Acum câteva zile, o mașină de pompieri care mergea să salveze doi bătrâni blocați de ape, a fost lovită de un autoturism și s-a răsturnat.
Sase pompieri au fost răniți, însă, au reușit să descarcereze cele trei persoane din mașină.
Momentul accidentului a fost surprins de camera video de la bordul autospecialei de pompieri.
S-au afișat rezultatele la Bacalaureat, pe site-ul bacalaureat.edu.ro.
Procentul de promovare pe județ, înainte de contestații, este de 77,26%. Cu o astfel de rată, Bacăul se situează pe locul III pe țară, după Cluj (care are o rată de 81,14%), urmat de Iași (cu 80,27%).
După numărul notelor de 10 (zece) pe linie, Bacăul se situează pe locul II, cu 9 astfel de medii, după București, care înregistrează 17 medii de 10.
În total, în județul Bacău au fost înscriși 3.826 de candidați, din care 3.610 prezenți. Dintre aceștia, 2.789 au fost declarați promovați (au obținut minimum nota 5 la probele scrise și minimum media generală 6).
Anul trecut, după rata de promovare, Bacăul s-a situat pe locul I pe țară, după contestații, înainte de contestații fiind pe locul II. Tot în 2017, județul înregistra și 2 medii de 10 pe linie, înainte de contestații, dar după rezolvarea contestațiilor, s-au înregistat 4 medii de 10 (zece). În 2016, în funcție de rata de promovare, Bacăul a fost pe locul II, iar în 2015, pe locul III. Ne menținem în top!
9 de 10 (zece), locul II pe țară!
În funcție de numărul notelor de 10 (zece) pe linie, județul nostru se situează pe locul II la nivel național, cu 9 astfel de medii, după București, cu 17 note de finale de 10.
Candidatele care ne-au situat pe acest onorabil podium sunt (în ordine alfabetică):
1. Mihaela Antal-Burlacu (Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” Bacău)
2. Teodora Bulichi (Colegiul Național „D. Cantemir” Onești)
3. Maria Chiriac (Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” Bacău)
4. Daniela Ghineț (Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinești)
5. Ioana Jitaru (Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău)
6. Cristina Ojog (Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău)
7. Alexandra Pravăț (Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău)
8. Andra Șoiman (Colegiul Național „D. Cantemir” Onești)
9. Larisa Vieru (Colegiul Național „Gr. Moisil” Onești)
Topul liceelor după rata de promovare:
BACĂU
Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” – 99,05%
Colegiul Național „V. Alecsandri” – 98,76%
Colegiul Național „Ferdinand I” – 95,45%
Colegiul „M. Eminescu” – 93,43%
Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” – 91,43%
Colegiul Național Catolic „Sf. Iosif” – 84,16%
Colegiul Național de Artă „G.Apostu” – 84,09%
Colegiul Tehnic de Comunicații „N.V.Karpen” – 74,88%
Colegiul Economic „Ion Ghica” – 69,71%
Liceul cu Program Sportiv – 58,82%
Colegiul „H. Coandă” – 48,20%
Colegiul „Gr. Antipa” – 38%
Liceul Tehnologic „P. Rareș” – 30%
Colegiul Tehnic „D. Mangeron” – 15,38%
Colegiul Tehnic „A. Saligny” – 12%
Tot în Bacău, Liceul Tehnologic „C. Brâncoveanu” (cu frecvență redusă) a avut 13 candidați înscriși, doar 10 prezenți și numai doi promovați (rata de promovare 20%), iar Liceul Teoretic „Gr.Tăbăcaru” (tot cu frecvență redusă) a înregistrat aceeași rată de promovare (20%), cu 7 candidați înscriși, 2 absenți, 4 respinși și unul reușit.
În județ situația se prezintă astfel:
– Onești: Colegiul Național „D. Cantemir” – 96,43%; Colegiul Național „Gr. Moisil” – 95,15%, Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” – 93,55%, Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” – 56,25%, Colegiul Sportiv „Nadia Comăneci” – 52,17%, Colegiul Tehnic „Petru Poni” – 25% și Liceul Tehnologic – 10%.
– Moinești: Liceul Teoretic „S.Haret” – 87% și Colegiul Tehnic „Gr. Cobălcescu”- 56,52%
– Comănești: Colegiul Tehnic „D. Ghika” – 74,63%
– Tg. Ocna: Colegiul Național „C. Negri” – 87,5% și Liceul Tehnologic – 0% (un candidat înscris, care a participat, dar a fost respins).
– Buhuși: Colegiul Tehnic „I.Borcea” – 71,13%
– Dărmănești: Liceul Tehnologic – 48%
– Sascut: Liceul Tehnologic „J.M.Elias” – 45,45%
– Podu Turcului: Liceul Tehnologic „Al.Vlahuță” – 45,28%
– Parincea: Liceul Tehnologic „G.J.Cancicov” – 37,5%
– Răchitoasa: Liceul Tehnologic – 16,67%
– Ghimeș-Făget: Liceul Tehnologic Făget – 0% (17 înscriși, 14 prezenți – toți respinși)
Rata de promovare (înainte de contestații) înregistrată de absolvenţii care au finalizat studiile liceale în promoția 2017-2018 și au susţinut probele examenului de Bacalaureat în prima sesiune este de 72,7%. Astfel, rata de promovare, incluzând și elevii care au provenit din promoțiile anterioare, este de 67,7%.
Menționăm că ratele finale de promovare în anii precedenți au fost de 71,4% în 2017, 66,7% în 2016, 66,4% în 2015 și 59,3% în 2014.
S-au înregistrat 104 medii de 10.
Din totalul celor 136.866 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat 123.615 candidaţi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 117 candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului.
Procente ridicate de promovare s-au înregistrat în judeţele Cluj (81,14%), Iași (80,27%) şi Bacău (77,26%). Rata de promovare în Capitală este de 72,86%.
Precizăm că nota minimă de promovare pentru fiecare disciplină este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este minimum 6. Procentul de promovare s-a calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.
Rezultatele (înainte de contestaţii) au fost afişate astăzi, 4 iulie, la ora 10:30, atât la centrele de examen, cât şi pe pagina web dedicată, bacalaureat.edu.ro. Contestaţiile pot fi depuse tot astăzi, între orele 12:00 şi 16:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice luni, 9 iulie.
Cum apreciați modul în care Bacăul s-a dezvoltat din punct de vedere urbanistic? Ce-i lipsește, ce puncte tari are?
Orașul nostru s-a dezvoltat, din punct de vedere urbanistic, în singura direcție posibilă, respectiv pe axa Nord – Sud, din considerente geografice și de trafic. Fiind un oraș de tranzit, Bacăul a pornit, încă de la înființare, ca un oraș – târg. Poziționarea sa geografică foarte bună – practic, în centrul Moldovei – a reprezentat dintotdeauna un avantaj important în procesul de dezvoltare, neexploatat la întregul său potențial. Lipsa de viziune și de strategie de dezvoltare urbană a generat o creștere haotică: nu există o zonificare clară a funcțiunilor, în aceeași zonă avem înghesuite construcții de locuințe individuale, cabinete/clinici medicale, birouri etc. Și, din nefericire, pe fondul reglementărilor urbanistice aflate încă în vigoare, sunt permise, în continuare, astfel de intercalări fără nici o logică. Ca atare, este necesară o zonificare urbanistică clară pe funcțiuni bine stabilite și definite, cu îngrădiri/limitări ale diversității funcțiunilor. Ne confruntăm, de asemenea, cu o supraaglomerare, în zona centrală, a tuturor acestor funcțiuni și o lipsă de interes pentru pentru zonele limitrofe (Șerbănești, Letea).
Pe de altă parte, avem un curs de apă căruia i-am întors spatele. Dezvoltarea treptată a orașului și înglobarea etapizată a localităților satelit apărute pe lângă acest curs de apă a condus la o lipsă de coeziune a zonelor situate la estul și vestul Bistriței. Prin noi reglementări și proiecte mai îndrăznețe, arealul din jurul cursului Bistriței poate deveni unul foarte important, generând noi poli de dezvoltare urbanistică.
Se simte o lipsă de spații publice de tip „agora”, de monumente de for public?
Lipsește un centru civic. Lipsește acea zonă mare, aerisită, organizată, funcțională și utilă în organizarea de evenimente cu diverse scopuri – concerte, spectacole, zonă de promenade, de joacă pentru copii, de divertisment și sport pentru adolescent, cu terase, cafenele, spații verzi, plantate, spațiu de expunere pentru evenimente culturale etc. În momentul de față sunt supuse analizei două astfel de zone – nu am să le nominalizez pentru că studiile sunt la început, ambele cu potențial de a fi transformate în centru civic. Bineînțeles, vor trebui identificate exact sursele de finanțare pentru un astfel de proiect, deoarece sunt necesare investiții majore în infrastructură și un regulament strict pentru construcțiile noi și modernizarea sau adaptarea imaginii arhitecturale a celor vechi.
Bacăul – dormitor poate să devină vreodată altceva?
Eu propun concetățenilor un Bacău – nod de circulație, comerț și, de ce nu, un oraș atractiv pentru turismul medical. Iar în acest demers, doresc să dezvolt noi căi de comunicare și colaborare cu dezvoltatorii imobiliari prezenți pe raza municipiului și nu numai. Despre acest aspect, cu acordul dumneavoastră, voi reveni la finele acestui interviu.
Orașul duce, însă, lipsă acută de spațiu pentru extindere, limitele lui sunt aceleași cu limitele localităților satelit. O posibilă rezolvare ar fi crearea zonei metropolitane sau înglobarea sateliților și regândirea funcțională a întregii zone.
Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă departamentul de urbanism în raport cu estetica urbană?
Estetica urbană este un concept dificil de definit, deoarece este foarte subiectiv. Se lucrează, în prezent, la un regulament de „Estetică Urbană” ce va completa Regulamentul Local de Urbanism. Lipsa unor reguli clare conduc spre situații conflictuale, confuzie și un amalgam de percepții nu foarte bine închegat.
Cât de mari sunt provocările pe care le fac cetățenii? Care sunt cele mai întâlnite idei șugubețe în materie de urbanism?
Am ajuns la concluzia, firească de altfel, că activitatea cu publicul este, în sine, o mare provocare. Sub o presiune crescândă a informațiilor, reale sau nu, promovate în toate mediile posibile, oamenii ajung să confunde noțiuni, să vadă rea-voință acolo unde este vorba doar de respectarea strictă a legislației. Cele mai ilare și provocatoare situații? Cererile de autorizare construcții pentru un tip de construcție, atunci când din modul de proiectare rezultă clar că este vorba despre altceva: anexă gospodărească de 400 mp – garaj/service auto; locuință individuală cu 6 apartamente etc. Modul de rezolvare al acestor cereri este îngreunat din lipsa definițiilor din legislație; sunt noțiuni de bază în proiectarea arhitecturii construcțiilor, dar nu sunt reglementate legal.
Este vreo șansă să scăpăm de garaje?
Avem în lucru un proiect de HCL pentru a interzice construcția de noi garaje pe domeniul public și privat al Primăriei. Despre cele deja existente, pot afirma că este în studiu inițierea unui proiect pilot ce va viza o zonă restrânsă de pe aria municipiului, demers ce va demonstra cetățenilor cum poate arăta orașul fără garaje și va fundamenta viitoare dezbateri publice pe această temă.
Băcăuanul este, prin excelență, un constructor care știe el mai bine cum e cu structura de rezistență. Cum stăm cu modificările făcute de proprietarii de apartamente, trebuie să ne temem?
Românul, nu doar băcăuanul, le știe, în genere, pe toate. Și în unele cazuri este adevărat. Dar aici legea este foarte clară: art. 11 din Legea 50/1991, republicată și actualizată, listează ce se poate construi fără obținerea Autorizației de Construire și aici, la litera m), se încadrează și modificările nestructurale. În baza unei expertize tehnice sau a unui raport de expertiză se poate identifica tipul de lucrări efectuate. În privința lucrărilor deja efectuate, veți vedea că proprietarii apartamentelor vor întâmpina dificultăți la vânzare – cumpărare. În acel moment ei vin cu o solicitare prin care cer să le comunicăm dacă au nevoie sau nu de autorizație de construire, vor contacta un expert pe rezistență și stabilitate și, dacă expertul consideră că sunt lucrări nestructurale, petentul primește răspunsul adecvat; dacă se constată, însă, că s-au făcut lucrări ce afectează rezistența imobilului, petentul va cere obținerea Autorizației de Construire cu măsuri de consolidare, conform recomandărilor expertului.
Ce șanse mai au vânătorii de spații de joacă? Se poate construi orice, oriunde, pe orice palmă de pământ dintre blocuri?
Ați folosit un eufemism pe care nu doresc, în calitate de Arhitect Șef, să-l promovez. Nu, sigur că nu se poate construi orice, oriunde, se poate construi doar în conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General. Proprietarii de terenuri dintre blocuri vor trebui să respecte normele în vigoare, la fel ca toți investitorii.
Căutăm soluții pentru amenajarea unor noi locuri de joacă în câteva cartiere din oraș și suntem la faza de obținere a Certificatelor de Urbanism și a avizelor necesare.
Dezvoltarea Nord – Sud versus Est – Vest? Când se va întâmpla? De ce este nevoie pentru ca Bacăul să se extindă și pe axa Est – Vest? Poduri, șosele, schimbarea P.U.G?
Dezvoltarea orașului pe axa Est – Vest este strâns legată de noțiunea de zonă metropolitană. Limitele UAT Bacău le cunoaștem și, fără o colaborare cu localitățile învecinate, nu se vor putea realiza prea multe lucruri. Viitoarele investiții vor trebui gândite și din punct de vedere al colaborării cu UAT-urile învecinate. Fonduri comune, aplicare pe proiecte cu finanțare în comun. La acest capitol lucrăm cu cei de la Consiliul Județean, ei fiind în măsură să avizeze proiecte pe mai multe UAT-uri.
Există o seamă de terenuri de pe care s-au demolat clădirile industriale și se dorește schimbarea P.U.Z. pentru a se putea construi ansambluri rezidențiale. Se poate schimba P.U.Z.-ul? Cât de realistă este dorința dezvoltatorilor imobiliari?
Destul de realistă, cu câteva precizări. Majoritatea fostelor zone industriale sunt trecute în P.U.G.-ul actual ca fiind propuse pentru reconversie. P.U.G.-ul se poate modifica doar prin P.U.Z.-uri, inițiate de proprietarii terenurilor. Există, în prezent, câteva P.U.Z.-uri în lucru (chiar și unul aprobat pentru zona Letea) pentru schimbare funcțională. Atâta timp cât se respectă toate reglementările în vigoare, se obțin avizele și acordurile necesare, o reconversie a zonei industriale este posibilă și, în multe cazuri, este și de dorit. Preferăm locuințe colective, cabinete medicale, birouri, în locul unor terenuri și construcții neîngrijite.
În acest mod se respectă și prevederile Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării).
Zona Nord. Ce are nevoie și ce se dorește a se face aici? Rămâne zonă rezidențială plus comercială?
Zona de nord a orașului are un potențial ridicat, evidențiat și de prezența semnificativă a dezvoltatorilor imobiliari. În acest context, arealul menționat deja se dezvoltă bine ca o zonă rezidențial-colectivă și se încearcă reglementarea corectă și realistă, precum și regândirea infrastructurii în zonă pentru a putea deservi locuitorii într-un mod cât mai corect. Răspunsurile mele, la acest moment, nu au, poate, concretețea dorită, dar nu îmi place să vorbesc despre intenții, ci despre realizări. Cred că o nouă întâlnire, la mijlocul anului viitor, vă va oferi mai multe garanții în ce privește implicarea direcției pe care o conduc în creionarea unei strategii urbane viabile și în implementarea acesteia, mai întâi în noi documente de reglementare urbanistică (P.U.G. și R.L.U.) și, apoi, în investiții semnificative din partea administrației publice locale. Este o ordine firească, ce trebuie respectată.
Zona Letea. În trecut s-a încercat schimbarea P.U.Z.-ului pentru ca pe locul fabricii să se construiască blocuri.
Pot să vă răspund că a fost aprobat P.U.Z.-ul pentru zona Letea privind construcția de locuințe colective și spații medicale. Este un proiect frumos, aerisit și așteptăm depunerea documentației pentru obținerea autorizației de construire.
Cartierul Tache. Ce-i lipsește și ce ar trebui să se facă acolo?
Arealul în cauză este ocupat, preponderent, de locuințe individuale, tendințele de dezvoltare menținându-se în aceeași direcție.
Cartierul Aviatori. Se va lărgi strada către Aeroport, ce altceva se va face în viitor?
Este o zonă cu un potențial mai ridicat, sens în care sunt inițiate sau în studiu o serie de proiecte pentru revitalizarea și modernizarea zonei. Nu vă pot da detalii suplimentare până când nu avem proiecte într-o fază mai avansată.
Zona industrială Sud: Robinete Industriale, WMW nu mai sunt. Ce s-ar preta să se construiască pe locul lor?
O zonă de servicii, zonă industrială, cam acestea ar fi funcțiunile ce pot fi adăpostite pe terenul fostei societăți Robinete Industriale. Repet, este necesară o reglementare specifică pe o suprafață mai mare de teren pentru o abordare imobiliară coerentă și facilă. Mă refer la o reglementare de tip P.U.Z., în cazul în care se unesc principalii proprietari de terenuri sau de tip P.U.G., în momentul actualizării lui.
Zona centrală: cum ar putea fi refăcută pentru a fi o zonă într-adevăr rezidențial-administrativă?
Principalele obiective propozabile ar fi: crearea unui spațiu destinat exclusiv pietonilor, dotat cu toate funcțiunile necesare pentru petrecerea timpului liber (cafenele, librării, spații comerciale de dimensiuni reduse, unități de alimentație publică); ordonarea aspectului spațiilor de la parterul blocurilor; regândirea fluxurilor de trafic auto, construirea a minimum două parcări sub/supraterane pentru a ajuta locuitorii din zonă, dar și pe cei ce vor veni să utilizeze noul spațiu pietonal. Sunt multe idei, cu multiple surse, suntem deschiși tuturor ideilor constructive în acest sens, indiferent care ar fi sursa acestora. Obiectivul prioritar este de a dezvolta urbanistic orașul potrivit necesităților reclamate de secolul în care trăim, de calitatea de cetățeni europeni, de dorința de modernizare exprimată de locuitorii Bacăului.
Revin cu unele precizări referitoare la rolul extrem de important jucat de dezvoltatorii imobiliari în dezvoltarea urbană.
Consecventă ideii de deschidere și colaborare cu firmele care au un aport semnificativ în dezvoltarea urbană, în luna aprilie a.c. am încercat să cooptez în discuții antreprenorii activi în zona de nord a orașului. Probabil neobișnuiți cu astfel de inițiative din partea administrației publice locale, am întâmpinat reticență din partea dumnealor, doar 3 din 6 răspunzând la invitația mea. Nu pot să înțeleg decât că am făcut prea puțin pentru a le capta atenția, nevoile dezvoltatorilor în privința clarificării documentațiilor urbanistice, a transparenței procedurilor aferente, fiind stringente.
La fel de stringente sunt, însă, și problemele pe care le-am identificat la numirea mea în postul de Arhitect Șef cu privire la structura de personal. Echipa pe care ar trebui să mă bazez în materializarea viziunii mele în ce privește dezvoltarea urbană este redusă numeric și supraaglomerată cu solicitări de autorizare.
Să ne înțelegem, este foarte bine că sunt mai multe solicitări de autorizare în construcții, ne dorim o dezvoltare imobiliară cât mai mare și mai diversă. Și asta se întâmplă: numărul certficatelor de urbanism a crescut în primul trimestru al anului 2018 față de cel din 2017 cu 20,2%, iar numărul autorizațiilor de construire emise în aceeași perioadă a crescut cu 43,4%. Dar la aceste dosare se adună un număr neverosimil de solicitări care sunt respinse în urma examinării actelor depuse.
Înregistrăm avize negative în peste 90% din dosarele înregistrate. Motivele? În peste 50% din cazuri sunt greșeli flagrante de proiectare, în rest neglijențe ale solicitanților în a depune toate actele necesare, ascunderea intenționată a unor aspecte ce conduc la aviz negativ etc. Toate aceste motive au condus la triplarea volumului de muncă per lucrător. Situațiile în care unul din lucrători se îmbolnăvește sau își ia concediul de odihnă la care este îndreptățit duc automat la imposibilitatea respectării programului de lucru. Nu ne permitem, ca instituție, să acordăm zile libere sau compensații financiare, potrivit legii, pentru ore suplimentare lucrate.
Următoarea întrebare ar fi, probabil, legată de profesionalismul și eficiența lucrătorilor din Direcția Arhitect Șef. Vă pot asigura că, deși am venit pe acest post din mediul privat, cu o reticență majoră față de colectivul pe care acum îl conduc, multe din prejudecățile mele au fost fără fundament. Pot fi aduse critici la adresa coeziunii echipei, la modul în care unii dintre colegi înțeleg să colaboreze eficient, dar nu la adresa profesionalismului lor. Sunt 5 persoane care duc greul activității și numărul lor, pentru a echilibra puțin balanța, ar trebui dublat. Bineînțeles că nu se va întâmpla așa ceva în viitorul apropiat.
Despre toate acestea și multe alte deficiențe care împietează buna colaborare cu cetățenii vom mai discuta la un an de la numire, respectiv în octombrie a.c., când mi-am propus să fac un bilanț al activității mele și al Direcției pe care o conduc.
Hanul Codreanu din comună băcăuană Oituz a luat foc în noaptea de marți spre miercuri.
Conform relatărilor ISU Bacău, la fața locului au intervenit șase echipaje de stingere cu tot atâtea autospecialele cu apă și spumă, un echipaj SMURD și grupa operativă a inspectoratului.
O persoană a suferit arsuri la nivelul membrelor superioare fiind preluată de un echipaj SAJ.
După o evaluare primară se pare că incendiul se manifestă pe o suprafață de cca. 600 mp.
Focul se manifestă la nivelul acoperișului.
În momentul de față se actionează pentru localizare și lichidare.
UPDATE:
Incendiul a fost lichidat, a ars acoperisul cladirii, pereti din lemn si bunuri din interiorul cladirii pe o suprafata de cca. 600 mp.
Victima (paznicul) prezenta arsuri de gradul I și II la nivelul feței și al palmelor și o ușoară intoxicație cu fum. Acesta a fost preluat de echipajul SMURD pentru asistenta medicala, ulterior fiind predat unui echipaj SAJ.
Cauza probabila a incendiului a fost stabilita de ISu ca fiind efectul termic al curentului electric de la un cablu electric suprasolicitat.
ISU a comunicat faptul ca apelul la 112, a venit la ora 23:28 iar incendiul a fost lichidat la ora 03:30, la intervenție participand 33 de pompieri.
In sprijinul pompierilor a venit și SVSU Tg Ocna cu o autospeciala de interventie, încadrată cu 2 voluntari.
Borcanele cu dulceață și vișinata de anul acesta stau sub apă. La fel și castraveții puși la murat pentru vară! Sunt replicile amare ale unor persoane care, culmea, stau la bloc, în Bacău. Aceștia au ghinionul să locuiască într-o zonă joasă, iar apa rezultată din ploi nu s-a scurs la canalizare, ci a ajuns în boxele lor.
Apa s-a infiltrat pe lângă trotuar, făcându-și loc pe lângă conductele de agent termic. În câteva ore, a crescut un metru. Din start, când auzi că beciul ți-a fost inundat, te gândești la stricăciuni.
Culmea este că beciul respectiv nu a fost inundat prima dată! În urmă cu vreo doi ani s-a întâmplat aceeași poveste, însă proprietarii nu au luat nicio măsură sperând că nu va mai ploua torențial. Nu tu solicitare către asociație sau demersuri către primărie. Nu. Mai bine sunăm presa și televiziunea, că sigur vin ziariștii, iar lucrurile se rezolvă de la sine. E bine totuși că oamenii mai au încredere în puterea presei, însă, nu întotdeauna relatarea unui caz în ziar vine și cu o rezolvare.
Să ceri sprijin de la alții, nu este o rușine. Dar important este să te implici personal, să insiști, să bați la uși închise, să știi să le deschizi, să fii convingător și, mai ales, serios. Așa se rezolvă în ziua de azi problemele, fie ele de natură administrativă. În general, presa are un rol informal. Ziariștii nu sunt consilieri de specialitate, nici judecători și nici nu duc războaiele altora. În cazul beciurilor inundate, soluția rămâne tot la proprietari.
Ei au puterea, prin asociația de proprietari, să schimbe lucrurile la nivel de bloc. Dacă lucrurile nu au fost rezolvate până acum, la mijloc trebuie sa fie vorba pe alocuri despre dezinteres și neimplicare. Degeaba strigă proprietarii ajutor, dacă ecourile nu se aud acolo unde trebuie.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunța, luni dimineață, într-o postare pe Facebook că va vizita Penitenciarul Bacău, asta în condițiile în care pe site-ul ministerului figura ca fiind în concendiu de odihnă, în perioada 27 iunie – 6 iulie. „Astăzi (n.r. – luni) voi vizita Penitenciarul Bacău și posibilele amplasamente pentru arhiva aferentă Curții de Apel Bacău. (..) Tot astăzi voi vizita Penitenciarul Focșani, pentru a vedea posibilele amplasamente pentru arhiva aferentă Curții de Apel Galați.
În domeniul justiției documentele se păstrează timp de 90 de ani. Din datele primite de la instanțe și parchete, în prezent avem aproximativ 473 de km de documente de arhivat în condiții corespunzătoare”, arăta ministrul Toader în postarea pe Facebook. Cum vizita nu era una anunțată oficial, nu se știa ora la care acesta va ajunge, iar luni după-amiază, deși era trecut de ora 15.00, nu-și făcuse apariția la sediul Penitenciarului Bacău, de pe strada General Ștefan Gușe. Aici, de fapt, nici nu a mai ajuns.
Declarație la televizor
S-a aflat totuși că ministrul Justiției a vizitat Gospodăria Agro-Zootehnică (GAZ) a Penitenciarului Bacău, din cartierul Șerbănești, și secția exterioară de la Secuieni (județul Neamț), iar într-un interviu la Digi 24 acesta a declarat că ar fi găsit un teren de circa 5 – 6.000 de mp, lângă Bacău, la Letea Veche, pe care să fie construită o clădire în care să se depoziteze întreaga arhivă.
„M-am adresat autorităţilor locale, primarilor, consiliilor judeţene, dar şi Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), ca să identificăm spaţiul în care să depozităm arhivele. Avem nevoie de un teren destul de generos, nu vrem să facem cu etaje, să nu cheltuim banii.
Facem un singur proiect, care să se defăşoare pe 5.000 – 6.000 de metri, numai parterul, mai înalt. Avem nevoie să aibă facilităţi, acces, gaz, lumină, canalizare, tot ce prespune buna desfăşurare. Aici este un spaţiu frumos, liniştit, dar mai dificil, e izolat. Aud că la Letea Veche ni se poate oferi un teren similar ca suprafaţă, care este tot al ANP Bacău, dar care are toate utilităţile. Înainte de a-l vedea, cred că acolo îi va fi locul”, a spus Toader la Digi 24, citat de News.ro.
O nouă postare: pe site-ul Ministerului Justiției
Marți după-amiază, Ministerul Justiției (MJ) a postat pe site un comunicat de presă referitor la aceste vizite făcute cu scopul de a identifica cele mai adecvate spații pentru realizarea centrelor regionale de arhivă și este amintită și vizita de la Penitenciarul Bacău – secțiile exterioare Secuieni și Letea Veche.
„Cu această ocazie, prof. univ. dr. Tudorel Toader a purtat discuții cu reprezentanții conducerii centrului de detenție, respectiv a penitenciarelor, abordându-se, în cadrul întrevederilor, aspecte privitoare la climatul şi condițiile de lucru ale personalului de penitenciare, condițiile de detenție, funcționarea optimă a unităților de detenție, metode de îmbunătățire a activității și de rezolvare a problemelor cu care se confruntă sistemul penitenciar. De asemenea, ministrul justiției a vizitat posibile locații pentru amplasarea arhivei aferente instanțelor și parchetelor de pe raza de competență a Curților de Apel Bacău și Galați”, se arată în comunicatul MJ.
Fiecare la vremea lui, zice o veche vorbă românescă. Așa că, în ciuda temperaturilor oscilante din ultima perioadă, se pare că și anul acesta s-a făcut o recoltă bună de pepeni. Dovadă stau tarabele încărcate cu savuratul fruct de vară: pepenele.
Ofertele supermarketurilor și… negustorilor de pe net
Că sunt verzi sau galbeni, pepenii sunt adorați de toată lumea. O radiografie a pieții de pepeni ne-a arătat că aceștia sunt bine vânduți și pe tarabele țăranilor, dar și în supermarketuri. La Kaufland, de exemplu, pepene se vinde cu 1,19 lei kilogramul, la ofertă cu o reducere de 25%. Cora vinde pepenele verde cu 1,49, iar cel galben cu 4,49 lei pe kilogram. Sărind din zona de hipermarket, pepeni puteți găsi și pe site-urile de pe internet. Da! Pe net! Pe OLX, pepenii se vând între 0,60 și 1,00 lei pe kilogram. Probabil că la cantități mari se negociază prețurile. Trebuie specificat însă ceva important: toată marfa e „made in România”.
În piață, pe alese… inclusiv la preț
Cea mai „productivă” vizită a fost însă la Piața Centrală, unde am găsit mai multe prețuri, dar și…voie bună. Pe aleea din spate pieții, acolo unde există și magazinele de pompe funebre, un piețar m-a racolat să-mi dea un pepene „de cea mai bună calitate”. Costel, că așa îl strigă vecina de tarabă, spune răspicat că are marfă de Dăbuleni și că ar fi din zonă. Vecina, doamna Anica, râde zgomotos și spune că e oltean după accent, dar un oltean cu limba lată. Când află că sunt de la ziar râd și mai zgomotos și-mi recomandă să cumpăr de la un tip de la o tarabă ceva mai îndepărtată: „Cumpărați de la domnul cu burtă. E producător.
Are 7 hectare de pepeni pe acoperișul blocului. Iar doamna îi crește în beci. Ies gata reci”, spune Costel printre hohote de râs. Până să ajung la taraba din depărtare am observat o schimbare de etichete. În fine! Cred că și-a trecut proveniența pe afișaj. Toți pepenii din acea zonă provin din Cudalbi, județul Galați. La doamna Anica e trecută și data recoltării: 2.07.2018. Oamenii spun că nu sunt din Bacău și că stau cu marfa în piață, acolo unde și dorm, tot sezonul. Aici prețurile erau de 1,50 lei la pepenele verde și 3,00 lei la cel galben. Mai erau și câțiva pepeni mai ofiliți, cu reduceri semnificative.
La tarabele din incinta pieții, însă, am găsit și pepeni de Dăbuleni. Cel puțin așa scria pe etichetă și informația era susținută de cel care-i vindea: un tip tânăr, cu un lanț gros din aur la gât, dar care n-a vrut să-și decline identitatea. Ne-a spuns însă că el e intermediar: „Da, recunosc. Eu iau pepenii de la Dăbuleni cu 20 de bani și îi vând aici cu 1 leu. Mulți mă acuză că vând prea ieftin, dar eu nu vreau să iau pielea de pe om. Și situația asta o regăsim și în cazul altor legume”, a povestit comerciantul, ce ar fi vrut să se întindă mai mult la vorbă și chiar să dea startul unui război verbal pe tema prețurilor și a provenienței mărfurilor din Piața Centrală, zona de tarabe.
Am lăsat riscul de gâlceavă în urmă, am tras linie și o concluzie scurtă. Marfă este. Dar raportul preț/calitate mai dă de gândit. Cert este că dacă iei din supermarket sau hipermarket cumperi pe neprobate, pe când la piață ai avantajul unei degustări la fața locului. Pepenii sunt mari și frumoși, iar dacă nu vrei unul mare, anumite magazine vând și la felie. Așa că variante există. Și cum din vara asta mai avem încă vreo două luni, cu siguranță ne vom ghiftui de pepeni. Mai ales că prețurile vor scădea peste ceva timp. Așa că… Poftă mare la pepeni!
Unul dintre efectele perverse ale acțiunilor de manipulare din ultimele săptămâni pe tema Codurilor penale a fost creșterea tensiunii în societate.
Dezinformarea practicată cu destul succes de anumite grupuri, inclusiv politice, a creionat imaginea unei țări aflate pe marginea prăpastiei, care e în pericol de implozie și că trebuie luate măsuri urgente pentru a se evita colapsul. Ideea a fost amplificată de redundanța comunicării în bulă pe rețelele sociale. Nu este de mirare, atunci, că au apărut o serie de persoane care au concluzionat că singura scăpare din această situație este uciderea unor lideri politici.
E drept, unele astfel de îndemnuri sunt făcute de pe conturi false, folosite de diferite organizații în scopuri manipulatorii. Dar mesajul a fost recepționat și repetat de persoane cât se poate de reale. Deranjate la cap, desigur, dar reale, cu buletin și CNP. Societatea românească nu excelează, în această perioadă, printr-o înțelegere a jocului politic, a principiilor parlamentarismului; din contra, românii sunt extrem de ușor de manipulat pentru că nu cunosc elemente de bază ale modului în care funcționează sistemul nostru politic. Nu e de mirare că, în timp ce urlă că vor democrație, românii cer abolirea Parlamentului.
În starea aceasta de confuzie, pe care am fi ipocriți dacă am susține că nu este menținută de anumite organizații, se dezvoltă ideea lichidării fizice a inamicilor politici. La început ca o glumă, apoi începând să prindă contur ca soluție pentru ca, în final, să fie percepută ca singura soluție.
Dacă este necesar, ne putem aminti cum a fost introdus asasinatul ca argument politic în România secolului trecut și cu ce consecințe. Desigur, pentru o mare parte dintre cei care caută un lunetist care s-o „rezolve” pe Viorica Dăncilă e mai mult gura de ei și încearcă să-și suplinească, astfel, lipsa de argumente.
Dar, ca în orice mulțime suficient de mare, există, statistic, și o serie de persoane care chiar cred că aceasta este soluția și o probabilitate oarecare de oameni care să caute mijloace să o pună în practică. „Teoria lunetistului” conform căreia un necunoscut cu o pușcă ar determina politicienii să-și „vadă de treabă” amenințându-i că altfel îi va ucide poate suna tentant însă suferă de o problemă majoră: nu ne spune cine l-a mandatat pe lunetist să decidă care politician își vede de treabă și care nu.
Sezonul regulat va începe pe 5 septembrie și se va încheia pe 3 aprilie 2019. În faza a doua a campionatului primele opt clasate vor juca în play-off, iar echipele de pe locurile 9-14, în play-out
Gata! Liga Zimbrilor poate începe. După ce joia trecută s-a efectuat tragerea la sorți a meciurilor din ediția 2018-2019, la începutul acestei săptămâni Federația Română de Handbal a comunicat și datele la care vor avea loc partidele din tur. CSM Bacău va lua startul la Vaslui, pe 5 septembrie, zece zile mai târziu, „CSMeii” urmând să bifeze al doilea joc din campionat, tot în deplasare, de data aceasta contra vice-campioanei Steaua. Primul meci acasă al băcăuanilor va avea loc de-abia pe data de 22 septembrie, în etapa a treia, împotriva Focșaniului. Turul se va încheia pe 5 decembrie, returul urmând să înceapă o săptămână mai târziu, pe 12 decembrie, după care se va lua o pauză de mai bine de o lună de zile, până pe 30 ianuarie 2019, când este programată etapa cu numărul 15. Sezonul regulat, care va bifa cinci runde în luna februarie (pe 2, 6, 13, 20 și 27) și tot cinci în martie (pe 6, 13, 16, 20 și 27) se va încheia pe 3 aprilie. La finalul sezonului regulat, primele opt clasate vor juca în play-off, în timp ce echipele de pe locurile 9-14 vor evolua în play-out. De notat că în aceste faze ale Ligii Zimbrilor, echipele vor porni cu un număr de puncte prestabilit și acordat în funcție de poziția din clasament ocupată la încheierea returului.
Astfel, play-off-ul va conține două serii a câte patru echipe. În Seria A vor juca echipele de pe locurile 1 (care va porni cu șase puncte), 3 (patru puncte), 5 (două puncte) și respectiv 7 (zero puncte). În Seria B vor evolua echipele de pe locurile 2 (șase puncte), 4 (patru puncte), șase (două puncte) și respectiv opt (zero puncte). În această fază a play-off-ului se joacă după sistemul „fiecare cu fiecare”, tur-retur, pe 6, 17, 20 și 24 aprilie și pe 4 și 8 mai, ordinea jocurilor fiind stabilită conform tabelei Berger. Câștigătoarele celor două serii se vor întâlni în finala campionatului, titlul urmând să revină echipei care va câștiga două din trei meciuri, datele fixate fiind 15, 22 și 29 mai. Echipele clasate pe locurile 2 în cele două serii se vor întâlni în finala mică a campionatului, în timp ce formațiile de pe locurile 3 și 4 vor juca partide de clasament.
În ceea ce privește play-out-ul, aici va exista o singură serie de șase echipe, care vor porni cu următorul punctaj: locul 9 (cinci echipe), locul 10 (patru puncte), locul 11 (trei puncte), locul 12 (două puncte), locul 13 (un punct), locul 14 (zero puncte). Ca și în cazul play-off-ului, se va juca fiecare cu fiecare, tur-retur, datele jocurilor fiind 15, 19, 23 și 30 aprilie, 3, 6, 10, 13, 20 și 24 mai. Echipele clasate pe locurile 13 și 14 vor retrograda direct în Divizia A, în timp ce formațiile de pe pozițiile 11 și 12 vor susține jocuri de baraj cu ocupantele locurile 3 și 4 ale turneului final al Diviziei A. Barajul pentru menținere/ promovare în primul eșalon se va desfășura în perioada 30 mai- 2 iunie 2019. Pentru sezonul 2018-2019, CSM Bacău, care l-a instalat luni ca antrenor pe Eden Hairi, are ca obiectiv menținerea în Liga Zimbrilor.
Programul turului de campionat:
Etapa I (5 septembrie): HC Vaslui- CSM Bacău
Etapa a II-a (15 septembrie): Steaua- CSM Bacău
Etapa a III-a (22 septembrie): CSM Bacău- CSM Focșani
Etapa a IV-a (29 septembrie): CSM București- CSM Bacău
Etapa a V-a (3 octombrie): CSM Bacău- Potaissa Turda
Etapa a VI-a (10 octombrie): Dinamo- CSM Bacău
Etapa a VII-a (20 octombrie): CSM Bacău- HC Buzău
Etapa a VIII-a (3 noiembrie): Dunărea Călărași- CSM Bacău
Etapa a IX-a (10 noiembrie): CSM Bacău- Minaur Baia Mare
Etapa a X-a (14 noiembrie): HC Dobrogea Sud- CSM Bacău
Etapa a XI-a (21 noiembrie): CSM Bacău- Politehnica Timișoara
Etapa a XII-a (1 decembrie): CSU Suceava- CSM Bacău
Etapa a XIII-a (5 decembrie): CSM Bacău- CSM Făgăraș.
.
La primul lor turneu peste granițe, desfășurat la Ruse, în Bulgaria, sportivii CSȘ Bacău au cucerit opt medalii
S-au obișnuit de mici cu podiumul. Iar mai nou, apetența pentru medalii se manifestă și la nivel internațional. La primul lor concurs peste granițe, desfășurat săptămâna trecută, la Ruse, în Bulgaria, badmintoniștii U11 și U13 ai CSȘ Bacău au cucerit opt medalii: trei de aur, două de argint și trei de bronz.
„Turneul de la Ruse este unul de mare tradiție. În trecut, am fost prezenți și cu alte generații care au confirmat de-a lungul timpului. Am ținut să testez nivelul de pregătire și valoarea actualilor sportivi pe care-i antrenez, iar ei s-au comportat foarte bine, așa cum o arată și rezultatele. A fost un debut fast”, a declarat reputatul antrenor al CSȘ Bacău, Bogdan Milon, care a deplasat în Bulgaria următorii badmintoniști: David Sînculeț și Radu Mândrilă (ambii la Under 11), Ilinca Mocanu, Rose-Marie Șufaru, Mihnea Vechiu, Andrei Ivan și Teodor Pirici (toți la U13). Merită menționat că s-au disputat doar probele de simplu și dublu, cea de mixt fiind exclusă.
Rezultatele înregistrate de băcăuani:
Under 11, simplu băieți: David Sânculeț- medalia de aur. Dublu băieți: David Sînculeț- Radu Mândrilă-aur.
Under 13, dublu fete: Ilinca Mocanu- Laura Constantin (Palatul Național al Copiilor București)- aur, Rose-Marie Șufaru- bronz, băcăuanca făcând pereche cu o jucătoare din Macedonia. Simplu băieți: Teodor Pirici- argint, Mihnea Vechiu- bronz. Dublu băieți: Mihnea Vechiu- Andrei Ivan- argint. Simplu fete: Ilinca Mocanu- bronz.
Baltă să fie, că broașe sunt! La câte gropi în astfalt avem, dar și lebede ocrotite, s-ar mai putea organiza în Bacău așa ceva? Clujul ne-a luat-o mult înainte! Mai este loc de tineri cu inițiativă? Altceva decât un Untold, dar asemănător, și care să nu fie asimilat zilelor de prăznuire a orașului. Am fost Capitala Tineretului. Atât și gata? Doar plimbări prin centru, cu aruncări de cocarde înainte de a da bacul? Manifestările tradiționale, apreciate, recunoscute… se țin în săli, cu public dedicat, care nu plătește bilet.
Subvenționează cineva. Este corect? Nu! Pentru că nici participanții, care au urcat primii pe scenă, nu au răbdare să stea până la final, să-și susțină colegii. Și atunci, dacă avem Teatrul…. Teatrul de Vară …. Teatrul de Păpuși – clădire dărăpănată, de ce am mai avea nevoie și de Casa de Cultură? Nu vă grăbiți să aruncați cu piatra.
Dacă tot stă degeaba, Casa de Cultură consumă sau produce? În sala aceea, cu aproape 800 de locuri (dacă se mai puneau și scaune la marile spectacole, capacitatea fiind de 750), nu s-a mai organizat nimic, de ani buni. Chiar dacă pare o poveste, istoria este scrisă tot de oameni. Puțintică aducere aminte, nu strică. Cornel Cepariu s-a aruncat cu capul înainte… în valurile acelor vremuri. Vorba ceia: „să-ți pară rău de ce nu ai făcut!” Nu gândea atât de profund ca acum. Apropo! Am uitat să îl întreb dacă știe să înoate. Era „nebuneala” tinereții și incapacitatea celor cu funcții de a ține pasul cu directorul așa de… tinerel. Eternul conflict dintre generații. De ce să nu profiți!?
„Vorbeam de finanțare și cum am făcut rost de decoruri pentru Lacul Lebedelor. Aici, de mare, mare ajutor, mi-a fost un om pe care l-am stimat și l-am apreciat, de o onestitate și o corectitudine desăvârșită. Se numea Iulian Ifrim, contabil șef. Eu habar n-aveam de latura aceasta. Marea calitate a unui economist este să găsească soluții.
Or Ifrim, întotdeauna a găsit soluții ca totul să meargă bine. Eram pe autofinanțare. Dar nu aveam bani pentru atâtea decoruri. Am zis că mă duc la Opera Română. Domnul Iacob, care răspundea de partea culturală la sindicate, a început să râdă. Ce să caut eu acolo. Dar m-am dus. Am intrat la directorul adjunct al operei, Sahim se numea – era armean, și i-am spus ce vrem să facem la Bacău. Ăla stă și se uită la mine, mă ascultă și mă întreabă: tinere, dumneata știi ce-i Lacul Lebedelor? Nu-i Lacul Herăstrău. E balet! E o impietate ce vreți să faceți voi.
Fiica lui prezenta o emisiune în limba germană la televiziune, în acea vreme. Vă rog doar să veniți să vedeți! Asta a fost tot. Fără să știe nimeni, a trimis pe cineva să asiste la repetiții. Să supervizeze. Vreau să spun că nu mi-a venit să cred. Ne-a oferit tot decorul. A trebuit să trimitem un camion.
După ce au dansat aici, oamenii ăștia au fost chemați și au dansat la Opera Română, cu sala plină. Ileana Păduraru îmi este martoră, puteți să o întrebați. Are și fotografii. Vă dați seama? Erau niște amatori. Aveau alte profesii. Unii erau simpli muncitori. De aceea, nu trebuie să vorbești despre oameni raportat la meseria lor, ci prin ceea ce fac. Dorința lor pentru frumos. Dar accesibilitatea la actul artistic este dată de cei care îndrumă, care deschid porțile pentru așa ceva. O casă de cultură închisă, ce oferă?”
„Dacă m-aș mai naște odată, tot balet aș face!”
Vorbind de bălți, de lac și păsări devenite muze, de ce să nu dau și eu cu bățul, să fac cercuri! Să întreb o lebădă… câți ani are! Știu că nu se cade… dar totuși? La ora când citiți aceste rânduri, luând ca reper data apariției ziarului, Ileana Păduraru este în vacanță. Normal, nu? Lângă o apă, cu un grup de prieteni.
Nu există ani, nu există vârstă! Doar pasiune și multă, multă muncă. Pentru că, la rândul ei, transmite mai departe din tainele acestei arte unor copii care stau și ei cu năsucul în telefon. Trăim în provincie, așa că abordarea este prietenoasă.
„Sunt băcăuancă-băcăuancă, născută la asfalt, cu cheia de gât. Am început baletul la vârsta de 7 ani. Eram fascinată de povestea lebedelor. Muncă de Sisif. Degețele rupte! Atâția ani de muncă, răni și ore de exersat pe poante pentru un vis. S-a împlinit în 1986, când am luat medalia de aur și locul întâi pe țară, cu Moartea Lebedei. Doar 7 minute! Atât durează evoluția pe scenă. Dar ca să ajungi acolo…!”
Ileana Păduraru predă, cu pasiune, cursuri de balet. „Am luat multe premii. Nu mi le mai aduc aminte pe toate. Debutul a fost în 1980, alături de balerinul Andrei Lupu, în Lacul Lebedelor. Am fost și lebădă albă, și lebădă neagră. Solistă în Romeo și Julieta, în Don Quijote, Fântâna din Bakhchisarai, Dans Spaniol… Acum? Mă simt ca la început. Mă mai reazem de bară… Dar când aud muzică, indiferent de ce gen, ritmul…! E ceva în sânge! Trebuie să dau din umăr, din mână… piciorul pleacă singur. Baletul a fost visul meu!”
După Lacul Lebedelor, pus în scenă de Valentin Pieleanu, a urmat Kopelija, alt balet renumit. Aceste reprezentații au fost prezentate ca spectacole de sine stătătoare. Lumea venea să vadă. Cumpăra bilet.
Cornel Cepariu: „Nadoleanu ajunsese și el cu Estrada, să prezinte un spectacol extraordinar. Urcau pe scenă în jur de 50-60 de artiști. La Cântarea României, în finala pe țară, oamenii ăștia luau numai locul unu. Mai era și ambițiosul de Val Mănescu, care îl concura pe profesorul Ioan Ghelu Destelnica, de la teatru. El făcând un alt gen de spectacol , în care combina poezia cu muzica. O îmbinare între ce era Cenacul «Flacăra» și teatrul. Îmi aduc aminte de un spectacol care se intitula «Copilul și Floarea». Pentru că am uitat să menționez, aveam și echipă de teatru pentru copii, coordonată de Melania Ghica, care, alături de folclor, era un abonat al emisunilor de televiziune. Mărioara Murărescu era prietena Bacăului!”
Suntem abia la începutul anilor ’80, când începea să se strângă cureaua și, mai ales, autocenzura, avea să ne ducă până la acele manifestări grandioase, cu mii de oameni de pe stadion. La acest capitol, cel mai în măsură să ne povestească este chiar Val Mănescu, într-un număr viitor.
„Cântarea României” nu era o joacă. Era o competiție de nivel profesionist adresată amatorilor, care nu avea nimic politic în ea la început, prin desfășurare și conținut. Osanalele au început după 1981. Era controlată politic, dar canaliza energia tinerilor, după cele 8-10 ore de muncă, pe acțiuni cu teme patriotice, chiar naționaliste. Nu-i forța nimeni să vină la Casa de Cultură, pentru că oferta era foarte tentantă.
Teatru, muzică, fotografie, film, cercuri literare, șah, go, dansuri, croitorie… peste 30 de activități diverse, la care, dacă erai consecvent și participai – unele includeau și o taxă pentru cursuri – dădeai examen și primeai o diplomă, în baza căreia puteai să-ți cauți un alt loc de muncă.
Era o competiție și foarte multă implicare, atât din partea profesorilor, cât și a cursanților. Era altceva decât erai nevoit să faci atunci, în viața de zi cu zi. Va urma!
Ionel Palăr crede că retragerea dosarului Roșia Montană, obiectiv ce urma să fie inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca urmare a deciziei Guvernului Dăncilă, a creat o situație incalificabilă la cea de a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO de la Bahrain. Totodată, Palăr spune că Guvernul României a călcat în picioare întreaga muncă a specialiștilor care au realizat un dosar articulat, apreciat de experții ICOMOS, organism ce analizează dosarele pentru UNESCO, și care au recomandat includerea Roșia Montana atât în Lista Patrimoniului Mondial, cât și în lista monumentelor de patrimoniu aflate în pericol.
„Într-o acțiune fără precedent, îndreptată practic împotriva intereselor României, Guvernul Dăncilă a propus retragerea dosarului Roșia Montană, decizie care a pus Comitetul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO într-o situație extrem de delicată, în condițiile în care organismul funcționează cu respectarea principiului suveranității statelor semnatare. Atât PNL, cât și eu personal, am susținut ca Roșia Montană să fie inclusă în patrimoniul mondial și este inimaginabil cum un guvern poate lucra împotriva intereselor propriei țări. Guvernul Dăncilă a sfidat expertiza specialiștilor români și străini, iar solicitarea de amânare a introducerii Roșia Montană pe lista Patrimoniului UNESCO, până la finalizarea litigiului internațional, este o desconsiderare a valorilor naționale unicat, recunoscute și apreciate la nivel mondial. Discuțiile pe acest subiect au fost lungi și au arătat inclusiv surprinderea față de o situație greu de înțeles”, a declarat deputatul Ionel Palăr, președintele Comisiei Permanente reunite a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
Din fericire, Comisia UNESCO a recomandat monitorizarea sitului și cooperarea statului român cu organismele internaționale. România va avea obligativitatea conservării Roșiei Montane, mai ales că există temeri serioase că neimplicarea statului va duce la degradarea minelor române, așa cum au avertizat și specialiștii ICOMOS.
”O revenire a României cu solicitarea de includere pe lista UNESCO se va putea face și înainte de finalizarea litigiului internațional. Cert este că România a pierdut o oportunitate pentru care alții se luptă. Mai mulți delegați ai țărilor participante și-au manifestat surprinderea față de această poziție contrară a guvernului, ce contravine intereselor patrimoniului românesc”, a mai declarat deputatul Ionel Palăr.
Ce este Roșia Montană
Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar acum nu mai puţin de aproape 1883 de ani. Numele localităţii Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în minele de la Roşia Montană, reprezintă unul dintre izvoarele Dreptului Roman şi actul de naştere al poporului român. La Roşia Montană se află unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României care păstrează vestigii excepţionale, urme concret atestate ştiinţific ale trecerii prin istorie din Antichitate şi până în zilele noastre ale înaintaşilor poporului român. Campania Salvaţi Roşia Montană reprezintă opoziţia faţă de deschiderea celei mai mari mine aurifere de suprafaţă din Europa propusă la Roşia Montană de către compania Roşia Montană Gold Corporation. Dezvoltată în cea mai mare mişcare socială şi de mediu din România, Campania Salvaţi Roşia Montană reuneşte opoziţia locală din Roşia Montană, reprezentată de asociaţia Alburnus Maior, şi oameni din întreaga lume, fiind sprijinită activ de zeci de organizaţii nonguvernamentale, Academia Română, universităţi, biserici şi personalităţi publice.
Desfăşurat în perioada 22 iunie-1 iulie, Festivalul Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la… Gura Humorului”, ediţia a XXVIII-a, a reunit crema caricaturiştilor (200) şi 75 de mânuitori ai condeiului din 45 de ţări, din Argentina, SUA, Iran, Columbia, Anglia, România, până în Azerbaijan, Turcia, Ucrania, Belgia, Indonezia, Rusia, Venezuela.
Tema acestei ediţii, pentru ambele secţiuni, grafică satirică şi literatură umoristică, a fost „O SUTĂ (100)”. Juriul secţiunii grafică satirică a fost format din Ştefan Popa-Popa’S (România) – preşedinte de onoare (preşedinte al Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România), Antonio Calderon de Jesus (Spania) – preşedinte, Giorgio Cegna (Italia), Tudor Banus (Franţa), Doru Bosiok (Serbia), Sandro Pogialli (Italia), Mihai-Gabriel Bratu, Sergiu Grapa, Vasile Craiţă-Mândră (Bacău), Mihai Truică, Victor Rusu şi Radu Bercea (România) – membri.
Timp de 10 zile, în cadrul „Umorului humorean” au avut loc numeroase alte activităţi: expoziţii, ateliere de grafică satirică, gale ale filmului de comedie, spectacole artistice.
Printre participanţi s-a aflat şi Victor Eugen Mihai (VEM), „artistul liniei” din Bacău.
În timp ce ceilalţi participanţi s-au relaxat vizitând oraşul şi participând la diferite activităţi din program, juriul a avut serios de treabă în toate cele 10 zile, pentru a stabili ierarhia valorii lucrărilor prezentate în expoziţie. Premiul I şi Trofeul Festivalului a revenit sirianului Raed Khalil, Premiul II – Michel Moro Gomez, Cuba; Premiul III – Nicolay Chernyshev, Rusia şi Igor Lukyanchenko, Ucraina.
În această valoroasă competiţie internaţională, Victor Eugen Mihai (VEM) a obţinut o merituoasă Menţiune.
„A fost o participare foarte valoroasă, 200 de artişti caricaturişti din peste 45 de ţări, aşa cum ne-a obişnuit festivalul de la Gura Humorului, unul dintre cel mai prestigioase din lume. Pe mulţi dintre caricaturişti îi cunosc şi de la alte festivaluri, artişti consacraţi ai genului, de aceea consider că nominalizarea mea la un premiu şi acordarea acestei Menţiuni este o recunoaştere a valorii caricaturii din România. Sigur că mi-aş fi dorit o clasare mai bună, însă, să nu uităm, am concurat cu tot ce are mai bun grafica satirică din lume”, ne-a declarat VEM.
Din cei 29 de artişti români participanţi la festival, au mai obţinut menţiuni Constantin Pavel, Marian Avramescu, Pamfil Horodnic şi Gelu Pascal.
Centrul Bugetar Creșe Bacău organizează și anul acesta Creșă de vară, pentru a veni în sprijinul părinților care lucrează și au nevoie de un astfel de ajutor.
Părinții care au copii de vârstă antepreșcolară (0-3 ani) și nu au unde să îi lase cât sunt la serviciu pot apela la Centrul Bugetar Creșe Bacău, care și anul acesta continuă proiectul început în 2017 de a amenaja o Creșă de vară în municipiu. Aceasta va funcționa la Creșa nr. 3, de pe str. Pictor Andreescu, și va avea disponibile 60 de locuri.
Programul de funcționare va fi cel normal, de la ora 6.00 dimineața, până la ora 18.00, seara, în perioada 1-14 august. Se va pune accent pe activități educative, dar, mai ales, pe jocuri interactive. Și plata este la fel, ca la o creșă obișnuită, respectiv 6 lei/zi, din care se va asigura hrana. Copiii se vor bucura de servicii integrate de supraveghere, îngrijire și educație timpurie, acestea fiind asigurate de către un personal specializat din Centrul Bugetar Creșe.
„Cererile pentru creșa de vară se depun până pe 10 iulie, la sediul fiecărei creșe de unde aparține copilul. Proiectul este susținut și de Primăria Bacău, care va asigura o finanțare de 20.000 de lei pentru chetuielile aferente, urmând ca această sumă să intre în rectificarea ce va fi aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Local.”
consilier Sonia Pavelescu, purtător de cuvânt Primăria Bacău
Anul acesta Primăria Municipiului Bacău a demarat o serie de proiecte specifice Axei prioritare 4 cu ajutorul cărora, prin fonduri nerambursabile, să fie construite noi creșe în oraș: în cadrul Școlii „Nicu Enea”, Școlii Gimnaziale „G.M. Cancicov”, Colegiului Tehnic de Comunicații „N.V.Karpen” și una în cartierul Șerbănești, precum şi Creşa „Alecu Russo”, care se află deja în proces de reamenajare.
De asemenea, tot prin fonduri cu finanțare europeană, se vor moderniza și creșele existente. Construirea unei noi creșe în municipiul Bacău este motivată de deficitul de locuri în învățământul antepreșcolar.
Prin investițiile realizate anul trecut de autoritatea locală, numărul de locuri disponibile în creșele din oraș s-a dublat. În momentul de față, 447 de copii de vârstă antepreşcolară au acces la educație timpurie, în cele 6 creșe din Bacău, respectiv: 60 la Creșa 3 (de pe str. Pictor Andreescu), 42 la Creșa 4 (str. Carpați), 94 la Creșa 6 (str. Alexandru cel Bun), 72 la Creșa 9 (str. Ozanei), 109 la Creșa 19 (str. Costache Negri) și 70 la Creșa „Letea” (str.Letea).
La Spitalul Județean de Urgență (SJU) Bacău a fost adus, prin transfer de la spitalul din Onești, un bărbat, în vârstă de 49 de ani, din localitatea Bălăneasa, comuna Livezi, care ar fi fost mușcat de șarpe.
Acesta a fost internat în Secția de Terapie Intensivă.
„Pacientul este în prezent în ATI, urmând ca în funcție de evoluția stării acestuia să fie transferat pentru monitorizare și tratament într-un salon al Secției de Medicină Internă.”
Mirela Romaneț, purtător de cuvânt la SJU Bacău
Acesta ar fi spus că a fost mușcat de o viperă, dar nu s-a putut stabili cu exactitate dacă chiar așa a fost, unde și cum s-a întâmplat, pentru că informațiile oferite celor două spitale au fost diferite.
Cu toate astea, pentru că suspiciunea a fost de mușcătură de viperă, la spitalul din Bacău medicii i-au administrat serul antiviperin.
Marți dimineață, agenții de la Poliția Locală Bacău, împreună cu reprezentanți de la Direcția de Asistență Socială și agenți de la Secția 1 Poliție Bacău, au descins la locuințele sociale din cartierul Izvoare.
“Această acțiune a vizat creșterea sentimentului de siguranță a cetățeanului, prevenirea faptelor de natură infracțională și identificarea persoanelor care locuiesc în aceste spații fără forme legale”, a declarat Oana Cojocaru, purtător de cuvânt la Poliția Locală Bacău.
Polițiștii au verificat și dacă au fost ridicate construcții neautorizate în zonă sau dacă se respectă normele de igienă colectivă.
Toți cei găsiți în locuințe au fost legitimați și luați în evidență, urmând ca datele din teren să fie confruntate cu cele avute înainte de autorități, iar neregulile depistate să fie sancționate.
Devenit un loc unde se adăpostesc ideile frumoase, talentul şi dialogul peste timp al celor mai buni şi apreciaţi artişti plastici din România, Galeriile KARO, intrate definitiv în circuitul expoziţional naţional, continuă să ne surprindă.
După alte nume de referinţă ale plasticii româneşti, joi, 5 iulie, de la ora 17.00, băcăuanii au posibilitatea să se întâlnească cu sculptorul Maxim Dumitraş şi o parte din creaţiile sale – sculptură şi desen, reunite sub inspiratul titlu: „Absenţe încercuite”, lucrări expuse, în 2017, şi la Tg. Jiu, pentru care a primit prestigiosul premiu „Brâncuşi”.
Născut la Sângeorz-Băi, în 1958, a urmat Univeritatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, devenind în scurt timp membru al UAP.
Expune în aproape toate oraşele ţării, inclusiv în Bacău, la Centrul de Cultură „George Apopstu”, cât şi în numeroase ţări din Europa: Franţa, Belgia, Ungaria, Olanda etc. Curator Constantin Ţînteanu, prezintă scriitorul Florin Toma.
Astăzi, 3 iulie 2018, prefectul județului Bacău, Maricica-Luminița Coșa a fost la Moinești și Slănic Moldova, unde au început acțiuni de evaluare a pagubelor și se predau autorităților publice locale construcțiile ușoare din elemente modulare pentru utilizare în folosul persoanelor afectate de inundații.
Prefectul județului mulțumește Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Unitatea Teritorială 325 Orbeni pentru promptitudinea cu care a răspuns necesității de sprijin pentru comunitățile locale.
La această oră, au ajuns 8 la Slănic Moldova și 2 la Moinești, urmând ca mâine dimineață să ajungă încă 5 module la Slănic Moldova.
În mod surprinzător, problema este tratată cu dezinteres atât de mass-media din România cât și de principalii actori politici. O problema similară, cea a exploatării de la Roșia Montană, a stârnit patimi ani de zile; decizia cu privire la gazele din perimetru Mării Negre pare să nu intereseze societatea românească, mai preocupată să reglementeze problema căsătoriilor homosexuale.
Perimetrele respective sunt concesionate unor companii străine. Până aici nimic rău. Doar că legislația românească prevede valori foarte mici ale redevențelor. S-a încercat remedierea situației printr-o lege care prevedea un impozit de 60% asupra veniturilor operatorilor economici care au rezultat din dereglementarea preţului la gazele naturale, însă actul a fost întors în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, în iulie 2017.
Senatul a votat scoaterea acestei prevederi din lege la momentul respectiv toate partidele fiind de acord cu această modificare.
Camera Deputaților trebuia să dezbată legea la toamnă dar, surprinzător, proiectul a fost pus pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare care a început ieri.
Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, Partidul Ecologist Român se declară „deosebit de îngrijorat” în legătură cu acest proiect de lege.
„Considerăm că acest proiect de lege, adoptat în unanimitate de Senat, reprezintă o lege antinaţională, care sfidează interesele României prin acordarea investitorilor a unor redevenţe total nesemnificative sub aspect valoric, apoi prin neaplicarea cotei legale pe impozitul pe profit, neaplicarea suprataxelor şi mai ales acordarea unor credite acestor investitori, evidenţiind practicarea de către statul român a unor discriminări grosolane între titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi restul categoriilor de investitori din România”, se arată în această scrisoare.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi că, personal, nu va susţine niciodată că toate gazele din Marea Neagră să fie vândute doar pe contracte bilaterale în afară ţării, el susţînând că marea miză este ce procent din această producţie se va vinde în mod transparent pe bursă.
Dragnea a spus, în legătură cu proiectul de lege privind perimetrele petroliere offshore, că primele concluzii vor fi trase de Comisia de industrii, precum şi de Comisia de buget-finanţe şi cea de administraţie.
„Aici sunt două obiective care trebuie avute în vedere şi nu este o situaţie foarte simplă. Am văzut păreri pro şi contra şi e firesc să fie astfel de păreri, pentru că e un subiect extrem de important pentru România, strategic. Colegii din comisie caută echilibrul cel mai bun între interesul strategic de a se demara în mod efectiv exploatările de gaze naturale din perimetrele din Marea Neagră din offshore şi dorinţa legitimă a României, pe de o parte, de a avea câştiguri financiare, dar, pe de altă parte, ceea ce nu prea s-a discutat în spaţiul public şi care mi se pare la fel de important sau poate cel mai important – că o parte importantă din producţia de gaze naturale din Marea Neagră să fie folosită pentru reindustrializarea României şi pentru dezvoltarea economică”, a susţinut Liviu Dragnea.
De cealaltă parte, Ludovic Orban, acuză majoritatea parlamentară că tergiversează adoptarea legii privind exploatările offshore.
„Este o atitudine rău voitoare care are că obiectiv tergiversarea adoptării legii privind exploatările offshore. Se ştie foarte bine că în ceea ce priveşte zăcămintele de la Marea Neagră urmează în această vară să se ia o decizie privitoare la începerea exploatării acestor resurse de la Marea Neagră care sunt extrem de importante pentru România, dar în acelaşi timp sunt extrem de importante pentru Europa că o sursă alternativă de gaz care ar putea să reducă dependenţa energetică a Europei de Rusia. În aceste condiţii somăm majoritatea parlamentară să nu mai tragă de timp şi să ne permită adoptarea cât mai rapidă a legii privind exploatările offshore”, a spus Orban, luni.
Vecinii noștri maghiari fac, la rândul lor presiuni pentru adoptarea acestei legi.
Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susţinând că este necesară menţinerea presiunilor asupra României pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unei vizite la Washington. Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaţionale la adresa ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România şi Croaţia drept exemple în acest sens, potrivit MTI.
Declarația a determinat doar o reacție diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe de la București: „Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi al relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti dintre două state europene, membre UE şi NATO”, se precizează în comunicatul de presă al MAE.
Nici Statele Unite nu sunt dezinteresate de problema gazelor de la Marea Neagră. Departamentul de Stat american precizează că gazele naturale din zona românească a Mării Negre reprezintă o sursă promiţătoare de energie, dar încă neexploatată, care ar consolida pieţele şi securitatea energetică din regiune, menţionând că SUA urmăresc cu interes evoluţiile privind această situaţie.
|
|
