Viata familiei Florin si Florentina Stoica din comuna bacauana Corbasca s-a schimbat in urma cu doi ani. In anul 2014, fara nicio tinta, dar cu un singur tel, Florin a pornit spre Germania, in cautarea unui loc de munca. A inceput sa munceasca vânzând ziare, iar dupa ce a mai invatat limba germana si le-a câstigat increderea nemtilor, s-a angajat la serviciul de curatenie al orasului.

In primele patru luni, a câstigat 700 de euro, bani pe care i-a trimis in tara sotiei, ca sa le faca pasapoarte celor doua fiice. A reusit in ultimii doi ani sa-si aduca familia lânga el, iar ceea ce-l bucura cel mai tare este faptul ca fetele s-au acomodat foarte repede in Germania si nu mai vor sa vina in România, la Corbasca.

Laura, in vârsta de 13 ani si Andreea de 11 ani, spun ca nici nu vor sa mai auda de Corbasca, locul in care si-au petrecut copilaria. Se stie ca multi dintre oamenii de acolo, supravietuiesc la limita de jos a saraciei, iar comuna nu-i ofera tinerei generatii prea multe posibilitati de dezvoltare. La inceput, Florin Stoica a plecat singur in lume, cu gândul sa razbata pentru o viata mai buna.

Când a adunat primii 700 de euro, i-a trimis acasa, sotiei Florentina, pentru a le face fetelor pasapoarte. Banii i-a strâns greu, a dormit pe unde a apucat, iar dupa un an de zile, Florin s-a angajat la serviciul de salubritate din Hamburg. Din luna februarie a anului 2015, lucreaza la curatenie, in gara din Hamburg. Si-a gasit intre timp o casuta, a inchiriat-o si s-a mutat in ea, impreuna cu familia, la periferia orasului.

Este destul de departe de locul de munca, drept pentru care face 40 de minute cu metroul. Cu toate acestea este multumit. Fetele merg la scoala, Laura vorbeste fluent germana, iar Andreea face cursuri intensive de limba germana. Recent i-a gasit de munca si sotiei, la aeroport, tot in domeniul curateniei/intretinerii.

Drumurile ni s-au intersectat intr-o zi de audienta la Serviciul Pasapoarte Bacau, unde, Florin a solicitat un termen mai scurt pentru eliberarea unui pasaport, tocmai pentru ca sotia sa trebuia sa inceapa munca mai devreme decât anticipasera. Este primul ei contract in Germania si a vrut sa ajunga la vreme, la noul loc de munca.

“Neamtul mi-a spus ca de nu se prezinta la data stabilita de el, inseamna ca nu suntem seriosi. Noi am venit in tara pentru ca tatal meu este grav bolnav, in coma. Când a sunat telefonul si l-am auzit pe neamt la capatul celalalt, mi s-a strâns inima de durere. Nu puteam sa-mi parasesc tatal, cu gândul ca il vad pentru ultima oara. Mama s-a resemnat si m-a sfatuit sa plec in Germania, sa-mi vad de munca si de familie. A ramas ea cu greul si mi-a zis ca de-o fi mai rau, ma voi intoarce, ca neamtul intelege. Stiind cât m-am zbatut sa-i gasesc sotiei loc de munca, a fost intelegatoare”, declara Florin Stoica

Florin isi intoarce privirea catre fete si fata i se lumineaza deodata. E tare mândru de ele si de cum au evoluat in Germania. In plus, pe lânga educatie, statul german le ofera si sprijin. Daca in România, alocatia este de 84 lei, in Germania, acest ajutor este de 85 euro/copil. Din acesti bani, tatal le plateste inclusiv masa, programul dupa scoala si cursurile de germana.

Florin spune ca el câstiga din curatenie intre 1.200 si 1.500 de euro/luna, din care mai mult de jumatate se duc pe chirie, utilitati si naveta. La inceput de contract, sotia Florentina va câstiga aproximativ 700 de euro.

Banii le ajung la limita in unele luni din an, iar ca sa-si suplimenteze veniturile, Florin strânge bidoane si le vinde. Bacauanul spune ca nu-i este rusine de faptul ca lucreaza la curatenie sau ca strânge bidoane. Dimpotriva, ii este recunoscator statului german pentru ca i-a oferit o sansa lui si familiei, de a avea un trai mai bun. In functie de venitul lunar al familiei, statul german le mai acorda un ajutor social, care le sporeste putin venitul.

Consiliul Local Bacau a aprobat in sedinta de marti Planul de Urbanism Zonal pentru ridicarea Complexului Multifunctional Comercial si Ansamblu Rezidential pe Bulevardul Unirii 30-32 din municipiul Bacau. Este vorba despre terenul privat situat in zona cladirii 30 Avenue, in locul fostei fabrici Proletarul.

Este, practic, cel mai mare proiect imobiliar din Bacau din ultimii 27 de ani. Pe o suprafata de 20 de hectare se vor ridica, asadar, spatii comerciale si locuinte, integrate intr-un complex al carui beneficiar este SC Tehnostrade SRL Bacau, si proiectat de B.I.A. Iuliana Geliman din Bacau.

Arhitecta Iuliana Geliman a facut o scurta prezentare a proiectului in fata alesilor locali si a precizat ca spatiile pentru servicii vor ocupa o suprafata desfasurata de 60.000 mp, iar cele pentru locuinte 140.000 mp (in jur de 700 de apartamente, la un pret mediu de 800 euro/mp).

[wonderplugin_gallery id=”668″]

Complexul va beneficia si de 2000 de locuri de parcare, dispuse in doua parcari sub si supraterane. Pentru un acces facil in complex, strada Nufarului va fi largita cu inca un sens de mers. Termenul de executie este preconizat la doi ani din momentul obtinerii autorizatiei de construire, estimata la inceputul primaverii viitoare.

Pompierii salvatori băcăuani au intervenit în această dimineață, la ora 08:22, pentru lichidarea unui incendiu produs în interiorul unui apartament situat la etajul IV, al unui bloc de locuințe de pe strada Alecu Rosso, din municipiul Bacău.

Imediat, la locul evenimentului s-au deplasat două autospeciale cu apă și spumă și o autospecială pentru salvare de la înălțime. Totodată, pentru coordonarea acțiunilor de intervenție la fața locului s-a deplasat și grupa operativă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău, cu un autoturism pentru muncă operativă.

Salvatorii au constatat la sosirea la fața locului faptul că, incendiul se manifesta în sufrageria apartamentului situat la etajul IV și că în locuință nu se afla nicio persoană.

Prin intervenția promptă, rapidă și eficientă a celor 14 pompieri salvatori incendiul a fost lichidat la ora 08:40.

De menționat este faptul că, în urma evenimentului nu s-a înregistrat nicio victimă.

1 de 7

În urma incendiului, ce a avut drept cauză probabilă utilizarea focului deschis în spații închise (lumânare), au ars material textile și bunuri de mobilier și s-au deteriorat pereții sufrageriei și a camerelor învecinate.

Este titlul unei campanii a Asociatiei „Mie imi pasa” derulata luna trecuta si care s-a finalizat la inceputul acestei saptamâni.

La inceput, membrii asociatiei au lansat ideea de a colecta jucarii care urmau sa fie donate copiilor de la gradinita din Galbeni-Filipesti, unde, 14 copiii mergeau la „gradi” zi de zi, se asezau cuminti pe scaune si…stateau. Nu se jucau pentru ca nu aveau cu ce.

Bani de jucarii nu existau si nici nu puteau aduce de acasa, pentru ca unii dintre ei nu aveau nici acolo. Aceeasi situatie se inregistra si la gradinita din Hârlesti.

Campania de colectare s-a intensificat, mai ales pe retelele de socializare, unde tot mai multi bacauani au raspuns afirmativ. Intre altele s-au donat si doua televizoare, doua dvd-playere si zeci de dvd-uri cu filme de desene animate, care, impreuna cu sutele de jucarii au fost duse copiilor din cele doua gradinite.

„M-am gândit ca noi, parintii unor copii mai norocosi (care ne impiedicam zilnic de jucarii prin casa) putem face «o magie» pentru ei, sa le umplem gradinita de jocuri, carti si jucarii, inimile de bucurie si fetisoarele triste de zâmbete.

Am ajuns la ei în momentul în care se pregateau sa plece, si n-o sa va vina sa credeti, dar au plâns, pentru ca nu voiau sa mearga acasa, ei voiau sa se joace.

I-am lasat fericiti, sa exploreze fiecare cutie plina cu surprize si sunt convinsa ca mult timp de-acum înainte vor veni cu drag la gradinita. O gradinita vesela, asa cum trebuie sa fie”, a declarat Roxana Rusu, presedintele Asociatiei „Mie imi pasa!” Bacau.

Sedinta extraordinara a Consiliului Bacau de astazi, 8 noiembrie, are pe ordinea de zi opt proiecte de hotarâre, dintre care doua vizeaza sarbatorile de iarna. Pentru programul general al sarbatorilor se intentioneaza alocarea a 264.000 de lei, o suma considerabil mai mare decât cea de la „Zilele Bacaului”, unde s-au alocat doar 158.400 lei.

Din banii amintiti se orneaza orasul si vor fi organizate festivitati care vor debuta pe 5 decembrie, in ajunul sarbatorii de Sfântul Nicolae, cu iluminarea bradului festiv si a instalatiilor din oras, precum si cu manifestarile de pe scena de spectacole, unde vor evolua formatii artistice si se vor imparti dulciuri copiilor.

Pe aceeasi scena, dar pe 25 decembrie, de Craciun, vor avea loc, de asemenea, diverse recitaluri si program de colinde. Sarbatorile vor culmina pe 31 decembrie, cu petrecerea de Revelion organizata in centrul orasului, când o serie intreaga de artisti vor anima atmosfera de pe o scena ce se doreste a fi si mai mare si va avea loc un foc de artificii care se anunta grandios.

O alta investitie importanta a Primariei pentru iarna ce sta sa inceapa va fi patinoarul ce urmeaza sa fie amenajat in Parcul Catedralei. Pentru acest lucru se vor aloca 158.400 lei, la fel ca la „Zilele Bacaului”.

Patinoarul va fi functional in perioada 1 decembrie 2016 – 1 martie 2017, evident, si in functie de conditiile meteo. Patinoarul va avea 600 de metri patrati, va fi iluminat si dotat cu sonorizare ambientala, va avea o capacitate de 200 de locuri/ora, iar accesul va fi permis 12 ore pe zi, maxim pâna la ora 23. De asemenea, se vor gasi patine de inchiriat.

Statiunea Predeal a gazduit recent Conferinta nationala de management medical modern. Au participat si reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Autoritatii Nationale de Management al Calitatii din Sanatate, Ministerului Fondurilor Europene, Agentiei Nationale a Medicilor.

Spitalul Buhusi a fost singura institutie invitata ca sa prezinte aspecte cu privire la satisfactia pacientilor. Invitatia nu a fost intamplatoare. Spitalul buhusean se afla pe locul al II-lea in sondajul national care vizeaza calitatea serviciilor si satisfactia pacientului (vezi portalul calitatespitale.ro).

La conferinta au participat dr. Mohanad Toron, managerul spitalului buhusean, si Constantin Poiana, manager de calitate. Interventia celor doi, ca model national de buna practica – ,,Satisfactia pacientului inainte si dupa acreditarea A.N.M.C.”– a amintit de momentul critic al anului 2010 (pierderea credibilitatii, migrarea medicilor, insatisfactia pacientilor, reducerea numarului de paturi etc), reflectat si de ,,Desteptarea” (,,Spitalul buhusean in pragul colapsului”).

Atunci, noua echipa manageriala a spus: ,,Asa nu se mai poate!” Au fost elaborate strategii ale schimbarii, proceduri de lucru, protocoale, circuitele au devenit functionale, o structura de management al calitatii a dat tonul unor schimbari majore. A inceput, pe fondul reticentei la schimbare, pregatirea pentru acreditare.

,,Prioritatea noastra este pacientul!”, moto al schimbarii, a cucerit si inimi ale administratiei locale. Modernizarea sectiilor si circuitelor, infiintarea altor specialitati, cresterea numarului de paturi, imbunatatirea conditiilor hoteliere, modernizarile evidente ale bazei materiale, calitatea crescânda a actului medical au inceput sa atraga aplauze. Certificarea ISO 22000 a fost un prim succes. A-nceput sa se vorbeasca despre ,,un model de succes national”.

Premiul de excelenta pentru initiative in managementul medical, acordat de Ministerul Sanatatii, a venit firesc. La Buhusi au inceput sa soseasca medici si asistenti din tara, pentru a afla ,,secretul” schimbarilor spectaculoase. Viitorul? Crearea de noi specialitati, inlocuirea aparaturii medicale invechite, schimbarea mentalitatii, sporirea satisfactiei pacientului, mentinerea standardelor ISO 9001 si ISO 22000, implementarea standardului OHSAS 18001(managementul sanatatii si securitatii nationale).

,,Ne-a onorat faptul ca am fost invitati la aceasta conferinta, pentru a prezenta experienta noastra. Ne bucura aprecierile specialistilor, ale pacientilor, dar si faptul ca privim provocarile viitorului cu mare responsabilitate si optimism”, ne-a spus dr. Mohanad Toron.

Revoltator, asa poate fi descris cazul unei paciente de la Onesti, plimbata intre Spitalul Onesti si Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau chiar daca facuse accident vascular. Povestea ne-a spus-o sotul Stelei Cârtu, Gheorghe Cârtu, cel care a si dus-o la spital sâmbata seara.

„Am coborât impreuna de la etajul opt. Pe picioarele ei a ajuns la urgente, a fost consultata si au internat-o. Medicul de garda a decis ca ii trebuie o investigatie cu computer tomograf si au trimis-o cu ambulanta la Bacau. Asta era pe la 10 seara. La 3 dimineata a ajuns inapoi la Onesti fara tomograf pentru ca acesta nu functiona in Bacau. Eu nu inteleg de ce nu s-a dat un telefon, cum s-a putut sa o duca pe drumuri dus-intors si aparatul nici macar sa functioneze?”, ne-a spus extrem de suparat Gheorghe Cârtu.

Acelasi lucru l-am intrebat si pe directorul medical al spitalului din Onesti, dr. Adrian Brânzaniuc. „Medicul de garda a decis ca pacientul sa fie transportat in Bacau pentru ca tomograful nostru nu functioneaza pâna miercuri, are un senzor defect. Dar, medicul de garda a sunat la Urgente Bacau si i s-a confirmat ca poate primi pacienta. Se primeste confirmare si de catre ambulanta. Doar ca intre timp, tomograful s-a defectat. A fost ghinion curat”, a declarat dr. Brânzaniuc.

Dar, spitalul onestean avea la dispozitie si o alternativa, mai aproape, la Moinesti, acolo unde pacienta a si ajuns pâna la urma, in cursul zilei de ieri.

Dar, ce efecte poate avea asupra unui pacient cu accident vascular o astfel de intârziere? Sotul femeii spune ca starea ei se degradeaza vizibil. „Este aproape ca o leguma. Când am fost la ea dimineata (n.r.ieri dimineata) avea branula sarita, o vânataie la mâna respectiva”, spune Gheorghe Cârtu. Este contrazis de medici care sustin ca femeia primeste tratamentul necesar.

Tomograful de la SJU nu functioneaza, asadar, inca din weekend, iar in lipsa lui, pacientii sunt trimisi la o clinica privata, fara costuri suplimentare. „Intr-adevar, este o defectiune si am solicitat deja interventia firmei de specialitate sa faca o verificare si sa il repare. Nu stim exact cât va dura situatia”, a declarat managerul SJU, Adrian Popa.

„Pacienta primeste tratament, este evident, chiar daca nu i s-a facut investigatia cu computerul tomograf. Prezinta semnele clare ale unui accident vascular. Investigatia cu computer tomograf se va face la Moinesti.”
dr. Adrian Brânzaniuc, director medical Spitalul Onesti

Intrebarea ar putea avea mai multe variante de raspuns, care, evident ar atrage la fel de multe comentarii. Realitatea din teren arata ca multi bacauani nu fac nimic pentru pastrarea unui mediu curat, nepoluat. Evident, nu-i excludem pe ecologisti, pe cei care au preocupari serioase in acest domeniu, ba chiar sunt de laudat! Nu pot insa sa nu remarc faptul ca printre noi sunt destui oameni care nu sunt in stare nici macar sa-si duca gunoiul la tomberon.

Si când afirm acest lucru, vorbesc in cunostinta de cauza. Intr-o dimineata, pe când ma indreptam spre statia de autobuz, la ora 7, atunci când intunericul inca mai domina orasul, aud in dreapta mea o voce barbateasca care mormaia ceva. Din dosul unei masini, apare un angajat al Primariei Bacau, incarcat cu vreo sase saci de gunoi menajer. Pe când trecea prin dreptul unui stâlp de iluminat stradal, i-am inteles nemultumirea.

„In fiecare dimineata, in loc sa-mi vad de treaba, trebuie sa strâng mizeria altora si sa o duc la ghena de gunoi! Sunt foarte multe persoane care isi lasa mizeria la iesirea din bloc sau lânga masina, mizând pe faptul ca o sa o duca careva la tomberon. Acel «careva» sunt eu, cel pe care il obliga slujba si bunul simt. Nu mi se pare deloc corect sa procedeze astfel! Nu cred ca nu le permite timpul sa-si duca gunoiul in locurile special amenajate! Este inadmisibil sa-ti arunci gunoiul pe strada! Si genul asta de oameni striga in gura mare ca vor un oras curat!”, spune muncitorul, necajit.

Omul se intoarce in loc, cât sa-i fac o fotografie si isi continua drumul catre ghena de gunoi aflata in spatele blocurilor de pe strada Nordului. Este exact traseul pe care ar fi trebuit sa-l parcurga si detinatorii sacilor de gunoi menajer. Surprinzând reactia maturatorului, un trecator a intrat in vorba, dezaprobând la rândul lui practicile vecinilor sai.

„Nu sunt de acord cu asa ceva! Au fost dimineti când, pe intuneric m-am impiedicat de gunoiul vecinilor. Unii sunt atât de sensibili la mirosul de gunoi incât isi scot sacii menajeri pe casa scarii! Altii, isi „uita” gunoiul fix lânga trotuar, acolo unde si-au parcat masina. Ma intreb de ce mai ridica pretentii când vine vorba de curatenia orasului, in conditiile in care chiar ei polueaza!?!”, declara Valentin Timofte, locatar.

Multe aspecte de genul acesta nu se vad la lumina zilei pentru ca angajatii Primariei Bacau sunt pe strazi dis-de-dimineata, facându-si treaba. Pâna in jurul orei 8, când multi pornesc spre scoala si serviciu, maturatorii strâng mare parte din mizeria lasata de altii.

95 de ani de existenta. Invitati, fosti directori, fosti absolventi, amintiri, punti intre generatii. 95 de ani de „Alecsandri”. Emotii, momente aniversare, marturisiri. In saptamâna „Scoala altfel”, 7 – 11 noiembrie, Colegiul National „Vasile Alecsandri” este in sarbatoare. O sarbatoare care marcheaza inceputul, trecutul, prezentul. O sarbatoare a cadrelor didactice, a elevilor, a intregii comunitati.

Luni, 7 noiembrie, ora 10.00. In holul mare al Colegiului National „Vasile Alecsandri” acordurile muzicii populare intregeau o atmosfera emotionanta, aniversara. Se deschideau activitatile ce marcheaza implinirea a 95 de ani de existenta a unitatii de invatamânt bacauane. Invitati, elevi si cadre didactice, dar si fosti profesori si directori ai colegiului, reprezentanti din Ministerul Educatiei, fosti si actuali inspectori scolari, absolventi, oficialitati.

„Am venit aici in 1990, si de atunci am cunoscut sase garnituri de directori. Nu am de reprosat nimanui nimic. Alecsandri este una din marile mele iubiri”, a declarat in plen prof. Elena Bostan (fost cadru didactic de limba si literatura româna), care a donat, cu aceasta ocazie, bibliotecii colegiului 48 de volume de critica literara si beletristica.

„Am fost aici, in acest liceu, profesor de matematica. O mândrie pentru mine, unde am trait cele mai frumoase clipe ca dascal. Am implinit de curând 87 de ani. Nu se poate un cadou mai frumos pentru mine, decât aceasta invitatie din partea colegiului in care am format oameni”, a marturisit si prof. Ioan Micu, fost inspector scolar general.

1 de 31

„Aici am amintiri de 52 de ani. Am fost eleva aici, apoi profesor, am fost parinte, bunica, dar si director. In 1996 am reusit sa organizez aici a 75-a aniversare. Si atunci au fost emotii, acum sunt si mai mari, pentru ca sunt printre fosti colegi, fosti profesori, fosti elevi. Sub conducerea mea, in 2001 liceul a primit si titlul de colegiu national. Sunt momente frumoase, de neuitat, pentru mine. Imi doresc sa ne intâlnim asa de multi si la centenar”, a fost si declaratia prof. Margareta Neacsu, director la „Alecsandri”, intre anii 1995 – 2004.

„Am gasit in colegiu, in momentul in care am venit ca director, un colectiv de cadre bine inchegat, dar si elevi bine pregatiti. In 1963 – ’64, am pasit pentru prima oara aici ca elev, la o olimpiada regionala, cum era pe atunci. Am fost impresionat de cladire, de tinuta academica a acestui liceu, de tot ce era in aceasta institutie. Mi-am zis atunci ca aici trebuie sa fiu si eu profesor. Lucru care s-a intâmplat in 1998, când am ajuns la «Alecsandri» ca profesor de matematica, dar am activat efectiv dupa Revolutie. Ce a urmat… sunt numai amintiri frumoase”, a precizat si prof. Vasile Cautis, director intre anii 2004 – 2013.

Manifestarea a fost intregita de momentele artistice oferite de elevii colegiului, dar si de emblema unitatii de invatamânt, Ansamblul folcloric „Ciucurelul”, condus de prof. Mitica Pricopie.
Activitatile vor continua si astazi, cu intâlnirea manageriala transnationala initiala a proiectului ErasmusA KA2 „Moving Minds through Movies”, in care Colegiul „Alecsandri” este coordonator si la care participa scoli din alte patru tari europene, dar si cu proiectul „Judetul Bacau.

Repere culturale”, in parteneriat cu filialele din Bacau ale Uniunii Armenilor, Comunitatii evreilor, Partidei Romilor Pro-Europa, Societatii Române de Geografie si cu Inspectoratul Scolar Bacau (proiect initiat si coordonat de prof. Ramona Palade-Jitaru si prof. Adriana Macinca), pentru ca miercuri, de la ora 10.00, sa se organizeze o dezbatere cu tema „Conditia educatorului in societate.

Noi provocari, noi frontiere” (initiata si moderata de prof. Pompilia Postelnicu), dar si o „Intâlnire intre generatii” (organizata de prof. Livia Sibisteanu, profesor de sociologie pensionar, fosta eleva a colegiului).

„Suntem impreuna cu totii, in sarbatoare, pentru a pune umarul, inima si inteligenta in a continua sa facem din Colegiul National «Vasile Alecsandri» o institutie de traditie si prestigiu. Toata saptamâna vor fi activitati aniversare, vom avea, joi, si Balul Bobocilor, dar si alte manifestari pe catedre, cu toti elevii colegiului, si de gimnaziu, si de liceu.”
prof. Calin Boamba, actualul director al Colegiului National „Vasile Alecsandri” Bacau

Repere din istoria colegiului:

– 1921 – pe 16 septembrie, se infiinteaza Scoala secundara de fete, cu 253 de eleve si 11 profesori, la initiativa prof. de literatura româna Maria Fulgeanu, care va deveni si primul director al scolii;

– 1927-1928 directoarea Virginia Cristian reuseste sa obtina terenul pentru constructia scolii si sa strânga fonduri pentru demararea proiectelor si pentru turnarea fundatiei cladirii. In 1928, scoala isi schimba numele in Liceul de fete, cu 378 de eleve si 11 profesori;

– 1935 – directoarea Silvia Ghervescu, care reusise anterior sa evite desfiintarea liceului, va inaugura prima locatie proprie a scolii, actuala cladire de patrimoniu in care functionează colegiul (finalizata in 1938);

– 1940 – scoala primeste numele de Liceul Teoretic de Fete;

– 1954 – devine Liceul Mixt nr.2;

– 1959 – primeste denumirea de Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”;

– 1977 – Liceul de Stiinte ale Naturii „Vasile Alecsandri”;

– 1991 – Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”;

– 2001 – Colegiul National „Vasile Alecsandri”;

In 2008, 2011 si 2014, colegiul primeste titlul de Scoala Europeana. Colegiului i-au fost dedicate doua monografii: prima apartinându-i scriitorului si profesorului de limba si literatura română Marin Cosmescu (Delasabar) (1971), iar a doua, intitulata „Ani, chipuri si voci: 1921 – 2011”, fiind realizata de prof. de limba si literatura româna Marin Al. Preda (prima editie in 2006; a doua editie, revizuita, in 2013).

Sala Casei de Cultura a Sindicatelor din Onesti a fost luata cu asalt de liceeni pentru a urmari un spectacol plin de eleganta si mister. Este vorba de Concursul “Lady’ s&Mister Bond” Colegiul National “Grigore Moisil”, care a fost organizat de catre clasele a XII a G (diriginte prof. Marioara Brescan) si a XII-a D (diriginte prof. Ana Maria Chelaru), de la acest colegiu. Juriul care a avut „misiunea de a deslusi misterul” concursului de frumusete, a fost format din profesori, elevi, reprezentanti ai sponsorilor alaturi de care s-a aflat si consilierul local Alexandru Cristea, membru in Consiliul de administratie al colegiului.

Prima proba a concursului, cea a tinutei de zi, a aratat un numar de opt concurenti si opt concurente, cu totii plini de viata si de optimism, ce s-au bucurat de fiecare moment petrecut pe scena Casei de Cultura. Ei si-au pus in valoare talentul dar si seriozitatea, fiind gata de a se autodepasi, pentru realizarea unui show spectaculos. Asa a fost si la proba de dans, la care concurentii au imbracat tinute la fel, ei având o evolutie artistica “la inaltime”. Concursul a avut si o proba – surpriza, prin care s-a testat spontaneitatea concurentilor, ei trebuind sa gaseasca rime potrivite anumitor cuvinte ori sa “improvizeze” o reclama comerciala pentru un produs, ce a fost mentionat de catre prezentatorii spectacolului.

Proba de talent si aptitudini artistice “a dat frâu liber” celor care s-au aflat in lupta pentru obtinerea premiilor acestui concurs. Astfel, concurenta Elena Cristea a dat glas unui frumos cântec popular, Roberta Giulia Petcu a interpretat o scurta lucrare simfonica la flaut, iar Ionut Grigoras a realizat un desen in contratimp.

Elisabeta Chiritoiu a cuprins intr-un monolog “o zi din viata unui adolescent”, iar alti concurenti au prezentat momente artistice in care s-au aflat “pe aripile dansului”. La aceasta proba au impresionat o demonstratie de karate a concurentei Alexandra Bordei precum si prezentarea unor scenete comice. La interpretarea unor melodii de muzica usoara au stralucit concurentele Costina Craciun si Andrada Baroti, in cadrul spectacolului evoluând pe scena si vedetele onestene Madalina Alupoaie si Andrada Bratovianu (care s-au remarcat la mai multe concursuri nationale). La proba tinutelor de seara, cu multa eleganta concurentii s-au intrecut sa fie la inaltime, astfel ca au fost sustinuti prin ropotele de aplauze.

In cadrul Concursului “Lady’s & Mister Bond” Colegiul National “Grigore Moisil” au fost acordate premii ce au apreciat fotogenia, popularitatea, spontaneitatea, naturaletea concurentilor. Daca “Miss Popularitate” a fost desemnata Maria Abaza, de titlul de “Lady‘s Bond” Colegiul National “Grigore Moisil” s-a bucurat concurenta Costina Craciun, in timp ce râvnitul titlu “Mister Bond” de la acest colegiu a revenit concurentului Ionut Hârjanu. Mentionam ca la buna organizare a acestui spectacol au contribuit si profesorii Elena Mandel (consilier educativ), Simona Codreanu, Constantin Jupenschi si Mihaela Vasilache, iar urmatorul concurs de frumusete de pe scena Casei de Cultura a Sindicatelor din Onesti va fi organizat de catre Colegiul National “Dimitrie Cantemir”, la sfârsitul acestei saptamâni.