Pe derdeluș la Măgura
Soarele îmbietor care a scăldat orașul în lumina-i caldă i-a scos duminică din casă pe băcăuanii iubitori de zăpadă și implicit, de natură. Dealul Măgura a devenit neîncăpător pentru sutele de oameni, mici și mari, care au animat pârtiile de sănii sau de schi improvizate în imediata vecinătate a Motelului Măgura.
Am ajuns pe derdeluș puțin după ora prânzului, o oră numai potrivită pentru mulți dintre cei prezenți pe coama dealului să încingă grătarele.
O perdea de fum îmbietor în care erau amestecate mirosurile inconfundabile ale micilor, fripturilor, șunculiței scrijelite și pârpolite de cărbunii încinși se întindea pe toată valea. Ziceai că ai nimerit la vreo sărbătoare câmpenească unde participanții se întrec în bunătăți.
Ca să uit de grătarele stropite din plin cu vin fiert și alte băuturi demne de o ieșire la zăpadă, m-am aruncat în jocul copiilor și am dat în mintea lor. Cineva mi-a spus că face bine la suflet! Eu spun doar că așa am reușit să surprind și să descriu în termenii potriviți starea de spirit care te însoțește în astfel de momente.
Vedete la derdeluș au fost deopotrivă oamenii de zăpadă, puțin atipici, care au stârnit ropote de râsete în rândul creatorilor mari și mici, fiind un exercițiu clar de imaginație. De departe, vedetele zilei au fost colacii de plajă și saltelele gonflabile pe care le întâlnim de regulă vara la malul mării. Banalii saci de nylon încărcați cu pernele vechi ale bunicii nu au mai prezentat interes și nici nu au mai avut aceeași căutare. Era o adevărată nebunie!
Unii strigau pârtie, alții se rostogoleau, alții se băteau cu bulgări, unii încropeau oameni de zăpadă, grataragiii îți stârneau papilele gustative, strigăte și chiote de bucurie … Prin urmare, buna dispoziție a dominat pârtiile, iar jocul și joaca nu au ținut cont de noile trenduri în materie de săniuș. C
um zilele următoare se anunță temperaturi în creștere, am plecat de la derdeluș cu satisfacția câtorva ore petrecute în natură. Când soarele dădea să se ascundă după dealuri am lăsat în urmă pârtiile pline de “cocoașe” și amintiri dureroase, iar văile încă mai răsunau de strigătele copiilor.
Zece plus pentru voluntari și parteneri: Gala inimoșilor!
Au donat sau au strâns alimente și haine de la băcăuanii generoși și le-au donat semenilor neajutorați, au organizat campanii de informare a adolescenților, cum au fost „Stay free” împotriva traficului de persoane și „Eu nu te reCUNOSC” de prevenire a consumului de droguri, iar prin proiectul „Pentru un viitor mai bun” au construit case familiilor sărace din mediul rural.
Pentru toată munca depusă în 2017, tinerii și adulții care au participat la aceste proiecte au fost premiați la Gala Voluntarilor Valoare Plus, ediția a II-a.
În cadrul evenimentului, au primit diplome de recunoștință 37 cei mai implicați voluntari ai asociației, dar și partenerii: „Deșteptarea”, „De Bacău”, Radio Vocea Speranței, Gabriel Pop, Mircea Merticaru, CS Phoenix, Capitala Tineretului Bacău.
Alți 17 voluntari au primit un voucher la film și o diplomă, fiecare pentru o caracteristică ce l-a făcut special în ochii colegilor: „determinat”, „dăruit”, „creativ”, „ sufletist”, „parolist”, „bun lider”, „bun administrator” etc.
Și proiectele partenerilor au fost premiate. E vorba despre cele derulate de echipe de la Colegiul „Anghel Saligny” din Bacău, Liceul Tehnologic „Vasile Sav” din Roman, Colegiul „Richard Wurmbrand” din Iași, Colegiul „Petru Rareș” din Piatra Neamț, Liceul „Vasile Alecsandri” din Săbăoani și Liceul „Miron Costin” din Pașcani.
„Le mulțumim tuturor celor care, în 2017, ne-au fost aproape și s-au implicat în proiectele Asociației Valoare Plus, a spus președintele Marian Pădureț, în final. 10+ pentru voluntarii noștri!”
Voluntarii care au primit diplome de recunoștință din partea asociației: Ionuț Răchită, Darius Dimofte, Rebeca Dimofte, Florinel Pîrvu, Larisa Tamaș, Dyana Irimia, Adelina Tiholaz, Mihaela Alexandru, Teona Munteanu, Mădălina Bălan, Paul Butnaru, Alexandra Păsărică, Ana Negru, Paula Petrea, Laura Ipati, Cătălin Paraschiv, Livia Săilă, Denis Arslan, Vasile Prepeliță, Andreea Tomegea, Rebeca Bejan, Miruna-Iuliana Spătaru, Claudia Tamaș, Natalia Rotari, Paola Buciumașu, Irina Dalban, Andreea Drăgăstan, Rodica Duță, Olga Vieru, Gheorghiță Ciprian Lăcătuș, Mihaela Carp, Dana Tătărușanu, Ștefan Arsene, Gabriel Fodor, Paul Katz, Carmen Mădălina Șchiopu.
Voluntarii care au primit un voucher la film și diplome de recunoaștere: Bianca Mutu – determinat, Alexandru Grosu – parolist, Bianca Popa – ascultător, Gemina Popa – bun lider, Bogdan Strugaru – onorabil, Georgiana Hanga – serios, Andrei Mocanu – creativ, Loredana Vrînceanu – pozitiv, Andreea Grib – sociabil, Oana Bele – sârguincios, Tatiana Brașoveanu – sufletist, Gina Rusu – bun administrator, Claudiu Zuld – muncitor, Georgiana Adam – bun dansator, Andrei Păuleț – de treabă, Elena Ionică – dăruită.
Investigațiile radiologice ne salvează viața! Dar, în doze mari, ne pot pune în pericol sănătatea.
Cât de mult contează radiologia și tehnica performantă în stabilirea unui diagnostic? Cât de mult suntem iradiați atunci când suntem supuși unei investigații radiologice? Sunt ele periculoase pentru organism? Care sunt beneficiile și riscurile radiografiei ne-a explicat dr. Elena David (foto), medic șef al Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău.
Un laborator care funcționează pentru toate secțiile și compartimentele unității spitalicești, dar și pentru ambulatoriu, adică aici se pot face investigații și cu trimitere de la medicul de familie sau specialist, fără a fi necesară internarea. Cea mai recentă investiție din acest laborator constă în achiziția unui aparat RMN (rezonanță mangnetică nucleară) cu un milion de euro, bani de la Ministerul Sănătății, dar și de la Consiliul Județean.
Tot aici este și un computer tomograf performant, dar și un aparat de radiologie de generație nouă, cu post de grafie și scopie. Există și un mamograf, care va fi înlocuit cu unul mai bun anul acesta, și ecografe, unul dintre ele, primit prin donație, cu sondă specială pentru investigația sânului. Însă ar mai fi nevoie și de multe altele.
– Radiologia spitalului este repatizată pe mai multe secții. Este nevoie de astfel de investigații și aici, în clădirea mare, și la Pediatrie, și la Maternitate. Cum funcționează, de fapt, Laboratorul de Radiologie din spitalul Bacău?
– Radiologia din Spitalul Județean Bacău este repartizată, prin cabinetele sale, multilocațional, așa cum este și unitatea spitalicească, adică în Maternitate, la Secția de Pediatrie și aici, în Blocul Medico-chirurgical. Dar, ca administrație, și areal de muncă, Laboratorul de Radiologie este unic, prin medicii angajați și prin activitatea desfășurată în sistem integrat atât în spital, cât și în ambulatoriu. Cei 11 medicii de aici sunt încadrați pe laborator, iar toți au competențele necesare să rezolve cazuistica din toate secțiile spitalului. Este o echipă completă, pentru ceea ce ne permite aparatura să realizăm ca explorări radiologice și imagistice, care lucrează și pe linie de gardă. Deci medicul radiolog este permanent în spital, în foc continuu, în program de două ture – pe Urgențe, pe tomografie și pe Pediatrie, de la ora 7 la 19.00, și apoi cu linie de gardă de la 19.00 la ora 7 dimineața, pentru toate secțiile, inclusiv la Maternitate. Lucrăm alături de medicii de la Urgențe în linia întâi.
– A crescut adresabilitatea în spital pe aceste investigații radiologice și imagistice? Cu toții suntem tentați să apelăm la astfel de explorări pentru că avem impresia că așa suntem mai bine diagnosticați.
– În luna mai împlinesc 27 de ani de când lucrez în acest spital, ca medic radiolog. Și da, trendul este în creștere în ceea ce privește investigațiile radiologice și imagistice. Față de acum 27 de ani, când Radiologie în Spitalul Județean Bacău însemna radiografie și radioscopie, precum și foarte puține ecografii, acum vorbim de o mare diversitate a explorărilor imagistice. Pe primul loc aș plasa explorările imagistice de vârf, explorările de tomografie computerizată, care se realizează în acest spital din 2001. Acum avem și un tomograf performant, achiziționat în 2011, cu care realizăm un număr impresionant de explorări, care, da, este în creștere. Dacă în 2012 am efectuat cu acest aparat nou 6.264 de explorări, în 2017 avem 12.591 de investigații tomografice în regim de spital și în regim de ambulatoriu, deci pacienți veniți cu trimitere de la medicii specialiști, alte 1.923. Așadar un număr mai mult decât dublu – 14.514, la un interval de cinci ani.
– Cum traducem aceaste cifre, printr-o creștere a patologiei sau doar a metodelor mai moderne de investigare?
– Nu neapărat. Patologia nu s-a schimbat atât de mult într-o perioadă așa de scurtă. Cazuistica este, cu fluctuații mici, cam aceeași. În schimb, a crescut foarte mult adresabilitatea din partea medicilor specialiști, de pe toate aceste direcții de unde vin pacienții pentru investigații – Neurologie, Chirurgie, Medicină Internă – sprijinită, pe de o parte, printr-un examen cu o acuitate crescută, printr-o performanță profesională susținută de pregătirea medicilor și prin siguranța pe care o dă un diagnostic argumentat cu dovezi imagistice. Asta este partea bună a problemei… Partea mai puțin bună este că există pacienți care cer investigații tomografice pentru că au auzit de ele și cred că așa sunt mai bine diagnosticați fără a ști și cât de mult se iradiază.
Tomografia, cea mai iradiantă metodă de investigație
– Aici voiam să ajung. Cât de bine ne fac astfel de investigații, dar și cât rău sănătății noastre?
– Este bine să facă orice investigație pentru susținerea unui diagnostic, pentru urmărirea evoluției unei patologii, a eficacității unui tratament administrat, dar nu este bine atunci când investigația nu are indicație de tomografie computerizată și totuși primește această recomandare. De ce? Pentru că tomografia computerizată este bazată pe raze X, iar acest tip de investigație este cea mai iradiantă din toate metodele de investigație. La o tomografie simplă de craniu, fără substanță de contrast, organismul pacientului înmagazinează o doză de radiații echivalentă cu expunerea la radiația naturală, pe care nu o putem controla, de 3 ani. Riscul e și mai mare când este vorba despre copii, la fel sunt contraindicații la femeile gravide, dar și la pacienții în vârstă cu patologii multiple de organ, cu insuficiență renală, cu leucemii, cu limfoame, disfuncționalități în glanda tiroidă etc.
– Dar, ca medic radiolog, aveți voie să refuzați un pacient cu recomandare de investigație tomografică?
– Da, dar argumentând acest lucru. Există norme de securitate radiologică, un fel de crez după care se desfășoară activitatea medicului radiolog voit și impus, pentru că această specialitate se supune unor reglementări guvernamentale foarte bine stabilite, care trebuie cunoscute și respectate de noi, medicii radiologi, fiind o specialitate medicală care folosește metode cu risc. În aceste norme există un principiu prin care se spune clar: folosești cea mai puțin iradiantă metodă și cea mai mică doză de expunere de la care poți obține maximum de informații. În lumea modernă, odată cu descoperirea tomografiei, a fost o explozie, o dorință enormă a pacienților de a face această investigație. Primii beneficiari au fost în Statele Unite ale Americii și după câțiva ani s-a observat că, dincolo de beneficiul pe care l-a adus această metodă de investigație, au crescut foarte mult complicațiile și bolile puse pe seama iradierii populației. Așa a apărut, tot în Statele Unite ale Americii, carnetul unic al iradierii pacientului, pentru că trebuie să se țină cont de toate investigațiile iradiante de care beneficiază acesta într-un an, nu numai de tomografii.
Prima tomografie pe un creier uman s-a realizat în 1971, iar prima tomografie în România s-a făcut în 1980. Astăzi vorbim de mii de astfel de explorări și de un acces facil la aceste investigații. În spitalul din Bacău se fac tomografii din 2001.
Peste 22.000 de ecografii într-un an
– Însă cea mai uzitată metodă de investigație rămâne ecografia. Aceasta nu iradiază și poate oferi anumite informații necesare.
– Așa este. O altă investigație suport într-o patologie este și ecografia. Acest tip de investigație poate fi efectuată aproape la toți pacienții, de orice vârstă, mai puțin gravidelor în primele săptămâni de sarcină, pentru că vorbim de o metodă de investigare care folosește unde ultrasonore, iar studiile au arătat că acestea pot afecta dezvoltarea urechii interne a fătului. Dar și pentru o ecografie, ca să avem cele mai bine rezultate, trebuie ca pacientul să aibă un repaus digestiv de minimum 6 ore. E bine să se știe acest lucru, tocmai pentru a avea condiții optime de investigare.
– Și aici avem o adresabilitate foarte crescută…
– Da. Numai anul trecut s-au făcut 21.017 ecografii pacienților din spital, iar în regim de urgență 13.090, adică mai mult de jumătate au venit direct din Unitatea de Primiri Urgențe. Iar în ambulatoriul de specialitate, cu trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist, s-au făcut 1.714 ecografii. Aici există o anumită nemulțumire a pacienților legată de programare, dar să nu se uite că aceiași medici care lucrează în Laboratorul de Radiologie și Imagistică, pe aceleași aparate, deservesc în același timp și urgențele, care sunt prioritare, și cazurile de pe secții, care nici acestea nu sunt puține.
Radioscopia este și ea iradiantă, la fel și radiografia
– Cum stăm cu investigațiile radiologice standard?
– Nici acestea nu sunt cu totul uitate, chiar dacă tehnologia a evoluat. Încă se fac radioscopii – gastrice, de duoden, de urmărire a tranzitului intestinal pe colon. Numai în 2017 s-au făcut astfel de investigații pentru 2.232 de pacienți din spital și 836, în ambulatoriu. Radioscopia, iarăși, este o metodă extrem de iradiantă, dar trendul este să scadă mult acest tip investigație. În 2016 am avut 4.116 de investigații, iar anul trecut a scăzut la jumătate. De ce? Pentru că s-a înlocuit radioscopia cu tomografia și cu examenul RMN. În schimb, și radiografiile sunt în continuare foarte multe. Dacă în 2012 aveam în jur de 10.000 de radiografii, în 2017 am efectuat 46.718 de radiografii, din care Urgențele au trimis 30.907. Deci foarte mult. Foarte iradiante sunt și aceste metode, dar și aici spun eu că se face un abuz de prescrieri pentru aceste investigații.
– Haideți să amintim puțin și de mamografii. Știu că actualul mamograf din Spitalul Județean este depășit fizic și, mai ales, moral, sunt promisiuni că va fi înlocuit cu unul modern, performant, dar în continuare se fac și astfel de investigații.
– Mamografiile se fac mai puțin pentru pacientele din spital, pentru că sunt puține patologii internate care necesită și explorare mamografică. Majoritatea mamografiilor care se fac în laboratorul nostru vin cu trimiteri din ambulatoriu, de la medicii ginecologi și oncologi. Anul trecut am avut 227 de mamografii din ambulatoriu și din spital 28.
Cea mai puțin iradiantă: investigația RMN
– Am ajuns și la investigațiile RMN. Avem în Bacău, la Spitalul Județean de Urgență, unul dintre cele mai performante aparate de investigație cu rezonanță magnetică nucleară din țară.
– Da. Este ultima achiziție din laboratorul nostru, cu o performanță suficientă pentru patologia pe care o avem. RMN este investigația cea mai puțin iradiantă, o investigație de mare fidelitate, o metodă neinvazivă, nu afectează corpul într-o măsură permanentă și nu are efecte secundare importante. Nu iradiază pentru că este vorba despre un simplu câmp magnetic, care variază și din aceste variații computerul poate reconstrui imagini ale corpului uman prin felul în care celulele și nucleii celulelor răspund la acest câmp magnetic.
Aparatul din Spitalul Județean funcționează efectiv din noiembrie 2016. Investigațiile RMN pe 2017 au fost de 628 din spital, pentru pacienții internați, și 430 din ambulatoriu. Adică în jur de 100 de pacienți pe lună, o medie bună, având în vedere că înainte de a avea acest aparat, prin contractele de colaborare pe care le avea spitalul cu laboratoare sau clinici private din oraș, aveam doar 45 de pacienți investigați RMN într-o lună. Cifrele arată că s-a lucrat cât s-a putut, dacă luăm în considerare și timpul de expunere într-o astfel de investigație.
S-au efectuat investigații RMN, în special, pentru secțiile Neurologie, Neurochirurgie, Medicină Internă, dar și pentru studiul nodulilor hepatici, a calculilor de pe tractul căilor biliare greu de investigat cu aparatul de tomografie, pentru patologia tumorală, în special la femei, patologia genitală, cancerele de ovar, patologia de prostată la bărbați, tumorile de părți moi, care altfel nu pot fi diagnosticate, pentru studiul măduvei și a nervilor spinali, dar și pentru patologia traumatică legată de articulații – studiul genunchiului, a ligamentelor, cartilagiilor articulare.
Și aici avem nemulțumiri legate la programarea din ambulatoriu, dar trebuie să se înțeleagă că de data aceasta ne confruntăm nu numai cu patologia de spital programată, pentru că RMN-ul nu are regim de investigație de urgență, ci, mai ales, cu timpul lung necesar în explorare. Să vedem totuși că și în lumea medicală civilizată, în Germania, Anglia, Franța, Italia, programările la RMN se fac între 6 și 8 luni.
DE CE MAI ESTE NEVOIE:
– un laborator de imagistică propriu, încadrat cu personal specializat, pentru serviciul de Urgență;
– un nou aparat la cabinetul de urgențe radiologice (actualul este din 2002 și are un rulaj foarte mare);
– de înlocuit aparatul vechi, din 1990, de la etajul I, care funcționează doar cu postul de grafie;
– noi ecografe, inclusiv la Pediatrie;
– un nou aparat mobil de radiografii la Secția de nou-născuți;
– un mamograf nou.
Medicii care lucrează în acest laborator:
– dr. Elena David, medic primar (șef secție)
– dr. Marilena Apăteanu, medic primar
– dr. Violeta Cernat, medic primar
– dr. Dana Colos, medic primar
– dr. Irina Cozma, medic primar
– dr. Bogdan Niță, medic primar
– dr. Otilia Spânu Nechita, medic primar
– dr. Sorina Ungur, medic primar
– dr. Cristina Axinte, medic specialist
– dr. Carmen Mihăilă, medic specialist
– dr. Mihaela Bălinișteanu, medic specialist
Verificarea istoricului mașinii, printr-un simplu SMS transmis către RAR
Vești bune pentru băcăuanii care vor intenționa să-și achiziționeze o mașină la mâna a doua și vor să-i cunoască dinainte istoricul.
Astfel, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat începerea unei serii de colaborări cu Registrul Auto Român (RAR) pentru implementarea unor proiecte extrem de importante care vizează autovehiculele din România.
Unul dintre acestea se referă la un serviciu care va fi pus la dispoziție, în curând, de RAR pentru o informare rapidă, corectă și transparentă a cumpărătorilor de autovehicule la mana a doua. „Practic, printr-un SMS transmis către Registrul Auto Român, cumpărătorii pot afla date despre istoricul de kilometri ai unui autovehicul, eventuale deficiențe avute în timp ale acestuia, precum și informații generale despre daunele înregistrate de către acel autovehicul”, au transmis reprezentanții ASF.
Serviciul va fi implementat în contextul în care, în ultimii ani, piața auto second hand din România a fost subiectul unor dezbateri aprinse cu privire la falsificarea sau ascunderea unor informații relevante asupra uzurii sau stării tehnice a unui autovehicul.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în limitele furnizării unor informații care se supun reglementărilor de protecție a datelor, va sprijini acest proiect prin transmiterea de informații privind cazierul de daune al fiecărui autovehicul pentru care a fost deschis vreun dosar de daună.
Luni încep înscrierile pentru examenul de BAC, prima sesiune
În săptămâna 29 ianuarie – 2 februarie se fac înscrieri pentru prima sesiune din examenul de Bacalaureat 2018. Pentru prima dată, examenul de bacalaureat începe iarna – cu probele orale și se termină la vară – cu probele scrise. Însă înscrierea este unică în această perioadă. Următoarea sesiune va fi abia la toamnă.
Se pot înscrie atât elevii de clasele a XII-a (și a XIII-a, ruta progresivă) din acest an școlar, care vor finaliza cursurile pe 25 mai, dar și cei din generațiile anterioare. Pentru aceștia din urmă, înscrierile se fac tot acum, chiar dacă au de susținut doar anumite probe scrise. Înscrierile se fac, în ambele cazuri, și pentru elevii din generația curentă, și pentru absolvenții din generațiile anterioare, la liceu. La Inspectoratul Școlar se fac înscrieri doar pentru cazuri speciale și pentru elevii veniți din alte județe.
Prima sesiune a examenului național de Bacalaureat 2018 începe luni, 12 februarie 2018, cu proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A). Conform calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua în data de 13 februarie și va fi urmată de evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (14 – 15 februarie). În zilele de 16, 19 și 20 februarie este programată evaluarea competențelor digitale (proba D), iar în perioada 21-22 februarie se va desfășura evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C).
Cursurile pentru acest an școlar se vor încheia pentru clasele a XII-a și a XIII-a pe 25 mai.
Prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2018 – Limba si literatura română – – va avea loc luni, 25 iunie. Proba la Limba si literatura maternă este programată marți, 26 iunie, iar proba obligatorie a profilului, miercuri, 27 iunie. Ultima probă scrisă – la alegere a profilului și specializării – se va desfășura joi, 28 iunie. Afișarea primelor rezultate are ca termen data de 4 iulie (până la ora 12.00) și e urmată de depunerea contestațiilor (orele 12.00 – 16.00). Între 5 și 8 iulie vor fi soluționate contestațiile, în timp ce afișarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 9 iulie.
A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2018, cea de toamnă, are următoarea structură:
10 – 13 iulie: înscrierea candidaților
27 iulie: înscrierea candidaților care au promovat examenele de corigențe
20 august: limba si literatura română – proba scrisă
21 august: limba si literatura maternă – proba scrisă
22 august: proba obligatorie a profilului – proba scrisă
23 august: proba la alegere a profilului și specializării – proba scrisă
24 – 27 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română –
28 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă
29-30 august: evaluarea competențelor digitale
30-31 august: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională
1 septembrie: afișarea primelor rezultate (până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor (orele 12.00 – 16.00)
2 – 5 septembrie: rezolvarea contestațiilor
6 septembrie: afișarea rezultatelor finale
Din Bacău sunt așteptați să participe la Bacalaureatul 2018 în jur de 4.600 de candidați.
Filmul Banditul Whisky rulează și în Bacău
Anunțat cu mare tam-tam, dar pe bună dreptate, filmul „Banditul Whisky”, saga spărgătorului de bănci român, dar de origine maghiară, Ambrus Attila, rulează de astăzi, 27 ianuarie, timp de mai multe zile și în Bacău, la Cinema City, în Arena Mall. Filmul este distribuit de Taylor Projects și susținut de Institutul Balassi, iar proiecțiile vor avea loc concomitent în 17 orașe din toată țara, în peste 20 de săli de cinema, dar în luna februarie noi localități se vor adăuga listei.
Ambrus Attila s-a născut în România şi a emigrat în Ungaria, unde a fost un veritabil erou popular al anilor 1990. Spărgător de bănci cu numeroase jafuri armate la activ, Ambrus era carismatic şi evita vărsările de sânge, spre deosebire de majoritatea tâlharilor cu mână înarmată, personaje mai degrabă sinistre. După această aventură a devenit unul dintre cei mai apreciați artiști olari și om de afaceri.
Ambrus Attila – ne-a informat Gloria-Mona Stroescu, consultant PR în echipa Taylors Projects – se află în România în aceasă perioadă, pentru a promova lansarea filmului.
Unul dintre episoadele cel mai percutante din film este cel în care viitorul bandit este martor la o crimă – realizată de oamenii în uniformă sub apărarea legilor din Republica Socialistă România. Asta îl marchează, dar evită să omoare atunci când, înarmat, jefuieşte bănci. Este inventiv şi ambiţios, şi poate că – aşa cum îl caracterizează un inspector de poliţie – este mai dornic să capete faimă decât să se îmbogăţească. Sparge bănci, dar nu se dă la o parte nici de la o activitate cinstită – joacă hochei profesionist la o echipă de club, ba chiar face şi munca de jos fără să se simtă jignit.
„Banditul Whisky arată ca un film european bun, cu dezvoltare de personaje/studii de caracter, umor și (auto)ironie. Ceva din experiența hollywoodiană, americană a cineastului s-a transmis în reușita acestei producții, care este (și) un excelent film de acțiune”.
Doinel Tronaru, critic de film
Recitindu-l pe Caragiale
Cel mai adesea îl recitesc pe Caragiale râzând cu poftă, încântată de toate detaliile textelor lui, scrise cu cu o inteligență scăpărătoare, fosforescentă. Uluitoarea concizie a stilului său nu încetează să mă uimească de fiecare dată, să mă umple de admirație.
Îmi face bine să-l frecventez cât mai des pe marele comediograf, pentru că ascuțitul său spirit critic, ironia necruțătoare, simțul absurdului (e precursorul lui Eugen Ionescu), râsul nestăvilit au un puternic efect terapeutic.
Curăță, îndepărtează din gândire tot ce e strâmb, rezidual, și limpezește, tonifică, trezește. Ca toate marile genii ale comediei și satirei din toate timpurile, Caragiale are și el „tristețea veselă”. Pentru că substratul scrierilor sale din registrul comic este unul grav. Lucid peste poate, el a văzut enorm și a simțit monstruos, vorbind cu extremă seriozitate despre probleme cu care nu se glumește, patrie, popor, cultură, limbă.
Cu atâta spirit de pătrundere, atâta profunzime și previziune, încât nu ai cum să nu-i dai dreptate și să te înclini. Ne întâlnim și astăzi, din nefericire, cu o mulțime de situații aidoma celor din cunoscutele sale comedii, și n-am scăpat de cațavenci, farfurizi, brânzovenești, tipătești, etc. Fripturismul, corupția, tranzacționismul, „machiaverlâcurile”, „enteresele”, strict individuale sau de partid, complicitățile oneroase și mai ales hoția sunt omniprezente în spațiul autohton, atât de rezistent la schimbare.
Apropo de urâtul nărav al furăciunii, am să amintesc ce-i spunea Caragiale, într-o scrisoare, lui Ion Petrovici. Îi relata o excursie într-un orășel german, Halle, cu universitate, unde, luând tramvaiul, a văzut cum toți pasagerii, fără să fie pe acolo vreun controlor, puneau taxa pentru călătorie într-o cutie găurită, ca o pușculiță. Și încheie, nu fără amărăciune: „Îți închipui tu că s-ar putea introduce sistemul în România?!…Mă, la noi s-ar fura și cutia”…
Tot cu amărăciune constați și tu, cititor și cetățean onest, câtă dreptate avea Caragiale în credința lui că civilizația societății românești este una de suprafață „o caricatură de civilizație, fără profunzime”, semănând mai curând cu „un balamuc de țesături și intrigi bizantine”, și că suntem o țară unde „lingușirea și hoția sunt virtuți, iară munca și talentul viții demne de compătimit”.
Până când? Unde-i noul proiect de țară, viziunea? De ce nu avem o țară ca afară? Poate pentru că ne-am obișnuit să conviețuim cu dezastrul, să acceptăm inacceptabilul, să renunțăm înainte de a începe o construcție.
„Cred cu tărie că TMB este unul dintre cele mai complexe examene cu care am dat piept vreodată.”
Ivona Lucan: Teatrul Municipal „Bacovia” este…
Andi Andriucă: Pentru mine, Teatrul Municipal „Bacovia” este un tărâm al noilor experiențe și o șansă de a-mi retrăi copilăria prin joc și joacă într-o lume animată, o lume a păpușilor vii.
Povestește-ne puțin despre sosirea ta în acest Teatru.
Am să încep prin a spune că prima mea dragoste a fost teatrul dramatic. În schimb, mulțumită îndrumării unor profesori ai Universității de Arte „George Enescu” din Iași, am aplicat la Facultatea de Teatru, secția Animație. Pot spune din suflet că alegerea făcută a fost primul obstacol depășit în parcursul meu spre Teatrul Municipal „Bacovia”. În acest teatru am pășit datorită unuia dintre profesorii facultății noastre, domnul Ciprian Huțanu, care mi-a oferit șansa de a mă implica într-unul dintre spectacolele regizate de dumnealui, «Hainele cele noi ale Împăratului». Cred cu tărie că TMB este unul dintre cele mai complexe examene cu care am dat piept vreodată.
Primul spectacol în care ai jucat pe scena TMB, în calitate de actor – colaborator a fost Aladin, în regia lui Gheorghe Balint. Spune-ne, te rog, cum te-au primit colegii de scenă?
Acomodarea în colectivul secției de Animație nu a fost deloc grea, în schimb, procesul de lucru a fost diferit față de cel întâlnit în facultate. Fiind nevoit să mă omogenizez într-o largă paletă de spectacole deja construite, intensitatea lucrului a fost sporită înzecit, deoarece a trebuit să ard etapele inițiale ale construcției tuturor spectacolelor. Așadar, am fost parte dintr-un nou circuit săptămână de săptămână. Într-adevăr, o provocare!
Ivona Lucan,
Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”
APIA Bacău, prima pe țară la plata subvențiilor către fermieri
-pentru anul agricol trecut, agricultorii băcăuani au încasat deja subvenții de peste 25,3 milioane de euro
Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), agricultorii din toată țara au primit, până acum, 1,529 miliarde de euro în contul subvențiilor anului 2017. Banii provin de la Uniunea Europeană, dar și din bugetul de stat.
Potrivit datelor transmise de instituție, județul Bacău se află pe primul loc pe țară în privința numărului total de cereri autorizate, atât pentru avans, cât şi pentru plata regulară, respectiv 83,27 la sută din total. De notat că, în total, au fost transferați în conturile agricultorilor băcăuani peste 25,3 milioane de euro.
Astfel, din totalul de 19.156 de cereri depuse (din care au fost excluse solicitările neeligibile), pentru avans au fost autorizate la plată 17,314 de cereri, adică 95,93%. Suma totală autorizată pentru avans din Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi cofinanţarea de la bugetul naţional, numai în județul Bacău ajunge la 14,803 milioane euro.
„În plus, la plata finală, în lunile decembrie şi parţial din ianuarie, au fost autorizate la plata regulară, 15.951 de cereri, pentru care s-au plătit 10,498 milioane de euro”, a precizat Ghiță Burlui (foto), directorul executiv al APIA Bacău.
Plăţile finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) se efectuează la cursul de schimb de valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană, de 4,5993 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) la cursul de schimb valutar de 4,5390 lei pentru un euro.
O caricatură versus un discurs mucegăit
Președintele Klaus Iohannis a susținut recent un discurs la întâlnirea cu ambasadorii străini acreditați la București. N-am sesizat în expunerea sa niciun fior cultural, ci doar un limbaj politic lemnos, câlțos, cu accente de putregai scos dintr-o naftalină expirată. N-am aflat din discursul său nimic sincer despre ceea ce suntem ca națiune. Mi s-a spus doar ce-ar trebui să devenim. Sunt vorbe pe care în istoria noastră le tot aud de la Burebista încoace… O nereușită pastișă hamletiană (ca să înnobilez puțin discursul…): „Vorbe, vorbe, vorbe”…
Atunci când a avut îndrăzneli axiologice despre România („Un stat care acționează în slujba tuturor cetățenilor săi, capabil să le ofere acestora prosperitate și siguranță”), aproape că m-a podidit râsul, deși era de plâns. Cum poți să spui așa ceva despre un stat a cărui virtute esențială o constituie faptul că determină, prin prigoana ciumei politice, exodul a milioane de români? Și, ca și cum n-ar face parte din structurile esențiale de putere ale statului, de parcă habar n-ar avea despre valorile umane autentice, președintele a mai spus: „Avem o societate matură, care a dovedit deja că este capabilă să lupte admirabil pentru valorile în care crede. Dar această societate matură și activă are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei”.
Despre mine, cetățeanul truditor al României, Klaus Iohannis n-a suflat o vorbuliță. S-a jucat caraghios cu niște vorbe mucegăite înțepenite într-un algoritm care duhnea a plictis, cu lozinci prinse-n bolduri festive. Mi-ar fi plăcut să scâncească (măcar să scâncească!) un moft amărât, să spună, de pildă, că occidentalii – care ne-au influențat grozav spiritul democratic – ne privesc încă mai ales ca pe un cătun militar strategic și ca pe o piață în care forța de muncă poate fi menținută în regim de sclavaj modern, cu salarii jenante.
Zilele trecute, un prieten mi-a trimis o caricatură nemaipomenită. Ea sintetizează minunat (vezi foto), mai mult decât orice discurs critic, o zonă a destrămării demnității noastre naționale. Mi-aș fi dorit ca o asemenea caricatură (căreia, din păcate, nu-i cunosc autorul…) să circule, măcar ca o glumă reușită, printre ambasadorii invitați la întâlnirea amintită. De ce? Pentru că o „caricatură înseamnă să pui faţa unei glume pe trupul unui adevăr”, îmi spune romancierul Joseph Conrad. De ce? Pentru că, zice poetul Ralph Waldo Emerson, „caricatura este adesea cea mai adevărată istorie a timpului”. De ce? Pentru că acest minunat bob de rouă al spiritului, caricatura, privește cu inocentă mirare către cei care, revendicând mereu autoritate și respect, ignoră faptul că acestea nu trebuie impuse sau cerșite, ci cucerite uman, civilizat.
Privind către această caricatură, nu pot să uit că și guvernările post-decembriste ale României au lăsat să circule în conștiința publică internațională ideea că am fi cetățeni de mâna a doua. Când rătăcesc prin Europa – foarte rar, ce-i drept – nu mă simt, ca individ, interacționând cu occidentalii, cetățean de mâna a doua. Dar atunci când ascult asemenea discursuri, când simt în ceafă suflul stihiilor demersului managerial al guvernanților mei, nu mă poate ocoli gândul că acești iresponsabili m-ar putea arunca în prăpastia ființelor umane de mâna a doua. De aceea îi onorez cu toată respectuoasa mea scârbă.
Rețele noi și asfalt, în Buhuși. Primarul Zaharia a semnat primul contract din 2018
Vasile Zaharia, primarul orașului Buhuși, a parafat documentele pentru prima investiție din acest an.
„Am semnat contractul pentru reabilitarea și modernizarea străzilor Văioagă și Mircea Voievod, după o lungă și anevoioasă procedură de licitație, urmată de contestații, a afirmat edilul. Am deschis licitația în iunie, s-a încheiat noiembrie, apoi au fost două contestații, care în final au fost soluționate și am semnat contractul.”
Primăria Buhuși a primit, joi, avizul de la ANAP pentru încă o investiție: modernizarea străzii Bodești, pe care va fi înlocuită rețeaua de apă, cea de canalizare fiind realizată de CRAB, și se va face carosabil de beton. „Noi suntem primii care au semnat și pe POR. E un proiect de 800.000 de euro pentru reabilitarea spațiilor publice degradate. Orașul Buhuși are 7 proiecte pe POR, 3 pe PNDL, 3 pe GAL și unul cu fonduri din Elveția. Acestora, care sunt sigure, li se adaugă reabilitarea a 32 de străzi, pentru care așteptăm aprobarea, și construirea unui bloc ANL.
Toate vor fi realizate cu fonduri externe”, a declarat Vasile Zaharia. Cât privește primul contract semnat în 2018, cel pentru str. Văioagă și Mircea Voievod, acesta cuprinde înlocuirea rețelelor de apă și canalizare, rețea de hidranți, covor asfaltic și trotuare cu pavele. Valoarea totală a investiției depășește 2,5 milioane de lei și va fi asigurată din bugetul orașului. „Voi da ordinul de începere a lucrărilor imediat ce vremea se va încălzi și sper că după șase luni, cât e termenul de execuție, vor fi finalizate”, a declarat Vasile Zaharia.
Fără limba română în liceele/colegiile pedagogice?
Incredibil!
Nici gând să împrumut ceva din limbajul persuasiv al vreunei televiziuni care doreşte cu tot dinadinsul să-şi atragă audienţă. Sau, altfel: aş fi vrut să fi folosit trucul respectiv, dar după lectura informaţiei tare bine ar fi fost ca aceasta să se fi dovedit falsă sau măcar să nu-şi fi justificat proporţiile catastrofalului. Din nefericire, cuvântul din intertitlul nostru a fost rostit spontan de un interlocutor căruia i-am adus la cunoştinţă că de vreo paisprezece ani în liceele pedagogice nu se mai predă limba română. Am la îndemână şi alte răspunsuri, deloc departe de oful conţinut în primul: „Nu se poate aşa ceva!”, „Doamne fereşte!”, „Nu cred!”, „E absurd!” ş.a.
S-a tolerat o astfel de situaţie?
Nu ne vine să credem că există în şcolile din România învăţători şi educatoare care nu au urmat o oră de limba română în timpul studiilor de la liceul/colegiul pedagogic pe care l-au absolvit. Ei „predau” însă noţiuni de fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă într-un regim de promiscuitate intelectuală, învăţând practic, alături de şcolari, care este diferenţa dintre o vocală şi o consoană, cum se identifică o categorie semantică, în ce constă specificul unei părţi de vorbire sau cum deosebim subiectul de complement. Inspectorii şcolari, funcţionarii din minister, directorii de şcoli probabil cunosc realitatea, dar dacă acesta e sistemul, ridică din umeri.
Ce fac organizaţiile profesionale?
După ştiinţa noastră, doar Asociaţia Naţională a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice (cu sediul în Cluj-Napoca) a luat atitudine pentru mai multe inconveniente, între altele cerând „reintroducerea Limbii române (gramatică, vocabular, fonetică, ortografie, ortoepie, punctuaţie) ca disciplină distinctă în trunchiul comun pe toată durata studiilor liceale” la învăţământul pedagogic. Propunerea face parte dintr-o rezoluţie depusă de 34 de licee şi colegii de profil, membre ale acestei asociaţii, în martie 2017. Logic ar fi fost ca ministerul de resort şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei să îndrepte eroarea. Nu s-a întâmplat însă nimic.
Cum arată planul-cadru destinat învăţământului liceal?
Niciuna dintre cele trei variante puse în dezbatere publică nu include disciplina limba română, iar între oferta de opţionale nu există interes pentru o profesionalizare deplină a viitorilor educatori şi învăţători.
Un licăr de speranţă
Marţi, 23 ianuarie, o echipă de la Ministerul Educaţiei Naţionale (de ce a lipsit Institutul de Ştiinţele Educaţiei?), în frunte cu Liviu-Marian Pop, s-a aflat la Bacău. La remarca mea că „este inadmisibil ca un tânăr de 18-19 ani cu pregătire zero la limba română să predea acest obiect unei clase/grupe de copii”, s-a promis că va fi reparată disfuncţionalitatea. Suntem invitaţi să trimitem la info@ise.ro, până pe 26 ianuarie inclusiv, propuneri privind planurile-cadru. Altfel, vom reedita spusele lui M. Eminescu: „Învăţători, care nu ştiu nici a scrie bine, dau în mâna copiilor cărţi scrise într-o limbă pe care ei n-o înţeleg şi-i pun să înveţe filă cu filă lucruri pe care ei nu şi le pot închipui, încât când băieţii au ajuns la capăt cu învăţătura, rămân cu capul plin de cuvinte al căror înţeles nu l-au ştiut niciodată şi, neputându-se folosi nici într-un fel de aceste cunoştinţe moarte şi fără preţ, rămân cu zilele încurcate şi tăind câinilor frunză, până ce prin intrigi şi umiliri care dărâmă şi restul de caracter ce le mai rămăsese dat de la natură, ajung persoane publice spre a continua asupra generaţiei viitoare sistemul vechi de stricare a minţii şi inimei”.
Dosarele ANL, pe repede înainte
– procedura de actualizare a datelor este în plină desfășurare – până în acest moment s-au depus 120 de dosare noi
Zilele acestea Primăria Bacău lucrează la reactualizarea dosarelor privind locuințele ANL. Cei care sunt deja chiriași trebuie să depună până la 31 ianuarie 2018 adeverințele de venit. Acestea trebuie să ateste veniturile înregistate în perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2017, la care se adaugă alte documente actualizate în copie și original.
În paralel, se lucrează și la noile dosare pentru locuințele ANL. Dragoș Ștefan, viceprimarul Băcăului, ne-a declarat că până la această dată au fost depuse 120 de dosare noi și că mai sunt disponibile doar 26 de locuințe.
„Suntem în faza de depunere a documentelor pentru completarea dosarelor și actualizarea punctajului. Acest lucrul îl facem până la data de 10 februarie 2018, după care vom promova o hotărâre de Consiliu Local cu lista actualizată cu cei care îndeplinesc condițiile conform Legii 1952/ 1998.” – a menționat Dragoș Stefan, viceprimarul Bacăului.
Conform datelor primite de la Primăria Bacău de aproape doi ani au fost date în folosință 130 de locuințe ANL.
Beneficiarii de locuințe ANL sunt bacăuanii care au venituri mici. Astfel, au acces la o locuință din fondul primăriei, persoanele cu domiciliul în Bacău și lucrează în municipiu sau pe o rază de 30 km distanță de oraș, dar și cei care au un loc de muncă și obțin un venit lunar net pe membru de familie mai mic decât câștigul mediu net, la nivel național.
Criteriile de ierarhizare țin cont de situația locativă actuală, starea civilă, starea de sănătate, vechimea cererii, dar și de venitul net. Pentru a putea intra în posesia locuinței trebuie depus un dosar cu toate aceste acte doveditoare, inclusiv pentru toții membrii familiei.
Ce documente sunt necesare
Pentru solicitarea unei locuințe sociale trebuie depusă o cerere în nume propriu, la care se anexează copii după actele de identitate (soț, soție), certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani, hotarârea de încredințare a copiilor, actele de stare civilă (certificat de căsătorie, deces, divort), contractul de închiriere a locuinței, actul de studii, sentința civilă de restituire a imobilului, acte care să ateste gradul de handicap, calitatea de veteran, repatriat, persecutat politic, decizia de pensionare, adeverința de asistat al unei instituții de ocrotire, declarație notarială din partea adulților din familie că nu dețin, nu au deținut și nu au înstrăinat o locuință proprietate sau cu chirie din fondul locativ de stat după ianuarie 1990, adeverințe de venit pe ultimele 12 luni, extras REVISAL pe 12 luni și adeverința ANAF cu veniturile nete.
Hublou / „Țară e asta, mă”?
Am un mic ritual în fiecare an, spre sfârșit de ianuarie: recitesc din Caragiale. Așa îl sărbătoresc eu, în preajma zilei lui, pe genialul comediograf. S-au spus multe despre el, despre cinismul său, luciditatea necruţătoare, inteligenţa lui Caragiale fiind socotită „demonică”. Dincolo de aceste etichete sunt însă multe amănunte, nuanţe mai puţin cunoscute marelui public. Se ştie, de pildă, că era interesat în primul rând de comedia umană, de tipologii, caractere, fizionomii, ticuri, şi mai puţin de natură, de peisaj, etc.
Verbul este caracteristica scrierilor sale, ferindu-se de adjective, descrieri lirice, și, mai ales, de sentimentalism: „…mie – care am groază de apa de trandafir ”- aşa spunea. În corespondenţa sa, vedem însă un Caragiale mai altfel, cald, afectuos, şugubăţ, iubitor de îndelungi taifasuri, de confort burghez, de ospeţe cu bucate multe şi alese. El, care „simţea enorm şi vedea monstruos”, era foarte atent la schimbările vremii, dând multe detalii meteorologice în scrisorile către prietenii din ţară. Amicului Urechia îi trimite adevărate buletine meteo, pomenind de straşnica iarnă a lui 1907: „de pe vremea lui Luther nu s-a pomenit, dragă Alceule, aşa iarnă”.
Îi scrie despre presiunea atmosferică, temperaturi scăzute drastic, de zăpada până la brâu, de tramvaiele care nu mai circulau, despre „trăsurile pe roate şi automobile care nici n-au mai ieşit la piaţă”. Urmează o descriere foarte plastică: „avem un ger sclipitor, zăpadă scârţâitoare pe pământ, iar pe cer lună strălucitoare dacă mă pot pronunţa astfel”. Frigul de afară îi trezeşte reverii şi-i înteţeşte dorul de prietenii de departe, pe care i-ar vrea lângă el. Firea lui caldă, avidă de prietenie, de comuniune de idei şi sentimente se citeşte foarte limpede în spirituala formulă de încheiere a epistolei: „cu dor tropical”.
Cine şi l-ar fi imaginat atât de torid în sentimente pe cinicul nenea Iancu? Dar să vedeţi ce tacticos şi plin de savoare dă curs descrierii unui ospăţ, în aceeaşi scrisoare către „dragul” Alceu. Îl invită să stea ei, persoane cuminți, „la căldură, cu lumină dulce, cu o zupuşoară de galinacee, mă rog frumos, cu o marinată de heringi prima, cu un curcănoi rumen pe varză acră ştraspurhi, cu mere creţeşti de California (o bunătate!) şi ananas de Kamerun (o frumuseţe!), cu vinişor uşurel de Mosel, cu bericică proaspătă ca chihlimbarul”. Masa s-ar fi sfârşit cu o cafeluţă cu caimac (făcută de Madam Margot) şi un „păhărel de licoare cordială”. Bune gusturi, după cum se vede! Şi nici nu-i de mirare că un atât de bun cunoscător al omenescului, cum era Caragiale, avea din plin bucuria de a trăi, prețuia, cu asupra de măsură, „infinitul mic”.
Așadar, doar la Berlin Caragiale, spirit conservator, mare iubitor de ordine, de disciplina Occidentului, de trai civilizat și de confort, a ajuns să se simtă în largul lui, ajutat, desigur, de moștenirea primită de la Momuloaia, care i-a îndulcit autoexilul. Înainte de a pleca definitiv din România, profund dezgustat de tot ce se petrecea aici (trecuse și prin procesul în care a fost acuzat de plagiat) le spunea amicilor: „Nu mai pot trăi aici! E prea mare duhoarea”!
Cu mult înainte, însă, când își ieșea din fire, mereu nemulțumit, pornit spre critică socială oricând, răbufnea: „Țară e asta, mă”? Am să amintesc și de niște rânduri cumplit de dezamăgite dintr-o scrisoare către Petre Th. Missir, în care vorbește despre „un dezastru incalculabil” care pândește lumea românească, unde s-a râs destul. Și încheie astfel: „Ce am făcut, ce am dres nu știu; știu că lumea întreagă nu ne poate suferi.
Am abuzat, prin spirit de paradă și de bravadură, de închipuit prestigiu; am profesat cu furoare insolentă grandomania; am tot aruncat praf în ochii lumii – până ce am ajuns în sfârșit să dispunem lumea întreagă a face haz de nenorocirile noastre”. E de reflectat la actualitatea acestor lucruri, acestor stări. Pentru că, din nefericire, vorba lui Crăcănel, halimaua continuă.
Emiterea de roviniete, în stațiile OMV Petrom, oprită tot weekendul
Băcăuanii care vor circula, în acest weekend, pe drumurile naționale din țară și nu au achiziționat o rovinietă trebuie să știe că este oprită temporar emiterea acestora în cadrul uneia dintre rețelele de benzinării din țară.
Astfel, potrivit Companiei de Drumuri, în ziua de sâmbătă, 27 ianuarie, în intervalul orar 17:00 – 17:40 și duminică, 28 ianuarie, în intervalul orar 13:00 – 13:40, activitatea de emitere a rovinietelor și a peajelor în punctele aparținând SC OMV Petrom Marketing SRL va fi întreruptă ca urmare a efectuării unor lucrări de mentenanță ale sistemului informatic al distribuitorului.
În schimb, tarifele de utilizare a infrastructurii de transport rutier pot fi achitate fie prin SMS, la numărul de telefon 7500, fie online pe www.eroviente.ro sau pe siteul companiei de drumuri, www.cnadnr.ro/ro.
Pompierii băcăuani şi-au prezentat bilanţul
– la şedinţă a fost prezent şi col. ing. Daniel Marian Dragne, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)
Astăzi, salvatorii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău şi-au prezentat activitatea pe care au desfăşurat-o în cursul anului 2017.
Evenimentul a avut loc în sala de şedinţe de la Agricola, în prezenţa inspectorului general al IGSU, col. ing. Daniel Marian Dragne, şi a oficialităţilor locale şi judeţene.
Aşadar, după un an plin, pompierii băcăuani au tras linie şi au adunat peste 11.000 de acţiuni, dintre care 5.036 au fost intervenţii pentru asistenţă medicală de urgenţă (Smurd), peste 2.600 recunoaşteri în teren, 860 de incendii şi arderi necontrolate, 766 de intervenţii pentru protecţia comunităţilor şi multe alte evenimente la care prezenţa salvatorilor a fost necesară.
În urma intervenţiilor defăşurate, ei au salvat 133 de persoane şi bunuri şi valori de aproape 90 de milioane de lei. Din păcate, anul trecut, s-au înregistrat şi 33 de persoane decedate, alte 98 au fost rănite şi s-au produs pagube de 11,8 milioane de lei.
„În anul 2017, timpul cumulat de intervenţie a fost de 54.172 de ore, respectiv peste 6 ani. Faţă de 2016, timpul mediu de răspuns la solicitările Smurd a scăzut cu 30 de secunde, iar la incendii timpul mediu de răspuns a scăzut cu 1 minut şi 52 de secunde. Reducerea timpului de răspuns prin deschiderea de noi puncte de lucru este unul dintre obiectivele principale pentru anul 2018”, a declarat col. Ioan Mihalache, inspector şef la ISU Bacău.
Şi deja se lucrează pentru transformarea punctului de lucru de la Sascut în Pichet de Pompieri şi s-au purtat discuţii pentru înfiinţarea unui punct de lucru la Parincea.
„Sunt unul dintre oamenii care ştiu cel mai bine dezvoltarea din ultimii ani (n.r. – a ISU Bacău), ştiu cel mai bine grija comenzii şi a celorlalţi factori decidenţi, pentru asigurarea unor condiţii de lucru cât mai bune. Am fost chiar pe teren şi am văzut cum se construia la Podu Turcului, am văzut cum am transformat un spaţiu în care greu ne mai puteam desfăşura activitatea, într-un spaţiu modern”, a declarat col. ing. Daniel Marian Dragne, inspectorul general al IGSU.
Inspectorul general a vorbit şi despre planurile de investiţii, prevăzute pentru următorii ani. Acestea vor începe în perioada următoare cu achiziţia de autoscări pentru intervenţie la înălţime, dar în curţile inspectoratelor judeţene ar urma să ajungă şi autospeciale de lucru cu apă şi spumă, de care este mare nevoie, având în vedere că parcul auto al IGSU are peste 50 la sută din maşini mai vechi de 30 de ani, însă pe lista de cumpărături se mai găsesc şi alte tipuri de autospeciale.
La final, inspectorul general i-a oferit inspectorului şef al ISU Bacău cea mai înaltă distincţie a IGSU, în semn de apreciere pentru activitatea desfăşurată la nivelul unităţii.
Ambasadorul Republicii Belarus s-a aflat, astăzi, la Consiliul Județean
Președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu a primit astăzi vizita Excelenței Sale, Andrei Grinkevich, ambasador al Republicii Belarus la București. La întâlnire a participat și primarul orașului Buhuși, Vasile Zaharia. Discuțiile au fost caracterizate de un mare interes de colaborare, de ambele părți și au vizat domenii multiple cu potențial: agricultură, construcții, confecții-textile, aeronautică, educație, cultură și sport.
Excelența Sa, Andrei Grinkevich se află la a cincea vizită în județul Bacău, cu prilejul celor anterioare domnia sa stabilind contacte cu oameni de afaceri din Filipești, Comănești și Buhuși. În decursul anului trecut a purtat discuții cu conducerea Universității ”Vasile Alecsandri” din Bacău, ulterior fiind printre artizanii mai multor convenții de colaborare dintre universitatea băcăuană și instituții de profil similar din Belarus.
”Mă bucur să mă aflu alături de dumneavoastră și cred că, în virtutea multitudinii de interese comune putem găsi modalități de colaborare care să fie avantajoase pentru fiecare dintre noi. În Republica Belarus avem multe domenii de producție care se regăsesc și în județul Bacău și aș fi foarte bucuros să mă implic în a stabili contacte cu persoane specializate în aceste sectoare de activitate”, a precizat Excelența Sa, domnul Ambasador.
La rândul său, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău și-a exprimat deschiderea pentru o colaborare fructuoasă:
”Județul Bacău se află într-o perioadă în care dezvoltarea este pe primul plan și fie că vorbim despre agenți economici care activează în agricultură, industria lemnului sau aeronautică, despre educație, cultură sau sport, în fiecare din aceste domenii putem găsi interese comune.
Suntem deschiși oportunităților de cooperare și vă pot asigura că această întâlnire nu va fi una singulară.”
Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău la ceas de bilanţ
Vineri, 26 ianuarie a.c., în prezenţa prefectului Judeţului Bacău, doamna Maricica – Luminiţa Coşa, şi a prim-adjunctului al inspectorului general al Jandarmeriei Române, domnul Colonel Ionuţ-Cătălin Sindile, s-a desfăşurat evaluarea activităţilor desfăşurate şi rezultatelor obţinute de Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău şi a Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Bacău în anul 2017.
Prezentarea activităţilor desfăşurate de grupare a fost condusă de domnul colonel Sandu Ion (Î) comandantul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău care a evidenţiat rezultatele obţinute, greutăţile întâmpinate şi modul de rezolvare a acestora, conturând totodată şi principalele direcţii de acţiune pentru anul 2018. La activitate au fost prezente cadrele unităţii precum şi invitaţi din partea altor componente a Sistemului Naţional de Ordine şi Siguranţă Publică.
Asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică a reprezentat permanent o prioritate pentru Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău care, prin structurile sale specializate, a căutat să identifice cele mai eficiente forme şi modalităţi de realizare a acestui obiectiv. Astfel, pe parcursul anului 2017 unitatea a executat peste 4000 misiuni în domeniul asigurării, menţinerii şi restabilirii ordinii publice, independent sau în cooperare/colaborare cu alte instituţii.
În conformitate cu locul, rolul şi atribuţiile ce revin unităţii noastre din Legea de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române, ne-am concentrat efortul operaţional şi pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional în scopul creşterii gradului de siguranţă al persoanelor şi bunurilor din patrimoniul public şi privat al comunităţilor din mediul urban, precum şi al celor din mediul rural şi conştientizării populaţiei că Jandarmeria Română este o instituţie de aplicare a legii în care cetăţenii se pot regăsi ca şi parteneri ai acesteia.
În realizarea scopului principal, şi anume creşterea siguranţei cetăţeanului, protecţia bunurilor aparţinând proprietăţii publice şi private, amintim câteva misiuni de referinţă în activitatea Grupării în anul 2017, astfel:
Manifestările tradiţionale de Anul Nou organizate începând cu ultima zi din an, în localităţile Oituz (judeţul Bacău) şi Ruginoasa (judeţul Iaşi), care îmbracă forme de violenţă prin utilizarea, în afara legii, a obiectelor contondente, mijloacelor incendiare şi alte tipuri de materiale transformate în veritabile arme ce pun în pericol viaţa şi integritatea fizică a participanţilor şi publicului spectator. Aplicând ,,lecţiile învăţate” şi ,,bunele practici” din acţiunile anterioare, am asigurat măsurile specifice la cele două manifestări, în condiţii normale, fără incidente.
Asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică pe timpul desfăşurării manifestărilor prilejuite de sărbătorirea Unirii Principatelor Române în municipiul Iaşi.
Asigurarea măsurilor de ordine publică la manifestările cultural-artistice precum: „ Ziua Eroilor”, „Ziua Tricolorului”, „Ziua Imnului Naţional”, „Centenarului Primului Război Mondial” din loc. Mărăşeşti- jud. Vrancea, respectiv Oituz şi Oneşti jud.- Bacău.
Asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică pe timpul desfăşurării manifestărilor la bâlciurile anuale care au avut loc în localităţile Roman (judeţul Neamţ ) şi Tecuci (judeţul Galaţi), precum şi la „Festivalul Internaţional de Rock- Rock la Dunăre 2017” în mun. Galaţi.
Asigurarea măsurilor specifice de ordine siguranţă pe timpul desfăşurării manifestărilor religioase cu ocazia Hramului „Sfintei Cuvioase Parascheva” în municipiul Iaşi, în perioada 09-16 octombrie, a fost caracterizată de o prezenţă numeroasă a pelerinilor care au dorit să se închine la raclă, fapt ce a necesitat implicarea şi conjugarea eforturilor tuturor structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne astfel încât să nu fie înregistrate incidente.
Pe timpul executării acestor misiuni jandarmii din cadrul grupării au constatat peste 70 de fapte cu caracter penal şi aplicat peste 4200 sancţiuni contravenţionale , iar valoare bunurilor ridicate în vederea confiscării este de peste 16.000 lei.
Printre priorităţile Grupării de Jandarmi Mobile Bacău în anul 2018 se numără eficientizarea modului de organizare şi executare a misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, creşterea eficacităţii misiunilor de menţinere a ordinii publice prin prezenţa activă în spaţiul public şi prin creşterea mobilităţii structurilor, eficientizarea misiunilor desfăşurate in cooperare/colaborare cu alte instituţii şi creşterea operativităţii unităţii în conformitate cu noile acte normative de linie în vederea garantării unui climat de siguranţă pentru toţi cetăţenii.
Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău a contribuit în mod substanţial la îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor specifice ce revin Jandarmeriei Române în plan teritorial, exercitându-şi atribuţiile cu profesionalism pentru asigurarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărarea proprietăţii publice şi private, protecţia instituţiilor fundamentale ale statului – factori decisivi în consolidarea şi afirmarea Jandarmeriei Române ca instituţie furnizoare de securitate publică, puternică, credibilă şi stabilă, pusă exclusiv în slujba cetăţeanului.
Compartiment Informare şi Relaţii Publice
Strada nu e loc de joacă!
Polițiștii de la Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității continuă și în acest an orele de educație rutieră.
La data de 26 ianuarie a.c., poliţiştii au fost prezenți la Gradinița cu program prelungit ”Lizuca”, unde au prezentat copiilor filmulețe educative privind circulația rutieră.
Astfel,copiii au învățat că ”strada nu e loc de joacă”, că cel mai de preț lucru pe care-l au e propria viață și că aceasta e un lung șir de reguli pe care trebuie să le respecte, pentru a trăi căt mai mult și frumos.
Aşadar, toți au înțeles că așa cum avem reguli de respectat acasă sau la școală, există reguli și atunci când mergem pe stradă. Afară sunt două lumi, cea a mașinilor care circulă pe stradă și cea a pietonilor, care circulă pe trotuare. Deplasarea de pe un trotuar pe altul se face doar pe trecerea de pietoni, doar după o asigurare temeinică și permanentă, în pas alert, la culoarea verde a semaforului.
De asemenea au fost învățate și alte reguli: în autoturisme copiii merg doar pe locurile din spate, în dispozitive speciale și purtând centura de siguranță, atunci când un polițist este în intersecție respectă indicațiile acestuia, nu aleargă pe trecerea de pietoni și nici nu se întorc din mers, la culoarea roșie se opresc, la culoarea galbenă se pregătesc și la verde traversează.
Spre surprinderea polițiștilor, unii dintre copii, chiar dacă erau foarte mici, au recunoscut multe semne de circulație și au răspuns corect la întrebările de verificare a cunoștințelor.
Polițiștii urează tuturor succes, atenție sporită și încearcă ca în acest an să fie prezenți la cât mai multe unități de învățământ, pentru ore de educație și prevenire pe teme diverse.
