duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2490

Oaspeți în redacția Deșteptarea

    În programul „Școala Altfel”, 30 de elevi ai clasei a III-a A de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău, împreună cu învățătoarea lor, prof. pentru învățământul primar Clemansa Măucă, au decis, ieri, să facă o vizită la Deșteptarea. În doar câteva secunde, redacția noastră s-a umplut de copilărie, de voie bună, dar, mai ales, de… întrebări.

    Cei mici s-au arătat foarte interesați de cum funcționează ziarul, de parcursul știrilor și importanța acestora. Mai mult decât atât, unii dintre ei și-au arătat deja interesul de a se orienta către acest domeniu.

    După ce au interacționat cu noi, redactorii, și s-au amuzat pe seama fotografiilor în care chiar ei erau subiectul, elevii de la a III-a A și-au luat „la revedere” de la noi privind în urmă, dar cu gândurile spre viitor. Oare câți dintre ei, peste ani, ne vor fi colegi de breaslă?

    „A iniția un copil în ale scrisului și a cititului, înseamnă să-l duci la sursă. Această sursă ar putea fi o bibliotecă ori o redacție. Copiii noștri au cunoștințe despre acest domeniu, pentru că au lucrat la un proiect în care au redactat un ziar al școlii. Astăzi însă i-am adus să vadă cum este într-o redacție și să înțeleagă mai bine cum funcționează acest proces de a duce informația la cititor, să descopere lucruri noi și, de ce nu, să decidă dacă le-ar plăcea meseria aceasta pentru viitor.”
    prof. Clemansa Măucă, învățătoarea clasei a III-a A de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău

    Un șofer beat a provocat un accident pe strada Energiei

      Poliția în acțiune

      La data de 27 martie a.c, poliţiştii rutieri au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment rutier pe strada Energiei din Bacău.

      Din cercetări a rezultat că, un bărbat de 66 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe strada Energiei, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat în coliziune cu un autoturism parcat.

      În urma impactului au rezultat doar pagube materiale.

      Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,82mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior, acestuia i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

      În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului.

      Un nou record de olimpici „vrănceni” calificați la Naționale

        Și anul acesta, Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” a bătut recordul la numărul elevilor calificați la olimpiadele naționale. Sunt nu mai puțin de 54 de olimpici, respectiv:

        Matematică: Rareș Chifu, clasa a V-a, prof. Lucian Lazăr; Andrei Ganea, clasa a VI-a, prof. Cristian Merticaru; Melania Lungu, clasa a VII-a, prof. Marian Popa; Andrei Andriescu, clasa a VIII-a, prof. Cristina Andrei; Antonio-Emanuel Adam, clasa a IX-a, prof. Lucian Lazăr; Mara-Ioana Postolache, clasa a IX-a, prof. Lucian Lazăr; Radu Baston, clasa a XI-a, prof. Lucian Lazăr; Andra Hadarag, clasa a XI-a, prof. Lucian Lazăr; George Ungureanu-Vrânceanu, clasa a XI-a, prof. Lucian Lazăr; Georgiana Fasolă, clasa a XII-a, prof. Lucian Lazăr;

        Fizică: Radu-Theodor Burghelea, clasa a VI-a, prof. Delia Pintilie; Ștefan-Constantin Pișcu, clasa a VII-a, prof. Delia Pintilie; Luca-Dimitrie Pintilie, clasa a VIII-a, prof. Delia Pintilie; Miruna Dolineanu, clasa a IX, prof. Florin Curbăt;

        Limba latină: Mihai-Adelin Lungu, clasa a VIII-a, Cristina Dorodici și Sorana-Adina Plotogea, clasa a X-a, Crina-Teodora Mihai, Elena Câdă și Ștefania Melinte, clasa a XI-a, Teodora-Diana Leonte, clasa a XII-a, toți pregătiți de prof. Florentina Neculau;

        Sociologie: Dora Huiban, clasa a XI-a, profesor Emilia Cloșcă;

        Informatică:

        Albert-Alexandru Maftei, clasa a V-a, prof. Ilie Vieru; Ștefan Piscu, clasa a VII-a, prof. Ilie Vieru; Ștefan-Alexandru Vîrnă , clasa a IX-a, prof. Maria Chelba; Alice Hîncu, clasa a X-a, prof. Mihaela Ciubotariu; Dimitrie-Toma Furdui, clasa a X-a, prof. Ilie Vieru; Raimond-Tiberiu Varga, clasa a XII-a, prof. Neli Secită;

        Limba engleză: Patricia Iftimie, clasa a X-a, prof. Diana Popa;

        Limba franceză: Cristiana-Lavinia Andreescu, clasa a IX-a, prof. Elvira Macaru; Andrei Berdilă, clasa a X-a, prof. Elvira Macaru; Roxana-Ioana Stoica, clasa a XI-a, prof. Mihaiela Cojan; Radu- Marian Florea, clasa a XII-a, prof. Elvira Macaru;

        Limba germană: Ilinca Roșu, clasa a IX-a, Nicoleta Băișanu, clasa a XI-a, ambele pregătite de prof. Oana Herciu;

        Religie ortodoxă: Maria-Teodora Busuioc, clasa a VII-a, prof. Veronica Gavriliu;
        Ioana Barcan, clasa a XI-a, prof. Constantin Vasile;

        Religie catolică: Valentina – Gabriela Porondi, clasa a X-a; Adriana Farcaș, clasa a XII-a, ambii pregătiți de prof. Angela Budău;

        Olimpiada Interdisciplinară „Științele Pământului”:
        Andrei Pintilescu, prof. coordonatori: Daniela Hușcă (biologie), Marinela Bușteagă (chimie), Cristina Apetroaei (fizică), Lucian Șerban (geografie); Miruna Belciu, prof. coordonatori – Florentina Dinu (biologie), Mariana Rosenchein (chimie), Cristina Apetroaei (fizică), Lucian Șerban (geografie); Radu-Laurentiu Caragea, clasa a X-a, profesori coordonatori-Daniela Hușcă (biologie), Nadia Savin (chimie), Florin Curbăt (fizică), Lucian Șerban (geografie);

        Astronomie și Astrofizică: Alexandra Murariu, clasa a X-a, prof. Valentin Gârțu;

        Chimie: Andrei Pintilescu, clasa a IX-a, prof. Marinela Bușteagă; Daniel Munteanu, clasa a X-a, prof. Nadia Savin; Miruna Belciu, clasa a XI-a, prof. Mariana Rosenchein;

        Olimpiada de Limbă și Literatură Română: Mihai-Adelin Lungu, clasa a VIII-a, prof. Claudia Merticaru; Maria Turcu, clasa a X-a, prof. Laura Gavriliu;

        Istorie: Nadia Rezmireș, clasa a IX-a, prof. Mara Merfea;

        Olimpiada de Lectură: Ioana Vasiliu, clasa a X-a, prof. Laura Gavriliu.

        Calificați în competiții internaționale: Ștefania Melinte și Elena Câdă vor participa la Certamen Ovidianum Sulmonese, în Italia. Crina-Teodora Mihai și Teodora-Diana Leonte sunt calificate la Certamen Ciceronianum Arpinas, Arpino, Italia. Toate sunt pregătite tot de prof. Florentina Neculau.

        „Un alt an cu rezultate deosebite la Vrănceanu. A devenit tradiție pentru noi să avem un numărul mare de elevi calificați la fazele finale ale olimpiadelor școlare. Sperăm să păstrăm tradiția și la numărul mare de premii obținute la acestea. Este munca lor, a elevilor și a profesorilor lor, ca director nu pot decât să mă bucur pentru toți, să le urez succes și să le țin pumnii.”
        Prof. Gabriel Andrei, directorul colegiului

        Top 5 greșeli ale celor care conduc mașini cu transmisie manuală

          Un autovehicul este plin de componente electronice si mecanice. Acestea au un grad de uzura mai mic sau mai mare, in functie de fabricantul lor si de modul in care utilizatorul masinii are grija de masina. Daca vrei sa prelungesti viata masinii tale, fii atent la ce greseli trebuie sa eviti.

          1.Plecarea in tromba

          O fi de efect in filme, dar nu si in viata reala. Plecarea in tromba inseamna apasarea pedalei de acceleratie pana la capat, in conditiile in care motorul masinii are doar cateva rotatii pe minut. Aceasta este frecventa cand un autoturism este primul la semafor si soferul doreste sa isi impresioneze pasagerii din masina. Cu siguranta, motorul nu va fi impresionat. Nici la viteze mari nu este bine sa tii pedala de acceleratie apasata la maxim, acest lucru creand probleme motorului pe termen lung.

          2.Condusul cu mana stanga pe volan si mana dreapta pe schimbator

          Condusul cu o singura mana ar putea fi cool, daca am avea… doar o singura mana. Din moment ce am fost inzestrati cu doua, ar trebui sa le folosim pe amandoua pentru manvrarea volanului. Nu este obligatoriu sa stea in cine stie ce unghi, asa cum ni s-a explicat frumos la scoala de soferi. Orice sofer isi gaseste unghiurile optime atunci cand conduce, fara a avea probleme in trafic, dar condusul exclusiv cu mana stanga pe volan si cu dreapta pozitionata aproape tot timpul pe schimbator, pe principiul “Cine stie, poate va trebui sa schimb viteza in urmatoarea nanosecunda si trebuie sa fiu pregatit, sa nu ma ia prin surprindere” nu functioneaza.

          Daca la o mana de femeie, care este mai usoara, situatia nu este atat de grava, in cazul unei maini de barbat, masina poate suferi mai mult. Exista numeroase contacte in interiorul schimbatorului care fac legatura cu cutia de viteze si care pot suferi daca schimbatorul este apasat intruna. Aceasta poate degenera in refuzul masinii de mai schimba viteza la momentul oportun sau chiar in defectiuni mai grave. Nici miscatul schimbatorului stanga-dreapta nu este indicat, atat timp cat acesta se misca in fata si in spate. Sunt multi soferi care la semafor se joaca efectiv cu schimbatorul, rotindu-l in toate directiile. Acest comportament il poate costa pe sofer mai mult decat o noua cutie de viteze, chiar siguranta proprie si a celor din trafic.

          3.Tinerea masinii in viteza la semafor sau oprirea motorului

          Acestea sunt doua greseli foarte des intalnite pe soselele noastre si se propaga din tata in fiu, ca un fel de traditie care trebuie urmata cu desavarsire. De ce sa iti tii masina in viteza cand tu stai efectiv? Nu te misti nici macar un centimetru si iti tii masina in viteza, desi vezi ca mai ai 20 de secunde pana vei pleca. Nu este bine deloc, pentru ca dai instructiuni divergente masinii; o data, ii spui fii pregatita ca plecam acum, iar apoi nu pleci. Ambreiajul se va deteriora repede si vei cheltui bani aiurea sa il tot schimbi.

          O alta greseala este oprirea motorului. Poate vei economisi ceva combustibil, insa daca faci asa la fiecare semafor (si sunt destule semafoare in oras), vei creste in mod inutil uzura masinii. Un autovehicul nu are doar roti si volan, are si pompa de benzina care va fi actionata la fiecare oprire sau pornire a motorului. Inutil, daca faci asta la semafor. Problema este si mai mare iarna, cand unii soferi decid sa isi opreasca motorul pentru a salva cateva grame de combustibil, iar apoi nu mai reusesc sa porneasca din cauza bateriei, deranjandu-i pe toti cei care stau in spatele lor, inclusiv mijloace de transport in comun.

          4. Incercarea de a schimba viteza fara a apasa ambreiajul pana la capat

          Desi aceasta este mai degraba o greseala de novice, sunt si multi soferi cu state vechi in ale condusului, care fac la fel. Din graba, din neatentie, din lipsa concentrarii la momentul prezent.. Nici nu mai conteaza motivul, ambreiajul se va deteriora oricum. Daca vrei sa ai un ambreiaj sanatos, adu-ti aminte sa-l folosesti pentru motivul principal pentru care a fost creat: schimbarea vitezei. In momentul in care apesi ambreiajul cu scopul de a schimba viteza, motorul se deconecteaza de la transmisie si tu poti schimba in viteza dorita. Daca nu apesi ambreiajul cat trebuie, acesta se deterioreaza, ducand la probleme mai grave ale transmisiei si, in final, ale motorului.

          5. Alegerea incorecta a treptei de viteza

          O alta greseala a incepatorilor care, coroborata cu privitul excesiv in bord pentru a vedea cate rotatii are motorul ca sa stie cand sa schimbe viteza, poate avea consecinte nefaste. In general, dupa mai mult timp de condus aceeasi masina, iti dai seama cand sa schimbi viteza, nemafiind nevoie sa te uiti pe ecran sa vezi daca ai atins limita pe care ti-o recomandase instructorul auto sau dealerul de unde ti-ai luat masina. Fiecare masina are plaja ei de rotatii pe minut ale motorului pentru fiecare treapta de viteza si ce merge la o masina poate sa nu mearga la alta.

          Tot legat de treptele de viteza, este gresit si sa schimbi din a patra in a doua sau din a doua in a patra, doar pentru ca nu ai mai fost atent la bord si ai ratat treapta a treia. Ca sa eviti pierderea de timp si sa nu iti stresezi motorul, o bagi direct in a doua, respectiv a patra. Gresit! Motorul va fi mai stresat daca nu treci si prin treapta intermediara. Oricum, in timp, vei simti diferenta si iti vei da seama ca masina sufera daca nu este in treapta corespunzatoare. Daca o accelerezi prea mult si ramai intr-o treapta inferioara, va incepe sa traga din greu sa iti satisfaca dorinta de viteza marita. De asemenea, se va comporta ciudat cand o vei tine intr-o treapta ridicata si vei merge cu viteza redusa; atat de ciudat, ca motorul se poate opri, refuzand sa continue stresul la care il supui.

          O masina cu transmisie manuala este o placere pentru soferii “old-school”, care se simt cu adevarat soferi cand schimba vitezele. O astfel de masina ofera, intr-adevar, o experienta unica acelora care sunt obisnuiti numai cu masini cu transmisie automata si care, poate, au facut si scoala de soferi, pe o astfel de masina. Intr-o lume in care masinile devin din ce in ce mai robotizate si pline de controale si senzori care decid ei insisi cum trebuie condusa o masina, masinile cu transmisie manuala trebuie pretuite si conduse cu grija si multa atentie.

          Informatii oferite de WeltKlasse Automobile, importator si distribuitor autovehicule second-hand.

          Fosta şefă a DSVSA, condamnată la 3 ani şi 8 luni închisoare cu executare

            Tribunalul Bacău a dat sentinţele în dosarul în care a fost trimisă în judecată fosta directoare a Direcţiei Sanitar Veterinare Bacău, Carmen Carleta Bodea, pentru infracţiunile de luare de mită (8 fapte) şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii (6 fapte).

            Instanţa a condamnat-o pe Carleta Bodea la pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 3 ani interzicerea dreptului de a ocupa funcţia de conducere în DSVSA Bacău. Din această pedeapsă va fi scăzută perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, ianuarie – mai 2016.

            De asemenea, s-a dispus confiscarea sumelor de 12.694 lei şi 250 euro primite cu titlu de mită. Vlad Gheorghiţă a fost condamnat, pentru complicitate la luare de mită, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendare.

            Pânzaru Costel, Vasiliu Dumitru, Scripcaru Alexandru şi Bogos Fănel, acuzaţi de dare de mită, au primit câte 2 ani închisoare, tot cu suspendare. În cazul acestora, s-a impus şi obligaţia de a munci în folosul comunităţii, pe o perioadă de câte 60 de zile. În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, Bodea va avea de plătit 7.000 lei, iar restul inculpaţilor, câte 2.000 lei. Sentinţa poate fi atacată cu apel.

            Conform procurorilor, în octombrie 2015, Carmen Carleta Bodea, în calitate de director executiv al DSVSA Bacău, cu ajutorul lui Vlad Gheorghiţă, ar fi pretins şi primit suma de 2.700 lei de la Pânzaru Costel, administrator al unei societăţi comerciale cu obiect principal de activitate comerţ cu produse din carne.

            „Banii au fost pretinşi şi primiţi în legătură cu atribuţiile de serviciu referitoare la planificarea acţiunilor şi controalelor, autorizarea/înregistrarea obiectivelor supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, suspendarea/anularea autorizaţiei/înregistrării sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi dispunerea măsurilor complementare de sancţionare”, se arată în rechizitoriu. Tot în octombrie 2015, Bodea ar fi acceptat promisiunea unor sume de bani de la Vasiliu Dumitru, medic veterinar căruia i-a fost atribuită, prin concesionare, de către DSVSA Bacău, o circumscripţie veterinară.

            „Promisiunea remiterii unei sume de bani este în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu referitoare la emiterea deciziei privind constituirea comisiei de evaluare a achiziţiilor de servicii sanitar-veterinare, avizarea documentaţiei de participare la licitaţie, avizarea raportului de atribuire a achiziţiei şi semnarea, în numele DSVSA Bacău, a contractului de servicii sanitar-veterinare, cu câştigătorul procedurii de atribuire. În acelaşi context, inculpata i-a furnizat medicului respectiv informaţii nedestinate publicităţii despre licitaţia respectivă.

            Astfel, deşi anunţul privind licitaţia nu fusese publicat pe SEAP, inculpata Bodea Carmen-Carleta i-a comunicat persoanei respective condiţiile ce vor fi prevăzute în caietul de sarcini, precizându-i că acesta a fost modificat faţă de cel folosit în precedentele licitaţii, a avertizat-o în legătură cu dotările pe care va trebui să le aibă la data licitaţiei şi care îi vor asigura un punctaj favorabil, i-a transmis perioada în care va avea loc licitaţia şi componenţa comisiei de licitaţie care va fi numită prin dispoziţia sa”, sunt acuzaţiile procurorilor.

            În perioada noiembrie – decembrie 2015, Bodea ar fi furnizat mai multor persoane variantele de subiecte pentru proba scrisă la concursurile organizate de instituţia publică. În acest fel, a asigurat candidaţilor respectivi un avantaj la concurs. Bodea ar fi primit 5.000 lei de la ruda unuia dintre candidaţii favorizaţi, iar de la alţi candidaţi, suma de 200 euro şi produse cosmetice.

            „În ziua de 11 decembrie 2015, prin intermediar, inculpata Bodea Carmen-Carleta a primit de la inculpatul Scripcaru Alexandru, administrator al unei societăţi comerciale, un ceas în valoare de 1.045 lei, în legătură cu atribuţiile sale de director executiv al DSVSA Bacău, respectiv aprobarea/dispunerea modificării în baza de date – Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare Animale – a rasei bovinelor proprietatea firmei acestuia din urmă.

            La data de 08 ianuarie 2016, inculpata Bodea Carmen-Carleta a primit de la inculpatul Bogos Fănel, administrator al mai multor societăţi comerciale, suma de 3.000 lei, în legătură cu atribuţiile sale de director executiv al DSVSA Bacău. Banii respectivi au fost primiţi de inculpată pentru a prelua probe (ouă) puse la dispoziţie de omul de afaceri, în scopul efectuării analizelor asupra acestora cu încălcarea procedurilor interne privind achitarea contravalorii analizelor solicitate şi în scopul influenţării rezultatelor analizelor asupra acestor produse alimentare”, se mai precizează în rechizitoriu.

            Bodea ar mai fi primit de la un medic mai multe bunuri în valoare totală de 949 lei, pentru reîncadrarea acestuia în funcţia de consilier principal în cadrul Serviciului Laborator. O parte dintre inculpaţi au încheiat cu procurorii acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

            Unirea la … „Karpen”

              Și elevii Colegiului Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu Karpen” s-au întors în timp cu un secol, devenind sub coordonarea prof. Costin Iordache membri ai Sfatului Țării, într-o dramatizare a istoricei ședințe în care s-a votat unirea Basarabiei cu România, realizată cu ajutorul elevilor de peste Prut.

              Importanța și rolul Armatei Române în acest act istoric a fost evocată de col.(r) Stelian Cojocaru, care a prezentat și uniforme specifice Primului Război Mondial. Numeroasa asistență a fost captivată de expunerile care au îmbinat patriotismul lucid și critica istorică a evenimentelor și realităților geopolitice, realizate despre Basarabia interbelică de către prof. dr. Alin Popa, și despre perspectivele reunificării de către prof. Costin Iordache.

              Elevii basarabeni s-au prins în horă împreună cu frații lor de dincoace de Prut, într-un moment artistic realizat de prof. Doina Nechitoi, după un superb moment poetic coordonat de profesoarele Ana Dolgoș și Corina Săvuc.

              După ce au savurat produsele realizate de elevi în cadrul concursului MasterChef Basarabean, produse pregătite sub comanda inspirată a profesoarelor Doina Nechitoi și Mihaela Moraru, participanții au putut viziona o expoziție de desene și de fotografii inedite legate de unirea Basarabiei, grație prof. Cernețchi și prof. Popa.

              Stejarul “centenar” de la C.N. “Ferdinand I” are un frate mai mic

                Un proiect cu semnificaţii deosebite, iniţiat de Adrian Jicu, director al Bibliotecii Judeţene “Costache Sturdza” Bacău şi Mihai Ceucă, filatelist, cercetător împătimit al istoriei locale, a debutat ieri, 27 martie, la Colegiul Naţional “Ferdinand I”.

                Denumit sugestiv “100 de ani, 100 de şcoli, 100 de stejari, o singură ţară”, proiectul este sprijinit de Consiliul Judeţean, Primăria Bacău şi Direcţia Silvică, parteneri fiind Inspectoratul Şcolar, Asociaţia Patrimonium Bacoviensis, Protoieria Bacău şi CN “Ferdinand I”.

                În atmosfera de mare sărbătoare, invitaţii au fost primiţi cu pâine şi sare, iar elevii clasei a II B au oferit, în deschidere, un interesant moment artistic. Despre importanţa istorică a zilei de 27 martie, Unirea Basarabiei cu Bucovina a vorbit prof.dr. Nicoleta Zărnescu, iar Mihai Ceucă a prezentat o frumoasă poveste a stejarilor plantaţi cu ocazia marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 în toată ţara, dar şi în judeţul Bacău, ca simbol al trăiniciei şi durabilităţii acelui act care a adus în graniţele fireşti toate provinciile româneşti.

                Pe baza mărturiilor unor cetăţeni, a unor fotografii, cercetătorul Mihai Ceucă a afirmat că au mai rezistat de atunci, câte un stejar la Căiuţi, Orbeni, Colegiul “Ferdinand I” şi în curtea fostei şcoli de meserii din Bacău, din apropierea Autogării, aflat, acum, în mare pericol de a fi tăiat.

                “Nu am ales întâmplător acest colegiu pentru demararea acestui minunat proiect, aici, în curte, a dăinuit şi a rezistat stejarul plantat în primăvara anului 1919. Tinerii din acest liceu au astfel privilegiul de a rămâne în istorie, plantând lângă falnicul stejar centener un pui, un frate mai mic, pentru a marca 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”, a spus Adrian Jicu.

                Patru elevi basarabeni, care studiază în Bacău, Mihaela Olari, din raionul Ştefan Vodă, Mădălina Partole, raionul Drochia, sat. Cotova, Andrei Dermenji, raionul Cantemir, sat Visiniovca şi Mihai Colta, din Hânceşti, sat Cărpineni, localităţi din Basarabia, au plantat un pui de stejar, pentru a rămâne peste veacuri drept mărturie a dorinţei veşnice de unire a Basarabiei cu România.

                Pe gardul împrejmuitor al Colegiului “Ferdinand I” a fost dezvelit un steag tricolor, lung de 30 de metri, realizat de bibliotecarii de la Biblioteca Judeţeană, ca simbol etern al dăinuirii noastre pe aceste teritorii. În zilele următoare, elevi ai încă 99 de şcoli din judeţul Bacău vor planta câte un stejar, ducând mai departe mesajul încrederii în destinul neamului românesc.

                „Din jertfă s-a născut Unirea!”… la Moinești

                  Elevii Școlii Gimnaziale „Ștefan Luchian” Moinești au avut parte, ieri, de o frumoasă lecție de istorie prin activitatea „Sărbătorirea Centenarului Unirii României cu Basarabia”, ce a avut ca invitați speciali pe Paul-Claudiu Cotîrleț, doctor în istorie, lector la Colegiul Național de Apărare București, Vasile Mihail Leon, șef Serviciu Proiecte și Aniversări – Departamentul Identitate Națională din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, Cătălin Popa, șef Birou Sinteze, de la același departament ministerial, Robert Ionuț Cojocaru, fost consilier al Ministerului Culturii și Identității Naționale, și Ramona Pruteanu, președintele Asociației „Familia Luchian” Moinești.

                  De organizarea evenimentului s-a ocupat echipa de proiect coordonată de Paul-Claudiu Cotîrleț, directorul școlii, prof. Carmen Popescu, directorul adjunct – prof. Nicoleta Ondu, completată de membrii: consilier educativ Anca Tăbăcariu, prof. istorie Corina Stoian, prof.înv.primar Iuliana Toncu, prof. limba și literatura română Marta Turcu și Lenuța Onofrei, prof. biologie Mihaela Mariș, prof. educație muzicală Constantin Pruteanu, prof. matematică Marius Trandafir și secretar șef Elena Raluca Oglan.

                  Primirea invitaților a fost una tradițională, cu „pâine și sare”, simbolul ospitalității poporului român, iar prin activitatea desfășurată și prezentarea faptelor istorice, elevii au demonstrat că sunt pasionați de trecutul poporului român, fiind impresionați și de filmul documentar „Marea Unire – România la 100 de ani”, realizat de Agerpress și promovat de invitați. Aceștia au susținut prin alocuțiunile lor importanța celebrării Centenarului, cu datoria tuturor de a apăra Unirea, prin păstrarea „românismului”.

                  „Lecția de istorie” a fost susținută și de un material didactic pe măsură, două hărți interactive, primite ca donație pentru școală, ce prezintă evenimentele desfășurate în acea perioadă, dar și de expoziția de fotografie cu marile personalități implicate în Unirea de la 1918.

                  Spectacol aniversar dedicat Centenarului Unirii Basarabiei cu România

                    Seria de manifestări dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România s-a încheiat cu un spectacol folcloric extraordinar, susţinut, la Sala Ateneu, de Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul”.

                    La spectacol au fost invitaţi şi tinerii basarabeni, care au cântat, împreună cu toată sala, Imnul României, în interpretarea grupului de fete al Ansamblului, i-au ascultat pe Ionuţ Coman, cu „Balada” lui Ciprian Porumbescu, pe solista Mihaela Farcaş, cu celebra melodie „Vin românii la Alba, iar”.

                    Rând pe rând au mai urcat pe scenă Irina Sabău („Acasă-i România”), tânărul şi talentatul Ştefan Negru („Bucovină mândră floare”), Maria Dancă, Bogdan Miron, dar şi Georgiana Păduraru, cu „Sus la munte, sus, sus, sus”.

                    Au încântat publicul solistul Florin Blaj şi actorul Viorel Baltag, spectacolul încheindu-se cu evoluţia extraordinară, ca de fiecare dată, a dansatorilor, cu suite din Moldova, Banat şi Transilvania, urmaţi de ieşirea pe scenă a tututor membrilor ansamblului care au invitat publicul să cânte împreună „Hai să-ntindem hora mare” şi „Mulţi ani trăiască”!

                    Ferească-vă Dumnezeu!

                    Apar în spațiul public tot soiul de mesaje, unele chiar inteligente, de bun simț, și, numai dacă ești de piatră, nu te îngrijorează, gândindu-te la contextul în care ele au apărut.

                    Bunăoară, unul, extrem de tulburător, care în ultima săptămână a devenit atât de viral pe internet, transformându-se într-un adevărat manifest al celor răpuși de sistem, vine din partea unui tânăr inginer care – spune el – a decis să-și ia lumea în cap (la propriu), sătul de nemerniciile de care a avut parte, încă din copilărie.

                    „Adio, România!…Cred că vei muri bătrână și singură. Cei care te-au iubit și pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit vor pleca la alta, când nu vei mai putea să le oferi nimic…” Pe el, ca și pe mulți dintre noi, sistemul l-a învins.

                    Învins a fost de Fiscul care i-a supt și măduva din oase și l-a umilit prin cozile nefirești la ghișee sau de atitudinea golănească a cerberilor fiscali (chitiți din start să-l amendeze cu orice chip) și care n-au știut decât să-l „încurajeze” printr-un imbecil „lasă, ai părinți, ai rude, ești tânăr”.

                    Speranța României pleacă afară, lăsându-i în urmă pe „fiii care știu mai puțină carte, dar fură mai mult”. Așa cum s-au dus peste hotare, de decenii, milioane de tineri. Mă tem, mi-e groază, aproape că nu mă pot gândi la ce-ar putea să se întâmple când paharul se va umple. Ferească Dumnezeu să nu se întoarcă, peste ani, pribegii noștri care ne-au scos țara din hazna prin miliardele trimise cu încăpățânare, lună de lună! Ferească-te Dumnezeu statule (paralel, isoscel, piramidal sau cum vei mai fi numit) de furia strânsă-n piepturi de milioane de români în decenii de continuă batjocură.

                    Ferească-ne Dumnezeu pe toți!

                    Constantin Călin și „Bacovia al meu de acum”

                    Profesor de literatură română, doctor în filologie, universitar, critic și istoric literar, eseist, memorialist, redactor și redactor-șef al revistei Ateneu, publicist de elită, Constantin Călin (n. 22 iunie 1940, Udești, Suceava) este un reper al istoriei literaturii. Un spirit cu o cultură renascentistă irizată și împrietenită fericit cu virtuțile modernității, o capacitate rară de percepere a nuanțelor zvârcolirilor ființării, o profunzime și o rigoare impresionate ale discursului, o conștiință în care responsabilitatea este mereu asumată, un „diagnostician” exigent, un maratonist de excepție prin imperiile culturilor și civilizațiilor, o voce în care euristica este mereu vie, un mentor altruist, o entitate locuită de o curiozitate fără de leac, un Om care – cu respect – ar fi dat foc Universului, dacă n-ar fi existat Biblioteca, un Sisif care a crezut mereu că urcușul are în genele sale mai ales speranța bucuriilor/izbânzilor trudei elevate, decât riscul prăbușirilor și oftatul de la poalele muntelui… Constantin Călin… Dacă vreți (încă) o amintire memorabilă, vorbiți măcar câteva minute cu acest Om.

                    Două personalități cuceritoare ale unor universuri diferite: Constantin Călin și Emil Brumaru. Primul este locuit de sobrietatea imperială, celălalt de jovialitatea aruncată pe jarul licențiozității estetice de care ți se lipește sufletul. Ce punte pot fi aruncată între cei doi? Faptul că sufletul le-a fost robit fermecător de două spirite: Bacovia și Dostoievski. Constantin Călin este bacovianologul român cel mai important, Emil Brumaru este cel mai seducător risipitor de metafore întru Dostoievski. Bacovia și Dostoievski au statuii în inimile acestora. Zice Constantin Călin: „Aş putea vorbi despre saga lecturilor mele din şi despre opera sa: sublinieri, reluări etc. N-ar fi o exagerare. De câteva decenii, în aproape tot ce citesc, îl caut pe el”. („În jurul lui Bacovia. Glose şi jurnal” Editura Babel, Bacău, 2011, pag. 306). În „Dosarul Bacovia. III. Triumful unui marginal” (Editura Babel, Bacău, 2017, pag. 6) citim: ,”…aproape orice citesc, gândul îmi fuge la Bacovia, așa cum – cred – cel al eminescologilor fuge la Eminescu”.

                    Altă declarație de dragoste: „Preocupat de Bacovia, m-am obișnuit să-l caut în aproape tot ce citesc: în autori cu care a fost asociat, dar și în alții de care nu pare rezonabil să-l apropii”. („Dosarul Bacovia. I. Eseuri despre om și epocă”, Editura Agora, 1999, pag. 16). Aproape în… oglindă, Emil Brumaru, celălalt îndrăgostit, scrie: „Există plăcerea enormă de a da citate. Oare ea n-ar putea fi dusă până la limită? De exemplu, să copiezi tot Idiotul, să comentezi cu un singur cuvânt: fantastic!, şi să publici chestia asta”. (Emil Brumaru, Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu, Editura Polirom, 2004, pag. 75).

                    Povești de dragoste. Zânele lui Constantin Călin sunt caste, vin degrab’ acasă, Feți-Frumoșii săi au pirostrii. Zânele lui Brumaru sunt niște păcătoase care-ți fac viața un iad ademenitor, Feți-Frumoșii lui au aură de depravați metafizici. Să-i văd pe cei doi îndrăgostiți – Călin și Brumaru – (ca frați de cruce așezați la aceeași masă rotundă/pătrată/nedefinită a unei dezbateri despre amor) ar fi una dintre satisfacțiile mele mari. Un regal ar fi! Vă asigur. Nu spun că unul ar tot cita din Biblie sau din Plumb și celălalt din Depravata. Exclus! Spun doar că ar fi un show ideatic de zile mari.

                    „Dosarul”? De revăzut! ,,Imperiul”, „Galaxia”, „Universul”…

                    Constantin Călin este un metronom metafizic tulburător. Tic-tacul său elevat răscolește cele mai neașteptate profunzimi ale Timpului bacovian. Centrat pe diviziuni de secundă, acest tic-tac de magician îmi aduce aminte de Camus, cel care spunea că desfide pe orice ins care nu este interesat de istoria unui amănunt. Constantin Călin ar putea scrie tomuri întregi cu titlul ,,Istoria unei fracțiuni de secundă”.

                    Timpul bacovian este dilatat, haosul său aparent este îmblânzit/ordonat, esteticul bocet capătă accentele glasului de muezin crescut la școala unui Beethoven căruia nu i s-a atrofiat auzul, mahalaua (romantica noastră ferfeniță de suflet) are statut de vedetă. Spațiul bacovian, bântuit admirabil de cataclisme care ni s-au lipit de suflet, este locul din care ai vrea să evadezi în viitoarea clipă, dar magnetul unui instinct care nu poate fi ucis de niciun spleen al putreziciunilor te ține pe loc, îți spune, consiliat de Constantin Călin, că aici este cea mai bună dintre toate lumile posibile în care e voie de gândit, simțit, hulit, iubit, supraviețuit.

                    Constantin Călin. „Dosarul Bacovia”. I, II, III. Să nu uităm nici de „În jurul lui Bacovia. Glose şi jurnal”. Ceva nu-mi dă pace. ,,Dosarul”?… Atunci când vreau să mă pierd fericit prin labirintul fascinant al literaturii naționale și universale, printre chemările de sirenă ale sociologiei, psihologiei, istoriei și metafizicii alerg și către toate cărțile sale. Vreo cincisprezece. Bacovia, vedeta discursului său, răvășește tulburător culise ale unor imperii spirituale în care te așteaptă toate exploziile de frumusețe ale lumii, toate tristețile lacrimii pure, încă neplânse.

                    Acribia și perspectiva axiologică – amantele de lux ale lui Constantin Călin – sunt seducătoare. Cărțile sale n-ar trebui să poarte frumoasa povară de „DOSAR”, ci niște poveri care sunt gravide de tot Strigătul, de toată Durerea, de toată Tristețea, de tot Vaietul sublim al acestei lumi pe care Bacovia a zămislit-o într-un creuzet miraculos în care se zvârcolesc toate spaimele, vânătăile și speranțele lovite de dangătul de clopot al Supraviețuirii. „Imperiul Bacovia”, „Galaxia Bacovia”, „Universul Bacovia” ar fi titluri mult mai potrivite. Atunci când este vorba despre întâlnirea dintre Constantin Călin și George Bacovia nu este loc decât pentru cochetarea cu exhaustivitatea abordării.

                    Memorabilul

                    Discursul critic al lui Constantin Călin cochetează frecvent cu memorabilul. Nu este un memorabil căutat, meșteșugit, scos cu forcepsul, ci unul născut spontan din carnea și sufletul unui creator aflat în grațiile muzelor culturii și civilizației elevate. Ascultați… „Cerând să fie lăsat la «secret», uitat, Bacovia nu cere totuși niciun fel de îngăduință pentru sine. El știe că mai curând cei care se afișează au ceva de ascuns ori îndreptat în viața lor.” („Dosarul Bacovia. II. O descriere a operei”, Editura Agora, Bacău, 2004)… „Așa cum în istoria vieții religioase a existat o perioadă de abundență lacrimală, la fel s-a întâmplat și în istoria vieții literare.” (Ibidem, pag. 407)… „Intervalele albe, eclipsele, uitările sunt utile în receptarea oricărui scriitor. Cei cărora le vine mereu la moară, despre care se vorbește continuu, ajung, mai devreme sau mai târziu, să sature, să obosească, să plictisească.

                    Așadar e nevoie și de tăcere, pentru a da impulsuri proaspete curiozității.” („Dosarul Bacovia. III. Triumful unui «marginal»”, Editura Babel, Bacău, 2017, pag. 243). „…deși modern în fibra sa, autorul Plumbului (…) e legat de stări și sentimente încorporate în ființa națională. El concentrează tristețea românească, îndeosebi pe cea moldovenească și provincială”. („Dosarul Bacovia. I. Eseuri despre om și epocă”, Editura Agora, Bacău, 1999, pag. 16, 17)… Firește, am putea, pastișând stilul lui Emil Brumaru, să tot cităm…

                    Un dar pentru Istorie

                    Istoria Bacăului și istoria literaturii îi rămân datoare lui Constantin Călin pentru acest admirabil discurs care vizează opera și viața lui Bacovia, dar și zvârcolirile vieții economice și sociale băcăuane. Adrian Jicu sintetizează minunat: „Nimeni în istoria și critica literară românească nu a făcut mai mult decât Constantin Călin pentru cunoașterea și promovarea poetului, a operei sale și, implicit, a Bacăului”. („Constantin Călin – triumful unui «marginal»”, Ateneu, nr. 582, februarie 2017).

                    Constantin Călin, bacovianologul, este un arheolog special de suflete, destine, opere, istorii, destrămări, zdrențuiri, zămisliri, șoapte, anotimpuri, priviri, gesturi, oftaturi, bucurii, speranțe, risipiri, furtuni, curcubeie, prăbușiri, miracole, culise, subterane, statistici, mofturi sau dezmățuri ideatice, dar și un futurolog care-și fundamentează predicțiile pe cuceritoare mitologii ale amănuntului (destinul lucrează prin amănunte…) și axiologii în care sunt retopite esențe perene.

                    „Dosarul Bacovia” reprezintă un excepțional exercițiu de arheologie spirituală al cărui „șantier” nu este doar Bacăul sau România. Explorările sunt fericit extinse în istoria literaturii, culturii și civilizației universale. Bacovia lui Constantin Călin nu ființează ca un spirit provincial. Triumful acestui „marginal”, facilitat și de faptul că i s-a suflat constantincălinește, adică admirabil, în pânzele creației sale, are și ecouri care străbat și spații ale altor culturi. Un exercițiu de imaginație: cum ar reacționa Bacovia, dacă ar putea avea acces la exegeza lui Constantin Călin?

                    Cu uimire, desigur. Pariez pe gândul că ar descoperi mult inedit nu numai în perceperea ființării sale, ci și în decriptarea esenței creației lui. George Bacovia și Constantin Călin s-au ajutat/consiliat reciproc pentru a se… dezmarginaliza. Când mă gândesc la ei, chiar așa îi percep: ca pe niște frați de cruce ai dezmarginalizării. Centrul care le-a absorbit/înfiat destinele este unul de referință.

                    Un pariu riscant

                    „Acest volum, scrie istoricul și criticul literar, înseamnă, pentru mine, lichidarea unei datorii”. („Dosarul Bacovia. III. Triumful unui «marginal»”, Editura Babel, Bacău, 2017, pag. 5). Datorie față de Bacovia… N-aș paria pe acest gând, deși el este nuanțat aproape persuasiv: „Odată încheiat, Dosarul Bacovia – un triptic – intră în ordinea victoriilor personale: puține, neînsemnate. Eliberat de datorie, mă simt ca un actor la o premiere, cu o irepresibilă dispoziție de a mulțumi. Celui de Sus că, viindu-mă, m-a îngăduit să valorific o parte din «sertarele» cu note, să-mi corectez afirmațiile greșite și vorbele inutile, să mă nuanțez acolo unde contextele o cer”. (Ibidem, pag. 9).

                    Cred că vor urma multe alte reflecții constantincălinești în universul bacovian. Deja, subconștientul său trudește frumos pentru subminarea pariului. „Am încă zeci de întrebări cărora nu le-am găsit răspunsul”, scrie autorul. (Ibidem, pag. 6). Știu: în filosofie se spune că întrebările sunt, de multe ori, mai importante decât răspunsurile. Dar răspunsurile, când vin și dinspre universul bacovian, vía Constantin Călin, ne pot tulbura fermecător. În adolescență aveam o statuie în suflet: George Bacovia. Constantin Călin a sporit enorm valoarea acestei statui. Sunt un om bogat. Le rămân îndatorat acestor seducători… admirabil dezmarginalizați.

                    În urmă cu peste cinci decenii, Constantin Călin s-a apropiat aproape cu o anumită sfială de George Bacovia. Apoi, cei doi au rămas nedespărțiți. „Inițial, zice criticul și istoricul literar, Bacovia a constituit o temă pentru niște articole, apoi o temă de doctorat, dar treptat a devenit un etalon intim și un fel de magnet care atrage instantaneu pilitura lecturilor, reflexelor și analogiilor”. („Dosarul Bacovia, III, Triumful unui «marginal»”, Editura Babel, 2017, pag. 5). Astăzi, (și) cu „Dosarul Bacovia, III…”, avem un Bacovia al lui Constantin Călin: „Bacovia al meu de acum…” (Ibidem, pag. 7). Un Bacovia care, în concertul elevat al bacovianologilor are o voce distinctă, poartă hainele de gală ale unei prospețimi cuceritoare. „Dosarul Bacovia, scrie Adrian Jicu, este și o splendidă revanșă a unui marginal(izat), Constantin Călin, care, după mai bine de 53 de ani de muncă dedicată cunoașterii și valorificării creației bacoviene, reușește să ne ofere o exegeză exemplară, în care trebuie citit nu doar triumful lui Bacovia, ci și triumful criticului și istoricului literar din provincie”. („Constantin Călin – Triumful unui «marginalizat»”, Ateneu, februarie 2018).

                    OPERA

                    Volume

                    •,,Dosarul Bacovia,I, Eseuri despre om și epocă” , Editura Agora,1999.
                    •,,Despre șapcă și alte lucruri demodate//Două drumuri la Malmő”, Editura Agora, 2001.
                    •,,Dosarul Bacovia, II, O descriere a operei”, Editura Agora, 2004.
                    •,,Gustul vieții, Varietăți critice”, Editura Agora, 2007.
                    •,,Stăpânirea de sine, Miscelaneu”, Editura Ateneul Scriitorilor, 2010.
                    •,,În jurul lui Bacovia”, Glose și Jurnal”, Editura Babel, 2011.
                    •,,Cărțile din ziar, I, Interviurile”, Editura Babel, 2013.
                    •,,Cărțile din ziar, II, Pagini de critică literară”, Editura Babel, 2015.
                    •,,Cărțile din ziar, III, Acorduri și conflicte locale”, Editura Babel, 2015.
                    •,,Dosarul Bacovia, III, Triumful unui «marginal»”, Editura Babel, 2017.

                    Antologii, ediții

                    •Eusebiu Camilar, ,,Călărețul orb”, Poezii, Editura Minerva, 1975.
                    •Barbu Delavrancea, ,,Discursuri”, Editura Minerva, col. ,,Arcade”, 1977.
                    •Eusebiu Camilar, ,,Cartea de piatră”, Editura Dacia, seria ,,Restituiri”, 1981.
                    •G. Bacovia, ,,Opere”, Poezie și proză, Alte scrieri, Editura Babel, 2011.
                    •,,Scrisori către un redactor, I”, Editura Babel, 2014.

                    Pagina 1

                      Bacăul de altădată: Stadionul din parc

                      25 octombrie 1971 sărbătorit pe Stadionul Dinamo

                      Inițiativa de a sărbători, pe 22 martie, Ziua Parcului „Cancicov”, după 83 de ani de la propunera, venită din partea unui grup de cetățeni respectabili ai municipiului acelor vremi, este binevenită. Avem nevoie de cât mai multe zone verzi, catalogate drept parcuri, dar și de spații ambientale bine îngrijite. Suprafața actuală a Parcului „Cancicov” este mult mai mică decât cea stabilită prin Decretul Regal din 9 mai 1938. Ce vreau să remarc sunt punctele de reper între care se situa terenul „demobilizaților”, atunci loc viran. Era destinat pentru împroprietărirea cu loturi de case. Acolo avea să se înființeze parcul „Eminescu”.

                      O denumire pe care nu o va purta niciodată: Între Spitalul „Pavel și Ana Cristea” (Pavilionul vechi, renovat), Calea ferată și Stadion. Nu stadionul pe care îl știm astăzi, aflat de mulți ani în suferință, dar într-o perpetuă inițiativă de modernizare. Un plan al orașului din 1933, ni-l arată poziționat între Bulevardul Victoriei (Str.Nicu Enea) și Str. General Averescu (Str. Aleea Parcului nu exista). Atunci purta denumirea Stadionul „Principele Mircea”.

                      Primele cluburi, construirea stadionului

                      În octombrie 1917, ia ființă F.C. Bacău, primul club de fotbal cu 22 de jucători legitimați. În 1920, pe lângă fabrica de postav Singer (Proletarul), se organizează o echipă de fotbal cu tineri jucători din fabrică și elevi din împrejurimi. O parte din jucătorii celor două formații se reunesc în 1922- 1923, în Clubul „Cireșoaia”, devenit apoi Clubul „Princepele Mihai”. În paralel, la inițiativa unui grup de ceferiști, ia ființă în 1928, asociația „CFR Excelsior Bacău”. În 1931, pe lângă Regimentul 27 Infanterie se înființează o echipă de fotbal, „Stadiu Băcăuan” care câștigă campionatul „Ligii de Est” pe Moldova. Pierde însă confruntarea cu echipa „Dragoș Vodă” din Cernăuți, cu scorul de 3-4. Pe 7 septembrie 1933, „Stadiu Băcăuan” fuzionează cu „Principele Mihai”.

                      „Capitalul reunit al celor două cluburi a reușit să construiască în localitate, pe Bulevardul Victoria, un stadion apreciat a fi cel mai bun din Estul României Mari. Comandantul Regimentului 4 Artilerie Grea, colonelul Constantinescu, susținut de locotenentul Ghermănescu, profesorul I. Gheorghiu, primarul Văgăunescu și alți pasionați de mișcarea sportivă, și-au adus contribuția lor pentru realizarea acestei activități valoroase, în folosul sportivilor băcăuani. Tribunele aveau capacitatea de a primi 600 de spectatori. Vestiarul era format din două camere, pentru rezolvarea nevoilor sportivilor. În ambele funcționau dușuri. Pe același loc au fost amenajate două terenuri pentru tenis, un teren pentru volei, pistă pentru alergări pedestre și cicliste, pe o lungime de 400 m.” (Prof. dr. Dumitru Zaharia, BACĂU, ISTORIE ADEVĂRATĂ, Editura Babel Bacău, 2013.)

                      În perioada interbelică, aveau loc aici și întreceri hipice, între ofițeri, dar și proprietarii de cai, dar nu cu pretenția de a fi numit hipodrom. Apar și alte baze sportive: Filderman, în 1931, Letea – 1936, Partizanul – 1937. În primii ani după război, activitatea sportivă se desfășoară sporadic. Stadionul din Parcul Libertății avea să găzduiască totuși, în iunie 1946, cea mai mare manifestație populară, văzută până atunci în Bacău.

                      25 octombrie 1971 sărbătorit pe Stadionul Dinamo

                      Vizita primului ministru Dr. Petru Groza. Se înfăptuise „Reforma Agrară”. „Încă de la ora 7 dimineața parcul geme de lume. Zeci de mii de țărani din întreaga regiune, cu lozinci, drapele și fanfare.(…) În tăcerea care a cuprins stadionul, primul ministru a cucerit dintru început atenția mulțimii. Împărțirea primelor titluri de proprietate stârni o furtună de aplauze.” (Ziarul „Înainte”, 8 iulie 1946, Bacău). Până la începutul anilor ’60, tot aici se organizau și manifestările de 1 Mai și 23 August. (Va urma)

                      Bătălie pentru locul 3

                      După ce a obținut, sâmbătă, prima victorie din play-off, Știința va încerca azi să revină pe podium. Pentru aceasta, studentele trebuie să câștige în etapa a șasea din play-off, pe terenul grupării de pe locul 3, CSM Târgoviște. Misiune grea, dar nu imposibilă, băcăuancele impunându-se la Târgoviște și în sezonul regulat.

                      „Dacă fetele noastre vor juca la nivelul lor, putem să câștigăm din nou la Târgoviște”, a declarat antrenorul Științei, Florin Grapă. Principalul pericol râmâne Milagros Collar, spanioloaica realizând punctaje record la ultimele două confruntări cu Știința. Tehnicianul băcăuan știe cum poate fi anihilată Collar: „Să-i luăm, cu ajutorul blocajului, o direcție de atac și să ne apărăm pe culoarul lăsat liber, recuperând astfel cât mai multe mingi”.

                      De remarcat faptul că partida CSM Târgoviște- Știința este singura din debutul returului care se joacă la data fixată. Meciul CSM Lugoj- CSM Bucuresti s-a disputat în devans, echipa din capitală impunându-se cu 3-0, în timp ce Agroland Timișoara- Alba Blaj a fost amânat pentru data de 5 aprilie.

                      Cum Agroland, adversara de sâmbătă a Științei, nu va avea meci la mijlocul săptămânii, conducerea clubului băcăuan a solicitat amânarea jocului cu timișorenceole din etapa a șaptea a returului. „Noi am solicitat și celor de la Târgoviște amânarea jocului, dar am primit un răspuns negativ. În aceste condiții, invocând principiul egalității șanselor, am cerut Federației ca meciul cu Agroland Timișoara să fie amânat măcar cu o zi, astfel încât echipa noastră să se recupereze fizic si psihic după jocul de miercuri seara, de la Târgoviște. Așteptăm răspunsul Federației”, a precizat Florin Grapă.

                      Clasament 1-6

                      1. CSM București 24 21 3 69-18 64p.
                      2. Volei Alba Blaj 23 20 3 62-15 59p.
                      3. CSM Târgoviște 23 17 6 53-33 46p.
                      4. Știința Bacău 23 14 9 50-30 44p.
                      5. Agroland Timiș 23 14 9 47-38 42p.
                      6. CSM Lugoj 24 6 18 28-57 20p.

                      Să nu dați chiX!

                      Programată inițial pe 2-3 martie și amânată din cauza condițiilor meteo (așa cum s-a întâmplat și cu runda de weekend-ul trecut), prima etapă a returului Ligii a III-a intră azi în scenă. Și o face, în sfârșit, într-un climat primăvăratec, chiar dacă zăpada adunată pe marginea terenurilor nu s-a topit încă în întregime. În prima restanță a sezonului, lidera Seriei I, Aerostar primește vizita Focșaniului.

                      Un adversar din partea a doua a clasamentului, ce-i drept, dar un adversar dificil. A simțit-o pe pielea sa și Aerostarul, în tur, atunci când „aviatorii”, deși au beneficiat de superioritate numerică vreme de 80 de minute, bașca un penalty, nu au reușit să depăsească granița lui 0-0. Și a simțit-o, recent, si Oțelul, gălățenii fiind blocați în acest retur de CSM 2007 Focșani chiar pe teren propriu.

                      ”Într-adevăr, nu ne așteaptă un meci ușor. La mijloc mai este și starea terenului și este clar că partida cu Focșaniul nu va fi un galop de sănătate, așa cum a fost contra Darabaniului. La fel de limpede este, însă, faptul că nu ne permitem pași greșiți. Prin urmare, luăm în calcul doar victoria, iar pentru obținerea ei va trebui sa depunem toate eforturile posibile”, a declarat antrenorul băcăuanilor, Cristi Popovici, care nu se confruntă cu probleme de efectiv. În final, să notăm că dacă Focșaniul are o predispoziție pentru semnul X (vrâncenii au cele mai multe remize din Seria I, 7), „aviatorii” au cea mai bună linie de atac din campionat, înscriind mereu la jocurile de acasă, acolo unde nu au cunoscut altceva decât victoria.

                      Programul complet al etapei a 16-a: CS Aerostar Bacău- CSM Focșani 2007, CSM Roman- KSE Târgu-Secuiesc, AFC Hărman- AFC Odorhei, Sporting Liești- Sănătatea Darabani, Olimpic Cetate Râșnov- CSM Pașcani. AFK Csikszereda Miercurea Ciuc, Bucovina Rădăuți și SC Oțelul Galați stau.

                      Clasamentul Seriei I

                      1. Aerostar Bacău 16 11 4 1 47-9 37p.
                      2. Csikszereda 16 11 3 2 38-18 36p.
                      3. CSM Roman 16 10 3 3 40-19 33p.
                      4. SC Oțelul Galați 16 8 7 1 30-10 31p.
                      5. Sporting Liești 16 9 3 4 35-14 30p.
                      6. Bucov. Rădăuți 16 8 3 5 21-14 27p.
                      7. KSE Tg. Secuiesc 16 7 4 5 43-27 25p.
                      8. Cetate Râșnov 16 7 4 5 26-16 25p.
                      9. AFC Hărman 16 7 3 6 28-13 24p.
                      10. CSM Focșani 16 4 7 5 25-19 19p.
                      11. Sănăt. Darabani 15 4 4 7 28-34 16p.
                      12. AFC Odorhei 16 4 1 11 27-36 13p.
                      13. CSM Pașcani 15 3 1 11 19-39 10p.
                      14. Av. V. Mărului 16 2 1 13 26-46 7p.
                      15. Metalosport Gl. 16 0 0 16 2-121 -12p.

                      Au rămas 13

                      Campionatul Seriei I a Ligii a III-a a consemnat un nou forfait și va continua cu doar 13 echipe. După Avântul Valea Mărului, retrasă din motive de ordin financiar în acest retur, o altă echipă din județul Galați, a părăsit competiția: ultima clasată, Metalosport Galați. Sancționată cu depunctarea în mai multe rânduri, „lanterna roșie” a fost exclusă din toate competițiile organizate de FRF. Comisia de Etică din cadrul Federației a hotărât excluderea grupării gălățene din eșalonul al treilea după cinci termene în care a fost depunctată. Această ultimă măsură a fost dictată în data de 21 martie 2018 ca urmare a neachitării obligațiilor financiare în termenul regulamentar față de creditorul Mihai Ciobanu. În acest context, Metalosport pierde toate meciurile din retur cu scorul de 3-0 la masa verde.

                      Rupți în c…oate dar războinici

                      Răzvan Bibire

                      Că să nu zică lumea că nu participă la efortul comun împotriva perfidei Rusii, România a decis să expulzeze și ea un diplomat de-al Moscovei.

                      Pentru că nu s-a găsit nici un motiv din cele prevăzute de convențiile internaționale care stabilesc regulile diplomației, românii au scos din joben un argument irefutabil: îl vom expulza pe diplomatul rus „din solidaritate” cu celelalte țări europene care și ele expulzează diplomați pentru că Anglia a decis să expulzeze pentru că… Ei, bine, pentru ce? Oficial, firește, este povestea cu atacul chimic asupra unui fost agent dublu.

                      Problema este, după cum am mai spus, că Anglia a refuzat și refuză în continuare să ofere vreo proba a implicării Rusiei în afacere.

                      Dar, la nivelul de nebunie care a cuprins lumea în această perioada, nu mai întreabă nimeni de argumente, de probe, de fapte; e de ajuns că o țară sau un politician să spună că rușii, chinezii, nord-coreenii sunt de vină și, gata! Toată lumea acceptă.

                      Să-i lăsăm în pace pe britanici, ei tocmai s-au deconectat de la conducta de bani a UE și încearcă să se conecteze la cea a SUA; de aici și acest scandal.

                      Englezii își permit să joace acest joc; noi… nu prea. E drept, aproape intreaga noastră istoria am jucat cum au vrut alții. Am fost la asediul Vienei pentru că așa au vrut turcii, am fost la Nicopole alături de cruciați pentru că așa au vrut ungurii, am fost la Tannenberg sau Marienburg pentru că așa au vrut polonezii.

                      Dar am știut să ne vedem de propriile interese. E intrat în istorie, de exemplu, bombardamentul total ineficient al artileriei valahe, care se făcea că execută ordinele turcilor dar care nu voia să distrugă zidurile Vienei. Închidem paranteza.

                      Întrebarea este cu ce ne ajută pe noi, ca țară, această agresivitate stârnită de englezi? Pentru ei, am zis, este profitabil. Noi ce câștigăm în afară de, probabil, un nou angajament că vom mai cheltui alte miliarde de dolari pe armament învechit?

                      Pentru că am ajuns să promitem deja vreo opt miliarde de dolari producătorilor de armament din străinătate în vreme ce peste 40% din populație trăiește sub pragul de sărăcie în România.

                      „Ziua porţilor deschise” la jandarmi

                        Ieri, începând cu ora 10.00, porţile Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Bacău au fost larg deschise pentru toţi cei care au dorit să afle mai multe despre această armă, iar vizitatorii nu s-au lăsat aşteptaţi.

                        Elevi de la mai multe şcoli din Bacău, dar şi tineri interesaţi de această profesie le-au trecut pragul şi au avut parte de multe surprize pregătite de militarii de la IJJ şi de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău.

                        „Cei care ne-au vizitat au avut ocazia să se familiarizeze cu privire la specificul instituţiilor, cu materialele şi tehnica folosite în executarea misiunilor. Au fost amenajate standuri expoziţionale, au fost prezentate autovehiculele folosite în misiunile zilnice, dar şi exerciţii de autoapărare, pază şi protecţie a unui transport special şi demonstrative cu câinii de serviciu”, a declarat plt. Alexandra Dănculea, purtător de cuvânt la IJJ Bacău.

                        Jandarmii de la subunitatea de acţiuni speciale le-au prezentat copiilor tehnicile de coborâre în rapel de pe clădire, iar la plecare fiecare a primit câte o legitimaţie că a fost pentru o zi jandarm.

                        „Ziua porţilor deschise” a fost doar o activitate din cadrul celor derulate cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, sărbătorită, în fiecare an, la data de 3 aprilie.

                        12,5 tone de carne, confiscate de inspectorii sanitari veterinari

                          În lăcomia lor, unii comercianți fact tot posibilul pentru a câștiga câți mai mulți bani, într-un timp cât mai scurt, și dacă se poate, ocolind legislația în domeniu.

                          Din păcate, prin acțiunile lor, aceștia nu doar că prejudiciază bugetul de stat, ci, mai grav, pun în pericol sănătatea, iar uneori chiar viața consumatorilor. Acțiunile lor ilegale și imorale, totodată, cresc în intensitate mai ales în preajma sărbătorilor importante de peste an, când, se știe, populația obișnuiește să facă mai multe cumpărături decât în perioadele obișnuite.

                          Așa se face că în zilele premergătoare sărbătorilor pascale tarabele și galantarele sunt pline cu…te miri ce. Prea puțini știu că unele produse pot deveni adevărate bombe biologice. Au constatat asta și inspectorii Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor DSVSA Bacău care numai în aceste zile au făcut o captură record de alimente neconforme, respectiv 12,5 tone de carne de porc și de vită.

                          Cantitatea de carne a fost identificată și confiscată de la un depozit alimentar ce achiziționase marfa de la o carmangerie. „În situația confiscării celor 12,5 tone de carne, inspectorii au identificat o unitate care funcționa ca depozit de produse alimentare într-un spațiu neautorizat sanitar veterinar și fără respectarea normelor pentru siguranța alimentelor”, a declarat dr. Florin Baltă, purtătorul de cuvânt al DSVSA Bacău.

                          La un control mai amănunțit, inspectorii DSV au constatat că toată această cantitate de carne de porc și vită nu era etichetată corespunzător și, în plus, existau neconcordanțe între documentele de proveniență și marfa existentă în stoc. Prin urmare, conform procedurilor legale, DSV a fost obligată să anunțe și celelalte instituții ale statului, inclusiv Fiscul băcăuan, la mijloc fiind vorba cel mai probabil și de o activitate nesupusă fiscalizării. În aceste condiții, depozitul alimentar a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2.000 lei și, complementar, DSVSA Bacău a emis Ordonanță de interzicere a activității.

                          „Cum carnea provenea dintr-o carmangerie, aceasta, la rândul ei, a fost sancționată cu amendă în cuantum de 8.000 lei prin coroborarea a două articole din H.G. nr 984/2005 cu modificări și completări ulterioare”, a precizat dr. Florin Baltă.

                          Jurnalul Teatrului Itinerant Petru Valter

                          În 27 martie 2018, zi cu dublă însemnătate pentru românii iubitori de teatru, Ziua Mondială a Teatrului și Ziua Unirii Basarabiei cu România, Fundația Interetnică pentru Cultură și Artă „Ion Ghelu Destelnica” a anunțat stagiunea „Centenar” a Teatrului Itinerant „Petru Valter”.

                          Stagiunea va fi deschisă de spectacolul „Dulce Românie, strămoșească glie!”, care va fi montat în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, și va fi jucat în 20 de reprezentații gratuite către minimum 2.000 de spectatori elevi din mediul rural al județului Bacău în scopul creșterii accesului la cultură a acestora.

                          Teatrul Itinerant „Petru Valter” este un program al Fundației „Ion Ghelu Destelnica” inițiat ca un gest de onoare față de maestrul Petru Valter și o continuare firească a Teatrului Profesionist „Trupa în Căruță”.

                          Site-ul teatrului este www.teatrulitinerant.ro.