurile.
Aproape fiecare incapere are televizor, iar pentru detinute timpul trece astfel mai usor. Bucuroase ca au vazut-o pe doamna directoare, femeile isi vad de treburile lor prin camera. Urmatorul popas este la capela, unde preotul are usa deschisa pentru toti cei care vor sa se roage sau sa discute cu el. Aici multi isi gasesc linistea sufleteasca si reusesc sa treaca mai usor peste perioada de detentie. Dar cel mai vizitat loc din penitenciar ramâne magazinul de unde persoanele custodiate isi pot face cumparaturile.
Bine aprovizionat cu marfa, gestionara ne spune ca cele mai cerute produse sunt tigarile si cafeaua, dar se pot face si comenzi speciale. Fardurile, produsele de styling si cremele sunt printre cele mai cerute, pentru ca femeile vor sa fie frumoase chiar si in spatele gratiilor. Plecam de aici, pentru ca la usa asteapta un grup de clienti, si mergem la scoala unde este liniste, elevii fiind in vacanta. Pe perioada verii se deruleaza insa un curs de formare profesionala.
„Impreuna cu Serviciul Umanitar pentru Penitenciare- Filiala Moldova se organizeaza un curs de croitorie cu 15 femei. Acum sunt la proba teoretica si urmeaza si proba practica. Au fost aduse deja masinile de cusut si vor fi instalate. Noi am mai tinut astfel de cursuri si chiar am aflat ca doua detinute, dupa eliberare, s-au angajat la o fabrica de confectii, pentru ca la final primesc diploma de calificare”, a mai spus cms. Stefan.
La momentul de fata, in penitenciarul din Bacau sunt inchise peste 400 de persoane, femei, arestati preventiv din Bacau si Neamt si barbati, selectati pentru munca. Dupa terminarea lucrarilor la noua cladire, vor fi adusi si tineri.
Inspectorii Antifrauda Fiscala declanseaza operatiunea „Apollo”
– sunt vizate firmele care emit facturi false, dar si cele care le folosesc
Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF) debuteaza luna aceasta cu un amplu control pe linia combaterii fenomenului de utilizare a facturilor false. Inclusa in cadrul operatiunii „Apollo”, actiunea de control a inspectorilor Antifrauda va viza atât firmele care emit facturi false, cât si pe cele care utilizeaza aceste facturi.
Potrivit Antifraudei Fiscale, inregistrarea în evidentele contabile a facturilor false este o practica frauduloasa care genereaza consecinte negative atât în plan economic, cât si social. „In acest sens, inspectorii antifrauda au identificat achizitii fictive în scopul diminuarii bazei impozabile, a caror consecinta este prejudicierea bugetului general consolidat, facturi utilizate pentru justificarea unor bunuri achizitionate fara documente legale, precum si facturi utilizate pentru justificarea decontarii unor cheltuieli de catre asociati/angajati”, a subliniat Alexandru Cristea, purtatorul de cuvânt al DGAF.
Tot ca practica ilegala, s-au mai constatat si achizitii fictive in scopul obtinerii de lichiditati utilizate de catre asociati/administratori la plata muncii subdeclarate/nedeclarate, in acte de coruptie etc. Combaterea acestui fenomen reprezinta una dintre prioritatile Directiei Generale Antifrauda Fiscala, iar în ultimii ani, ca urmare a eforturilor depuse, a fost înregistrata o diminuare considerabila, spun reprezentantii institutiei de control fiscal.
„În perioada de documentare, utilizând informatiile fiscale disponibile în bazele de date proprii si aplicatiile informatice de analiza, DGAF a identificat si a construit harta relationala a tuturor firmelor implicate în acest fenomen (emitenti si beneficiari care au înregistrat în evidente aceste documente). În cadrul operatiunii „Apollo”, ambele categorii vor fi supuse unor verificari amanuntite de catre inspectorii antifrauda, vor fi stabilite consecintele fiscale ale acestor practici si vor fi dispuse masurile legale ce se impun, inclusiv sesizarea organelor de urmarire penala”, au precizat reprezentantii DGAF.
În perioada 2014-2015, peste 3.200 companii au înregistrat în contabilitate facturi de peste 44 milioane lei, figurând a fi emise de firma FE SRL. Societatea a functionat, si-a îndeplinit obligatiile declarative, însa, nu a recunoscut tranzactiile în cauza. Identitatea acesteia era, în realitate, utilizata în fals de societati din toate judetele tarii, cu obiecte de activitate variate, care au declarat achizitiile nereale catre ANAF, diminuându-si obligatiile fiscale. Majoritatea celor 3.200 de companii au înregistrat achizitii fictive si de la alte societati. Numai într-un singur caz, bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 10 milioane de lei, doar in privinta TVA.
Pietele din Bacau, pline de falsuri
* comerciantii vând cu tupeu cirese de Itesti, desi livada a fost serios afectata de ploile din aceasta perioada * ciresele de pe tarabe sunt aduse, de regula, din Grecia
Desi anul a fost dezastruos pentru producatorii de cirese din judet, piata este plina cu produse pe etichetele carora sta scris mare „cirese de Itesti”.
Apetisantele fructe ale momentului se vând cu preturi ce se invârt in jurul a 8-9 lei kilogramul. Chiar si când ii intrebi, comerciantii din piete te iau la rost. „Ce mai conteaza. Sunt cirese”, ma „lamureste” o vânzatoare din piata mare.
In Piata Sud, la fel, un barbat de la taraba se bate-n piept cu caramida ca marfa lui este reala, taman din livada de la Itesti culeasa.
„Este imposibil. Azi, se face exact o saptamâna de când am incetat recoltatul la cirese, pentru ca nici n-am ce sa mai culeg. S-a stricat cireasa in pom. Ce am reusit sa culeg, foarte putin, a plecat in tara sau afara. De exemplu, acum, recoltez la visine. Asa ca cireasa de prin piete nu are nicio legatura cu Itestiul”, spune Pavel Teodorescu, patronul livezii de ciresi de la Itesti.
Administratorii pietelor spun ca sunt cu mâinile legate si nu pot face mai nimic in acest caz. „Nu am niciun instrument prin care sa le verific marfa. Eventual o pot face domnii de la politie care pot verifica avizele de insotire, sau specialistii de la Ministerul Agriculturii”, spune Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor Bacau.
Cert este ca asa-zisele cirese de Itesti de pe pietele bacauane sunt un fals grosolan, produsele provenind fie din Grecia, fie din Ungaria. „Nu sunteti singurul pe care-l doare. Din pacate, e o chestiune pe care nu stiu de ce, in ultima perioada, nu o sprijina nimeni. Pentru ca am fost si eu la Itesti si am vazut ce este acolo, plus ca stiam si ce soiuri au in cultura. Or, a doua zi, am vazut ca pietele sunt pline de asa-zisele cirese de Itesti.
Cred ca numai o actiune comuna cu politia ar putea sa mai faca ordine cât de cât”, spune Maria Hagima, inspector local la Inspectia legume-fructe din cadrul Ministerului Agriculturii. Specialistii din domeniu spun, insa, ca mai nimerit ar fi ca ministerul de resort, aflat pe cale de a reorganiza, in acest an, institutiile din teritoriu, sa angajeze mai multi inspectori pe control in agricultura.
In prezent, la nivelul judetului Bacau, exista doar sase inspectori pe control (unul aflat in concediu de crestere a copilului), subordonati direct ministerului, insa, fiecare pe alt domeniu, respectiv legume-fructe, viticultura, fertilizanti si organisme modificate genetic (OMG), agricultura ecologica si industria alimentara si depozite de cereale.
Doi monstri si un sfert
Dusu-sa si perioada de prohibitie. Sedinta tehnica, avuta cu amicul meu Florin Craciun, am tinut-o cu doua zile inainte de finalul ei. Nu ne tine pe noi in loc vremea. A studiat el prognoza meteo, solunarul. Concluzia? „N-o sa ploua. Dar la patru dimineata plecam! Cât mai aproape.”
Am ales barajul de la Galbeni, pe placile dinspre rasarit. A avut el grija de nada si râme grase pentru lansete. Abia mijea de ziua când am ajuns. Cam racoare. Era mai rece daca batea vântul. La piciorul celalalt al podului, trei pescari. Unul stateau pe placa de la buza apei. Aveau deja firele intinse. Sprijinite pe grilajul de sus, la mijlocul podului, câteva lansete.
Doua mogâldete trebaluiau pe lânga ele. Apa, tulbure dupa atâtea ploi, plina de alge smulse, i-a tinut acasa pe meseriasi. Ma asteptam sa fie puzderie de pescari. Or sti ei ce-or sti mi-am zis. Intind si eu varga când vad ca prinde vreunul ceva. Florin e hotarât sa arunce. Pâna etaleaza monturile, ma ghemuiesc in masina la un pui de somn. Pescuim de multi ani impreuna si ne intelegem bine, tocmai pentru ca avem temperamente diferite. El e mai calculat, mai calm si mai rabdator in a astepta pestele.
Minciocul mare
Nu cred ca atipisem de zece minute ca aud: „Da, am! Vin acuma!” Ma ridic buimac. „Au prins unul mare! Ma duc sa le duc minciogul”. Il strigase cel de la piciorul podului. Pun si eu teleobiectivul la aparat ca sa nu mai bat atâta drum. Plus ca de unde privesc, unghiul e mai bun. Ajunge in pas alert! Ala de-a strigat o tinea tot intr-un dril. Se apleaca, da sa-i intinda minciocul desfacut, ramâne cu ultimul tronson in mâna. Il impinge la loc. Omul se chinuie sa traga pestele spre el.
Smecherul cu branhii se mai agita câteva minute si… rupe firul. Ma duc iar la somn. E o poveste intreaga cu minciocul asta. Il purtam de câtiva ani dupa noi. L-am folosit doar de câteva ori. Câteodata il uitam intentionat acasa, doar-doar va intra vreun strabunic de crapcean. La ultima utilizare, chiar a intrat unul mare. L-am cam chinuit… la cât ruginise. Mânerul telescopic nu mai facea priza buna, cele trei elemente luptând pentru independenta. Bucurosi ca am scos captura, nu am mai avut grija de el. Acum se razbuna. Iar nu apucasem sa atipesc bine ca-mi bate Florin in geam. „Hai si ajuta-ma! Mi-a intrat unul mare!”
Sar ca ars. Fac târâs in fund pe placa, cu minciogul in mâna dreapta, tinându-l de primul tronson. La jumatate de metru de apa, caut directia unde este pestele, privind peste cap la vârful arcuit al lansetei. Drilurile astea puternice iti dau fiori. Urca adrenalina in tine când simti pâna in umar, tremurul si incordarea pestelui care isi apara teritoriul si dreptul la viata. Trece un sfert de ora. Imi convine sa dau sfaturi de novice, stând in fund, când muschii pescarului tind sa prinda cârcei. „Asa! Nu-i mai da fir! Frâna-i buna! Lasa vârful si mulineaza!” Nu sunt singurul! In jurul nostru se aduna chibitii. Masinile opresc pe pod, pe avarie. Soferii coboara sa vada minunatia.
Primul sfetnic
Una din mogâldetele de la mijlocul podului, prinde contur. Se aseaza lânga noi. „I-ai lasat prea mult fir! Acum a intrat sub prag”. Da’ matale de când pescuiesti? il intreb. „N-ai dumneata fire albe in par de când!”. La mine parul e cam malaiet. O fi având dreptate. „Poti sa intrebi toti pescarii. Eu si cu Costel Gherman suntem cei mai vechi de pe balta.” Intuiesc ca e numele celei de a doua mogâldete. Asa le percep eu vizual, la distanta. Si pe matale cum te cheama?
„Augustin Gusti. N-am eu scule, n-am mincioace, ca i-l scoteam eu! Am fost dimineata la Racaciuni. Uite-asa am scos o mârlita!” Masor in centimetri distanta dintre palmele lui. Cât de dimineata o fi fost la Racaciuni? Noi i-am gasit aici. „Ii mai murdara apa acolo decât aici.” Or fi fost pe la patru, când noi abia plecam din Bacau. „Cât somn am scos de-aicea! Da’ nu-ti dau niciun sfat, ca dupa aia zici ca nu l-ai scos din cauza mea si nu vreau sa ma injuri. Mata faci cum stii, e pestele matale. Da’ poti sa urci pe pod, sa incerci sa-l tragi de sub prag, ca de aici nu-l scoti. Eu ma duc la treaba mea. Faci cum crezi.”
Florin ii urmeaza sfatul, si lasând frâna mai moale, ajunge la mijlocul podului. Cât de mare o fi fost cel mai mare somn prins de Nea Augustin? „Aha! Douazeci si sase de kile. La caras l-am luat! Da’ sa nu patesti si matale ca mine. C-am pierdut si eu aici. E o piatra, uite-acolo! Nu se vede. Daca se agata in ea, iti roade nailonul si rupe! V-am lasat, Sanatate!” Dupa zece minute strig la Florin. N-am ce face cu minciogul pe pod. Sa aud daca a pompat vreo gura de aer.
Râde ironic dar si obosit de dril. „Deja doarme! Când sa mai pompeze aer? Vin la tine.” C-o fi fost montura nepregatita pentru namile, c-o fi fost piatra aia, talisman pentru pesti, dupa inca cinci minute de incordare, vârful lansetei revine la normal. „Ce namila a fost!” Cât isi flexeaza el incheieturile, ma duc si eu sa scot nerabdator, varga de sapte metri. Am o montura care tine sigur noua kilograme. Cel putin asa scrie pe rola cu fir chinezesc.
Al doilea sfetnic
N-am cârlig mare dar indes in sus, pe fir, ditamai râma. O proptesc in buza cu un viermisor. E incomod sa dai de pe placa de beton. Riscul e sa aluneci si nici un suport de sustinere pentru undita n-ai unde sa-l infingi. De unde scaun pentru competitii? Ma gândeam sa merg sa iau o sfoara din masina si sa leg undita de balustrada de fier. N-apuc sa-mi duc gândul pâna la capat. Cât pe ce sa-mi fie smulsa din mâna. Am mai avut eu emotii, dar nici asa. Mi-era teama sa nu cad in apa asa ca din reflex iau pozitia sezut, in trei puncte de sprijin. Batul meu de carbon capatase forma elipsei pamântului la perigeu. Simteam ca pârâie. Ce dril? Dupa zece secunde aveam un bici in mâna, pocnind cu struna-n deal. Prost o mai fi ala care va mai cumpara facaturi cu eticheta. N-apuc sa ma dumiresc. A doua lanseta a lui Florin e iarasi arc.
„Pe asta nu-l mai scapam!” A invatat lectia, asa ca trage namila in amonte pe lânga dig, unde apa e mai mica. Si lupta si dai! „Tine firul strâns! Nu-l scapa la fund! Aicea e un gauroi cam de cinspe metri. Când mergea canalul, luam chitic cu minciocul de-acolo.” Intoarcem capetele. Un batrânel simpatic ne studia de ceva vreme. Il salut. Stima, domnu’ Gherman! Ce ne sfatuiti? „Pe mine ma cheama Ianau. Ianau Gheorghe.” C-an filmele cu Bond. „Gherman e ala de pe pod. Am saptezeci si patru de ani.” Ne-a bufnit râsul pe amândoi, poate si de incordare. Intre timp legasem cu banda izoler si tronsonul minciogului, sa nu mai sara. In sfârsit se-nvolbureaza apa. Apar niste mustati, o bucata de spinare vinetie, si la vreun metru de bot, un vârf de coada. Al nostru e!
Dupa doua reprize de dril Florin imi paseaza lanseta. „Mai tine-o si tu!” Simte nevoia sa traga niste aer parfumat in piept, incalzit la bricheta. Percep si eu zvâcnetele, transmise prin struna din apa, vreun sfert de ora. Imi fuge mintea spre copilarie, când impreuna cu un verisor, gauream in mijloc doua cutii de conserva, bagam un fir de ata lung, il intindeam si ne auzeam vorbind ca la telefon. Intre timp, aflu de la Nea Ianau ca a avut un serviciu de milioane la URA, are un baiat si o fata, nepoti, si ca a pescuit prima data pe barajul de pe Siret, in ‘73. Zvâcnetul s-a domolit dar firul ramâne intins. „S-a dus in groapa!”, trage el concluzia intelept. „Nu-l mai scoti acum! A obosit! Somnul trebuie adus repede. Si sa ai o cange. Nu-i ca la crap.
Sprijina lanseta ca ai de asteptat.” Era ora noua, cinci minute si treizeci de secunde când am protapit-o. Fuga la varga! Pâna la zece treizeci, nici o miscare. Ce facem boss? Ca mai avem si treaba. Pestele se prinde dimineata. A mai mulinat putin. Stânca! Beton! Nicio reactie. „Degeaba-l chinuim. Oricum nu-l putem scoate.” Si trage odata de-am crezut ca face lanseta surcele. A cedat montura. In masina, la intoarcere, râdem amândoi. Nu puteau sa fie si astia de un kil, hai… doua?
Ziua Comunei Colonesti, dedicata familiei. “Nu mai sunt bâlciuri, dar sunt spectacole!”
“Hai sa bem, sa bem, sa bem, de necazuri sa uitam! Asa-i viata omului, iaca este, iaca nu-i.” Melodia tâsneste din boxe, la decibeli care fac tandari toropeala amiezii. Suntem la sarbatoarea locuitorilor din Colonesti. Curios, nimeni nu bea, in ciuda indemnurilor artistului. Tarabele, vreo sapte, sunt pline cu jucarii, jocuri si mici bijuterii din margele.
Lânga o ambulanta, un gradinar din Vrancea vinde pepeni, iar un pas mai la dreapta e tombola lui Pavel Gheorghe, la care poti câstiga, cu un leu, o doza de suc sau o bratara de guma. Marina Apetrei, din Moinesti, face vata de zahar, roz, si floricele de porumb.
“Vata merge, a ramas o traditie, popcorn gasesc si la magazin”, ne lamureste femeia, cam abatuta. La Ziua Comunei Colonesti, organizata in fata Primariei, puzderie de copii si câtiva parinti. Putini se cauta prin buzunare, dupa bani.
“Nu mai sunt bâlciurile de pe vremuri” se plânge o negustoreasa, insa un batrân tantos, cu camasa alba, o pune la punct: “Nu mai sunt bâlciuri, dar sunt spectacole!” Alte tarabe, aceeasi marfa: masinute, papusi, ochelari de soare, bratari si cercei, pistoale de plastic. “Nici jucariile nu se mai cumpara. Lumea vine, se uita si pleaca”, spune Lenuta Curcan, apoi, spre o clienta: “Poftiti, doamna, poftiti, ca va fac reducere la bratara!”
O seara cu “Azur” si Nelu Vlad
Aparitia primarului Valentin Mirzac insufleteste atmosfera. Parintele Gh. Popescu se pregateste de Te Deum, vicele mai verifica, o data, niste diplome, iar fetitele din grupul “Tarancuta”, care au incântat Parisul in primavara, repeta, pentru ultima oara, in hol.
“Vor fi prezenti Maria Tataru, George Cojocarescu si «Mugurasii» din Saucesti. Am invitat si formatia «Azur», cu solistul Nelu Vlad, care, in urma cu 28 de ani, mi-au cântat la nunta. Fiind impotriva lui Nicu Ceusescu, atunci erau la moda”, povesteste edilul. In fiecare an, Ziua Comunei e organizata in jurul unei teme.
“Anul acesta o dedicam familiei, pentru ca exista tot felul de dispute pe marginea casatoriei si a structurii familiei”, declara Valentin Mirzac. De aceea, partea a doua a Zilei Comunei a fost rezervata recompenselor: “Vom premia opt familii care au peste 60 de ani de casatorie, din care una 68 de ani, si trei care au peste 50 de ani.” Sarbatoarea s-a incheiat cu un lung spectacol sustinut de artistii populari si de “Azur”, formatia de suflet a edilului.
Fotbal juniori/ Cupa „Mihai Ivancescu”: FC Bacau, aur la 2007
Pustii de la FC Bacau cresc bine si frumos. Si o fac in ritmul victoriilor. Ultimul succes a fost inregistrat in perioada 24-27 iunie, la Brasov, acolo unde grupa de vârsta 2007 a cucerit aurul la Cupa „Mihai Ivancescu”.
Micutii fotbalisti antrenati de Serban Neamtu au sustinut sapte partide dintre care au câstigat sase si au remizat doar una, prima din grupa: 2-2 cu FC Voluntari. In rest, victoriile au curs ca boabele la moara: 10-0 cu FC Coltea, 2-1 cu FC Brasov, 2-1 cu ACS Tâmpa, 4-0 cu CSS Brasovia (in grupa), 1-0 cu Academia Viitorul Pitesti (in semifinale) si 2-1 cu FC Voluntari, in finala. In plus, FC Bacau si-a trecut in cont si o distinctie individuala, Luca Chisareanu fiind desemnat cel mai bun portar al turneului. Antrenorul Serban Neamtu a rulat urmatorul lot: Luca Chisareanu, Mattia Popescu, Dragos Bordeanu, Razvan Tataru, Mihai Bucur, Cassius Ndoci, Paul Ene, Rares Iosub, Madalin Munteanu si Lorin Oprea.
O prestatie buna a avut-o si grupa de vârsta 2009 a clubului bacauan care a incheiat turneul de sub Tâmpa pe locul 4. Echipa antrenata de Radu Sascau a trecut in grupa cu 3-0 de FC Brasov, cu 2-0 de Bucegi Râsnov 2 si cu 4-0 cu ASC Tâmpa, fiind invinsa cu 4-0 de Junior Brasov. In „sferturi”, FC Bacau a avut câstig de cauza cu 3-0 in fata Brasovului, pentru ca in semifinala cu Bucegi Râsnov 1 sa remizeze, 0-0 si apoi sa piarda la penalty-uri, cu 2-3. Finala mica, disputata in fata celor de la FC Brasov, a fost pierduta cu 0-2. Lotul rulat: Alexandru Simionica, Stefan Acatrinei- Patric Axinte, Eric Pârâiac, Denis Miron, Mihai Chiscop, Ianis Oancea, Matei Dudau si Luca Popoiu.
In acest weekend, FC Bacau participa la un turneu international in Bulgaria, la Albena, cu grupele de vârsta 2005 si 2006.
Raliul Moldovei Moinesti. Viteza si adrenalina
Raliul Moldovei Moinesti baga viteza. Iar ca bonus, avem adrenalina. Ajuns la cea de-a sasea editie, Raliul Moldovei Moinesti conteaza in acest an pentru cea de-a cincea etapa a Campionatului National de Raliuri. Vineri, in prima zi de concurs, sunt programate sase probe speciale pe circuitele de la Trebes si Hemeius si Super Speciala de pe kartodromul „Speed Park”, care va fi televizata in direct, de la ora 18.00, pe TVR3 si TVR Iasi. ”
Am introdus o bucla noua in prima zi, urmând ca probele Hemeius si Trebes sa fie parcurse de câte trei ori. Una dintre principalele atractii ale Raliului ramâne, insa, Super Speciala de la «Speed Park»”, a declarat Adrian Raspopa, presedintele ACS Rally, organizatorul evenimentului. „Asteptam un numar cât mai mare de spectatori la SuperSpeciala. Ii asiguram ca vor avea ce vedea”, a spus si managerul „Speed Park”, Eduard Nunu.
Sâmbata, Raliul se muta in zona Moinestiului, cu cele opt probele speciale de la Runcu, Vermesti si Moinesti. De altfel, ultima proba, Vermesti 3 va constitui power-stage-ul Raliului, urmând sa fie televizata de TVR3 si TVR Iasi. „Pentru ziua de sâmbata, programul va fi mai compact, urmând sa fie parcurse probele mai scurte Runcu, Moinesti si Vermesti”, a subliniat Adrian Raspopa, care ia startul in Raliul Moldovei Moinesti din pozitia de ocupant al locului secund in clasamentul rezervat autmobobilelor cu 2 Roti Motrice.
Venit dupa un abandon in etapa precedenta, desfasurata la Tulcea, echipajul alcatuit din Adi Raspopa si Cosmin Diacu are nevoie de un rezultat cât mai bun in acest weekend. „Suntem foarte dezamagiti de cele intâmplate la Tulcea, unde am fost nevoiti sa abanndonam din cauza problemelor tehnice. Sper ca Zeita Fortuna sa-si indrepte privirea si catre noi la Raliul Moldovei Moinesti si sa recuperam din ecartul care ne desparte de prima pozitie a clasamentului rezervat automobilelor cu 2 Roti Motrice”, a spus Raspopa, care va concura ca de obicei pe un Citroen DS3 R3. La startul celei de-a sasea editii a Raliului Moldovei Moinesti se vor alinia 33 de echipaje, printre care si cele conduse de Dan Gârtofan, Bogdan Marisca, Simone Tempestini, Edwin Keleti, Gergo Szabo si Thomas Abraham.
[wonderplugin_gallery id=”613″]
Program vineri: PS1 Trebes 1- ora 11.16; PS2 Hemeius 1- 11.53; PS3 Trebes 2- 13.27; PS4 Hemeius 2- 14.03; PS5 Trebes 3- 15.38; PS 6 Hemeius 3- 16.14; SS Speed Park- 18.00.
Program sâmbata: PS8 Runcu1- ora 11.19; PS9 Moinesti 1- ora 11.52; PS10 Vermesti 1 -12.10; PS11 Runcu 2- 13.53; PS12 Moinesti 2- 14.26; PS13- Vermesti 2- 14.44; PS14 Moinesti 3- 16.27; PS15 Vermesti3 Power Stage -17.00; festivitatea de premiere Parcul Bai- Moinesti- 20.45
Scandal fara ecou in Bacau, la Evaluarea Nationala
Unul dintre subiectele de la proba de Matematica de la Evaluarea Nationala (mai exact exercitiul 6 de la subiectul I, notat cu 5 puncte) a stârnit un adevarat scandal, mai ales in mediul online.
Concret, se vorbeste despre cerintele unei diagrame care nu ar fi explicata clar, dar parerile sunt impartite. Este si motivul pentru care, la nivel national, peste 40.000 de persoane au semnat o petitie, tot online, prin care cer reevaluarea lucrarilor si sa se ia in considerare doua variante de raspuns, desi presedintele Societatii de Stiinte din România a explicat clar ca acel exercitiu avea si o legenda bine definita, legenda care, de altfel, a fost si „chichita” problemei in sine.
Cert este insa ca, in teritoriu, nu a ajuns nicio cerinta suplimentara in ceea ce priveste corectarea lucrarilor, asa ca elevii (implicit si parintii lor) sunt rugati sa nu interpreteze in niciun fel acest scandal.
„Totul decurge conform metodologiei de organizare a acestui examen. Subiectele au venit de la Comisia Nationala de Evaluare si Examen, nu s-a inregistrat nicio problema, niciun incident, in teritoriu nu a venit oficial nicio informare suplimentara in ceea ce priveste corectarea lucrarilor”, a precizat prof. Florin Lazar, inspector scolar general adjunct si presedintele Comisiei de organizare a examenului de Evaluare Nationala.
Lucrarile din Bacau vor fi corectate, conform procedurii, in alt judet, iar, la rândul lor, profesorii bacauani corecteaza lucrarile venite din alt judet (informatii ce sunt secretizate, tot conform metologiei de organizare a examenului).
Dan Girtofan a fost cel mai rapid pilot la shakedown-ul Raliului Moldovei Moinesti
Dupa ce ieri au efectuat recunoasterile probelor din zona Moinestiului, echipajele care vor lua startul in Raliul Moldovei Moinesti, a cincea etapa a Campionatului National de Raliuri Dunlop si a Campionatului National Rally 2 Dunlop si care se desfasoara in perioada 1-2 iulie, s-au deplasat astazi pe specialele din jurul Bacaului, apoi, intre orele 14:30 – 18:30, au participat la sesiunea de teste oficiala premergatoare competitiei.
Miercuri, la finalul primei zile dedicate recunoasterilor probelor speciale, toate echipajele au participat la un Rally Barbecue care a fost organizat in curtea Muzeului Urmasilor Razesilor Gazari din Comuna Magiresti. Tot cu aceasta ocazie, localnicii au interactionat cu participantii in cea mai importanta competitie a motorsportului romanesc.
Muzeul cuprinde marturii din perioada culturii Cucuteni, precum si din vremea dacilor si romanilor, pentru a se ajunge in timpul istoric al Evului Mediu romanesc, evidentiindu-se si rolul gazarilor la efortul Romaniei in perioada razboaielor. In esenta, aici este redată o istorie particulara a vietii razesilor gazari de pe Valea Tazlaului Sarat.
Joi, dupa terminarea recunoasterilor probelor din jurul Bacaului, incepand cu ora 14:30, concurentii de la Raliul Moldovei Moinesti s-au deplasat in com. Lespezi, acolo unde au avut la dispozitie un traseu in lungime de 2,75 km pentru a-si putea efectua ultimele setari la masinile cu care vor lua startul.
Dan Girtofan si Tudor Marza au fost cel mai rapid echipaj la finalul shakedown-ului, stabilind timpul de referinta la 2:17.1 s, cei doi concurand pe o Skoda Fabia R5.
In urma lor, pe un Ford Fiesta R5, s-au clasat Zoltan Juhos si Janos Soos, care au oprit cronometrul dupa 2:21.9 s. Cea de-a treia pozitie in clasamentul general virtual al sesiunii de teste a fost ocupata de Florin Tincescu si Sergiu Itu, echipajul Napoca Rally Academy revenind in Campionatul National de Raliuri Dunlop tot la bordul unui Subaru Impreza, dupa ce la etapa anterioara masina lor a ars complet in urma unei iesiri in decor. Adrian Raspopa a fost cel mai rapid pilot din clasamentul rezervat automobilelor cu 2 Roti Motrice, Raul Badiu la Cupa Dacia, Alexandru Ardelean la Cupa Suzuki si Romulus Preda la clasa 11.
Tot joi, incepand cu ora 20:00, concurentii vor participa la startul festiv al Raliului Moldovei Moinesti 2016, care este organizat in centrul Bacaului, in fata cladirii Prefecturii. Maine, in prima zi de concurs, sunt programate 3 bucle identince, ce includ specialele din apropierea Bacaului, Hemeius si Trebes. Ziua de vineri se va incheia pe circuitul de karting Speed Park din oras, acolo unde, de la ora 18:00, se va desfasura superspeciala care va fi transmisa in direct pe posturile de televiziune TVR 3 si TVR Iasi.
Raliului Moldovei Moinesti 2016 este organizat de ACS Rally Spirit in perioada 1-2 iulie, sub egida Federatiei Romane de Automobilism Sportiv, cu sprijinul Consiliului Local Moinesti, Consiliului Local Magiresti, Consiliului Local Bacau si Consiliul Local Zemes.
Sponsorii principali ai competitiei sunt: Selgros, Audi si Skoda prin dealerii locali Cybernet si Auto Moto Invest.
Partenerii tehnici ai Raliului Moldovei Moinesti 2016 sunt Turbocar Serv, Albrau, Hotel Decebal, Karcher, Free Wheel, Arena Mall, E-Boda, Jidvei, JetXpert, in timp ce partenerii media sunt: TVR, Realitatea TV, EST Tv, Radio ZU, Desteptarea, Motorsportnews.ro, Autorally.ro, Motomad.ro si dicoveringtransilvanya.com
Cum a vândut regele Mihai 360 de tone de vin guvernului comunist
Resurectia ideii de regalitate n-a fost, in România, decât apanajul catorva nostalgici. Nici astazi monarhia nu este o idee populara, insa se observa ca membrii fostei Case Regale primesc o atentie tot mai mare din partea liderilor politici.
Exista tot felul de teorii cu privire la acest aspect, nu are rost sa le inventariez; cert este ca Statul român se declara, prin vocile politicienilor, gata sa sustina financiar Casa Regala, dupa ce, anterior, acesteea ii fusesera retrocedate mai multe proprietati.
O retrocedare mai mult decât discutabila, având in vedere ca regimul de proprietate in perioada antebelica a fost unul destul de interesant: regele folosea, dar proprietar era statul. Exista câteva stenograme interesante in acest sens, ale convorbirilor dintre reprezentantii PCR si Stalin.
Astfel, la 3 februarie 1948, Stalin primeste delegatia româna, in frunte cu Petru Groza, Ana Pauker si Gh. Gheorghiu Dej. Cum regele abia abdicase (la 30 decembrie 1947), Stalin intreaba daca regele a plecat definitiv sau se mai poate intoarce.
„P. Groza raspunde ca regele poate înca sa se întoarca în tara, însa doar ca un cetatean de rând. Stalin întreaba ce a facut regele cu domeniile sale, padurile din România, daca le-a vândut. Petru Groza raspunde ca partea principala a domeniilor regale a fost totdeauna proprietatea statului si ca numai venitul de pe urma acestora apartine regelui. Acum toate aceste domenii revin în proprietatea deplina a statului.
Regelui îi mai apartin suprafete însemnate de teren, dar având în vedere ca acesta nu se mai foloseste de vechile privilegii, pe baza legii reformei agrare proprietatea sa funciara va fi expropriata si-i vor mai fi lasate doar 50 hectare de pamânt. Stalin întreaba daca este adevarat ca guvernul român a cumparat de la rege domeniile acestuia cu 3 milioane de dolari sau acestea sunt doar zvonuri.
Petru Groza raspunde ca guvernul român a cumparat de la rege 360 de tone de vin cu 1 milion de franci elvetieni, în conditiile în care regelui i-a fost data doar jumatate din aceasta suma, iar a doua jumatate din aceasta suma o poate primi cu conditia ca se va purta bine.
Guvernul i-a dat regelui exact atât cât trebuia, pentru a nu spune ca guvernul l-a umilit, dar nu prea mult, pentru ca acesta sa nu se simta independent. Stalin face observatia ca românii au un rege foarte original. Sa dea Domnul tuturor un asemenea rege!
Petru Groza adauga ca, asa cum i-a spus în ajun lui Molotov, guvernul român a trebuit sa tina seama de faptul ca regele a fost decorat de Guvernul Sovietic cu ordinul „Pobeda”. I.V. Stalin spune ca toate acestea au fost facute bine si întreaba daca regele a luat cu sine ordinul. P. Groza raspunde ca regele a luat cu sine ordinul si adauga ca guvernul român a contat pe o asemenea apreciere a actiunilor sale, deplasându-se la Moscova”. Sursa
In final, o mica discutie. Petru Groza spune ca guvernul i-a promis regelui jumatate de milion de franci elvetieni „daca se va purta bine”. Informatia se leaga de anumite dezvaluiri atribuite generalui Stanculescu, care a sustinut ca, prin intermediul Securatatii, Ceausescu ii livra fostului rege câte 10.000 de dolari lunar pentru a nu ataca regimul comunist.
Comisarul Adrian Movila a obtinut o reducere a pedepsei
Adrian Movila, comisar sef la IPJ Bacau, cercetat pentru infractiuni de favorizarea infractorului, a obtinut, la Curtea de Apel, o reducere a pedepsei.
La inceputul anului, comisarul a incheiat cu procurorii un acord de recunoastere a vinovatiei pentru aceste fapte, admis ulterior de Judecatoria Bacau, insa, la scurt timp, Movila nu a mai fost multumit de ce a semnat si a contestat acordul, la instanta superioara.
De fapt, din apararea avocatilor lui reiese ca nu prea a stiut ce a semnat, in apel fiind aduse ca argumente „consimtamântul viciat” si presiunea psihica generata de starea de arest.
Dincolo de aceste aspecte subiective, Curtea de Apel a decis ca prima instanta nu a calculat corect pedepsele aplicate si a admis partial apelul politistului Movila, prin reducerea cuantumului pedepselor.
Astfel, pedeapsa totala de 3 ani închisoare, cu suspendare, stabilita de prima instanta, a fost scazuta la 1 an, 11 luni si 22 zile. Decizia este definitiva.
Movila a fost acuzat de doua infractiuni de favorizarea faptuitorului. Este vorba de doua dosare in care politistul a furnizat inculpatilor informatii legate de ancheta in curs.
Unul dintre aceste dosare este cel al fostului primar din Margineni, Marcelin Solot, trimis in judecata pentru fapte de coruptie.
In apel, avocatii comisarului au criticat, pe de o parte, faptul ca acordul ar fi confuz – „s-a retinut ca ajutorul acordat a constat in mai multe actiuni, retinându-se insa forma simpla a infractiunii (care, dupa cum se stie, consta intr-o singura actiune), ceea ce l-ar putea expune pe inculpat unei cercetari ulterioare pentru parte din actiunile descrise in acord”.
Pe de alta parte, s-a reclamat ca politistului nu i-a fost adus la cunostinta faptul ca, in acelasi dosar, fusese inceputa urmarirea penala in rem si pentru alte infractiuni decât cele cuprinse in acordul de recunoastere.
Curtea de Apel nu s-a pronuntat, insa, in acest sens, nu a dispus anularea/modificarea acordului, astfel comisarul risca sa se aleaga cu un nou dosar penal.
Movila spera, asa cum se arata si in apel, ca acordul sa fie respins, iar dosarul sa fie trimis inapoi la procuror pentru continuarea urmaririi penale.
De ce simplu, când se poate complicat…
Subiectele date la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română au fost caracterizate, pe bună dreptate, ca simple, adică de dificultate medie. Urmarea pentru unii dintre cei ce s-au pregătit serios a fost una defavorabilă lor: lipsind piedicile din natura formulărilor, le-au pus ei pentru a-şi crea adversari… puternici.
În textul A („Pentru moment, cei ce vizitează această pierdută <
De fapt, prima propoziţie se încheie înaintea lui care (pronume relativ, subiect). A mai fost nesocotit un detaliu de topică: adjectivul pronominal relativ nu stă niciodată după substantivul determinat. (Erată C.N.E.E.: chiar dacă autoarea textului a greşit folosind, după „respiraţia”, virgula, experţii care au supervizat subiectul trebuiau să o înlocuiască cu semnul două puncte, pentru că urmează o enumeraţie.)
În textul B („Dacă cineva are nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă, va trebui să aştepte până ce acesta va fi adus în vale cu elicopterul sau până ce va ajunge acolo pe jos”), o pseudocapcană ar fi interpretarea lui ce ca pronume relativ. Consecinţe: propoziţia bizară „să aştepte până” şi falsificarea felului enunţului rămas.
În fapt, avem o locuţiune conjuncţională, „până ce”, în alternanţă cu conjuncţia „până”, pentru subordonate temporale. Subiectiva „să aştepte” nu va fi completivă directă chiar dacă am subînţelege un „el” („el trebuia să aştepte”), de vreme ce subiectul „el” nu e al verbului impersonal „trebuia”, ci al propoziţiei care urmează. Pentru construcţia unei completive directe introduse prin adverbul (pronominal) relativ „unde”, era utilă vechea ecuaţie: se ştie unde… (subiectivă), dar ştie unde… (directă).
În textul C („Salcâmi”, de A. E. Baconski), conjuncţia „căci” este sinonimă nu numai cu „întrucât” sau „fiindcă”, ci şi cu locuţiunea conjuncţională „pentru că”.
Anterior, subiectul dat la sesiunea specială destinată olimpicilor – un fragment din piesa de teatru „Răzbunarea sufleurului”, de Victor Ion Popa – se impunea a fi corectat cu exigenţă înainte de a fi „livrat” beneficiarilor.
Aşadar, erată C.N.E.E.: 1) lipsa blancului în interiorul unui numeral adverbial (de repetare): „Ia-ţi inima în dinţi şi mai dă-i drumul odată.” (în loc de „o dată”); 2) neadaptarea neologismului din titlu, prezentat în glosarul de la finele textului astfel: „sufleur s.m. persoană care suflă actorilor replicile pe care urmează să le spună”.
Lucrările în vigoare (DOOM, IOOP) normează forma sufleor, ca în DEX. Rostirea -flör, din IOOP5 – ediţiile IV, V, din 1995, 1983 –, sau -ör, din IOOP, ediţia a III-a (1971), a devenit inutilă, iar forma sufler propusă de Dicţionarul ortoepic (1956) şi, anterior, de Micul dicţionar ortografic (1955) nu a rezistat.
Încă un argument: în DEX, se află faţă în faţă pluralele sufleuri (de la sufleu „budincă”) şi sufleori.
Se sisteaza apa calda in zona Nufarului
Zona Nufarului din municipiul Bacau va ramâne fara apa calda incepând de luni, 4 iulie, pentru o perioada de 15 zile.
Masura a fost luata intrucât Thermoenergy si-a propus sa inlocuiasca intreaga retea de termoficare de pe strada Nufarului, cea ce inseamna ca vor iesi din functiune punctele termice 40, 41 si 43.
„Reteaua de termoficare primara care alimenteaza punctele termice respective are o vechime de 40 de ani. Reducerea continua si semnificativa a numarului de abonati, incepând din anul 2006, de la 3171 de apartamente la doar 240 de apartamente bransate in prezent, a facut ca reteaua sa devina supradimensionata, iar reducerea vitezei de circulatie a agentului termic sa accentueze actiunea coroziva a oxigenului in conducte generând numeroase spargeri.
Actiunile punctuale pentru remedieri rapide nu au avut succes si au dus doar la intreruperi, disconfort si deteriorare a zonei prin sparturi, lucrari si zgomot”, spune Narcisa Antoneac, purtatorul de cuvânt al Thermoenegy.
Prin urmare, s-s a hotarât sa se inlocuiasca in totalitate traseul de pe strada Nufarului, ceea ce presupune si amintita sistare a apei calde.
