Pe la 1850, străzile Bacăului erau niște întinderi de pământ care se transformau în noroaie când ploua. Casele erau așezate după mintea fiecăruia, fără o idee de sistematizare, iar locuitorii orașului nu se sfiau să arunce conținutul oalei de noapte în drum, în fața ușii, după cum ne povestește Costache Radu, fost primar al orașului și primul care s-a încumetat să scrie o monografie a urbei. Cum a evoluat din punct de vedere urbanistic și ce planuri există pentru dezvoltarea orașului, am încercat să aflăm de la Diana Marin, arhitectul-șef al municipiului Bacău.

Trecutul

Cum apreciați modul în care Bacăul s-a dezvoltat din punct de vedere urbanistic? Ce-i lipsește, ce puncte tari are?

Orașul nostru s-a dezvoltat, din punct de vedere urbanistic, în singura direcție posibilă, respectiv pe axa Nord – Sud, din considerente geografice și de trafic. Fiind un oraș de tranzit, Bacăul a pornit, încă de la înființare, ca un oraș – târg. Poziționarea sa geografică foarte bună – practic, în centrul Moldovei – a reprezentat dintotdeauna un avantaj important în procesul de dezvoltare, neexploatat la întregul său potențial. Lipsa de viziune și de strategie de dezvoltare urbană a generat o creștere haotică: nu există o zonificare clară a funcțiunilor, în aceeași zonă avem înghesuite construcții de locuințe individuale, cabinete/clinici medicale, birouri etc. Și, din nefericire, pe fondul reglementărilor urbanistice aflate încă în vigoare, sunt permise, în continuare, astfel de intercalări fără nici o logică. Ca atare, este necesară o zonificare urbanistică clară pe funcțiuni bine stabilite și definite, cu îngrădiri/limitări ale diversității funcțiunilor. Ne confruntăm, de asemenea, cu o supraaglomerare, în zona centrală, a tuturor acestor funcțiuni și o lipsă de interes pentru pentru zonele limitrofe (Șerbănești, Letea).
Pe de altă parte, avem un curs de apă căruia i-am întors spatele. Dezvoltarea treptată a orașului și înglobarea etapizată a localităților satelit apărute pe lângă acest curs de apă a condus la o lipsă de coeziune a zonelor situate la estul și vestul Bistriței. Prin noi reglementări și proiecte mai îndrăznețe, arealul din jurul cursului Bistriței poate deveni unul foarte important, generând noi poli de dezvoltare urbanistică.

Se simte o lipsă de spații publice de tip „agora”, de monumente de for public?

Lipsește un centru civic. Lipsește acea zonă mare, aerisită, organizată, funcțională și utilă în organizarea de evenimente cu diverse scopuri – concerte, spectacole, zonă de promenade, de joacă pentru copii, de divertisment și sport pentru adolescent, cu terase, cafenele, spații verzi, plantate, spațiu de expunere pentru evenimente culturale etc. În momentul de față sunt supuse analizei două astfel de zone – nu am să le nominalizez pentru că studiile sunt la început, ambele cu potențial de a fi transformate în centru civic. Bineînțeles, vor trebui identificate exact sursele de finanțare pentru un astfel de proiect, deoarece sunt necesare investiții majore în infrastructură și un regulament strict pentru construcțiile noi și modernizarea sau adaptarea imaginii arhitecturale a celor vechi.

Bacăul – dormitor poate să devină vreodată altceva?

Eu propun concetățenilor un Bacău – nod de circulație, comerț și, de ce nu, un oraș atractiv pentru turismul medical. Iar în acest demers, doresc să dezvolt noi căi de comunicare și colaborare cu dezvoltatorii imobiliari prezenți pe raza municipiului și nu numai. Despre acest aspect, cu acordul dumneavoastră, voi reveni la finele acestui interviu.
Orașul duce, însă, lipsă acută de spațiu pentru extindere, limitele lui sunt aceleași cu limitele localităților satelit. O posibilă rezolvare ar fi crearea zonei metropolitane sau înglobarea sateliților și regândirea funcțională a întregii zone.

Prezentul

Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă departamentul de urbanism în raport cu estetica urbană?

Estetica urbană este un concept dificil de definit, deoarece este foarte subiectiv. Se lucrează, în prezent, la un regulament de „Estetică Urbană” ce va completa Regulamentul Local de Urbanism. Lipsa unor reguli clare conduc spre situații conflictuale, confuzie și un amalgam de percepții nu foarte bine închegat.

Cât de mari sunt provocările pe care le fac cetățenii? Care sunt cele mai întâlnite idei șugubețe în materie de urbanism?

Am ajuns la concluzia, firească de altfel, că activitatea cu publicul este, în sine, o mare provocare. Sub o presiune crescândă a informațiilor, reale sau nu, promovate în toate mediile posibile, oamenii ajung să confunde noțiuni, să vadă rea-voință acolo unde este vorba doar de respectarea strictă a legislației. Cele mai ilare și provocatoare situații? Cererile de autorizare construcții pentru un tip de construcție, atunci când din modul de proiectare rezultă clar că este vorba despre altceva: anexă gospodărească de 400 mp – garaj/service auto; locuință individuală cu 6 apartamente etc. Modul de rezolvare al acestor cereri este îngreunat din lipsa definițiilor din legislație; sunt noțiuni de bază în proiectarea arhitecturii construcțiilor, dar nu sunt reglementate legal.

Este vreo șansă să scăpăm de garaje?

Avem în lucru un proiect de HCL pentru a interzice construcția de noi garaje pe domeniul public și privat al Primăriei. Despre cele deja existente, pot afirma că este în studiu inițierea unui proiect pilot ce va viza o zonă restrânsă de pe aria municipiului, demers ce va demonstra cetățenilor cum poate arăta orașul fără garaje și va fundamenta viitoare dezbateri publice pe această temă.

Băcăuanul este, prin excelență, un constructor care știe el mai bine cum e cu structura de rezistență. Cum stăm cu modificările făcute de proprietarii de apartamente, trebuie să ne temem?

Românul, nu doar băcăuanul, le știe, în genere, pe toate. Și în unele cazuri este adevărat. Dar aici legea este foarte clară: art. 11 din Legea 50/1991, republicată și actualizată, listează ce se poate construi fără obținerea Autorizației de Construire și aici, la litera m), se încadrează și modificările nestructurale. În baza unei expertize tehnice sau a unui raport de expertiză se poate identifica tipul de lucrări efectuate. În privința lucrărilor deja efectuate, veți vedea că proprietarii apartamentelor vor întâmpina dificultăți la vânzare – cumpărare. În acel moment ei vin cu o solicitare prin care cer să le comunicăm dacă au nevoie sau nu de autorizație de construire, vor contacta un expert pe rezistență și stabilitate și, dacă expertul consideră că sunt lucrări nestructurale, petentul primește răspunsul adecvat; dacă se constată, însă, că s-au făcut lucrări ce afectează rezistența imobilului, petentul va cere obținerea Autorizației de Construire cu măsuri de consolidare, conform recomandărilor expertului.

Ce șanse mai au vânătorii de spații de joacă? Se poate construi orice, oriunde, pe orice palmă de pământ dintre blocuri?

Ați folosit un eufemism pe care nu doresc, în calitate de Arhitect Șef, să-l promovez. Nu, sigur că nu se poate construi orice, oriunde, se poate construi doar în conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General. Proprietarii de terenuri dintre blocuri vor trebui să respecte normele în vigoare, la fel ca toți investitorii.
Căutăm soluții pentru amenajarea unor noi locuri de joacă în câteva cartiere din oraș și suntem la faza de obținere a Certificatelor de Urbanism și a avizelor necesare.

Viitorul

Dezvoltarea Nord – Sud versus Est – Vest? Când se va întâmpla? De ce este nevoie pentru ca Bacăul să se extindă și pe axa Est – Vest? Poduri, șosele, schimbarea P.U.G?

Dezvoltarea orașului pe axa Est – Vest este strâns legată de noțiunea de zonă metropolitană. Limitele UAT Bacău le cunoaștem și, fără o colaborare cu localitățile învecinate, nu se vor putea realiza prea multe lucruri. Viitoarele investiții vor trebui gândite și din punct de vedere al colaborării cu UAT-urile învecinate. Fonduri comune, aplicare pe proiecte cu finanțare în comun. La acest capitol lucrăm cu cei de la Consiliul Județean, ei fiind în măsură să avizeze proiecte pe mai multe UAT-uri.

Există o seamă de terenuri de pe care s-au demolat clădirile industriale și se dorește schimbarea P.U.Z. pentru a se putea construi ansambluri rezidențiale. Se poate schimba P.U.Z.-ul? Cât de realistă este dorința dezvoltatorilor imobiliari?

Destul de realistă, cu câteva precizări. Majoritatea fostelor zone industriale sunt trecute în P.U.G.-ul actual ca fiind propuse pentru reconversie. P.U.G.-ul se poate modifica doar prin P.U.Z.-uri, inițiate de proprietarii terenurilor. Există, în prezent, câteva P.U.Z.-uri în lucru (chiar și unul aprobat pentru zona Letea) pentru schimbare funcțională. Atâta timp cât se respectă toate reglementările în vigoare, se obțin avizele și acordurile necesare, o reconversie a zonei industriale este posibilă și, în multe cazuri, este și de dorit. Preferăm locuințe colective, cabinete medicale, birouri, în locul unor terenuri și construcții neîngrijite.
În acest mod se respectă și prevederile Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării).

Cele patru puncte cardinale

Zona Nord. Ce are nevoie și ce se dorește a se face aici? Rămâne zonă rezidențială plus comercială?

Zona de nord a orașului are un potențial ridicat, evidențiat și de prezența semnificativă a dezvoltatorilor imobiliari. În acest context, arealul menționat deja se dezvoltă bine ca o zonă rezidențial-colectivă și se încearcă reglementarea corectă și realistă, precum și regândirea infrastructurii în zonă pentru a putea deservi locuitorii într-un mod cât mai corect. Răspunsurile mele, la acest moment, nu au, poate, concretețea dorită, dar nu îmi place să vorbesc despre intenții, ci despre realizări. Cred că o nouă întâlnire, la mijlocul anului viitor, vă va oferi mai multe garanții în ce privește implicarea direcției pe care o conduc în creionarea unei strategii urbane viabile și în implementarea acesteia, mai întâi în noi documente de reglementare urbanistică (P.U.G. și R.L.U.) și, apoi, în investiții semnificative din partea administrației publice locale. Este o ordine firească, ce trebuie respectată.

Zona Letea. În trecut s-a încercat schimbarea P.U.Z.-ului pentru ca pe locul fabricii să se construiască blocuri.

Pot să vă răspund că a fost aprobat P.U.Z.-ul pentru zona Letea privind construcția de locuințe colective și spații medicale. Este un proiect frumos, aerisit și așteptăm depunerea documentației pentru obținerea autorizației de construire.

Cartierul Tache. Ce-i lipsește și ce ar trebui să se facă acolo?

Arealul în cauză este ocupat, preponderent, de locuințe individuale, tendințele de dezvoltare menținându-se în aceeași direcție.

Cartierul Aviatori. Se va lărgi strada către Aeroport, ce altceva se va face în viitor?

Este o zonă cu un potențial mai ridicat, sens în care sunt inițiate sau în studiu o serie de proiecte pentru revitalizarea și modernizarea zonei. Nu vă pot da detalii suplimentare până când nu avem proiecte într-o fază mai avansată.

Zona industrială Sud: Robinete Industriale, WMW nu mai sunt. Ce s-ar preta să se construiască pe locul lor?

O zonă de servicii, zonă industrială, cam acestea ar fi funcțiunile ce pot fi adăpostite pe terenul fostei societăți Robinete Industriale. Repet, este necesară o reglementare specifică pe o suprafață mai mare de teren pentru o abordare imobiliară coerentă și facilă. Mă refer la o reglementare de tip P.U.Z., în cazul în care se unesc principalii proprietari de terenuri sau de tip P.U.G., în momentul actualizării lui.

Zona centrală: cum ar putea fi refăcută pentru a fi o zonă într-adevăr rezidențial-administrativă?

Principalele obiective propozabile ar fi: crearea unui spațiu destinat exclusiv pietonilor, dotat cu toate funcțiunile necesare pentru petrecerea timpului liber (cafenele, librării, spații comerciale de dimensiuni reduse, unități de alimentație publică); ordonarea aspectului spațiilor de la parterul blocurilor; regândirea fluxurilor de trafic auto, construirea a minimum două parcări sub/supraterane pentru a ajuta locuitorii din zonă, dar și pe cei ce vor veni să utilizeze noul spațiu pietonal. Sunt multe idei, cu multiple surse, suntem deschiși tuturor ideilor constructive în acest sens, indiferent care ar fi sursa acestora. Obiectivul prioritar este de a dezvolta urbanistic orașul potrivit necesităților reclamate de secolul în care trăim, de calitatea de cetățeni europeni, de dorința de modernizare exprimată de locuitorii Bacăului.
Revin cu unele precizări referitoare la rolul extrem de important jucat de dezvoltatorii imobiliari în dezvoltarea urbană.
Consecventă ideii de deschidere și colaborare cu firmele care au un aport semnificativ în dezvoltarea urbană, în luna aprilie a.c. am încercat să cooptez în discuții antreprenorii activi în zona de nord a orașului. Probabil neobișnuiți cu astfel de inițiative din partea administrației publice locale, am întâmpinat reticență din partea dumnealor, doar 3 din 6 răspunzând la invitația mea. Nu pot să înțeleg decât că am făcut prea puțin pentru a le capta atenția, nevoile dezvoltatorilor în privința clarificării documentațiilor urbanistice, a transparenței procedurilor aferente, fiind stringente.

Statistici

La fel de stringente sunt, însă, și problemele pe care le-am identificat la numirea mea în postul de Arhitect Șef cu privire la structura de personal. Echipa pe care ar trebui să mă bazez în materializarea viziunii mele în ce privește dezvoltarea urbană este redusă numeric și supraaglomerată cu solicitări de autorizare.

Să ne înțelegem, este foarte bine că sunt mai multe solicitări de autorizare în construcții, ne dorim o dezvoltare imobiliară cât mai mare și mai diversă. Și asta se întâmplă: numărul certficatelor de urbanism a crescut în primul trimestru al anului 2018 față de cel din 2017 cu 20,2%, iar numărul autorizațiilor de construire emise în aceeași perioadă a crescut cu 43,4%. Dar la aceste dosare se adună un număr neverosimil de solicitări care sunt respinse în urma examinării actelor depuse.

Înregistrăm avize negative în peste 90% din dosarele înregistrate. Motivele? În peste 50% din cazuri sunt greșeli flagrante de proiectare, în rest neglijențe ale solicitanților în a depune toate actele necesare, ascunderea intenționată a unor aspecte ce conduc la aviz negativ etc. Toate aceste motive au condus la triplarea volumului de muncă per lucrător. Situațiile în care unul din lucrători se îmbolnăvește sau își ia concediul de odihnă la care este îndreptățit duc automat la imposibilitatea respectării programului de lucru. Nu ne permitem, ca instituție, să acordăm zile libere sau compensații financiare, potrivit legii, pentru ore suplimentare lucrate.

Următoarea întrebare ar fi, probabil, legată de profesionalismul și eficiența lucrătorilor din Direcția Arhitect Șef. Vă pot asigura că, deși am venit pe acest post din mediul privat, cu o reticență majoră față de colectivul pe care acum îl conduc, multe din prejudecățile mele au fost fără fundament. Pot fi aduse critici la adresa coeziunii echipei, la modul în care unii dintre colegi înțeleg să colaboreze eficient, dar nu la adresa profesionalismului lor. Sunt 5 persoane care duc greul activității și numărul lor, pentru a echilibra puțin balanța, ar trebui dublat. Bineînțeles că nu se va întâmpla așa ceva în viitorul apropiat.

Despre toate acestea și multe alte deficiențe care împietează buna colaborare cu cetățenii vom mai discuta la un an de la numire, respectiv în octombrie a.c., când mi-am propus să fac un bilanț al activității mele și al Direcției pe care o conduc.

Alte articole