Membrii Fundației Comunitare Bacău pregătesc o acțiune inedită de ecologizare a orașului. Activitatea cunoscută deja pe rețelele de socializare sub numele de “Ecologescu” se dorește a fi o manifestare de suflet, prin care inițiatorii proiectului încearcă să schimbe fața orașului.

Ineditul constă în faptul că vor aduna gunoaie de pe străzi, dar nu oricum, ci cu stil.

“Nu e musai să fii gunoier pentru a te apleca să ridici gunoiul! Îmbrăcați elegant, cu mănuși și pălării, în costume spilcuite sau în rochii dichisite, văratice, ne vom ocupa pentru câteva ore, într-o frumoasă dimineață de sâmbătă, de orașul nostru, ca de un prieten vechi, al cărui aspect ponosit, neglijent, murdar pe alocuri, ne întristează și ne irită.

Bacăul, pe care de multe ori îl criticăm, îl boscorodim, îl comparăm cu alte orașe mai pricopsite, este orașul în care trăim, muncim, ne creștem copiii și iluziile. Ceea ce dorim să facem prin această inițiativă a Fundației Comunitare Bacău este să putem afirma că suntem mândri să fim băcăuani”, declară dr. Mihai Galinescu.

Voluntarii din acest proiect spun că vor să facă Bacăul mai curat și mai frumos. Până la urmă, cu toții putem schimba imaginea orașului nostru.

Primăvara, anotimpul renașterii, ne-a dat ceva de furcă anul acesta. Asta prin prisma temperaturilor care au fost destul de mari. Totuși, primăvara asta a fost foarte prolifică pentru florari. Și aici ne referim la producători, adică la cei care cresc florile în sere.

Pe Florin Chirnoagă, producător agricol din Dărmănești, l-am întâlnit în târgul săptămânal din localitatea sa natală. Vindea la „taraba” improvizată pe trotuar mai multe feluri de flori de sezon, între care am remarcat petunii, mușcate curgătoare, begonii… Toate, frumoase și viu colorate, te îndemnau să le cumperi. Prețurile…o nimica toată: de la 1,5 – 2 lei… Florin Chirnoagă se ocupă de 15 ani de flori și are o seră în care își desfășoară activitatea atunci când nu este la târg.

„Trei luni, primăvara merge vânzarea – spune Florin Chirnoagă. Și ce mai merge treaba puțin toamna. În restul timpului pun semințe și aștept sezonul următor.” La prima vedere lucrurile par simple, de aceea l-am rugat pe interlocutorul nostru să ne spună mai multe despre acest job-business.

„E o meserie frumoasă pe care o iubesc. Nu am studii de specialitate cu diplomă. Meseria asta eu am «furat-o» din străinătate. Am fost la prieteni care se ocupă cu așa ceva în Ungaria, Italia și prin alte țări. Nu mi-au destăinuit din secretele lor, dar le-am aflat în timp. Sunt un bun observator”.

Florin Chirnoagă ne-a mai spus că în Dărmănești sunt doar doi producători de flori. Mai vin și alții din Oituz, Bacău și alte localități. Cu toții frecventează târgurile săptămânale. Luni la Târgu Ocna, marți la Dofteana, miercuri la Comănești… Între ei există o concurență, una benefică.

Toți încearcă să obțină cele mai frumoase flori. Din păcate mai există și divergențe între ei, mai ales când unii încercă să dea marfa sub prețul pieții. Trecând peste acestea, rămânem cu încântarea florilor de primăvară care ne aduc emoții și încântare.

– Dragoș Luchian, președintele organizației municipale Bacău a PNL, susține că a găsit o soluție pentru deblocarea proiectului: renunțarea la parcarea supraetajată – primarul Cosmin Necula, președintele organizației PSD Bacău, spune soluția aceasta – de a se face parcare la sol – a fost luată cu mult timp înainte

Problema Insulei de Agrement, a cărei modernizare ar trebui să se finalizeze la finele acestui an, pentru ca Bacăul să nu piardă banii europeni, a aprins spiritele, marți, după ce PNL a emis un comunicat, prin care președintele organizației municipale, Dragoș Luchian, cerea salvarea acestui obiectiv de investiții.

Conform acestui comunicat, soluția pentru ca șantierul de la Insulă să se finalizeze cu bine ar fi renunțarea la ideea de parcare supraetajată. „Concluzia este că doar prin renunțarea la parcarea care ar urma să fie amplasată deasupra ,,ovoidului” cu rol esențial în colectarea apelor reziduale, va putea fi finalizată Insula de Agrement înainte de finalul anului 2018, termen după care fondurile destinate acestui obiectiv vor fi nu doar pierdute, dar se va plăti și ceea ce s-a atras până acum. Este un demers necesar pe care Organizația Municipală PNL Bacău îl propune și susține din dorința de a vedea dus la capăt un proiect realizat în proporție de 70 % de administrația liberală”, spune Dragoș Luchian. El afirmă că, astfel, PNL Bacău înțelege să demonstreze că Opoziția nu înseamnă doar o critică fară soluții, ci o critică constructivă în folosul băcăuanilor.

„Proiectul „Rebilitare și modernizare Insula de Agrement Bacău” a trecut prin diferite sincope, existând chiar riscul pierderii finanțării în perioada 2012 – 2013, cauza principală fiind calitatea slabă a documentației tehnice elaborată de către proiectanții contractați în diferite etape. Acest aspect nu a reprezentat o noutate, așa cum s-a încercat să se inducă în spațiul public, elementele fiind cunoscute și administrate cu profesionalism. În susținerea acestor afirmații stă faptul că pe același proiect tehnic, administrația PNL a reușit execuția a 70% din totalul lucrărilor contractate. Se impunea, în mod normal, ca următoarea administrație să facă eforturile necesare finalizării și restului de 30% din lucrări”, a mai afirmat Dragoș Luchian.

„Cine i-a împiedicat pe cei de la PNL să rezolve problemele de la Insulă?”

În replică, primarul Cosmin Necula, lider al organizației municipale Bacău a PSD, se întreabă ce i-a împiedicat, pe cei din PNL, ca în anii în care au avut puterea în acest oraș să rezolve problemele de la Insula de Agrement și să pună în funcțiune acest obiectiv, pe care l-au tot anunțat încă din campania electorală din 2008?

„Incompetența? Indiferența? Neimplicarea? Eu cred că toate trei la un loc și, în plus, „tovărășia” suspectă cu firme de apartament care s-au ocupat de așa-zisa „proiectare” de la Insulă. În aprilie 2016, când dădea ture de bicicletă la Insula de Agrement și anunța iminenta finalizare a lucrărilor de la Insulă, respectiv punerea în funcțiune a obiectivului, dl. Luchian nu era la curent cu problemele întâmpinate de acest proiect? Le-a descoperit tocmai azi, în timp ce scria la un comunicat de presă?”, spune Necula. El îl întreabă pe Dragoș Luchian „ce a făcut ca viceprimar pentru Insulă, în condițiile în care studiul de fezabilitate elaborat de un SRL din București (sursa tuturor problemelor din proiect) a fost aprobat în cadrul Consiliului Local în 2009, când același Luchian a ținut locul primarului la ședința respectivă, iar consilierul PNL M. Fechet era președinte de ședință?”

„Una din primele decizii asumate de mine ca primar a fost prelungirea contractului de finanțare a proiectului, până la 31 decembrie 2018. Dacă n-am fi prelungit finanțarea pe acest proiect, dădeam înapoi banii atrași până acel moment de la UE, știut fiind faptul că incompetența administrației PNL a făcut ca acest proiect să treacă, după 31 decembrie.2015, pe finanțare din bugetul local, adică din banii băcăuanilor.
De asemenea, am inițiat rezilierea contractului cu firma de proiectare și am acționat-o în justiție, obțînând în instanța de fond despăgubiri de peste 3,29 milioane lei pentru proiectul prost făcut de la Insulă.
De ce nu au procedat așa, la vremea când au avut Bacăul pe mână, cei de la PNL? Pentru că erau în cârdășie și blat cu firmele care și-au bătut joc de proiectul Insulei și, implicit, de băcăuani?”

Cosmin Necula
primarul municipiului Bacău

Necula spune că soluția propusă de PNL a fost deja hotărâtă

Primarul Bacăului spune că discuțiile referitoare la renunțarea la parcarea supraetajată de la Insulă sunt inițiate de mai mult timp, soluția convenită de principiu cu ministerul fiind să se renunțe la varianta supraetajată a parcării. Dealtfel, numărul locurilor de parcare nu este indicator în cadrul proiectului, urmând ca parcarea să fie amenajată pe sol, în formula deja existentă.

„Faptul că cei de la PNL au prins, din zbor, discuții pe acest subiect nu-i pune – sub nicio formă – în postura de a emite judecăți de valoare vizavi de un proiect – Insula de Agrement – de care și-au bătut joc și pe care l-au lăsat, efectiv, de izbeliște”, a mai spus primarul Necula. El a declarat că proiectul va fi finalizat, cu succes, până la finalul termenului-limită, care este 31 decembrie 2018 iar Insula să fie pusă în funcțiune, în pofida tuturor problemelor lăsate în urmă, în această investiție, de cei care au condus Bacăul până în 2016.

„Dacă proiectanții și fosta conducere a Primăriei ar fi fost mai responsabili, reabilitarea Insulei s-ar fi desfășurat fără sincope, iar proiectul ar fi fost terminat cu bine. Din păcate, nu s-a întâmplat așa, iar astăzi reparăm ceea ce au stricat alții în trecut”, a concluzionat Cosmin Necula.

Universitatea „Vasile Alecsandri”, din Bacău, are de marți, 15 mai, al 28-lea Doctor Honoris Causa. Titlul a fost acordat de această dată prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), prof. univ. dr. Florin Georgescu.

La ceremonie au participat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, președinți și directori ai celor mai importante societăți comerciale și sucursale bancare din Bacău, președinți ai unor organizații profesionale, profesori și studenți ai universităților băcăuane.

La masa prezidiului ceremoniei au luat loc, din partea Universității „Vasile Alecsandri”, prof. univ. dr. ing. dr.h.c. Valentin Nedef – preşedintele Senatului, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky – rector, prof. univ. dr. Ovidiu Turcu, decanul Facultății de Științe Economice, conf. univ. dr. Marcela-Cornelia Danu – prorector, conf. univ. dr. Costel Ceocea, prof. univ. dr. Mihai Deju – directorul Departamentului Contabilitate, Audit și Analiză Economico-Financiară al Facultăţii de Ştiinţe Economice, și prof. univ. dr. Marin Dinu – Academia de Studii Economice din Bucureşti, membru al CA al BNR.

„Sărbătorim în acest cadru – a spus în discursul de Laudațio prof. univ. dr. Ovidiu Turcu – nu doar o distinsă personalitate a comunităţii academice și ştiinţifice din țara noastră, dar și întreaga carieră a domniei sale, de profesor cu realizări remarcabile și exemplare. Sărbătorim în acelaşi timp, o personalitate publică de primă mărime, prezentă în ultimele trei decenii, în actul de guvernare a țării, în sfera legislativă, în spaţiul prezenței internaţionale a României”.

Tema discursului economistului Florin Georgescu la conferirea titlului de Doctor Honoris Causa a fost „Dezvoltarea economico-socială – obiectivul fundamental al României în perspectivă”, în care a făcut, în stilul său caracteristic, o succintă, dar pertinentă și acidă radiografie a tranziției economiei României după anul 1989 și la trecerea țării de la modernizare la dezvoltare. Vorbitorul a analizat și curentele de gândire economică care fac referire la dezvoltarea unui stat și a reliefat parametrii dezvoltării economico-socială a României, unde a reliefat disparitățile sociale accentuate la care s-a ajuns astăzi.

Un portret al profesorului universitar, al economistului, finanțistului și omului politic Florin Georgescu a făcut, în tușe remarcabile, profesorul Marin Dinu, dar despre personalitatea noului membru al comunității academice băcăuane și despre semnificația primirii sale în această comunitate a vorbit și rectorul Carol Schnakovszky.

1 de 25

Florin Georgescu a absolvit, în 1977, cursurile Facultăţii de Finanţe-Contabilitate, Secţia Finanţe, a Academiei de Studii Economice, unde în 1989 a devenit doctor în finanţe și circulaţie bănească. A fost bursier Fulbright, la Universitatea Henry Block School of Business and Public Administration University din Missouri și a urmat un stagiu de perfecţionare la Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului de la Lausanne, premergător preluării funcţiei de președinte al Băncii Comerciale Române. Tot în 1977 și-a început și cariera universitară, dar a fost, în paralel, inspector financiar la Inspecţia Financiară Bucureşti unde a și devenit director general. În 1976 a intrat în Ministerul de Finanţe, iar în 1992 a fost numit secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanţelor și foarte curând, pentru un mandat, ministru de stat și ministrul finanţelor (noiembrie 1992 – decembrie 1996), perioadă în care a avut și poziția de guvernator din partea României la BIRD și BERD.

De la sfârşitul anului 1996 a devenit membru al Parlamentului, pentru două legislaturi, fiind vicepreşedinte, apoi preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe și Bănci a Camerei Deputaţilor. Din octombrie 2004 este vicepreşedinte al Consiliului de administrație al BNR și prim-viceguvernator al Băncii Naționale.

Pe plan european a fost membru al Comitetului de Supraveghere Bancară al Băncii Centrale Europene (2004 – 2010) și membru al Comitetului European pentru Risc Sistemic, între anii 2011 și 2016. Reputatul finanțist are și o bogată activitate publicistică de specialitate.

Academia de Studii Economice i-a decernat diploma „Virgil Madgearu” cu medalie de aur. De asemenea, i s-a conferit titlul științific de Doctor Honoris Causa la Universitatea din Craiova, Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța.

Este primul președinte ales al Camerei Auditorilor Financiari din România și conduce Asociația Generale a Economiștilor din România și Societății Române de Economie. Statul român l-a onorat cu înalte distincţii: Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler în 2002 și de Ofiţer în 2010, Ordinul „Mediului Industrial și Comercial” în grad de Mare Ofiţer.

Cristian Ţopescu a murit marţi în secţia de Terapie Intensivă de la Spitalul Elias.

El s-a născut la 26 martie 1937 în Bucureşti şi era licenţiat al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (1970), potrivit Agerpres. Membru al echipei hipice a Romaniei, a practicat sărituri peste obstacole, apoi a fost transferat la Clubul Sportiv Steaua (1960-62), unde a triumfat în două campionate naţionale.

Între anii 1964-2004, la TVR, a lucrat ca reporter sportiv, realizator de emisiuni, comentator sportiv, redactor şef sport, director general adjunct TVR.

Cristian Ţopescu a urmat cursurile Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport şi a fost membru al echipei hipice a României, practicând sărituri peste obstacole. Mai târziu, a lucrat ca reporter sportiv la Televiziunea Română. Tot în cadrul TVR, a fost realizator de emisiuni, comentator sportiv, redactor şef Sport şi director general adjunct al TVR.

A ocupat funcția de director al cotidianului Prosport, din 2003, până la finele lui 2007, fiind vicepreședinte al Fundației ProSport, ProFamilie, ProEducație. A fost reporter sportiv la Radio Europa FM, director de relații publice, imagine și mass-media la Fotbal Club Steaua, comentator la canalul Eurosport, senior editor la Radio Sport Total și la Adevărul și a coordonat suplimentul Adevărul Sport.

A fost distins cu: Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2003), Ordinul Olimpic „Colanul de Aur” (1998), Diploma de Onoare CIO (1994), Trofeul Comitetului Olimpic Român pentru „Promovarea Olimpismului” (1997), Ordinul Meritul Sportiv. La 25 octombrie 2007, președintele României, Traian Băsescu, a semnat decretul prin care colonelul în retragere Cristian Țopescu a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea). Regele Mihai I i-a conferit, la 13 septembrie 2010, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Elisabeta din București, Decorația regală „Nihil Sine Deo”, pentru merite deosebite aduse sportului românesc.

Doua femei, una de 29 și una de 39 de ani, au fost prinse de polițiști bine alcoolizate conducând autoturismele prin localitățile lor. Una dintre ele nu avea nici permis.

La data de 12 mai a.c., în jurul orei 20.00, poliţiştii din Buhuşi au depistat în flagrant o tânără de 29 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe strada Libertăţii, sub influenţa alcoolului.

Conducătoarea auto a fost testată cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat şi a fost condus la Spitalul Buhuşi în vederea recoltării de mostre biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.

Poliţiştii îl cercetează sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

La data de 12 mai a.c., în jurul orei 19.00, poliţiştii din Moineşti au depistat în flagrant o femeie de 39 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe drumul public din comuna Ardeoani, sub influenţa alcoolului.

Conducătoarea auto a fost testată cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,75 mg/l alcool pur în aerul expirat şi a fost condusă la Spitalul Moineşti în vederea recoltării de mostre biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.

Poliţiştii au stabilit că femeia în cauză nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Femeia este cercetată de poliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere.

Băiatul a ameninţat-o pe fata de 15 ani că va distribui pe internet fotografii şi fişiere în care aceasta apărea în ipostaze compromiţătoare. Fata a cedat presiunilor şi i-a trimis şi mai multe filmuleţe în care apărea dezbrăcată. Materialele pornografice au fost distribuite în cele din urmă pe internet. Pentru aceste fapte, băiatul va trebui să-i plătească fetei daune morale de 40.000 lei.

La sfârşitul anului trecut, inculpatul minor N.G.C. (în vârstă de 16 ani la data faptei) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile de şantaj şi pornografie infantilă. În cursul lunii septembrie 2017, adolescentul a ameninţat-o pe minora E.L., în vârstă de 15 ani, că va distribui pe internet fotografii şi fişiere în care aceasta apărea în ipostaze compromiţătoare. Aşa a constrâns-o pe fată să îi trimită şi mai multe filmuleţe în care apărea dezbrăcată. Materialele pornografice au fost distribuite în cele din urmă către alte persoane.

Mama minorei a aflat că pe internet circulă fişiere cu fiica ei dezbrăcată şi a sesizat poliţia, reclamând că fata este şantajată de un băiat pe care l-a cunoscut pe Facebook. La audieri, minora E.L. a declarat că prin august 2017 l-a abordat, printr-un mesaj text, pe G. şi de atunci au început să vorbească pe Facebook. După două zile, fata i-a trimis acestuia numărul ei de telefon şi, în scurt timp, o fotografie. Băiatul i-a cerut şi poze în care să apară dezbrăcată, iar minora spune că i-a trimis pe messenger mai multe fotografii în lenjerie intimă.

Pentru că a refuzat să-i trimită poze cu ea dezbrăcată, băiatul a trecut la ameninţări. Fata a cedat presiunilor şi a căzut astfel în capcana şantajistului. Pe Youtube a fost postat un colaj cu fotografiile trimise de ea. Atunci a început şi calvarul pentru minoră, pusă în faţa unor noi presiuni de a-i trimite alte filmuleţe băiatului în schimbul ştergerii celor vechi. Ameninţată că va fi făcută de ruşine şi la şcoală, fata a cedat din nou şi i-a transmis inculpatului un nou filmuleţ compromiţător. Dar ameninţările au continuat, iar minora a crezut că va scăpa de şantajist dacă îi va trimite alte şi alte materiale pornografice.

„Din declaraţia persoanei vătămate mai rezultă că în data de 17.09.2017 a fost sunată de prietena sa C.D.I. care i-a spus că utilizatorul contului de Facebook „M.F.” a postat pe contul său un număr de 5 fotografii în care apărea ea cu menţiunea „distribuie mai departe şi primeşte poză nud”. Persoana vătămată mai arată că ulterior o altă prietenă F.A. i-a spus că a primit de la alte persoane un filmuleţ în care ea apărea dezbrăcată”, arată procurorii. Băiatul i-a propus apoi să întreţină acte sexuale cu el, ameninţând-o că, dacă nu este de acord, va distribui unul din filmuleţele în care ea apare dezbrăcată pe un grup format din prietenii ei de pe Facebook.

Nervos că îl refuză, inculpatul ar fi lansat alte ameninţări, că va veni după ea la şcoală, că va trimite filmuleţul şi tatălui ei etc. În discuţiile cu băiatul, minora ameninţă chiar că se va sinucide dacă nu o va lăsa în pace.

La percheziţia domiciliară, anchetatorii au găsit în calculatorul băiatului un folder cu mai multe fotografii ale unor persoane ce par a fi minore, în diferite ipostaze de nuditate, şi fotografii ale unor persoane ce prezintă urme de autoflagelare pe antebraţe. Anchetatorii bănuiesc că numărul victimelor ar putea fi mai mare, dar nu s-a reuşit încă audierea altor persoane.

N.G.C. a recunoscut faptele şi astfel a beneficiat de reducerea pedepsei cu o treime. Judecătorul de la Tribunalul Bacău a apreciat că în cazul băiatului este suficientă pedeapsa asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni sub coordonarea Serviciului de Probaţiune. Inculpatul va trebui să urmeze un curs de pregătire şcolară sau de formare profesională, să nu părăsească ţara şi să nu se apropie de victimă. Instanţa a stabilit, de asemenea, ca băiatul, împreună cu familia lui, să plătească fetei daune morale de 40.000 lei. Decizia a rămas definitivă.

Castelul Ghika din Dofteana a ajuns, la fel ca multe altele, în proprietate privată. Mai exact, a fost vândut de autorități unei firme, prin licitație, iar suma obținută a intrat în bugetul local. Nimic nefiresc, până aici. În neregulă este prețul cu care a fost înstrăinat.

„Castelul, livada, terenul de sport, luciul de apă, pădurea, în total 11 hectare de teren, precum și anexele au fost vândute, în anul 2003, cu 6,5 miliarde de lei vechi. În 2005, Curtea de Conturi s-a autosesizat și a constatat că proprietatea fusese subevaluată, stabilind un prejudiciu de 370.000 de euro, ceea ce înseamnă în jur de 13 miliarde de lei vechi”, declară Ioan Bujor, actualul primar al comunei Dofteana.

Ca măsură, inspectorii Curții de Conturi au decis ca primarul să acționeze în judecată Consiliul Local pentru răspundere patrimonială și să înregistreze în contabilitatea analitică prejudiciul de 370.000 de euro. În dosarul respectiv, ordonatorul principal de credite e inculpat, iar Comisia de licitație, martor.

Între timp, fostul edil a trecut la cele veșnice. După câștigarea alegerilor și instalarea în funcția de primar, Ioan Bujor a preluat, odată cu atribuțiile, și această problemă.

„Am studiat bine dosarul și, împreună cu avocatul, am hotărât să acționăm în instanță cumpărătorul, societatea Mecano Electric Service, pentru nulitatea actului de vânzare-cumpărare”, arată Ioan Bujor. În acest fel, Castelul se va întoarce în proprietatea comunei, lucru dorit și de autorități, și de locuitori, iar prejudiciul va fi recuperat total. Procesul pentru răspundere patrimonială a fost suspendat până la finalizarea noului dosar.

„Avem termen pe 6 iunie. Dacă vom câștiga, noi suntem pregătiți să returnăm suma de 6,5 miliarde de lei, cu care a fost cumpărat Castelul Ghika și cele 11 hectare de teren”, a precizat Ioan Bujor.

Șapte băcăuani (printre care un muncitor silvic şi un pădurar), cu domiciliul în comuna Asău, au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă fără drept. Unii dintre ei au antecedente penale.

În noaptea de 31.01/01.02.2011, poliţişti din Mănăstirea Caşin, au oprit pe un drum forestier autoturismul în care se aflau inculpaţii O.I. şi P.S.. În maşină au fost descoperite o armă de vânătoare cu alice, o armă militară (carabină), patru gloanţe şi o baionetă cu teacă. „Inculpatul O.I. a precizat că arma militară (carabina) a găsit-o în vara anului 2010 într-o pădure, împreună cu patru cartuşe, pe care le-a şters de rugină şi le-a uns, iar la data de 31.01.2011 s-a deplasat împreună cu inculpatul P.S. în pădurea unde au fost depistaţi ulterior, pentru a vâna.

Inculpatul P.S. a precizat că, în primăvara anului 2010, a găsit arma de vânătoare, care se afla în stare de degradare, pe care acesta şi-a însuşit-o, după care a tras cu aceasta pentru a vedea dacă funcţionează, iar în ziua de 31.01.2011 s-a deplasat împreună cu inculpatul O.I. în pădurea unde au fost depistaţi ulterior, pentru a vâna”, se precizează în rechizitoriu. Ulterior, a fost dispusă o constatare tehnico-ştiinţifică balistică, iar din concluziile raportului rezultă că armele fac parte din categoria armelor de foc letale şi sunt în stare de funcţionare.

În urma cercetărilor, s-a ajuns la concluzia că cei doi inculpaţi erau în legătură cu mai multe persoane care deţin în mod ilegal arme, printre care inculpaţii P.C., P.S., B.L.C., D.I., A.G.. Astfel, a fost autorizată interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice pentru a se stabili implicarea celorlalte persoane în activităţi de braconaj cinegetic. În momentul în care anchetatorii au obţinut suficiente probe, s-au emis autorizaţii de percheziţii la locuinţele suspecţilor, fiind descoperite o capcană utilizată pentru capturarea de animale sălbatice, cartuşe de vânătoare, trofee de căprior şi de cerb, alice din plumb şi din cupru, o ţeavă de carabină, o ţeavă dublă de puşcă, confecţionată artizanal, capse nefolosite, cutii cu pulbere (praf de puşcă), cutii cu arcuri metalice, arme artizanale, arme de vânătoare, bile de plumb, capcane metalice. La urmărirea penală, inculpatul B.L.C. a dat o declaraţie în care recunoştea că a desfăşurat activităţi de braconaj cinegetic împreună cu alţi doi inculpaţi şi că a împuşcat un porc mistreț şi o capră. Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Moineşti.

Cheltuieli judiciare în cuantum de 200.000 lei!

Inculpaţilor li s-au impus cheltuieli judiciare în cuantum de 200.000 lei, reprezentând contravaloarea activităţilor de interceptare şi înregistrarea convorbirilor telefonice, a expertizelor, a organizării şi efectuării percheziţiilor domiciliare şi a altor activităţi de urmărire penală. Cum suma este colosală, instanţa a cerut Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău dovada sumelor solicitate cu titlu de cheltuieli de la urmărirea penală.

„Prin adresa …., se comunică instanţei că (…) instituţiile abilitate să pună în executare mandatele emise de judecător nu au comunicat niciodată în mod oficial contravaloarea activităţilor, însă din unele discuţii purtate cu reprezentanţi ai acestor instituţii, a rezultat drept cost al unei zile de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi interceptărilor telefonice suma de aproximativ 4.000-4.500 lei/număr de telefon sau aparat telefonic.

Astfel, instanţa trebuie să cenzureze sumele solicitate în funcţie de dovezile existente la dosar şi alte criterii rezonabile de stabilire a acestora”, a arătat instanţa. Prin urmare, inculpaţii au fost obligaţi să plătească, fiecare, câte 4.000 lei, drept cheltuieli judiciare către stat. Pedepsele aplicate acestora sunt cuprinse între 2 şi 3 ani închisoare, cu suspendare. Sentinţa poate fi contestată.