Borcanele cu dulceață și vișinata de anul acesta stau sub apă. La fel și castraveții puși la murat pentru vară! Sunt replicile amare ale unor persoane care, culmea, stau la bloc, în Bacău. Aceștia au ghinionul să locuiască într-o zonă joasă, iar apa rezultată din ploi nu s-a scurs la canalizare, ci a ajuns în boxele lor.

Apa s-a infiltrat pe lângă trotuar, făcându-și loc pe lângă conductele de agent termic. În câteva ore, a crescut un metru. Din start, când auzi că beciul ți-a fost inundat, te gândești la stricăciuni.

Culmea este că beciul respectiv nu a fost inundat prima dată! În urmă cu vreo doi ani s-a întâmplat aceeași poveste, însă proprietarii nu au luat nicio măsură sperând că nu va mai ploua torențial. Nu tu solicitare către asociație sau demersuri către primărie. Nu. Mai bine sunăm presa și televiziunea, că sigur vin ziariștii, iar lucrurile se rezolvă de la sine. E bine totuși că oamenii mai au încredere în puterea presei, însă, nu întotdeauna relatarea unui caz în ziar vine și cu o rezolvare.

Să ceri sprijin de la alții, nu este o rușine. Dar important este să te implici personal, să insiști, să bați la uși închise, să știi să le deschizi, să fii convingător și, mai ales, serios. Așa se rezolvă în ziua de azi problemele, fie ele de natură administrativă. În general, presa are un rol informal. Ziariștii nu sunt consilieri de specialitate, nici judecători și nici nu duc războaiele altora. În cazul beciurilor inundate, soluția rămâne tot la proprietari.

Ei au puterea, prin asociația de proprietari, să schimbe lucrurile la nivel de bloc. Dacă lucrurile nu au fost rezolvate până acum, la mijloc trebuie sa fie vorba pe alocuri despre dezinteres și neimplicare. Degeaba strigă proprietarii ajutor, dacă ecourile nu se aud acolo unde trebuie.