Dacă am desena o hartă a repartiţiei celor două forme pe teritoriul României, am fi obligaţi să marcăm zona judeţului Iaşi (de fapt, a municipiului) ca promotoare a variantei fără i (Iaşul) şi cea a restului ţării, unde ar trebui să existe forma cu i: Iaşiul. Curios este însă că în Oltenia-Muntenia se află două toponime compuse, scrise fără i: Gura Iaşului, respectiv Valea Iaşului şi care „reproduc numele dat alanilor, după secolul al IX-lea” (Al. Rosetti, Istoria limbii române, 1986, p. 218). „Forma Iaşi – consideră acelaşi lingvist – ar fi un plural, ca toponimicele Bulgari, Ruşi, Sârbi, de la nordul Dunării” (Resturi de limbă scito-sarmată, în „Viaţa românească”, extras, 1930, p. 9).
„Iaş – crede A. Philippide – este un singular analogic după pluralul Iaşi” (Originea românilor, I, 1925, p. 730). De-a lungul timpului, găsim serii întregi de variante: Iassi, Iassy, Iasy, Iaşăi, Iaşe sau Eşii (1776), Eaşii (1837) ş.a. (Tezaurul toponimic al României. Moldova, I, 1991). Lucian Predescu ia în calcul şi varianta „Eşii – la plural” (Enciclopedia României, 1940). Ar rezulta o formă pietrificată „Iaşi”, care se va comporta ca un singular, asemenea pluralelor formale Bucureşti, Luncani, Ploieşti etc.
Lipsa lui i e posibil să fi fost alimentată de vechea dispută dintre şcoala filologică ieşeană (a se vedea conservatorismul de azi în perpetuarea formelor – motivate istoric – sunt şi î) şi cea bucureşteană: consoana ş se rosteşte muiat în sudul ţării (cu un i sau e după ş şi j) şi dur în Moldova.
Vocea presei
Am consultat lucrările de istorie a jurnalismului românesc şi am constatat variabile în utilizarea aceluiaşi cuvânt: fie la plural („Iaşii”, 1890/1925), fie la singular, cu i (mai rar, ca în titlul „Flacăra Iaşiului”, deşi în 2000, seria nouă a aceleiaşi gazete va renunţa la i) sau fără i: „Iaşul socialist” (1919), „Iaşul medical” şi „Iaşul sindical” (1925), „Iaşul” (1931), „Iaşul nou” (1950), continuat de „Iaşul literar” (1954).
Capitala de la Iaşi
Cu îndreptăţire urbea de pe cele şapte coline se situează între primele oraşe româneşti. În 1937, o ilustrată a Editurii „Socec” numea „Iassy sau românescu[l] Iaşii” „oraş al redeşteptării naţionale prin cultură”, iar în 1958 filateliştii marcau centenarul emiterii primelor mărci poştale la Iaşi, „vechea capitală a Moldovei”.
În primul număr pe 2019, o revistă a locului, „Cronica veche”, informează: „Luni, 14 ianuarie, asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei şi-a lansat un proiect cu zece zile înainte ca preşedintele României să-i confere Iaşiului titlul de capitală istorică” (Nicolae Turtureanu). Cu o pagină mai departe, dăm de aceeaşi formă academică: „Ascensiunea Iaşiului către statutul de capitală istorică” (Traian D. Lazăr, p. 3).
Şi totuşi: Iaşiul sau Iaşul?
Academia Română, prin Institutul de Lingvistică, stabilise încă din 1982: „Iaşi, art. Iaşiul; n.1. ieşean” (DOOM1, cap. „Nume proprii geografice şi nume de locuitori”). Acel i final se suprimă doar la derivate: „Gorj, Iaş-i dau gorjean, ieşean” (Ioana Vintilă-Rădulescu, DIN, 2009). Logica e simplă: pentru articulare, se preia în totalitate cuvântul de bază şi se ataşează articolul hotărât enclitic -l, prin vocala de legătură -u-. Câtă vreme nu admitem *Bucureştul, *Ploieştul etc., trebuie să acceptăm forma cu i: Iaşiul.
Efecte colaterale
Un detaliu aparent minor poate avea efecte majore: între fonturi, litera I (majusculă, deci) este identică cu l (minusculă, deci), încât un banner cu înscrisul „Parcul Copou – mândria Iaşului” falsifică realitatea (laşul nu va fi mândru…).
Astăzi se va șți dacă se va relua adunarea deșeurilor menajere în cele 48 de unități administrativ-teritoriale în care acest serviciu a fost suspendat în urma deciziei operatorului gropii de gunoi de a sista activitatea din cauza datoriilor înregistrate de beneficiarii serviciilor.
Precum se știe, vinerea trecută, ECO SUD a oprit activitatea, refuzând să mai proceseze gunoiul adunat din întreg județul. Duminică, municipiul Bacău a reușit să obțină accesul la groapa de gunoi, întrucât avea datoriile achitate. Alte câteva localități fără datorii au primit și ele acceptul de a depozita deșeurile menajere.
„Problema nu s-a încheiat întrucât există 48 de localități, între care trei orașe mari, care au creanțe de peste 10.000 de lei”, a spus primarul Bacăului, Cosmin Necula, în deschiderea ședinței Consiliului local de ieri. Acesta a criticat, încă o dată, modul în care ADIS a gestionat această problema, permițând unor localități să acumuleze datorii de peste un an și jumătate.
„Dacă nu-ți place ADIS, plătești și apoi te judeci, a spus Necula, dar nu se poate să spui că nu ești de acord cu contractul semnat cu ADIS pentru că a fost semnat de primarul dinaintea ta. Și noi am fost în situația în care am majorat taxa de salubrizare pe o hotărâre votată în vremea fostei administrații”. Acesta a spus că Guvernul a alocat, la finele anului trecut localităților din județ bani pentru a rezolva anumite probleme.
„Nu mi se pare normal ca, în loc să-ti plătești datoriile, să faci petreceri de Revelion”, a spus Necula. Primarul a spus că va urma o ședință extraordinară a Consiliului local în care se vor discuta exclusiv probleme legate de situația deșeurilor menajere, pentru că deja au fost demarate anumite proceduri legale pentru a se ieși din impas.
Bogdan Seto, directorul executiv demisionar al ADIS, a recunoscut că problemele nu au fost create de muncipiul Bacău. „Problemele adevărate au început în decembrie 2018, la Moinești”, a spus el.
Dacă e weekend, e motiv de voie bună. În acest sens aflăm cele mai bune metode de distracție. Astfel, pentru vineri, 1 februarie, avem de la ora 20.00 concert folk live cu Eugen Avram la Villa Borghese. De la ora 21.00, concert Truda Live în Berăria Valhalla.
Truda este o formație de heavy metal/death metal din Cluj-Napoca, înființată în 2006. Trupa și-a construit reputația de a avea videoclipuri interesante și controversate diferențiindu-se astfel de alte trupe din România. De la ora 22.00, DanceHouse@SpecialGuest super party cu Ciprian Botezatu și MC Paolo în Brasserie Cafea cu Lapte.
Sâmbătă, de la ora 22.00, Retro Deep Mix, petrecere dansantă cu Dj Marian în Mixology Pub. De la ora 23.00 RED LIPS Weekend în Times Live Music Bacău. Petrecere cu surprize în care vor fi premiate cele mai senzuale buze.
Duminică, de la ora 20.00, „O Noapte Umoroasă” – Mauro’s Pub & More. Umor cântat și caricaturizat cu Daniel Iancu & Costel Pătrășcan.Tot duminică, de la ora 14.00, Atelier de pictură pe tricouri pentru adulți. Asociației Bon Atelier, str. Ioniță Sandu Sturdza nr. 76, vis a vis de clădirea ITM.
Distribuitorii de film aduc din acest weekend alte trei premiere pentru împătimiții de cinema. Prima producție, „Calmul dinaintea furtunii” (Serenity 2D), este un thriller de la regizorul nominalizat la Oscar Steven Knight și producătorul câștigător de Oscar Greg Shapiro.
Filmul îi are în rolurile principale pe Matthew McConaughey, Anne Hathaway și Diane Lane. „Cum să-ți dresezi dragonul 3”
(How to Train Your Dragon: The Hidden World 3D), este un film animat de acțiune și plin de aventuri care îi are în distribuție pe Gerard Butler, Cate Blanchett, Jonah Hill, iar regia poartă semnătura lui Dean DeBlois.
În ultima premieră programată în acest sfârșit de săptămână, „Scapă dacă poți” (Escape Room 2D), șase necunoscuți ajung captivi în circumstanțe aflate dincolo de controlul lor și sunt nevoiți să-și folosească iscusința și să lucreze în echipă pentru a supraviețui. Genul filmului: dramă, mister, ficțiune. În rolurile principale: Deborah Ann Woll, Taylor Russell și Tyler Labine. Regia: Adam Robitel.
Pentru a oferi posibilitatea unui număr cât mai mare de spectatori să se bucure de reprezentații, în zilele de duminică (3, 10, 17, 24 februarie) se vor juca două spectacole pentru copii, de la ora 11.00 și de la ora 12.30.
Programul de spectacole al Teatrului Municipal „Bacovia”, pe luna februarie
DRAMĂ
1. 02.2019, ora 18.00: Crocodil, regia Horia Suru;
3.02.2019, ora 18.00: Uciderea lui Gonzago, regia Dumitru Lazăr Fulga;
7.02.2019, ora 18.00: Cu sufletul nu-i de glumit, regia Sorin Militaru;
8 .02.2019, ora 18.00: Emigranții, regia Ștefan Alexiu;
10.02.2019, ora 18.00: Angajare de clovn, regia Gheorghe Balint;
14.02.2019, ora 18.00: Prenumele, regia Răzvan Săvescu;
15.02.2019, ora 18.00: Moara cu noroc, regia Marius Gîlea;
17 .02.2019, ora 18.00: Uciderea lui Gonzago, regia Dumitru Lazăr Fulga;
21.02.2019, ora 18.00: Eu, mama și bunica, regia Firuța Apetrei;
22 .02.2019, ora 18.00: Unchiul Vanea, regia Luminița Țîcu;
24.02.2019, ora 18.00: Steaua fără nume, regia Gheorghe Balint.
ANIMAȚIE
3.02.2019, ora 11.00 și ora 12.30: Hainele cele noi ale împăratului, regia Ciprian Huțanu;
10.02.2019, ora 11.00 și ora 12.30, Aladin, regia Gheorghe Balint;
17 .02.2019, ora 11.00 și ora 12.30, Momo, regia Gheorghe Balint;
24.02.2019, ora 11.00 și ora 12.30, Cei trei purceluși, regia Gheorghe Balint.
Noul single este o piesă de dragoste de care te vei îndrăgosti de la primele acorduri. „Până la tine” este al doilea single al trupei băcăuane Artizan, după succesul înregistrat anul trecut cu „Inimă haimana”.
Piesa lansată astăzi este dedicată în primul rând tuturor mirilor care i-au ales pe Artizan să le cânte la cel mai important eveniment din viața lor, dar și pentru toți îndrăgostiții, având în vedere că luna februarie este sub semnul lui Cupidon de Valentine’s Day și Dragobete. Muzica și versurile piesei aparțin lui Sebastian Mircea Badiu și Rucsandrei Iliescu, iar producția este semnată de Sebastian Mircea Badiu, Dănuț Gheorgheș (Trupa Artizan) și Dimas Production.
„Până la tine” beneficiază și de un videoclip realizat de Cătălin Călinescu (CSART FILM), iar protagoniștii din producția video sunt Cătălina și Cristi Sava de la Academia de Dans Adamas Bacău. Ideală pentru dansul mirilor sau pentru orice început de petrecere, single-lul celor de la Artizan se poate downloada atât de pe canalul lor de Youtube, cât și de pe Sondcloud.
Trupa Artizan împlinește anul acesta șase ani de activitate și au în palmares peste 200 de evenimente, două concerte aniversare (la trei și la cinci ani), precum și colaborări cu nume importante din muzica românească, cum ar fi Aurelian Temișan, Luminița Anghel, Constantin Enceanu, Laura Lavric și alții. „Artizanii” piesei „Până la tine” sunt: Dan Vrînceanu, Andreea Vetrea (Gheorgheș) și Emi Șiler – soliști vocali; Sebi Păun – saxofon; Dănuț Gheorgheș – clape; Sandu Bîrlenghea – bass; Marius Aluncăriței – chitară și Costică Stavrat – tobe.
Costel Pătrășcan și Daniel Iancu aduc în Bacău un concept neconvențional, cu impact la public, un spectacol la care se râde non-stop și în urma căruia „spectatorul pleacă acasă cu ceva”, susțin autorii. Pe scurt, e vorba despre „O noapte umoroasă” la Mauro’s Pub and More.
„Va fi o videoproiecție de caricatură comentată, în mai multe reprize, în care caricaturistul va prezenta pe un ecran ceva, va spune altceva, iar publicul va înțelege cu totul și cu totul altceva”, afirmă Costel Pătrășcan. Asta ca să fie foarte clar! Sau nu. Spectacolul n-ar fi desăvârșit dacă temele abordate n-ar fi susținute muzical, cu inteligență și umor, de Daniel Iancu. Ni se promite un spectacol la care se va râde mult, sănătos și cu folos!
Vine valu’ și-mi ia calu’
„Umorul lui Daniel Iancu este recunoscut și cu siguranță este cel mai apropiat de forma de protest în rândul folkiștilor de astăzi”, afirmă unul dintre gazetarii care îl cunosc. Iancu este creatorul cântecelor „Vine valu’ și-mi ia calu’”, „Ofițerul Radu” sau „Patria”.
Pe Costel Pătrășcan, posesorul a zeci de premii naționale și internaționale”, îl cunoaște toată lumea, caricaturile sale fiind publicate în revistele „Săptămâna Financiară”, „Academia Cațavencu”, „România literară”, „Plai cu Boi”, „Aspirina săracului” și „Țeapa”, în ziarele „Adevărul”, „Evenimentul zilei”, „Independent”, „Vocea Brăilei” etc. Băcăuanii iubitori de umor pot suna la 0752.179.115 pentru a prinde un loc duminică, 3 februarie, la Stand Up Comedy.
În cei doi ani de activitate, S.C. SOCIETATEA DE SERVICII PUBLICE MUNICIPALE BACAU S.A. a prestat servicii publice în valoare de 19 milioane de lei. În total, între Municipiul Bacău și SSPM au fost incheiate 57 contracte.
În perioada ianuarie-decembrie 2018, SSPM a desfășurat activități de reparații și amenajări, proiectare, confecționare și montare ornamente festive, întreținere a sistemului de iluminat public, tuns și cosit mecanic, reparații străzi și turnare covor asfaltic, organizare de evenimente. În luna noiembrie a fost aprobată delegarea către SSPM a gestiunii serviciilor de administrare a drumurilor, străzilor și cimitirelor din municipiu. Scopul urmărit de administrația locală prin delegarea serviciilor este de a simplifica procedurile birocratice premergătoare realizării efective a unei investiții. Procedurile anevoioase de licitație sunt înlocuite cu prețuri fixe de efectuare a lucrărilor, negociate între Municipiul Bacău și SSPM.
În 2018 au fost executate lucrări de turnare covor asfaltic pe străzile: Neagoe Vodă – 4482 mp, Chimiei – 1008 mp, Martir Horia – 3670 mp, Decebal – 3585 mp, Martir Cloșca- 512 mp, Iosif Cocea – 3662 mp, Ion Luca – 3131 mp, Nicu Enea – 3182 mp. În cadrul contractelor de raparații și asfaltare a străzilor din municipiu, au fost utilizate 541 tone de mixtură pentru executarea a aproximativ 3000 de plombe. Valoarea totală a lucrărilor de turnare covor asfaltic a fost de 3,261,039.71 lei, iar valoarea totală a lucrărilor de plombări a fost de 920,461.43 lei.
Printre lucrările executate de SSPM in 2018 se regăsesc investiții importante pentru infrastructura urbană. În septembrie au început lucrările de reamenajare a intersecțiilor: Calea Romanului – B.-dul Unirii, Calea Romanului – Strada Tecuciului. În cadrul contractului în valoare de 3.958.799 lei fără TVA, SSPM a realizat proiectarea și execuția lucrărilor de reamenajare a intersecțiilor in sistem giratoriu, modernizare a trotuarelor, deviere a cablurilor de distribuție a energiei electrice ș.a.
Primul sens giratoriu a fost deja amenajat la intersecția străzilor Calea Romanului și Bulevardul Unirii. La începutul lui 2019, imediat cum temperaturile vor permite, va fi finalizat și al doilea sens giratoriu din intersecția arterelor Calea Romanului și Strada Tecuciului. La final, întreaga infrastructură rutieră și de iluminat public din zonă va fi nouă.
În cadrul proiectului de modernizare a zonelor verzi din municipiul Bacău, SSPM a efectuat lucrări de igienizare, dezafectare și compactare a solului în Parcului Catedralei, în jurul lăcașului de cult. În baza contractului încheiat cu Municipiul Bacău, în Parcul Catedralei vor fi amenajate: alei, trotuare, terasamente, 107 locuri de parcare, zone de refugiu ș.a. Proiectarea și execuția lucrărilor însumează 1.033.571,60 lei fără TVA.
Contractul de mentenanță a sistemului de iluminat public s-a desfășurat în perioada 01.02.2018 – 23.10.2018 . În total, SSPM a efectuat 2678 intervenții la rețeaua de iluminat public a municipiului Bacău. Valoarea serviciilor prestate în cadrul contractului a fost de 305.397,40 lei fără TVA, iar valoarea materialelor utilizate a fost de 155.203,80 lei fără TVA.
În perioada mai-iunie, în cadrul contractului încheiat cu Municipiul Bacău, SSPM Bacău a efectuat activități de tuns și cosit mecanic (730 000 mp – iarbă, 17 000 de ml – gard viu).
Începând din luna noiembrie, SSPM a prestat servicii de iluminat festiv pentru sărbătorile de iarnă 2018-2019. Contractul a inclus următoarele categorii de lucrări: verificare echipamente de iluminat, remediere defecțiuni, montare module pe stâlpi și punere în funcțiune, mentenanța instalațiilor pe perioada funcționării și demontarea acestora la finalul contractului. În total, pe străzile din municipiu au fost montate 1075 module de iluminat festiv.
În luna decembrie SSPM a prestat servicii de organizare a Festivalului ”Sărbători de iarnă 2018”, constând în organizarea a două evenimente artistice: pe 1 decembrie, cu ocazia aprinderii iluminatului festiv și pe 31 decembrie, cu ocazia Revelionului. SSPM a asigurat personal tehnic pentru montarea și operarea echipamentelor specifice, contractarea artiștilor, regia de spectacol și activități de management. În 2018, au susținut recitaluri în Bacău: Connect-R, LOREDANA, ALPHAVILLE, Ovidiu Lipan Țăndărică, Guz, Florin Vasilică ș.a.
SSPM a desfășurat în 2018 activități de reamenajare, reparații și igienizare a următoarelor obiective: Clădirea fostei Biblioteci Județene „Costache Sturdza“, pietonalul de granit din centrul municipiului, Teatrul de Vara ”Radu Beligan”, Școala ”Alexandru Șafran”, Bazinul de Înot ș.a. Totodată, au fost efectuate tratamente de dezinsecție, dezinfecție și deratizare în unitățile școlare, în piețe, parcuri și la locurile de joacă din municipiul Bacău.
prof.univ.dr. Adrian Cotirlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti
Astăzi este așteptată la Spitalul Municipal de Urgență Moinești o delegație din Republica Moldova, condusă de somități ale lumii medicale din Chișinău.
La invitația prof. dr. Adrian Cotîrleț, managerul spitalului moineștean, vor fi prezenți dr. Mihai Ciobanu – director al IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail” Chișinău, Iurie Crasiuc – director IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 1 Chișinău, dr. Veaceslav Popa – șef secție Chirurgie Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail” Chișinău, prof. dr. Evghenii Guțu – prorector la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Republica Moldova, dr. Iurie Țugui – șef secție Spitalul Clinic Municipal nr. 1 Chișinău și dr. Vasile Huzun – șef Bloc Operații IMPS Spitalul Clinic Municipal nr. 1 Chișinău.
„Am făcut această invitație pentru a continua schimbul de experiență în domeniul medical și administrativ, având în vedere acordul de colaborare pe care îl avem deja încheiat cu Spitalul Clinic Municipal «Sf. Arhanghel Mihail» Chișinău și proiectele dezvoltate în comun. Dorim să extindem această colaborare, inclusiv cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie «Nicolae Testemițanu» Republica Moldova.” Prof. dr. Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești
Pianistul băcăuan Sorin Zlat a devenit, de azi, cetățean de onoare al municipiului, după ce Consiliul local a votat o hotărâre în acest sens.
Cu un bogat palmares național și internațional, Sorit Zlat a obținut în 2015, Marele Premiu în cadrul Competiţiei Internționale de Piano Jazz care s-a desfășurat în Jacksonville, Florida, Statele Unite ale Americii.
1 de 3
El a câștigat și Premiul Muzicianul Anului în cadrul Galei de Jazz din București pentru doi ani consecutivi (2014, 2015), precum și Premiul pentru întreaga carieră internaţională acordat de către Institutul Cultural Român în anul 2017 în cadrul Galei de Jazz organizată de Fundaţia Muzza.
Uvertura primei etape programate în 2019 în Liga a II-a va fi asigurată de confruntarea dintre Chindia Târgoviște și Aerostar Bacău. Federația a decis să devanseze cu o zi jocul de la Târgoviște, care va avea astfel loc vineri, 22 februarie, de la ora 14.00, fiind televizat de Digisport.
În altă ordine de idei, joi, în finalul cantonamentului de la Izvorani, Aerostar a remizat, 2-2, cu Unirea Slobozia, în primul amical al anului. Pentru Aerostar au marcat Ciocâlteu (jucător venit de la Petrolul), din 11 m și Buhăcianu.
Florin Bratu a început jocul cu următoarea garnitură: Udeanu- B. Ardei, Mutu, Al. Ichim, Drugă- Carabela, Tabacariu, Chirilă- Ciocâlteu, Al. Pop, Gojnea.
În partea a doua, Aerostar utilizat formula: Muntean- Mihalăchioae, Vișinar, Mihăeș, Tilibașa (Florescu)- H. Ilie, Adăscaliței, Căinari- Buhăcianu, Vraciu, C. Ardei.
Subsecretarul de Stat al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Victor Ionescu, a fost prezent, miercuri, în Bacău pentru a semna un protocol de colaborare cu privire la organizarea conferinței cu tema „Contribuția diferitelor categorii de cetățeni europeni la dezvoltarea țării gazdă. Concluzii pe politicile publice privind diaspora”.
Evenimentul este prilejuit de exercitarea de către România a mandatului de Președinte al Consiliului Uniunii Europene și este programat în perioada 3-5 mai 2019.
În sala mică a Prefecturii, alături de subsecretarul de stat Victor Ionescu, au fost prezenți și au semnat acest document Valentin Ivancea, subprefectul județului Bacău, Silviu Pravăț, vicepreședintele Consiliului Județean, Romică Chindruș, administratorul public al Municipiului Bacău, și Dorian Pocovnicu, directorul de Dezvoltare și Investiții al Aeroportului Internațional „George Enescu” din Bacău.
Protocolul este un document cadru, responsabilitățile părților semnatare cu privire la organizarea și finanțarea evenimentului urmând să fie stabilite în viitoarea ședință a Consiliului Județean.
La conferința europeană „Contribuția diferitelor categorii de cetățeni europeni la dezvoltarea țării gazdă – Concluzii pe politicile publice privind diaspora” vor participa 50 de persoane, experți pe diaspora din cele 27 țări ale Uniunii Europene, precum și alți specialiști ai unor organizații și instituții.
După conferință, invitații vor avea prilejul să cunoască județul Bacău grație activităților organizate de gazde, cum ar fi vizita la Salina Tîrgu Ocna, o expoziție cu produse agro-alimentare tradiționale și spectacolul prezentat de Ansamblul Folcloric „Busuiocul” din Bacău.
Din cauza ceții care s-a lăsat, dimineață, deasupra Bacăului, avionul spre Torino nu a mai decolat.
Cei 170 de pasageri au așteptat, în condiții bune, în sala de plecări, au explicat reprezentanții Aeroportului Internațional „George Enescu”. „Din păcate, aceeași situație este și pe celelalte aeroporturi din Moldova, ceea ce face imposibilă varianta transferului”, mai precizau aceștia.
După două ore, operatorul aerian Blue Air a luat decizia efectuării transferului de pasageri catre Aeroportul Iași, de unde se va decola către Torino.
Doi bărbați, de 24 și, respectiv, 36 de ani, din județul Bacău au fost arestați preventiv, fiind acuzați că, împreună cu un alt tânăr, din Săvinești, ar fi pătruns în locuința unei femei și au forțat-o să le dea banii.
La data de 28 ianuarie a.c., în jurul orei 00:30, poliţiştii au fost sesizaţi de către o femeie de 81 de ani, din Girov, despre faptul că trei persoane necunoscute, cu feţele acoperite, ar fi pătruns în locuinţa sa, unde prin acte de violenţă fizică şi ameninţări ar fi determinat-o să le remită 2800 de lei.
Imediat, în urma sesizării, s-a constituit un dispozitiv alcătuit din poliţişti din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ şi ai Secţilor de Poliţie Rurală Ştefan cel Mare şi Gârcina, însoţiţi de jandarmi, care au instituit filtre pe toate drumurile de la locul comiterii faptei către localităţile limitrofe. Astfel, după aproximativ 30 de minute de la sesizare, respective în jurul orei 01:00, un echipaj de poliţie a oprit pe DN 15C, un autoturism care se deplasa din direcţia Piatra Neamţ – Roman, în care erau trei bărbaţi.
Cei trei au încercat să se sustragă, însă au fost încătuşaţi, iar ulterior conduşi la sediul poliţiei municipiului Piatra Neamţ. Aceştia au fost identificaţi de poliţişti ca fiind un tânăr de 22 de ani, din Săvineşti-Neamţ şi alţi doi de 24, respectiv de 36 de ani, ambii din Bacău.
În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au descoperit asupra celui de 22 de ani suma de 2800 lei, iar după controlul efectuat asupra autoturismului cu care s-au deplasat cei trei, în torpedou au găsit bijuteriile din aur, iar sub podul pedalier suma de 5000 lei, ce ar fi provenite din comiterea unei alte tâlhării comisă în seara de 27 ianuarie a.c. de la o femeie de 77 de ani, din Dulceşti.
Cercetările au fost extinse de către poliţişti, care au stabilit faptul că aceşti ar mai fi comis alte trei infracţiuni de tâlhărie calificată, respective la data de 24 ianuarie asupra unei femei de 87 ani din Bârgaoani, la data de 25 ianuarie asupra unei femei de 79 de ani, din Pângăraţi şi asupra unui bărbat de 87 de ani, din Poiana Teiului.
Am descoperit încă o zi pe care trebuie să o marcăm, nu să o sărbătorim; şi nici nu se dă liber. S-a decretat Ziua nonviolenţei în şcoli, ceea ce presupune că, în unităţile de învăţământ, violenţa a atins cote alarmante, din moment ce o zi pe an trebuie să luptăm împotriva ei. Să fim serioşi, această zi ar trebui să fie…în fiecare zi.
După cum arată statisticile, rapoartele instituţiilor de forţă, reţelele de socializare, violenţa în şcoli a luat o amploare care, cu siguranţă, poate constitui un semnal major de alarmă: bătăi, atacuri cu arme albe, acţiuni ale găştilor de cartier, încăierări cu urmări grave din gelozie, rezolvate în clase, pe holuri şcolilor, consum de băuturi alcoolice, la care se adaugă violenţa verbală.
Trec zilnic pe lângă un liceu din Bacău şi ce-mi aud urechile mă înspăimântă, băieţi şi fete, laolaltă, înjură de toţi sfinţii şi toate organele genitale, în public, de faţă cu femei, copii, de te întrebi de ce, de unde atâta violenţă, nu mai este ruşine, nu mai există respect, de ce fel de educaţie mai putem vorbi?
În ultimul timp s-au înmulţit agresiunile asupra profesorilor, în clase, pe stradă, am văzut scene înfiorătoare, elevi de 15-16 ani se năpustesc asupra dascălilor, cu pumnii, cu şişul, cu picioarele. Tatăl meu spunea, atunci când auzea de asemenea fapte că „s-a umflat orzul în ei”.
Cred acum, mai degrabă, să s-au umflat drogurile, alcoolul, nesimţirea, că a dispărut frica, o spun fără reţinere, nu mai este frică de părinţi, de opinia publică, de profesori. Aceasta este imaginea din unele şcoli! Ştiu că există un poliţist de proximitate, însă, săracul, numai în proximitate nu e, are în subordine câte un cartier întreg. Sunt ore de dirigenţie, de educaţie civică, avem o zi a nonviolenţei. Rezultate? Zero.
Sub auspiciile Editurii Magic Print, din Onești, a apărut prima Monografie a Filialei județene Bacău „General Eremia Grigorescu” a Asociației Naționale a Veteranilor de Război (ANVR).
Lucrarea este coordonată de un venerabil ofițer de carieră, veteran de război, generalul de flotilă aeriană (r) prof. Alexandru A. Leonov.
„Monografia veteranilor de război – se arată în «Cuvântul înainte» al volumului – este un imn închinat celor care au luptat și nu mai sunt, dar și acelora care au rezistat și azi își mai aduc aminte cum a fost atunci când le șuierau gloanțele pe la urechi, este o odă pentru cei care au luat arma în mână și au spus: «Pe aici nu se trece!»”.
Cartea se deschide cu o prezentare a simbolurilor noastre naționale și face portretele a două personalități emblematice ale Armatei Române, generalul de brigadă (r) Traian C. Jugureanu și generalul (r) Ion P. Tutoveanu. Sunt însă evocate și exemplele soțiilor de eroi de război de la noi.
Lucrarea nu omite Raportul privind activitatea Filialei Bacău a ANVR și îi menționează pe veteranii care au devenit cetățeni de onoare ai municipiului Bacău.
În monografie și-au găsit loc și locurile și lucrurile legate de amintirile veteranilor de război și prezintă siturile și cimitirele eroilor, dar și mănăstirile și schiturile din județ.
Sunt incluse, de asemenea, tabelele nominale cu numele veteranilor de război din localitățile județului Bacău.
Prima întâlnire din acest an a consilierilor județeni a fost foarte agitată față de ceea ce anunța ordinea de zi. Primele proiecte propuse de președintele Sorin Brașoveanu au vizat organigrama Consiliului Județean (CJ), organizarea rețelei de învățământ special și salariile de bază ale angajaților aparatului de specialitate și instituțiilor din subordinea CJ Bacău.
Au urmat actualizarea cu rata inflației a redevențelor și chiriilor și acordarea dreptului de servitute unui furnizor de gaz care va extinde rețele. Până aici liniște. Abia la punctul 8, care viza achiziția a șase loturi de teren pentru viitoare investiții – noua bibliotecă, extinderea zonei verzi, un spațiu de ergo-terapie la Pediatrie etc. – au apărut primele intervenții.
„Noi nu putem face observații asupra oportunității investițiilor, dar considerăm că sumele propuse sunt prea mari”, a declarat Liviu Miroșeanu, liderul grupului PNL. Gabriela Mitrea, director economic, a explicat că sumele au fost stabilite de un evaluator autorizat de ANEVAR și că prețul la care se va ajunge va fi rezultatul unor negocieri. „În condițiile în care sumele rezultate din negociere vor fi mai apropiate de ceea ce considerăm noi ca fiind corect, vom aproba proiectele”, a explicat Liviu Miroșeanu. Proiectul a trecut, cu 25 de voturi pentru și 9 abțineri, ale PNL.
Accent pe informarea cetățenilor
Un alt liberal, Gabriel Grițcu, a intervenit la proiectul privind redistribuirea containerelor gestionate în cadrul Sistemului integrat de management al deșeurilor. „Aș vrea să subliniez că există necesitatea informării la nivelul comunităților cu privire la importanța colectării selective. Cred că pe lângă aspectele tehnice, trebuie o mai bună comunicare cu beneficiarii pentru ca acest proiect să fie finalizat cu succes”, a spus Gabriel Grițcu. Sorin Brașoveanu a explicat că s-a discutat la întâlnirea ADIS din 23 ianuarie despre informarea beneficiarilor, atragerea de fonduri și reducerea cantității de deșeuri.
Președintele CJ a vorbit și despre criza provocată de neplata datoriilor și soluțiile identificate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Strategia cuprinzând principalele obiective, acțiuni și indicatorii minimali pentru serviciul polițienesc, prezentată de Vasile Humulescu, ALDE, președinte al ATOP, a stârnit cea mai aprinsă discuție din ședința CJ Bacău de miercuri. După ce Vasile Humulescu a explicat care sunt prioritățile, doi consilieri ai PNL au avut observații. Neculai Nechita a avut o propunere concretă: să fie indentificate și oprite căruțele care circulă pe străzile municipiului Bacău și trimise în comunele din care au venit.
„Se lucrează non-stop la ATOP”
Colegul său de partid, Petrică Mihăilă, s-a referit la discuția din ședința din 29 decembrie și la criticile aduse Poliției legat de creșterea infracționalității. El a afirmat că trebuie mers la cauze și a precizat că răspuderea nu este a CJ Bacău, ci a Guvernelor Dragnea 1, Dragnea 2, Dragnea 3, care sunt preocupate doar de situația infractorilor. Sorin Brașoveanu l-a rugat să vină cu propuneri concrete – obiective noi, completarea obiectelor etc. – la planul prezentat de Vasile Humulescu.
„Vreau să vorbim despre cauze”, a insistat Petrică Mihăilă. A fost invitat la ședința de joi, 31 ianuarie, a ATOP, care este publică, i s-a sugerat să organizeze o conferință de presă pe teme politice sau să vină cu un proiect, cu o informare în ședința viitoare. „Eu nu înțeleg efortul pe care îl faceți în apărarea infractorilor și de ce nu faceți nimic în apărarea cetățenilor”, a spus Petrică Mihăilă, iritat. „E păcat să transformăm orice subiect într-o confruntare politică. Noi suntem deschiși la orice discuție. Acum prezentăm planul strategic pe anul 2018, dar vom veni și cu un raport privind rezultele din 2018, în ședința următoare”, a precizat Vasile Humulescu, dezamăgit, apoi a adăugat că „în ultima perioadă se lucrează non-stop la ATOP”.
A intervenit și Angela Bogea care i-a explicat lui Petrică Mihăilă că semnalele trase în ședința din 29 decembrie au fost transmise parlamentarilor PSD-ALDE și, drept urmare, ministrul Afacerilor Interne a deblocat posturile din Poliție. „Vorbeați despre cauze și una dintre acestea era lipsa resursei umane”, a precizat Bogea. S-a vorbit iarăși despre Dragnea, despre Boc, care a blocat posturile pe vremea când era prim-ministru, și despre ministrul Prună, autor al legii recursului compensatoriu. Într-un târziu, Sorin Brașoveanu a reușit să treacă la „diverse”, unde au mai fost votate patru proiecte.
În primăvara anului 1867 s-a promulgat prima lege monetară, prin care se stabilea că leul devine oficial monedă națională, având ca subdiviziune banul, ca a suta parte din valoarea sa.
Pentru un colecționar nu valoarea în argint sau aur contează, ci raritatea și vechimea unor obiecte. Sunt cu atât mai prețioase, chiar dacă au apărut în număr mare, dacă foarte puține s-au păstrat. Și mai ales în ce condiții. Timpul discerne și face selecții. Aflu aceasta discutând cu unul dintre puținii colecționari din generația veche, care au mai rămas activi și la fel de sufletiști, băcăuanul Ioan Catană. Înțeleg de la el că istoria nu ține neapărat de ce vedem păstrat și expus în muzee. Am căutat la o astfel de instituție, din oraș, o colecție de bancnote și nu am găsit. Dar am dat de vitrine cu bani vechi, prin școlile de la sate, sau expuse pe jos prin târgurile de vechituri. Cum gândește un colecționar adevărat?
„Aici este vorba de pasiunea de a păstra, pentru viitor, obiecte aparent banale, uzuale: timbre, monede, insigne, medalii, cărți poștale, nesemnificative ca valoare la vremea lor. Unii colecționează pipe, brichete, pachete de țigări, alții mașini. Dar una este să aduni pentru a transmite mai departe o părticică din istoria evoluției noastre și alta să aduni lucruri ca să faci bani, comerț. Iau azi ceva, cu idea că mâine poate va valora dublu.
Este drept, colecțiile reprezintă în sine o valoare, poate mai mult sentimentală. Un colecționar adevărat nu vinde, face schimb. La vremuri grele, dacă vrei să vinzi o colecție, nu iei nici 10% din valoarea ei.” Mă întreabă dacă am habar de unde vine denumirea de leu? Zic ceva de polonezi. Stăm la una mica, într-un local liniștit, tocmai pentru că nu s-au luat încă pensiile. Știam că interlocutorul meu s-a născut la un an după reforma monetară din 1952, dar și că a studiat foarte mult, pasionat de istorie.„Îți spun eu! Leul a apărut cu mult înainte, ca reprezentare heraldică pe multe blazoane ale caselor regale din Europa.
Era de fapt un simbol al puterii, nobleței, și nu o reprezentare ca animal, rege al junglei. În vremea domniei lui Mihai Viteazu circulau în țările române multe monede, printre care și o monedă mare, din argint, numită taler – leu. Olandeză! Leeuwendaler. A fost emisă în anul 1600. De ce i se spunea taler-leu? Pentru că avea gravat pe revers un leu ridicat pe picioarele dinapoi, simbolul Olandei. Taleri erau denumite în general monezile din argint, indiferent de unde proveneau. Talerul-leu a rămas ca monedă recunoscută pentru că stabilea cursul de schimb. Valora atunci cam 40 de parale.” Adică nu faci nici 2 parale, era o vorbă, mă bag și eu. Mă aprobă cu înțelepciune, continuându-și idea:
Ioan Catană„Paraua era o monedă din bronz, de valoare mică, folosită în tranzacțiile curente de către populație. Nu putea fi schimbată în aur. Vasalii Imperiului otoman nu aveau voie să bată monedă proprie, cu efigia domnitorului. Ștefan Cel Mare a bătut, cu chipul lui, monede de o jumătate și de un gros. Doar prin marile muzee dacă mai vezi vreun exemplar. Un taler-leu valora pe la 1750, cam 150 de bani.” Dar polul? Avea trebă cu pământul? „Polul era de fapt napoleonul, monedă din aur cu valoare de 20 de franci, emisă de Napoleon al III-lea. Când leul era egal cu francul francez, în a doua jumătate a secolului al XIX- lea, 1 leu era 40 de parale. Jumătate însemna 20, adică un pol. Denumire care se mai foloște și astăzi, când se mai împrumuătă omul de la prieteni. Dă-mi un pol! Adică 20 de lei.
Numai că atunci s-au emis și la noi monede de 20 lei, dar din aur, care au rămas în istorie cu denumirea de cocoșei.” Fac în minte rapid un calcul, la cât a ajuns gramul de aur. Totuși, cât e halatul? Cât e halatul?… Ca greutate? Moneda de aur de 22 karate din 1890, cântărea 6,45 grame.
Istoria se repetă
Venind mai spre copilăria străbunicilor, după Stabilizarea din august 1947, care s-a făcut prin confiscarea a aproape 95% din masa monetară existentă atunci pe piață, au urmat mai multe denominalizări importante ale leului. La sfârșitul lunii ianuarie 1952, guvernul Republicii Populare Române anunța o reformă bănească și o reducere de prețuri la principalele produse industriale și alimentare. Efectul și reacția populației a fost pe măsură. Timp de o săptămână oamenii au intrat în panică, golind rafturile magazinelor de mărfurile neperisabile. S-a impus o corelare între salarii și prețuri. Așa că cei care aveau bani puși la saltea, riscau să rămână cu ei. Se putea schimba în noua monedă doar o sumă fixă. Un leu nou avea sa fie inițial echivalentul a 20 de lei vechi. La negru cursul ajunsese la 3 până la 5 bancnote vechi pentru una nouă.
Pentru schimbul valutar extern, rata era de 2,80 lei pentru o rublă, moneda de referință, iar paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar. După ce în 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului, Republica Socialistă România, se renunță și la standardul în aur. Leul a pierdut paritatea la schimb cu monedele străine, aceasta fiind stabilită prin măsuri legislative. Românul nu mai putea găsi valută. Posesia sau vânzarea ei era considerată faptă penală, pedepsită cu până la 10 ani închisoare.
Carnetul de Economii și Consemnațiuni, cu 3% dobândă, a fost singura formă de economisire oficială, dar și de verificare a veniturilor populației, înainte de 1989. Altfel te călca „Ilicitul”. „Azi la CEC un leu depui, mîine el va scoate pui”, era un slogan valabil pentru tot cetățeanul, cu promisiunea de a câștiga un autoturism prin tragere la sorți, la sfârșit de an, dacă îți depuneai economiile pe un libret cu valoare nominală de 5.000 lei.
Celelalte denominalizări care au urmat, le-am prins majoritatea dintre noi. Radicală a fost cea din 1992, pe vremea guvernului Petre Roman. Acesta a demisionat politic, din cauza schimbărilor sociale, dar și a revoltei minerilor, veniți la București să dea foc clădirii guvernului. Trei oameni au murit. Cu toate că premierul era apreciat de femeile care mai lucrau încă, în marile fabrici de confecții, a trebuit să cedeze. Circula pe atunci o butadă, despre modul cum era întâmpinat la vizitele prin țară, cu pupături și trandafiri: „Nu vrem lei, nu vrem valută!/ Vrem ca Roman să… ne introducă în Europa.”
Ultima denominalizare importantă a fost consemnată la data de 1 iulie în 2005, pe vremea guvernului Călin Popescu- Tăriceanu, când a intrat în circulație Leul românesc nou (RON), valabil și astăzi. Leul vechi a pierdut ultimele 4 zerouri. Ce înseamnă de fapt denominalizare? Că tot am pomenit-o des. O reevaluare! Un leu nou (RON), valora de acum înainte echivalentul a 10.000 lei vechi, (ROL). Mulți „milionari” dintre cei mai în vârstă calculează la piață, și astăzi, tot în banii vechi. Câți ani ne vor trebui să echivalăm legătura de pătrunjel în euro, ca monedă europeană? Asta dacă nu se destramă Uniunea până intrăm cu adevărat și noi, în ea, nu numai ca teritoriu? Pe lângă masa monetară obișnuită au mai circulat pe piață, de-a lungul timpului, și monede sau bancnote omagiale, tipărite cu ocazia sărbătoririi unor evenimente importante. Aflu de la colecționarul Ioan Catană că România are consemnate 2 premiere în materie de bancnote, una trecută și în Guinness Book:
„În anul 1999 a fost emisă bancnota de 2.000 lei, cu ocazia eclipsei de soare, vizibilă și de la noi din țară. A fost prima bancnotă din Europa realizată pe suport de celuloid (polimer). În 2003, bancnota de 1.000.000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor. A fost bancnota din plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume, având inclusă în ea elemente de siguranță, invizibile cu ochiul liber, ca să nu poată fi falsificată.”
Ce face românul când rămâne fără bani? Schimbă 100 de euro!
Ziariștii cotidianului Deșteptarea au consemnat și simțit pe pielea lor, ca tot cetățeanul, efectele tranziției. „Mâine, 6000 de lei pot însemna mai puțin decît 2000 ieri!” scria Boroș Șandor în Deșteptarea din 20 martie 1990, anticipând schimbările care aveau să vină. Pe 29 ianuarie 1991, într-o notă a redacției, poziționată pe prima pagină, citeam: „Nu va fi stabilizare monetară”. Așa ne asigura Mihai Harabulă, directorul CEC Bacău. Era efectiv asaltat de cetățenii care veneau buluc, să-și depună banii în siguranță la agenții.
De-a lungul a 30 de ani au apărut sute de articole, bine documentate, privind evoluția monedei noastre.Cursul de schimb leu-dolar, leu-marcă și astăzi, leu-euro, ne afectează pe toți, atâta timp cât nu producem și nu investim, dar importăm mai mult decât dăm la export. Acum, când moneda Euro a sărit galopant calul, casele de schimb au fost asaltate precum CEC-ul în 1991. Mulți s-au grăbit să cumpere valută sau electrocasnice, aparatură de folosință îndelungată, la prețul actual. Și-au umplut rezervoarele mașinilor. Fluctuațiile la bursă sunt greu de previzionat, așa că atenție stimați băcăuani cum vă gestionați banii.
Nu-i investiți ca la FNI sau paria la jocuri de noroc, să rămâneți fără ei. Deșteptarea!!!
Arhitectul Alexandru-Șerban Bălan va propune edililor municipiului Bacău un model original de panouri stradale, hărți de buzunar, broșuri de prezentare și altele asemenea pentru promovarea turistică a urbei.
Proiectul este supervizat de asist. univ. dr. Silviu Teodor-Stanciu, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, președintele Asociației TRAMCLUB. Tânărul arhitect nu este la prima inițiativă de acest gen. Alte propuneri, prezentate deja de ziarul nostru, vizau idei de sistematizare arhitectonică a Bacăului, proiecte pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu sau instalarea de mobilier stradal modern.
În primă fază, Alexandru-Șerban Bălan recomandă montarea unor panouri stradale pe care să fie afișată harta turistică a Bacăului, dar și tipărirea, respectiv distribuirea hărților de buzunar în unitățile de cazare, în restaurante, cafenele, instituții publice și în punctele de informare turistică. Panourile stradale – spune arhitectul – ar trebui să fie montate în principalele „porți de acces” în oraș: aeroport, gară, autogări, la intrarea în clădirile cu un public numeros: Ateneu, Teatrul de Vară, Centrul de Afaceri, Casa de Cultură, Teatrul „G. Bacovia”, dar și în zonele centrale din oraș – lângă Hotelul Decebal, în fostul Parc al Catedralei, la intrarea pe Insula de agrement, lângă Policlinica Veche. În etapa a doua ar trebui montate panouri de informare pentru fiecare monument sau obiectiv de interes turistic.
Harta orașului arată monumentele și obiectivele turistice ale urbei, clasificate pe categorii: cultural-religios (culoare mov), cultural-științific (albastru), cultural-istoric (roșu), agrement și sport (galben), parcuri (verde), monumente de interes local (gri). Totodată sunt notate și restaurantele, cafenelele, stațiile de autobuz, parcările pentru mașini mici, dar și pentru autocare, benzinăriile, toaletele publice, farmaciile etc.
Traseul recomandat, marcat pe hartă, cuprinde 54 de monumente și puncte de atracție turistică, câteva dintre acestea mai puțin cunoscute chiar de băcăuani.
„Când am început să schițez traseul turistic nu credeam că voi primi ajutor. Dar, am apelat la domnul Silviu Teodor-Stanciu, pentru îndrumare în realizarea unei grafici corespunzătoare, astfel încât să satisfacă și cele mai exigente cerințe. În timpul facultății am făcut parte din echipa coordonată de domnia sa în proiectul «Iași – Orașul tramvaielor pictate».” Arh. Alexandru-Șerban Bălan
N-ați găsit altă soluție decât să va împrumutați la banca. Banca v-a zis că va dă banii cu dobânda X% plus ROBOR la trei luni. ROBOR este, după cum se știe, dobânda cu care se împrumută băncile între ele. Nu toate, ci numai zece, alese de BNR. Într-o lume ideală, cu economie de piață ca-n manualele în care Adam Smith este zeitatea supremă, n-ar fi o problema. În lumea noastră, da. Pentru că, în ultimele zile s-a aflat că ROBOR-ul era stabilit într-un mod care nu reflectă nici pe departe realitatea economică, ba, mai mult, ni se spune că ar există documente care ar dovedi o înțelegere între bănci pentru manipularea acestuia.
Ce s-a aflat oficial este că, la stabilirea acestui indicator se folosea o metodă cel puțin suspectă. ROBOR fiinde media dobânzilor cu care se împrumută între ele cele zece bănci, ar fi fost normal să fie calculat folosind o medie ponderată cu valoarea împrumuturilor. Adică să depindă și de sumele de bani cu care se împrumută băncile, nu doar de valoarea dobânzii.
Exemplu simplificat: dacă într-o zi două bănci acceptă dobânzi de 1,5 și, respectiv, 3 la sută iar a treia se arată dispusă să plătească 7%, media simplă va fi (1,5+3+7)/3, adică 3,83%. Corect? Ar fi corect dacă fiecare banca s-ar împrumută cu aceeași suma. Dar dacă prima banca tranzacționează 10 milioane de lei, a doua, 20 iar a treia, cea cu dobânda cea mai mare, doar 100.000? Ar mai fi corect ca o tranzacție infimă față de nivelul general să afecteze dobânda medie atât de mult? Poate o fi fost o scăpare. Poate bancherii nu stau prea bine cu matematica și nu și-au dat seama că metoda de calcul este incorectă și că afectează milioane de cetățeni care au luat credite și care plătesc dobânzi stabilite după metode șmecherești.
Pentru că eu, dacă aș fi bancher și aș vrea să mai câștig niște bani de la fraieri, mă fac într-o zi că am nevoie de bani, cer un împrumut interbancar de 50.000 de lei pentru care plătesc o dobânda de 10% și obțin o creștere cu câteva puncte a ROBOR. Pe mine mă costă 5.000 de lei pe an, dar dacă am dat credite de 100 de milioane de lei la care am reușit să cresc dobânda cu 2% deja am câștigat 2 milioane. Cifrele sunt, evident, doar exemple, realitatea ar putea fi mult mai dura.
Dar dacă această metodă nu a fost aleasă întâmplător, ci, așa cum susțin unii, a existat un cartel al bancherilor care, împreună cu BNR, au manipulat dobânzile ani de zile? Credeți că ar fi exagerat? Abia s-a anunțat că opt bănci europene au primit amenzi între 70 și 725 de milioane de euro pentru că au manipulat EURIBOR și LIBOR. Între acestea, nume sonore că Deutsche Bank, Societe Generale, Royal Bank of Scotland, JPMorgan Chase, Citigroup, RP Martin, Barclays.
Uite-așa cad miturile și mă întreb ce o să mai iasă la suprafață. Parcă văd că mâine-poimainie o să aflăm că și cursul leului a fost stabilit artificial ani de zile…
