Piața neagră a țigaretelor a scăzut în luna septembrie la 15%, cu 1 p.p. mai puțin decât în iulie, revenind la nivelul din vara anului 2016.
„Regiunea nord-est rămâne și în septembrie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,6%, în scădere cu sub 1 p.p. față de luna iulie. Regiunea vest continuă să aibă o cotă ridicată a comerțului ilicit, de 26,6%, iar trendul de creștere din iulie se menține (plus 2,1 p.p. față de iulie). În septembrie, cea mai substanțială majorare a pieței negre se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 4,7 p.p. comparativ cu iulie, până la 16,1%). O cotă ridicată se înregistrează și în sud-vest (19,2%), chiar dacă se află în scădere (minus 2,8 p.p.)
Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere (57,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (25,7%, în creștere cu 0,5 p.p. față de iulie) și Ucraina (10,9%, în creștere cu 2,4 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia rămâne relativ constantă”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
„În ciuda faptului că autoritățile de control apasă puternic pedala anticontrabandă, pentru 1 din 6 țigări consumate în România în continuare nu se plătește nicio taxă. Cererea pentru produse mai ieftine, netaxate, va exista întotdeauna. Atâta timp cât contrabandiștii vor considera că pot face bani ușor încălcând legea, atâta timp cât sancțiunile prevăzute în lege pentru traficul ilicit vor continua să nu reflecte pe deplin gravitatea pericolului social al faptelor, toate eforturile forțelor de ordine vor rămâne fără un impact decisiv”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România.
„Autoritățile de aplicare a legii, Poliția, Poliția de Frontieră, Vama, DIICOT, au depus eforturi susținute pentru a ajunge la acest rezultat vremelnic. În fiecare zi citim în presă despre destructurări de rețele sau capturi notabile pe tot teritoriul țării, de la Halmeu în Vrancea și de la Otopeni la Giurgiu. În lipsa coordonării dintre cei chemați să facă legi și cei obligați să le aplice, asistăm însă la o muncă sisifică, reluată iar și iar… Această constatare e valabilă nu doar în plan național, ci și la nivel european. La Bruxelles – unde, ca de obicei, reprezentanții României tac – , sunt dezbătute intens propunerile Comisiei Europene privind trasabilitatea produselor din tutun (track & trace).
Deși scopul declarat este reducerea contrabandei, sistemul propus este destinat în realitate controlului și urmăririi produselor legale în interiorul UE. Evident, cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii. În România, după cum arată studiile Novel, produsele „cheap whites” provenite din China, Emirate, Macedonia etc., dețin mai mult de jumătate din piața neagră, iar cele din Moldova și Ucraina, peste 35%.
Așadar, sistemul sofisticat propus de CE nu va avea ca efect reducerea contrabandei, ci va determina creșterea birocrației și a costurilor pe tot lanțul de distribuție, inclusiv pentru autorități, care vor fi obligate să administreze și să controleze o infrastructură mamut, complet inutilă”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
„Nivelul contrabandei este încă departe de valoarea medie din Uniunea Europeană, de circa 10%. De aceea, este nevoie în continuare de colaborare între autorități și mediul privat. Recent, am anunțat lista celor 32 de proiecte selectate în cadrul primei runde de finanțare din programul PMI Impact, o inițiativă globală în valoare de 100 milioane dolari, ce are ca scop dezvoltarea și implementarea proiectelor dedicate combaterii traficului ilicit și infracțiunilor asociate acestuia. Consiliul Experților PMI Impact a revizuit și selectat proiecte din peste 200 de propuneri primite de la organizații non-guvernamentale, entități private, precum si universități și instituții de cercetare din 42 de țări. Contribuțiile care vor fi alocate în această primă rundă sunt în valoare de aproximativ 28 milioane dolari, iar proiectele vor fi derulate în 18 țări, printre care și România”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Iată că în ciuda eforturilor susținute ale autorităților, piața neagră a scăzut doar cu un punct procentual, iar în partea de vest a țării creșterea se menține. În urma unei singure acțiuni din vama Halmeu au fost depistate circa 250.000 pachete țigarete, într-un tir care oficial transporta lemne. De asemenea, Poliția Română a desfășurat recent o acțiune națională pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu tutun, în cadrul unei operațiuni europene. Au fost ridicate peste 5.000.000 de țigarete, aproape 2.400 kg. de tutun și dispozitive pentru prelucrarea tutunului.
Acțiunea s-a derulat în colaborare cu Poliția de Frontieră și Direcția Generală a Vămilor, sub coordonarea Direcției de Investigare a Criminalității Economice a Poliției Române, acesta fiind doar un exemplu dintre multe altele în care autoritățile demonstrează că derulează o activitate concertată, bazată pe colaborare. Sperăm ca aceste eforturi să fie sprijinite și de cadrul de reglementare și de fiscalitate, factori care influențează direct piața legală și implicit veniturile la buget provenite din accize”, a declarat Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
Potrivit reprezentanților Direcției Generale a Vămilor, „în perioada ianuarie –septembrie, acțiunile Vămii Române din aria combaterii contrabandei cu țigarete au avut ca rezultat reținerea cantității de 34.501.983 țigarete. Avem convingerea că și pe viitor activitatea pe care o derulăm în scopul reducerii traficului ilegal cu produse din tutun, va contribui semnificativ la obiectivul de a proteja veniturile la bugetul de stat. De asemenea, ne bazăm în continuare pe colaborarea fructuoasă cu toate autoritățile care au competențe în reducerea comerțului ilegal, cu instituțiile internaționale similare, precum și cu mediul privat”.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.
