Între declinul sistemului sanitar românesc și exodul în străinătate al specialiștilor din acest domeniu am descoperit o rază de lumină, un licăr de speranță, la câțiva kilometri de Bacău, în Comănești. Chiar la Spitalul Orășenesc „Ioan Lascăr”, o unitate sanitară care are un colectiv tânăr și dornic să demonstreze că și în România se poate. Instituția medicală este condusă de cel mai tânăr manager de spital din țară: dr. Gabriel Martinescu. Este medic oftalmolog și ocupă această funcție de anul acesta, de la mijlocul lunii ianuarie.
– Domnule manager, sunteți foarte tânăr. Considerați că este un atu tinerețea în această funcție?
– Dacă pomeniți de vârstă pot să vă spun că de foarte puțin timp am împlinit 30 de ani. Da. Este un mare avantaj tinerețea, pentru că, practic, vârsta îmi oferă posibilitatea de a avea o viziune proaspătă, tânără. Lucrurile pe care vreau să le fac sunt în concordanță cu generația mea. Dar, în mediul medical, eu consider că există o colaborare între medici și un sprijin care trebuie să existe permanent, astfel încât pacientul, chiar dacă are o anumită patologie, să poată fi văzut de specialiști în mai multe discipline. Deci, în niciun caz, tinerețea nu poate fi un impediment.
– Rămânem în jurul tinereții dumneavoastră. Știm că foarte mulți medici tineri sunt atrași de mirajul străinătății. Nu v-ați gândit și la această variantă?
– Este foarte interesant acest aspect și chiar aș vrea să insistăm pe el. Eu am studiat la Iași, la Universitatea de Medicină și Farmacie. Practic, acum mă refer la generația mea. Mai mult de jumătate dintre colegii mei, după terminarea facultății sau după terminarea rezidențiatului, au plecat în străinătate. Și eu, după terminarea rezidențiatului, am primit telefoane din Franța și din alte țări cu oferte concrete. Oferte de loc de muncă, cu salariu foarte bun, cazare, cu toate facilitățile. Trebuie să recunosc că ofertele erau prea bune comparativ cu ce putem găsi la noi. A fost o ambiție a mea, personală, de a veni aici. A fost o decizie pe care am luat-o după terminarea rezidențiatului. Este o provocare, pentru că nu e foarte ușor ca medic tânăr să reușești să acoperi toate problemele unui spital, chiar dacă este orășenesc, pentru că este la același nivel de complexitate ca un spital universitar.
– De unde sunteți de loc și cum ați ales să veniți la Comănești?
-De loc sunt din Iași. Cum am ales Comăneștiul? A fost o întâmplare referitoare la alegerea specialității de oftalmologie. Când mi-am ales această specialitate mi-am ales și un post, postul fiind aici, la spitalul din Comănești. Practic, pe mine m-a adus aici specializarea, oftalmologia, dar și ambiția și dorința de a prelua spitalul prin funcția de manager. Am avut sprijinul domnului primar, care mi-a acordat un vot de încredere, iar eu i-am promis, și sper să nu dezamăgesc, că voi face lucrurile să funcționeze, așa cum generația mea, generația tânără și le dorește. Consider că generația mea este foarte ambițioasă, în sensul că noi avem acum, în comparație cu generațiile de acum 20,30,40 de ani, și posibilitatea de a pleca. Plaja de oferte este mult mai mare, iar presiunea pe nevoia de medici este și mai mare. Medicii români sunt mult mai căutați acum față de acum 30 de ani. Au fost mii de medici care au plecat și au dus cu ei gradul de cunoaștere și nivelul foarte bun de pregătire. Cum a fost și în cazul meu. Cei din Franța m-au căutat pe mine și nu invers.
– De unde au avut informațiile de contact?
– Nu știu. Chiar și eu am fost curios și i-am întrebat, dar nu am primit un răspuns limpede. Cred că folosesc niște baze de date ale Ministerului Sănătății, pentru că numărul meu de telefon nu este public. Numărul meu de telefon privat l-am dat atunci când am făcut înscrierea la rezidențiat. Deci… Undeva se găsesc datele astea. Nu m-a deranjat. Vă spun din experiența mea. Fiecare medic care termină rezidențiatul primește o ofertă de genul acesta. Cred că și din această cauză este acest exod al medicilor. Când vezi condițiile acelea de lucru și salariile de acolo, e foarte greu de rezistat tentației. Însă, foarte mulți dintre medicii tineri care pleacă acolo, mi-au spus că nu pleacă definitiv. Pleacă pentru o perioadă, să-și perfecționeze specialitatea, după care să revină în țară.
– Spitalul din Comănești, un spital relativ mic, stă foarte bine din punct de vedere al dotărilor. Ce ne puteți spune despre acestea?
– În primul rând trebuie să subliniem că avem un număr de 120 de paturi pe zona de spitalizare. Avem și ambulatoriul de specialitate, care are avantajul dotării cu aparatură foarte performantă. Chiar și aici, în cabinetul de oftalmologie, la care lucrez eu, avem aparatură de top.
– Toată lumea a vorbit despre faptul că aveți, aici, în Comănești, și computer tomograf (CT) performant. Sunt spitale în țară, chiar județene poate, care nu au un astfel de aparat vital, uneori, pentru stabilirea rapidă a unui diagnostic.
-Așa este. Acest CT a fost achiziționat pe fonduri europene, prin programul REGIO, prin care toată partea de policlinică a fost reabilitată în urmă cu un an și jumătate. Din păcate, acest CT nu a funcționat până la sfârșitul lunii ianuarie. Dorința mea și ambiția mea personală a fost ca în termen de o lună de când am preluat funcția de manager, acest aparat să funcționeze. Și am reușit. Aparatul nu ne ajută doar pe noi, ci întreaga regiune. Programările de la spitalele din jur pentru CT sunt deja pe câteva luni. Noi putem degreva această situație. Deja sunt mulți pacienți care se reprogramează la noi. Mai mult decât atât, acest CT permite, prin soft-ul lui care oferă un randament ridicat, extrem de multe variații și îmbunătățiri a imaginii, ceea ce ne asigură un rezultat foarte performant, de foarte mare precizie, ce îl ajută pe medic la interpretare. Oricine poate veni să-și facă programare, chiar și cu bilet de trimitere. Ne bucurăm că avem un rulaj destul de mare de pacienți, tocmai de aceea acum încercăm să aducem cât mai mulți medici pentru a acoperi acest volum de pacienți.
– Pe ce alte specialități mai aveți nevoie de medici?
– Nevoi acute avem pe mai multe discipline. Pe cardiologie, pe ortopedie, pe medicină de laborator, pe ATI. Avem câte un medic pe fiecare specialitate, dar nu este suficient. Gândiți-vă că un medic își ia concediu. Ce facem? Închidem un compartiment pentru că nu avem decât un medic? Când am venit eu, au mai venit și alți patru medici. Eu sunt pe oftalmologie, dar dețin doar jumătate de normă, fiind și managerul spitalului. Mai avem un coleg nou pe neurologie, ceea ce ne asigură un confort pentru că acum avem doi medici pe această specialitate. Un coleg nou avem acum și pe urologie, primul și singurul pe această specialitate în zonă, un medic nou pe radiologie, căruia îi datorăm faptul că acum CT-ul funcționează, și cel mai nou membru al echipei spitalului nostru este pe ORL. Vom mai avea un nou medic pe medicină internă, acolo unde deja mai avem doi, dar chiar și în aceste condiții tot ne-ar mai trebui un internist pentru că noi avem și o linie de gardă. Urmează să mai scoatem șase posturi la concurs, care vor fi publicate în „Viața medicală”.
– Am vorbit de CT, dar știm că aveți și RMN, un alt aparat de înaltă performanță, destul de greu de achiziționat și în marile spitale.
– Într-adevăr. RMN-ul de aici, de la spitalul din Comănești, este funcțional de mai bine de un an. Și aici programările sunt până în iulie. Vorbim de programările cu bilet de trimitere, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Există însă posibilitatea ca acest examen să fie făcut și cu plată, cu programare imediată, în funcție de numărul celor programați. Mai avem un aparat, Röentgen, pentru radiografii digitale, un aparat pe care l-am pus în funcțiune după ce am venit eu aici. A fost ceva mai complicat, din cauza unor proceduri care trebuiau îndeplinite. Important este faptul că acum e funcțional și putem obține radiografii digitale, inclusiv pe cd sau dvd care pot fi interpretate oriunde în lume. Acest aparat are și un sistem online prin care un medic, oriunde s-ar afla el, la Viena sau Tokyo, ar putea face interpretarea. Eu, făcând studiile universitare și post universitare la Iași, vă pot confirma că aparatura care o avem aici depășește aparatura pe care am văzut-o în multe spitale universitare din Iași. Orice pacient care vine la noi trebuie să aibă încrederea că atât aparatele, cât și medicii care le folosesc au standardul oricărui spital cu renume sau de rang înalt.
– Ați pomenit la un moment dat de finanțări și proiecte. Cum stați la acest capitol?
– Spitalul, în momentul de față, mai are un proiect în desfășurare, pe finanțări europene, prin POR. Noi ne-am dorit și ca partea de spitalizări continue să fie reabilitată, am trecut deja de prima fază, cea de avizare. Sperăm ca lucrările vizate să înceapă de anul viitor. Dacă implementăm și aceste lucrări, spitalul nostru va fi la standarde foarte înalte. Trebuie să mai spun că, în 2012, spitalul a accesat un proiect foarte bun, pe energie regenerabilă. Proiectul a constat în implementarea unor tehnologii foarte moderne, mai exact montarea a 168 de panouri fotovoltaice, cu o putere de 40 kw/oră, ceea ce ar asigura mai mult de jumătate din necesarul de curent electric al întregului spital. Aici întâmpinăm ceva probleme, din cauza procedurilor, pentru că devenim producători de energie. Dar sperăm să se rezolve. În afară de panourile fotovoltaice mai avem și 32 de panouri care produc apă caldă. Pe acestea am reușit să le punem în funcțiune și ele asigură pe timp de vară aproape 100% din necesarul de apă caldă al spitalului. Mai avem și pompe geotermale. Acestea sunt o tehnologie prin care aducem apă caldă prin niște puțuri forate la peste 85 m adâncime. Cu aceste tehnologii, spitalul își poate gestiona foarte bine costurile prin folosirea acestor tehnologii verzi. Iar investițiile vor continua, de asta sunt sigur.
Spitalul Orășenesc „Ioan Lascăr” din Comănești a avut în luna ianuarie 2018 cel mai mare indice de complexitate al cazurilor medicale (ICM) din toate cele 75 de spitale orășenești din țară, fiind pe primul loc în România la această categorie.
