președinții consiliilor județene Bacău și Harghita au analizat pe teren soluții pentru dezvoltarea economico-socială a celor două zone – o soluție este modernizarea căilor de acces în zone comune cu mare potențial turistic

Președinții Consiliilor Județene (CJ) Bacău și Harghita, Sorin Brașoveanu și Borboly Csaba, au făcut, joi, 9 august, o vizită pe teren la drumul de legătură dintre localitățile Agăș și Coșnea din județul Bacău și comuna Frumoasa din județul Harghita.

Întâlnirea a avut loc inițial la sediul primăriei din comuna Agăș, la care au fost prezenți, din delegația harghiteană, alături de Borboly Csaba, deputatul Korodi Attila și senatorul Tanczos Barna, primarul comunei Frumoasa, Ferencz Tibor, consilieri județeni și membri ai aparatului tehnic al instituției harghitene, iar alături de președintele Sorin Brașoveanu au fost reprezentanți ai instituției băcăuane pe care o conduce.

„Această întâlnire – a spus Borboly Csaba – are menirea consolidării relațiilor de colaborare, în scopul dezvoltării economico-sociale a județelor Bacău și Harghita, totodată și pentru stabilirea unui acord de colaborare și dezbatere a aspectelor privind modernizarea drumului care leagă comunele Agăș și Frumoasa”.

Harghitenii au argumentat motivele pentru care doresc legături mai lesnicioase cu județul Bacău, inclusiv pe căile rutiere, pentru a se pune mai bine în valoare potențialul turistic al zonei montane comune, dar și pentru că unele obiective de interes din județul Bacău, precum Aeroportul Internațional „George Enescu” ar putea deveni mai aproape de cei care doresc să călătorească în diferite colțuri ale Europei.

Cei doi președinți au prezentat eforturile care se fac pentru a se dezvolta obiectivele de interes puse în discuție, apoi au parcurs traseul rutier Agăș – Coșnea – Frumoasa și au constatat starea în care se află acest drum. Surpriza a fost oferită aici de harghiteni, care sunt la finalul lucrărilor de asfaltare, de consolidare și de modernizare a drumului județean 101, partea harghiteană a traseului Frumoasa – limita de hotar cu județul Bacău. Porțiunea băcăuană a drumului DJ 135 se află încă distrusă în cea mai mare parte de torenții și viiturile de apă care au trecut peste el, mai ales până în satul Coșnea.

Concluzia reuniunii de joi a fost că cele două consilii județene tratează cu maximă importanță colaborarea interjudețeană pe teme de interes comun în vederea identificării și implementării unor politici și acțiuni concrete care să determine dezvoltarea economico-socială regională, cât și implementarea programelor lansate în domenii de interes național și local.

Un reportaj al acestei reuniuni și a vizitei pe traseul Agăș – Frumoasa vom publica în numerele viitoare ale ziarului nostru.

„Întâlnirea noastră reprezintă începutul unei colaborări fructuoase în avantajul reciproc al județelor Bacău și Harghita, în scopul unei mai bune valorificări a potențialului local și al dezvoltării regionale”.
Sorin Braşoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău

Seară frumoasă în Parcul Cancicov. Lume multă, miros de mâncare bună și muzică de calitate. A început Gourmand Festival, un eveniment care arată că putem avea momente frumoase, pe care le merităm cu toții.

În doar câteva cuvinte, până duminică, 12 august, bacauanii se pot bucura de burgeri de bună calitate, fructe de mare, mâncare asiatică și mexicană, pizza și paste, diverse dulciuri și multe altele. Toate asezonate cu concerte de calitate, asigurate de artiști de marcă.

1 de 24

Astăzi au urcat pe sceana Gourmand Festival DJ Project și Guess Who iar programul zilelor următoare îl puteți afla și din ediția de weekend a cotidianului Deșteptarea.

Distracție plăcută!

Astăzi, 9 august 2018, președinții Consiliilor Județene Harghita și Bacău, Borboly Csaba și Sorin Brașoveanu, au participat la o întâlnire de lucru comună în scopul identificării acțiunilor și măsurilor concrete pe linia consolidării relațiilor de colaborare în scopul dezvoltării economico-sociale a județelor Harghita și Bacău.

Întâlnirea a fost urmată de o vizită pe teren la drumul de legătură dintre localitățile Agăș și Coșnea din județul Bacău și Viscol și Baraj Frumoasa din județul Harghita.

Atmosferă încărcată de emoție, lacrimi de fericire și zâmbete de aducere aminte a momentelor sublime pe care le-au trăit acum jumătate de veac, când au spus un „Da” ferm în fața ofițerului de stare civilă. Acestea au fost sentimentele prin care au trecut ieri, 9 august, nu mai puțin de 50 de cupluri din municipiul Bacău care au fost sărbătorite la sala „Ateneu” a Filarmonicii Mihail Jora.

Îmbrăcați în hainele cele mai elegante, așa cum au fost acum jumătate de veac, când și-au unit destinele, cei 100 de sărbătoriți au fost omagiați așa cum se cuvine de către Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, și conducerea Direcției de Asistență Socială a Primăriei.

Cu puțin timp în urmă, cele 50 de cupluri au împlinit 50 de ani de căsnicie și pentru ca acest moment extrem de important din viața lor să nu treacă neobservat, conducerea Primăriei Bacău, prin Direcția de Asistență Socială, le-a organizat o festivitate de premiere, urmată de un spectacol.

„A intrat în tradiția noastră să organizăm asemenea evenimente pentru cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsnicie. Dorim ca prin aceste sărătoriri dedicate lor, cuplurile, care sunt un exemplu pentru noi, să-și aducă aminte cu plăcere de acest moment unic din viața lor.”
Carmen Fifirig, directorul Direcției de Asistență Socială a Primăriei Bacău

Fiecare din cele 50 de familii a primit o diplomă de onoare, dar și un premiu în valoare de 500 lei (aprobat de către Consiliul Local, prin HCL 264/24.07.2018), din partea Primăriei Bacău. După decernarea diplomei și a premiului au urmărit, cu încântare, un spectacol de cântece și dansuri populare, de cea mai înaltă ținută artistică, susținut de Ansamblul folcloric „Busuiocul”, condus de Petre Vlase.

Apoi cuplurile au plecat acasă, cu nostalgia anilor frumoși ai tinereții. Primul eveniment de acest gen a avut loc la începutul anului 2016. De atunci, s-a pierdut șirul, într-un an desfășurându-se și câte 5 serii de premieri, tradiția urmând să se mențină.

Primarul Cosmin Necula a anunțat, astăzi, câștigătorul licitației pentru Rezerva de Apă a Bacăului.

Lucrarea a fost adjudecată de consorțiul format din societățile Branpis, Mapamond, Marste și Damiena SRL. Dacă în cinci zile nu se depune contestație, pe 22 august se va semna contractul.

Termenul de execuție este de 15 luni, din care două luni sunt alocate proiectării.

Volumul economiilor bancare ale populației din județul Bacău a fost mai mare la finalul primului semestru, comparativ cu soldurile lunilor anterioare. În ultimele trei luni ale semestrului au fost însă în creștere și restanțele bancare.

Județul Bacău are, în Regiunea Nord-Est, a doua cea mai mare valoare a creditelor bancare primite de populație, dar din aprilie ponderea restanțelor în total credite a crescut, în timp ce în Regiune media arată, din luna iunie, o scădere. Conform datelor făcute publice de Banca Națională a României (BNR), în Bacău ponderea restanțelor în total credite a crescut la 2,19%, față de 2,15% în luna martie și 2,16% în următoarele două luni. În Regiune proporția a scăzut de la 3,50 la 2,89% în iunie.

Vara a stimulat pofta de credite bancare

Economiile băcăuanilor în băncile comerciale au crescut față de luna precedentă cu aproape 409 milioane de lei. În schimb, volumul creditelor a crescut cu peste 78,5 milioane de lei. Dar, creditele curente sunt doar de 2,21 ori mai mari decât se cifrau în 2008, an de referință în asemenea comparații, fiind cel al declanșării cunoscutei crize economice. Iar băcăuanii s-au împrumutat mai mult în lei, mai puțin în valută.

Restanțele bancare ale băcăuanilor au creascut cel mai mult în iunie. Creșterea a reînceput în luna martie, dar cu excepția lunii ianuarie, restanțele bancare ale băcăuanilor au tot scăzut cu începere din august 2017. În luna iunie, restanțele erau mai mari cu peste 2,75 de milioane de lei față de luna precedentă și au ajuns la 83,31 de milioane de lei. Populația județului avea, la aceeași dată, credite bancare mai mari, de peste 3,80 de miliarde de lei, dar și economii mai mari, de 10,95 de miliarde de lei – conform raportului BNR.

Valoarea creditelor de consum a fost din nou în scădere, așa cum este și valoarea creditelor pentru locuințe.

Pe locul al doilea la credite, în regiune

În Regiunea Nord-Est, ponderea cea mai mare a restanțele în total credite o are județul Neamț (4,64%), dar în volum cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de 243 de milioane de lei, însă și volumul creditelor este cel mai mare în Iași, de 9.059 de milioane de lei. Valoarea creditelor, în volum, pentru județul Bacău este aproape la o treime față de Iași.

Un băcăuan a fost trimis în judecată, pentru două fapte de înşelăciune şi uz de fals, fiind acuzat că a folosit documente falsificate pentru încheierea unor contracte de credit bancar în valoare de 74.000 euro, respectiv o refinanţare în sumă de 73.273 euro. Judecătoria Bacău a apreciat, însă, că din rechizitoriu nu rezultă unde este înşelăciunea sau paguba. Prin urmare, inculpatul a scăpat doar cu o amendă.

U.G.G. a fost trimis în judecată, în 2016, pentru înşelăciune (două infracţiuni) şi uz de fals. El a fost acuzat că, în 2008, a folosit o adeverinţă de salariu falsificată în scopul inducerii în eroare a BCR Sucursala Bacău. Din adeverinţă reieşea că bărbatul este salariat al unei societăți şi a fost folosită pentru încheierea unui contract de credit bancar în valoare de 74.000 euro. Doi ani mai târziu, inculpatul a efectuat o nouă cerere de credit, anexând tot înscrisuri falsificate: adeverinţă de venit, contract individual de muncă, act adiţional la contractul de muncă, precum şi fişa fiscală pe anul 2009 din care reieşea în mod nereal că este angajat al unei societăți.

Refinanțare pe bază de documente falsificate

Pe baza acestor documente falsificate, bărbatul a obţinut o refinanţare a creditului în sumă de 73.273 euro, spun anchetatorii. BCR s-a constituit parte civilă cu suma de 70.203 euro, reprezentând prejudiciul creat de către U.G.G.. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, iar la începutul anului, inculpatul a recunoscut faptele. Cu toate acestea, instanţa a fost de părere „că din descrierea faptei în cuprinsul rechizitoriului lipsesc elementele specifice infracţiunii de înşelăciune, respectiv inducerea în eroare, scopul obţinerii unui folos patrimonial injust şi indicarea pagubei produse, fiind menţionată doar folosirea unui înscris fals în scopul inducerii în eroare cu privire la calitatea de salariat a inculpatului, cu ocazia încheierii unui contract de împrumut”.

Instanța: „Banca nu a considerat esențiala calitatea de salariat”

„Aşa cum este descrisă fapta, se încadrează doar în infracţiunea de uz de fals. Deşi s-a menţionat că inducerea în eroare s-a făcut cu ocazia încheierii contractului de împrumut şi că aceasta a purtat asupra calităţii de salariat a inculpatului, nu s-a menţionat în rechizitoriu dacă această împrejurare asupra căreia ar fi fost indusă în eroare persoana vătămată a fost sau nu determinantă la încheierea contractului de credit. (…) În speţă, nu s-a invocat faptul că ar fi fost esenţială calitatea de salariat a inculpatului, iar din declaraţia martorului rezultă că verificările se făceau în mod formal, doar telefonic, nu erau verificări riguroase, care să presupună un răspuns scris de la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru confirmarea calităţii de salariat. Faptul că această împrejurare nu a fost determinantă la încheierea contractului rezultă şi din împrejurarea că după ce banca a cunoscut faptul că inculpatul nu este salariat, a încheiat cu acesta un nou contract de împrumut, mai exact contractul de refinanţare din 16.09.2015. Dacă banca ar fi considerat calitatea inculpatului de salariat ca fiind esenţială la încheierea contractului de împrumut, nu ar fi încheiat contractul din 2015”, explică magistratul.

„Banca nu a fost păgubită, ci a câştigat în urma acestui contract”

De asemenea, nici scopul obţinerii unui folos patrimonial injust nu ar fi fost invocat şi explicat în acuzaţia cuprinsă în rechizitoriu, consideră instanţa. „Intenţia de a obţine un folos injust este greu de acceptat şi datorită faptului că inculpatul a constituit în favoarea băncii la momentul încheierii contractului o ipotecă imobiliară asupra unui bun imobil proprietatea inculpatului, format din teren intravilan şi locuinţă formată din parter şi mansardă, iar apoi inculpatul a achitat în mod constant ratele la care s-a obligat prin contract, chiar dacă a avut câteva întârzieri la începutul derulării contractului”, se mai arată în motivarea instanţei. În ceea ce priveşte paguba, mai spune magistratul, în rechizitoriu se indică doar faptul că banca s-a constituit parte civilă cu suma de 70.203,01 euro, fără a se preciza în ce constă prejudiciul şi ce reprezintă acesta. „Dincolo de faptul că nu se pretinde un prejudiciu ca urmare a faptei din 2008, acesta nici nu rezultă din actele dosarului. Ba mai mult decât atât, banca nu doar că nu a fost păgubită ca urmare a încheierii contractului din 2008, ci a câştigat în urma acestui contract dobânzi, comisioane şi taxe. Nu se poate vorbi despre prejudiciu, atât timp cât contractul iniţial a fost refinanţat de bancă de două ori şi se află în curs de desfăşurare, existând termene de plată stabilite, care sunt respectate de către inculpat, cu foarte mici întârzieri”, este opinia instanţei.

Amendă „cu executare”

Astfel, a fost luată în calcul doar infracţiunea de uz de fals, fiind schimbată încadrarea juridică dată prin rechizitoriu. Pentru că inculpatul a avut o „conduită” bună, nu a mai săvârşit infracţiuni după această faptă, dar are deja o condamnare cu suspendare pentru o faptă concurentă, instanţa a apreciat că se impune o soluţie de condamnare la pedeapsa amenzii cu executare, în sumă de 19.600 de lei. Condamnarea cu amendă nu atrage anularea suspendării pedepsei cu închisoarea de 1 an şi 6 luni, rămasă definitivă în 2013. Pentru că în cauză nu s-a reţinut infracţiunea de înşelăciune, ci doar cea de uz de fals, iar banca a pretins doar prejudiciul reprezentând debitul restant şi care are scadenţe lunare, viitoare, instanţa a constatat că nu există un prejudiciu produs încă, motiv pentru care a respins acţiunea civilă. Sentinţa poate fi contestată.

Echipele Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași continuă aplicarea de marcaje rutiere pe DN2 (E85), cu prioritate la trecerile pentru pietoni, pe segmentul Bacău-Adjud.

De asemenea, utilajele specializate ale instituției procedează la cosirea vegetației pe lateralele DN 2G, în zona comunei Măgirești.

Până pe 10 august, DRDP Iași și-a planificat, în județul Bacău, și lucrări de reparații asfaltice pe suprafețe întinse și recondiționarea indicatoarelor rutiere.

Astfel, pe DN 11 sunt planificate reparații asfaltice locale, prin stropiri succesive, pe DN2G completări de acostamente, reparații și vopsirea parapeților, iar pe DN2 decolmatări de șanțuri și rigole.

De asemenea, pe DN12B (Târgu Ocna – Slănic Moldova) se fac completări de acostamente și desfundări de podețe, iar pe varianta ocolitoare din Târgu Ocna reparații cu strat suport și întreținerea suprafețelor degradate la nivelul îmbrăcăminții asfaltice. Și pe DN 2F sunt programate reparații locale prin stropiri succesive.