duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1495

Medalii naționale pentru sportivii Nautica

Federația Română de Natație și Pentatlon Modern a organizat în perioada 14-18 iulie Campionatul Național de Înot Cadeți 12-14 ani, competiție la care Bacăul a fost reprezentat de 19 sportivi legitimați la ACS Nautica. Lotul băcăuan a fost compus din: Borcea Robert 12 ani, Banu Robert 12 ani, Moise Alexandru 12 ani, Rusu Razvan 12 ani, Labonțu Petru 12 ani, Popovici Eduard 12 ani, Artene Luca 13 ani, Apachitei Octavian 13 ani, Toma Ionuț 13 ani, Cojocaru Flavius 14 ani, Deleu Mihnea 14 ani, Maftei Leonardo 14 ani, Todireanu Ștefan 14 ani, Brănișteanu Melissa 12 ani, Calapod Christine 12 ani, Mihaes Eliza 12 ani, Măriuț Serena 12 ani, Stoica Victoria 12 ani și Ștefură Ingrid 13 ani. Antrenori: Sabin Jitaru, Alexandru Popa și Adrian Poeană.

În urma întrecerilor, Clubul Nautica Bacău s-a clasat pe locul 8 din cele 76 de cluburi participante din toată țara.

„Clubul Nostru a reușit să obțină acest rezultat foarte bun datorită faptului că sportivii care s-au clasat în primele 8 locuri au adunat puncte și totalul ne-a adus pe această poziție foarte bună în clasament”, a explicat antrenorul Sabin Jitaru.
La această competiție s-au remarcat Robert Borcea, dublu campion național, la 100m fluture și 100m spate, și dublu vicecampion național, la 200m mixt și 100m bras. O medalie de argint și titlul de vicecampion național a obținut și Flavius Cojocaru, la 100m bras, iar Mihnea Deleu a reușit o clasare pe podium, medaliat cu bronz în proba de 100m fluture.

„Știu că sunt rezultate foarte bune mai ales că timpii pe care i-au obținut sunt mult peste ce au realizat până acum și aștept cu nerăbdare să-i vedem pe podiumul național și pe ceilalți sportivi”, a mai spus antrenorul Sabin Jitaru.

La Adunarea Generală prezidată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, Irina Florea a fost aleasă în conducerea centrală a Crucii Roșii Române

Irina Florea este economist și este cunoscută ca o antreprenoare de succes, în calitate de manager al Asociației Pomicole Itești. Acum câțiva ani a ales să se implice în societatea civilă, devenind Președintele Crucii Roșii Române-Filiala Bacău, o organizație umanitară de renume. Săptămâna trecută a fost aleasă în conducerea centrală a Crucii Roșii Române și am dorit să aflăm ce planuri are pentru viitor.

– Ați fost recent aleasă în Comitetul de Direcție al Societății Naționale de Cruce Roșie din România (SNCRR). Ce atribuții are acest organism de conducere?

– Așa este, am candidat în calitate de Președinte al Filialei Bacău pentru o poziție în conducerea centrală a Crucii Roșii Române, la Adunarea Generală care s-a desfășurat pe data de 14 iulie. M-a bucurat și m-a onorat faptul că am fost aleasă de membrii Adunării Generale să ocup această funcție. Comitetul de Direcție este organul deliberativ care are rolul de a guverna activitatea Societății Naționale de Cruce Roșie din România între reuniunile adunării generale și ale Consiliului național. Din structura acestuia fac parte Preşedintele SNCRR, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, vicepreşedinţii, trezorierul, 3 membri tineri şi 6 preşedinţi de filială.

– Care sunt în prezent principalele strategii de dezvoltare ale Crucii Roșii Române?

Crucea Roșie Română rămâne consecventă misiunii sale umanitare, aceea de a ajuta populația vulnerabilă, în situații de criză și dezastre. Mai ales în aceste vremuri dificile, aflate sub semnul pandemiei COVID-19, continuăm să asistăm persoanele afectate, prin donații de alimente de bază și produse de igienă, dar și unitățile sanitare, cu echipamente medicale și materiale de protecție. Reamintesc că încă din luna martie a anului trecut, Crucea Roșie Română a lansat apelul umanitar de urgență ”România Salvează România”, ce a avut ca obiectiv dotarea unităților sanitare cu aparatură medicală și materiale de strictă necesitate, sprijinirea personalul instituțiilor din subordinea MAI, MAPN, MS cu materiale de protecție și ajutorarea cu pachete alimentare și pachete igienice a persoanelor vulnerabile, aflate în izolare la domiciliu.

De asemenea, pe fondul fenomenelor meteo extreme din ultima vreme, ne vom intensifica acțiunile în vederea pregătirii voluntarilor și dezvoltării capacității logistice de intervenție în situații de urgență, dar și pentru pregătirea comunităților prin campanii de informare, cursuri și seminarii. Asistența umanitară acordată în sprijinul persoanelor afectate de dezastre rămâne o prioritate a activității Crucii Roșii, dar și programele sociale de diverse tipuri, precum cele de îngrijiri la domiciliu, sprijinirea populației afectată de sărăcie, proiecte împotriva abandonului școlar, Banca de alimente și multe altele.

Ce vă propuneți să aduceți pe agenda Comitetului de Direcție al Crucii Roșii Române?

– Cred cu tărie că proiectele cu finanțare nerambursabilă reprezintă viitorul. Există foarte multe idei bune la nivelul Crucii Roșii, dar trebuie găsită finanțare pentru acestea, altfel nu pot fi implementate cu succes. Aici cred ca ma ajută și experiența din afaceri, care mă face să văd lucrurile cu mult realism: sunt necesari bani pentru salarii, pentru achiziția de echipamente, pentru derularea unor servicii sociale de calitate. Tocmai de aceea cred că trebuie intensificate eforturile în direcția identificării de oportunități de finanțare nerambursabilă și apoi scrise și depuse proiecte cu șanse de a fi contractate, și apoi implementate. Din experiența Filialei Bacău care, fără falsă modestie, este una dintre cele mai active din întreaga țară, și care a derulat în ultimii ani două proiecte prin Programul Operațional Capital Uman, pot spune că acesta reprezintă un model de succes.

De asemenea, Crucea Roșie Bacău deține de zece ani un serviciu privat de ambulanță. Deși a fost foarte greu în primii ani de la înființare, acum Serviciul deține 19 ambulanțe acreditate, și își desfășoară activitatea în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, efectuând externări de pacienţi, și în colaborare cu Spitalul Județean Bacau, fiind asigurat transportul pacienților dializați. Totodată, sunt efectuate diferite transporturi umanitare, către spitale sau spre domiciliu pentru cazurile sociale pe care organizația le are în evidenţă: persoane vârstnice, singure, cu pensii foarte mici, bolnavi cronici. Este un model de bune practici care poate fi replicat și la nivelul altor filiale ale Crucii Roșii, din alte județe.

– Ați vorbit despre Crucea Roșie Bacău, filiala unde sunteti președinte din anul 2019. Care au fost principalele provocări din ultima perioadă?

– Cele mai importante provocări au ținut de pandemia COVID-19, de faptul că echipa noastră a fost permanent pe teren pentru a ajuta persoanele vârstnice, singure, persoanele aflate în izolare la domiciliu sau pe cei pe care această perioadă i-a lăsat fără veniturile necesare asigurării traiului zilnic. Să recunoaștem că în România, și mai ales în regiunea nord-est, sărăcia continuă să fie o realitate, iar persoanele aflate în situație de risc social nu pot fi abandonate. Tocmai de aceea, echipa Crucii Roșii Bacău încearcă să ajungă acolo unde este nevoie și să distribuie ajutoare de primă necesitate: alimente de bază și produse de igienă. Pentru a exista toate aceste produse, sunt necesare stocuri în depozitul nostru, la care să putem apela atunci când este cazul. Și din nou ajungem la resursele financiare, așa cum spuneam și mai devreme. Iar una dintre soluții este aceea ca fiecare dintre noi să conștientizeze că poate fi de ajutor oferind o donație în funcție de posibilități sau, și mai simplu, alegând să doneze 3,5% din impozit către Crucea Roșie Bacău, prin completarea declarației 230, care se regăsește pe site-ul nostru, www.crucea-rosie.ro.

Nu în ultimul rând, resursa umană este extrem de prețioasă și ar fi extraordinar ca în rândul comunității să existe un spirit civic mai dezvoltat decât în prezent. Crucea Roșie Bacău implică voluntari în activitățile curente, care în majoritate sunt elevi de liceu. Le mulțumim pentru dăruire, ajutorul lor fiind binevenit, dar ne-am dori să vedem o mai mare implicare și în rândul adulților, mai ales că ușa noastră este deschisă pentru toți cei care doresc să activeze ca voluntari.

– Cât de bine colaborați cu autoritățile locale? Crucea Roșie a devenit o prezență activă în ultima vreme, inclusiv în acțiuni derulate în parteneriat cu acestea, cum ar fi diferitele ediții ale maratonului de vaccinare.

– Așa este, și mă bucur să pot spune că în prezent avem o colaborare frumoasă și cu Consiliul Județean, și cu Primăria Bacău, și cu Instituția Prefectului, care ne susțin activitatea și cu care colaborăm constant. Parteneriatele dintre autoritățile locale și societatea civilă reprezintă o soluție foarte bună pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile de populație, fără ajutorul lor este foarte dificil să derulăm proiectele propuse.

– Ca sa schimbăm puțin registrul…sunteți mamă, femeie de afaceri și membru în conducerea Crucii Roșii Române. Cum împăcați toate acestea?

Este adevărat, am doi copii – Dan care are 18 ani, elev in clasa a XII-a, și Emma care are 21 de ani și este studentă în anul trei de facultate, pe care-i încurajez să se implice în orice activitate de voluntariat, fie că ne referim la Crucea Roșie sau în cadrul altor ONG-uri. Sunt de asemenea foarte implicată în dezvoltarea brandului pe care l-am creat împreună cu soțul meu, Fresh din mere de Itești, și în administrarea Asociației Pomicole Itești, o activitate complexă, care îmi solicită destul timp. Copiii au crescut, dar asta nu înseamnă că nu rămân în centrul preocupărilor mele. Știți vorba aceea: copii mici, griji mici, copii mari, griji mari. Sunt un om foarte organizat și tind să cred ca dacă îți manageriezi cu atenție ziua, ai timp pentru toate: pentru familie, care pentru mine rămâne întodeauna pe primul loc, pentru activitatea profesională, și chiar pentru îngrijire și dezvoltare personală, aspecte pe care nu este bine să le neglijăm.

Revenind la activitatea profesională, cred foarte mult în construirea unor echipe dedicate și competente. Așa am procedat și în propria companie, și m-am bucurat să găsesc o viziune asemănătoare la Crucea Roșie Bacău, atunci când am devenit președinte, în urmă cu doi ani. Colaborez foarte bine cu directorul filialei, dl. Dan-Marcel Babliuc, care a format o echipă de oameni inimoși și foarte valoroși, care înteleg că a fi parte din familia Crucii Roșii înseamnă mai mult decât un simplu loc de muncă, înseamnă multă implicare și pasiune. Tocmai de aceea, sunt convinsă că împreună vom continua să ne ajutăm semenii și să intervenim de fiecare dată când este nevoie de ajutor în comunitatea noastră.

Folclor şi meşteşuguri tradiţionale, la Slănic-Moldova

    „S-a adeverit bănuiala noastră că în 2021 ne vom vedea pe viu, la a XXIX-a ediție a Festivalului Județean de Folclor și la o nouă reprezentare a Târgului Meșteșugurilor Artistice Tradiționale”, a declarat cu satisfacţie Florin Zăncescu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, instituţie a Consiliului Judeţean Bacău.

    Cu două luni înainte, specialiştii Centrului au vizionat prestaţiile propuse de formaţiile artistice înscrise în Festival, încât ceea ce s-a petrecut în zilele de 17 şi 18 iulie a avut caracterul unui spectacol al spectacolelor. Pe scena amenajată în Parcul Central din stațiune au evoluat grupuri folclorice, solişti şi dansatori din 20 de localităţi (partenerii tradiţionali ai proiectului: Consiliul Local și Primăria oraşului Slănic-Moldova): Agăş („Muguraşii”; solistă: Roberta Raţă), Bacău („Dor de neam”, „Florile Siretului”, „Mihai Bălan”, cu solista Bianca Popa), Bereşti-Tazlău („Bereşteanca”), Brusturoasa („Dor străbun”), Faraoani („Ecoul din Vale”), Filipeni („Valea Dunavăţului”), Filipeşti („Drag de neam”), Gioseni („Şerpoaica”), Mănăstirea-Caşin („Muguraşii mănăstireni”), Moineşti („Moineşteanca”), Nicolae Bălcescu („Năsturaşii”), Orbeni („Spic de grâu”), Pânceşti („Mugurelul”), Poduri („Păunaşii”), Sascut-Sat („Doruleţul”), Sănduleni („Siminocul”), Sărata („Trandafir de la Sărata”; solistă: Maria Enache), Săuceşti („Hora Siretului”), Solonţ („Florile din Cucuieţi”), Traian („Plaiuri trăienene”).

    Iubitorii de obiecte tradiţionale i-au întâlnit la lucru în Foișorul din Parc pe Ion Gh. Anoca, din Oituz (împletitor de coşuri din nuiele), Anica Fichioş, Margareta Naiman şi Tereza Covaciu, tot din Oituz (ţesătoare), Marian şi Anamaria Lungu, din Sănduleni (confecţioneri de costume populare), Silvia şi Constantin Borulea, din Bacău (cusători de goblenuri), Ionuţ Budău, din Târgul Secuiesc, dar originar din Oituz (olar), Marlena Enăşoaie şi Niculina Mardare, din Bacău (ţesătoare), Mihai Popa şi elevul acestuia Sebastian Mocanu, de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Bacău (sculptori în lemn).

    Pentru câţiva dintre ei am avut o singură întrebare: „Cum aţi rezistat în pandemie?” Din răspunsuri: „Am lucrat intens. Mi-am pus imaginaţia la încercare şi am inventat câteva combinaţii de culori pe bază de plante” (Anica Fichioş); „Am lângă mine aceşti doi copilaşi pe care am reuşit să-i învăţ meşteşugul olăritului” (Ionuţ Budău); „Nu cred că mai vrea cineva să fie coşărcar. E o muncă grea, pe care nu o poate înlocui maşina” (Ion Gh. Anoca). Separat, am înregistrat un of al prof. Gheorghe Oprea (n. 1937), conducătorul Corului ţărănesc mixt din Oituz: nu reuşeşte să găsească pe cineva care să ducă mai departe tradiţia celei mai longevive formaţii corale de acest gen (înfiinţată în 1903 şi condusă de preotul Ion Tudorache, bunicul actriţei Olga Tudorache). „De când m-am retras de la cârma corului, anul trecut, nu s-a arătat nimeni interesat de această muncă aşa de frumoasă. Mai trag nădejde la un învăţător, un preot, un cântăreţ bisericesc, un profesor, un navetist… E păcat de Dumnezeu ca tocmai Oituzul să piardă o asemenea comoară.” Corul există! Lipseşte bagheta…

    Ioan Dănilă

    Foto: Amedeo Spătaru

     

    Mașina Timpului

    Există informații- deocamdată bine ținute sub tăcere în fața marelui public- că a fost construită o mașină a timpului. Invenția ar aparține unei echipe de cercetători din Kolokolamsk condusă de doctorul Grom. Nu există motive să ne îndoim deoarece, pe axa timpului- axă pe care, iată, acum se poate și călători- kolokolamștenii au demonstrat că sunt capabili de lucruri și mai și. Bun, poate că ne-am fi așteptat ca Pișceslavul lui Babski să o ia înainte pe acest drum, după cum eram siguri, cât se poate de siguri, că inventatorii din Kliatvia nu vor câștiga niciodată o astfel de cursă cu Kolokolamskul.

    Apropo de cursă, aceleași informații tainice spun că un echipaj kolokolameștean a și pornit călătoriile. Pentru moment, doar în trecut. Una din primele destinații: Roswell, New Mexico, iulie 1947. Este Roswell doar un mit? Acum avem răspunsul: nu, incidentul OZN chiar a avut loc. Numai că omuleții verzi nu sunt deloc verzi. Și nu sunt deloc omuleți. Ei poartă culorile curcubeului și-și spun membri ai comunității LBGTQ. Fac sex cu urechile și se reproduc doar din priviri. Priviri galeșe, care au fost surprinse și pe câteva din cadavrele recuperate în urma incidentului de la Rosewell.

    O altă călătorie intreprinsă cu mașinăria realizată de dr. Grom și tovarășii săi a vizat începuturile secolului I, pentru a îndepărta vălul/ giulgiul ce stăruie asupra faptelor lui Iisus. Descoperirile au fost epocale. Se pare că Iuda nu l-a vândut pe Mântuitor doar pe 30 de arginți. Suma a fost impresionantă- se vorbește de un cuantum amintind de „aurul de la Dongfo” al lui Mussolini- și a fost delapidată de câțiva generali ai armatei romane (române ?!?), care, încă de atunci, se pricepeau de minune la chestii de astea.

    Inclusiv la „sinuciderea” lui Iuda. Totodată, pentru a respecta regulile impuse de corectitudinea politică, apostolii nu aparțineau unei singure rase. Prin urmare, asemeni sitcomurilor la modă, distribuția a inclus un asiatic, o persoană de culoare și încă o persoană de culoare, aceasta din urmă specializată în salutul Black Lives Matter cu ridicarea mâinii stângi și cu îngenuncherea totală. Evreii erau deja, așa că aici n-a mai fost nevoie de improvizații.

    Și fiindcă aminteam și de Mussolini, călătorii noștri în timp au avut curiozitatea să se deplaseze în acea dimineață de 28 aprilie 1945, la Giulino di Mezzegra, pentru a afla cine a fost cu adevărat acel colonel Valerio care a apăsat pe trăgaci. Chiar a fost Audisio? Poate Lampredi. Ori Longo. Sau chiar un agent secret al lui Churchill. Chiar, cine? Ei bine, kolokolamștenii au fost uimiți să descopere că asasinul trimis să-l lichideze pe Duce a fost un kliatvian membru al Partidului Comunist Italian, dar care, ca orice kliativain, nu avea cotizația plătită la zi.

     

    Premiere cinematografice

      În mijlocul verii, când este foarte cald și cauți un loc unde să te răcorești, o idee foarte bună ar fi să mergi la film, la cinema. În acest sens, iată că în sălile de cinema din Bacău, în acest weekend rulează trei pelicule în premieră.

      „Furia unui om periculos” (Wrath of Man) este un film de acîiune bazat pe filmul francez „Le convoyeur”. Wrath of Man are o distribuție de excepție, printre care Jason Statham, Holt McCallany, Jeffrey Donovan, Josh Hartnett, Niamh Algar, Laz Alonso, Scott Eastwood și Eddie Marsan. Filmul este regizat de Guy Ritchie dintr-un scenariu de Ivan Atkinson, Marn Davies și Guy Ritchie. Bill Block și Atkinson sunt producători.

      „G.I. Joe: Snake Eyes” (Snake Eyes: G.I. Joe Origins) este un film de acțiune, thriller și SF, cu Henry Golding, Andrew Koji, Úrsula Corberó și Samara Weaving în distribuție.
      „Familia Crood: Vremuri noi” 3D (The Croods: A New Age) este o comedie animată, un film de familie ce beneficiază de vocile celebrilor actori Nicolas Cage, Ryan Reynolds, Emma Stone sau Catherine Keener.

      Bălcescu de pe hârtia de 100

      V-ați întrebat, vreodată, de ce pe bancnota de 100 de lei comunistă era poza lui Bălcescu? În definitiv, Bălcescu fusese un revoluționar de la 1848, o revoluție burgheză; de ce nu ar fi pus autoritățile vremii un personaj mai apropiat ideologic? Tudor Vladimirescu, de pe hârtia de 25 de lei, sau Cuza, de pe bancnota de 50 de lei, erau cunoscuți pentru apropierea de mase; deci, buni din punct de vedere al „dosarului”. Dar Bălcescu?! Un revoluționar burghez?!

      Un răspuns posibil îl găsim la Mihail Sadoveanu. Da, vestitul povestitor, angajat ideologic după 1945 în tabăra comunistă. La aniversarea a 100 de ani de la Revoluția pașoptistă, autoritățile scot un album dedicat acestui moment. Sunt puse documente, fotografii, explicații.

      „Bălcescu e un cugerător cu mari profunziuni, care deși nu s’a ridicat până la principiile fundamentale ale dialecticei materialiste, a pătruns totuși adeseori adevărurile istorice în mod dialectic. Republicanul și democratul Bălcescu preconizează o istorie revoluţionară, care să nu se ocupe de biografiile principilor, ci de instituțiile poporului. Acest om privea dincolo de timpul său”, scrie Sadoveanu în prefața lucrării.

      Mai încolo, el îl ridică pe Bălcescu peste Kogălniceanu: „Bălcescu respinge dintr-o dată, ca pe o neagră urgie, pe boieri, în care vede piedica dezvoltării normale a ţării noastre, pricina sărăciei şi ignoranței norodului. Pentru că spiritul rece științific al lul Bălcescu vede sistemul, nu persoanele”.

      Cu câțiva ani înainte, Lucrețiu Pătrășanu emitea idei similare în lucrarea „Un veac de frământări sociale”. Analizând revoluționarii de la 1848, Lucrețiu Pătrășcanu îl vede pe Bălcescu fiind singurul cu adevărat preocupat de rezolvarea „chestiunii țărănești”.

      L-au văzut comuniștii pe Bălcescu drept un precursor? Cu siguranță. Probabil de aceea a fost plasat pe bancnote (înainte de bancnota de 100 de lei din 1966, Bălcescu mai fusese plasat pe bancnota de 100 de lei din 1952 și pe cea de 1.000 de lei din 1950) iar numele său a fost dat unor localități, străzi sau instituții de învățământ.

      Cu ce ne ajută acest lucru?! Probabil cu nimic. O simplă discuție pe o temă istorică. Dar, cu același prilej ne putem gândi la un lucru: Anul 1848 ar fi fost un bun prilej pentru rezolvarea situației țăranilor.

      O țară de fermieri, în care sătenii nu ar fi fost niște muritori de foame, ci contributori la buget și cumpărători de produse industriale ar fi transformat economia. Țăranii austrieci și-au luat singuri pământul la 1848 și nimeni n-a mai avut curajul să-l ia înapoi după înfrângerea revoluției. Și nu a fost rău pentru țară.

      Dar în Muntenia însuși Guvernul revoluționar s-a împotrivit cât a putut împărțirii pământului către țărani. Când Bălcescu a început să facă presiuni în presă pe tema împroprietăririi țăranilor, Guvernul face o comisie de analiză, cu gândul să îngroape problema. Numai că, surpriză, comisia progresează și dă semne că poate ajunge la o concluzie, moment în care Guvernul desființează comisia și problema rămâne nerezolvată.

      O țară de oameni săraci nu poate să devină bogată. Acest lucru nu s-a înțeles la București la 1848 și nu se înțelege nici astăzi.

      Antonio Gatti de la haine ready to wear la cele realizate pe comandă

        Antonio Gatti a început ca producător de confecții grele pentru marile branduri din Europa înainte de a face haine la comandă. În urma experienței dobândite, au realizat că pot oferi produse la un standard înalt și pentru clienții din România sub brandul propriu.

        Primele vânzări s-au realizat prin intermediul site-urilor proprii  www.antoniogatti.ro și www.antoniogatti.co.uk și marketplace-uri urmând ca produsele lor să se regăsească, în prezent și la diverse magazine partenere. De la prima mea interacțiune cu Antonio Gatti s-au schimbat foarte multe la nivel de atitudine, orientare spre client, varietate din punct de vedere al produselor precum și a calității oferite. Și ceva îmi spune că vor continua să fie inovativi. În anul 2019 au deschis primul magazin de prezentare chiar lângă atelierul lor, pe str. Turbinei nr. 4, Bacău, pentru a răspunde în cel mai scurt timp necesităților și de a fi mai aproape de clienți într-un mod personalizat. Datorită acestei mișcări au avut un contact mult mai apropiat de clienții lor comparativ cu perioada în care își desfășurau activitatea doar în online. Au realizat rapid faptul că barbații din Bacău și din împrejurimi nu beneficiau de un serviciu complet referitor la îmbrăcăminte. Fie erau doar magazine, fie doar  croitori care fac haine la comandă sau retușuri. Deși spațiul se află într-o zonă industrială, aceasta are un cadru intim creat special pentru client. La o distanță de doar câteva minute, atât pe jos precum și cu mașina, față de mall și zona centrală.

        Ce ar trebui să înțeleagă un bărbat prin servicii complete

        Pe scurt trebuie să fie locul unde îți găsești acele haine speciale, fără prea mare efort, fie dacă știi ceea ce cauți sau nu. Varianta detaliată înseamnă că ai un eveniment special pentru care nu știi cum să te îmbraci, ce îți vine bine etc. Ajungi la magazin unde ai parte de o îndrumare adecvată legat de ceea ce ar trebui să porți corect din punct de vedere al evenimentului, stilului tău de viață și al conformației. În plus, poate exista probabilitatea ca un produs să nu fie potrivit conformației tale și atunci acesta se poate adjusta. Adică o cămașă sau un sacou se poate face pe corp, o mânecă de sacou se poate scurta, pantalonii se pot face mai scurți și multe alte modificări pentru ca produsele să îți vină cât mai bine. La Antonio Gatti toate aceste modificări se fac gratuit și imediat ( în general în decurs de câteva ore).  Chiar dacă anul 2020, a reprezentat un moment de cumpănă pentru multe brand-uri, Antonio Gatii și-au extins spațiul de prezentare. Au făcut acest lucru deoarece clienții aveau nevoie să poată analiza produsele expuse, nefiind suficient vizionarea online.

        De ce haine la comandă la Antonio Gatti

        În ultima perioadă s-au concentrat foarte mult pe realizarea de costume/ținute la comandă. Acestea sunt solicitate în special de cei care își doresc să arate impecabil la diferite evenimente ( nunți, botezuri), precum și de cei care fac parte din mediul business.             Indiferent că au nevoie de ținute casual, business sau de ceremonie, clienții vor găsi aici tot ceea ce au nevoie.  Costumul pe comandă ( bespoke), ține cont de constituția anatomica a celui care îl va purta. Realizarea unui asemenea costum se realizează în câteva etape.La prima întâlnire clientul discută cu unul dintre consultanții Antonio Gatti și le indică ce își doresc. După ce se stabilește modelul pe care și-l dorește clientul îi sunt prezentate materialele de la DRAGO BIELLA din care se pot realiza obiectele vestimentare și se trece la măsurarea clientului. Ulterior, acesta se prezintă pentru una sau mai multe probe, în funcție de necesități. În final, costumul se va așeza perfect și îl va pune în valoare pe cel care îl poartă.  Timpul de realizare al unui costum la comandă este de aproximativ o săptămână, însă poate varia în funcție de cât de aglomerată este producția în respectivul moment. Dacă e să facem o paralelă, cu alte oferte de pe piață, precum Made to Measure (MTM) sau altele bespoke poate dura de la 4-6 săptămâni. Este cea mai bună variantă pentru cei care au mărimi speciale sau care se află între mărimi sau își doresc ceva personalizat.

        Showroom Antonio Gatti versus magazin online

        Un alt plus al showroom-ului e că sunt produse exclusive care nu se găsesc în magazinul online. Pentru a fi alături de tine, în aceste momente deosebite, Antonio Gatti au un program special. Astfel, îi poți găsi, la adresa str. Turbinei, nr 4, Bacău de:

        – Luni până Vineri de la 9:00 – 19:00

        – Sâmbătă între orele și 9:00 – 17:00

        – Duminica de la 9:00 – 14:00

        Acest program special îi ajută să onoreze comenzile mai rapid și să realizeze, în timp util, toate retușurile necesare. Și de ce nu să poți face și acele achiziții de ultim moment pentru evenimentele importante din viața ta.

        Acțiune de amploare a polițiștilor băcăuani

        La data de 20 iulie a.c., sub coordonarea Serviciului de Ordine Publică Bacău, poliţiştii au acţionat în mediul urban şi rural, pe raza întregului judeţ, pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor, menţinerea climatului de ordine publică şi pentru respectarea restricţiilor impuse de legislaţia incidentă stării de alertă.

        În acest sens, pe lângă activităţile de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea respectării măsurilor de protecție sanitară, poliţiştii de ordine publică, investigaţii criminale şi cei rutieri au acţionat cu fermitate şi exigenţă în aplicarea prevederilor legale.

        Au fost legitimate 713 persoane şi verificate peste 300 de autovehicule. Totodată, au fost efectuate 96 de testări cu aparatul etilotest.

        Tot cu ocazia executării activităţilor, au fost verificate 94 de unităţi de alimentaţie publică. În urma acestei acţiuni, poliţiştii au aplicat 300 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 94.000 de lei, din care, 156 de sancţiuni contravenţionale la regimul circulaţiei, 43 pentru încălcări ale Legii nr. 55 din 2020, 71 de sancţiuni pentru nerespectarea Legii 61 din 1991 privind încălcarea normelor de conviețuire socială, iar restul la alte acte normative. Au fost reţinute 19 permise de conducere, 12 dintre ele fiind pentru depăşirea limitei legale de viteză şi au fost retrase 8 certificate de înmatriculare.

        O patrulă de poliţie din cadrul Biroului Rutier Bacău au depistat un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 46 de ani, din judeţul Iaşi, care circula pe strada Calea Moldovei din municipiul Bacău cu viteza de 89 km/h.

        În urma verificărilor în bazele de date ale Poliţiei Române s-a constatat faptul că bărbatul nu deţine permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. S-a întocmit dosar penal pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fara permis.

        Acțiuni desfășurate de poliţiştii de investigare a criminalităţii economice pentru prevenirea și combaterea faptelor ilicite din domeniul comerţului cu produse agroalimentare

        La data de 21 iulie a.c., polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au acționat pe raza judeţului, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilicite din domeniul comerţului cu produse agroalimentare.

        Cu ocazia verificărilor de specialitate efectuate la 27 de operatori economici, au fost aplicate 16 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 51.000 de lei, dintre care 6 în baza O.U.G 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, 8 conform Legii nr. 145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi restul la alte acte normative.

        Totodată, a fost ridicată în vederea confiscării suma de 680 de lei, nefiscalizată. De asemenea a fost luată măsura suspendării activităţii pentru doi operatori economici.

        Polițiștii de la investigarea criminalității economice vor desfășura și în perioada următoare acțiuni specifice pe raza întregului județ, în vederea prevenirii și combaterii activităților ilicite.

                  Cu ocazia controalelor efectuate de către poliţiștii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bacău la punctele de lucru a doi operatori economici din municipiul Bacău, s-a constatat că agenţii economici, ce comercializau legume şi fructe, nu deţineau casă de marcat electronică fiscală pentru eliberarea de bonuri fiscale clienţilor, veniturile obţinute nefiind fiscalizate. În cauză au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 20.000 lei pentru fiecare şi a fost luată măsura complementară de suspendare a activităţii acestora până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia.

        Localități prietene ale copiilor

          Primarul municipiului Bacău a semnat, joi, alături de reprezentantul Unicef România, Pieter Bult, primul memorandum de înțelegere pentru inițiativa „Localități prietene ale copiilor”.

          S-a stabilit astfel modul în care municipiul Bacău, cu sprijinul Unicef, va derula o serie de acțiuni până la finalul anului 2023 astfel încât Bacăul să primească titulatura de Localitate prietenă a copilului.

          Obiectivul general al proiectului este: Incluziunea socială a tuturor copiilor și adolescenților, în special a celor vulnerabili, prin servicii comunitare specializate integrate (sănătate, educație și protecție socială) de calitate, echitabile și coordonate prin norme sociale protective.

          Proiectul va fi implementat cu sprijinul performantei echipe de la Direcția de Asistență Sociala, sub conducerea doamnei Carmen Vasluianu.

          Cronica unei vieți de martir al credinței supravegheată de Securitate

          Preoți franciscani, dr. Eusebio Bejan și dr. Silvestru Bejan, din Ordinul Fraților Minori Conventuali (OFMC) – Provincia „Sf. Iosif” din România, au scos de sub tipar o excepțională lucrare cronologică prin care este reconstituită viața medicului preot Martin Benedict, originar din satul Galbeni (com. Nicolae Bălcescu). Volumul „Martin Benedict. Cronologie, documente, mărturii” a apărut la Editura Galaxia Gutemberg, din Târgu Lăpuș.

          Martin Benedict, urmărit sistematic de fosta Securitate timp de 32 de ani, din 1954, a funcționat ca medic timp de 24 de ani în Onești și a fost hirotonisit, în secret, preot franciscan în anul 1980 la Slănic Moldova de episcopul Alexandru Todea. Din anul 2007, pentru el a fost deschisă Cauza de beatificare (trecerea în categoria fericiților bisericii, pe o treaptă inferioară sfinților), iar în 2012 a fost încheiată faza diecezană a acestei Cauze. În 2013, Congregația pentru Cauzele Sfinților, din Roma, a emis Decretul de validare a documentelor fazei diecezane a Cauzei, iar în 2019 a fost consemnat Congregației volumul „Positio super vita, virtutibus et fama sanctitatis”, care va fi analizat pe 15 februarie 2022. Cartea apărută acum este o importantă contribuție la susținerea acestei Cauze.

          Cartea apare în anul în care se împlinesc 90 de ani de la naștere (31 iulie 1931, Galbeni) și 35 de ani de la trecerea în Veșnicie (12 iulie 1986, Onești).

          Autorii volumului, cum spun ei înșiși, au adunat și prezintă în 217 pagini de carte „cele mai importante documente, scrisori, mărturii, însemnări, elemente de legislație, date istorice, date geografice privind viața și activitatea medicului preot franciscan Martin Benedict; prezintă unele date ale persoanelor care au influențat în mod direct sau indirect viața «doctorului Benedict» (așa cum era numit și cunoscut); prezintă, totodată, locurile (sate, comune, orașe, regiuni, județe și țări) unde s-a născut, a copilărit, a studiat, a călătorit și a activat ca medic”. Cronica începe din anul 1696, de la prima atestare documentară a satului Galbeni și merge până în anul 1988, când preotul Gheorghe Patrașcu a trimis un raport pentru Curia generală a OFMC de la Roma, în care Martin Benedict este descris ca „un martir al credinței și al iubirii față de aproapele”.

          Medicul preot franciscan are în arhiva fostei Securități un dosar cu doar 74 de file, deși a fost urmărit și supravegheat de 28 de informatori. Dar alte date despre el apar și din dosarele preoților cu care avea legături și care erau și ei supravegheați. Iar datele din carte au fost adunate și din 11 arhive ale unor instituții naționale și locale și chiar de la Vatican sau din arhiva personală a preotului.

          Autorii cred cu tărie că alte date mai sunt și prin alte dosare, dar până acum autoritățile române nu au permis căutarea lor nici după vizita Papei Francisc în România.

          „Cartea – scrie Germina Nagâț, membră a Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în prefața intitulată «Când istoria își ascunde sfinții» – este cronica unei vieți exemplare, închinată lui Dumnezeu, și o reconstituire aproape detectivistică a unui furt: furtul de probe și dovezi că, în plină teroare și beznă spirituală, divinitatea lucrează prin oameni”.

          Eusebio Bejan și Silvestru Bejan, originari din satul Galbeni, sunt preoți și dr. în teologie. Eusebio Bejan este responsabil pentru cauza Martin Benedict în echipa formativă a Casei de Postulandat Prăjești, iar Silvestru Bejan activează în Conventul „Ss Apostoli”, Curia generală din Roma (Italia).

          Martin Benedict este înhumat în satul natal, unde a fost organizată și casa sa memorială.

           

          Costurile politice ale amendării bugetului: Fechet și Ghingheș, atac la Viziteu

            Adoptarea cu cântec a amendamentului care a modificat amendamentul de acum trei luni care, la rândul său, a amendat propunerea de buget nu rămâne fără urmări politice. Aliații primarului Viziteu îl atacă pe acesta ca urmare a alianței de conjuctură cu Pro România.

            Pentru a se adopta modificarea bugetului a fost nevoie de voturile consilierilor Pro România a fostului primar Cosmin Necula, pe care actualul primar nu l-a menajat în campania electorală deloc. Chiar dacă, anul trecut, primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu îl făcea cu ou și cu oțet pe Cosmin Necula, zilele acestea îi mulțumește pentru sprijin:

            „Înțeleg faptul că pentru consilierii Pro România nu a fost un vot ușor. Ne-am bătut în campania electorală, ne-am criticat unii pe alții și cine știe, poate că în viitor vom fi iar competitori”, spune Viziteu.

            „Mă bucur că cei 4 consilieri de la Pro România s-au exprimat pentru interesele Bacăului și ale băcăuanilor. Sper să fie începutul unei colaborări oneste, bazată pe respect și pe apărarea interesului public. Pentru mine, binele băcăuanilor este singurul lucru care contează”, a mai spus acesta.

            Nu de aceeași parere este și noul președinte al PNL Bacău, Mircea Fechet. „Când defilezi cu sloganul «Oameni noi în politică», decizia de a-l numi director interimar la SSPM Bacău pe fostul primar PSD-Pro România arată o lipsă de respect față de electorat. Și nu numai”, spune acesta. „Primarul Viziteu însuși ne-a arătat de nenumărate ori nevoia restructurării Societății de Servicii Publice, care, conform spuselor sale, «nu doar că nu și-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată, dar a reprezentat o povară pentru bugetul local, prin lucrări supraevaluate», a mai spus Mircea Fechet.

            „Domnule primar Viziteu, oamenii care au ales schimbarea nu l-au sancționat prin vot pe fostul primar ca acum să ni-l aduceți înapoi în administrație”, a mai spus acesta.

            Nici unul dintre cei mai apropiați (cândva) aliați ai primarului nu-l iartă. Viceprimarul Cristian Ghingheș, despre care se spune că ar putea rămâne curând fără funcție, bate apropouri față de apropierea dintre USR si Pro România:

            „Trebuie să știți că față de niște politruci care tranzacționează funcționarea și dezvoltarea orașului nu am cum să fiu recunoscător niciodată, iar de mulțumit trebuie să le mulțumim doar cetățenilor pentru răbdare și înțelegere după toată această perioadă. Suntem aici pentru ei, nu pentru interesele unor foști cu probleme penale și cu dosare de corupție ce devin dintr-o dată, ca să vezi, digerabili”.

            Majoritatea șomerilor nu sunt calificați și nici nu vor să învețe o meserie

              De mai multă vreme, angajatorii care au nevoie de forță de muncă se plâng că nu găsesc lucrători calificați. Că lucrurile stau întocmai cum spun ei o demonstrează structura după nivelul de instruire a șomerilor aflați, în momentul de față, în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău. Astfel, dintre cei aproape 12.000 șomeri înregistrați oficial, 14,16 la sută sunt analfabeți (nu au studii), iar 58,15 la sută au un nivel scăzut de pregătire.

              Mai exact, mulți dintre aceștia din urmă au termintat doar cursurile învățământului primar sau gimnazial și puțini au absolvit o școală profesională ori de arte și meserii. Prin urmare, majoritatea nu știu nici măcar să completeze un CV. Alți 23,96 la sută dintre șomeri au finalizat cursurile unui liceu sau ale unei școli postliceale și numai 3,73 la sută au studii superioare.

              Perspectiva ca proporția celor cu un nivel scăzut de instrucție să se reducă în favoarea celor care au o calificare și un oarecare bagaj de cunoștințe profesionale și de cultură generală este foarte departe. Și aceasta deoarece șomerii din prima categorie nu doresc sub nicio formă să-și depășească condiția, deși li se oferă posibilitatea de a participa la un program gratuit de formare profesională, prin AJOFM Bacău. Referindu-se la cum privesc șomerii această oportunitate, Andreea Avram, directorul AJOFM Bacău, ne-a declarat:

              ”Facem eforturi să cuprindem cât mai multe persoane la cursurile de formare profesională, organizate de instituția noastră, însă nu de puține ori ne confruntăm cu o lipsă de interes din partea acestora. Încercăm prin activitățile noastre de informare, mediere și consiliere să-i ajutăm în a conștientiza beneficiile aduse de măsurile noastre active”.

              Într-adevăr, mai mult decât atât, instituția județeană nu poate să facă. Șomerii care sunt indemnizați, foarte puțini la număr (1.810) , dacă refuză participarea la un curs, pierd sprijinul financiar pe care îl primesc. Dar cei indemnizați sunt deja calificați într-o meserie. Cei necalificați, care reprezintă marea majoritate, nu au dreptul la indemnizație de șomaj, pentru că nu au lucrat niciodată ori nu mai muncesc de foarte multă vreme, astfel că nu pot fi constrânși în niciun fel să se înscrie și să urmeze efectiv un program de formare profesională.

              Așa stând lucrurile, AJOFM este nevoită să se limiteze la un număr mic de cursuri de calificare, aceasta depinzând exclusiv de câți șomeri își exprimă dorința de a se înscrie la un astfel de program de formare profesională. În cele 6 luni care s-au scurs de la începutul anului, AJOFM a deschis 14 cursuri la care s-au înscris 195 șomeri, dintre care 95 deja sunt absolvenți. Dintre aceștia, 38 au fost încadrați. Amintim că pregătirea profesională prin AJOFM este gratuită, pentru șomerii aflați în evidența ei. Cei din altă localitate decât Bacăul beneficiază și de decontarea cheltuielilor cu transportul.

              La formare profesională gratuită au dreptul și cei care obţin venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă (ISR-500 lei) şi sunt înregistrați la agenţiile de şomaj. Același drept îl au și persoanele care şi-au reluat serviciul la încetarea concediului pentru creşterea copilului, precum şi cele care s-au întors la lucru, după recuperarea capacităţii de muncă, ulterior pensionării de invaliditate. Cei interesaţi să se califice ori recalifice într-o anumită meserie sunt aşteptaţi să-şi exprime din timp opţiunea la AJOFM Bacău, str.Ioniţă Sandu Sturza, nr.63, telefon 0234525265 sau 0234576286 ori la Centrul de Formare Profesională Bacău (str.V.Alecsandri, nr.25, etajul IV, 0234514859).

              Onor la „Cultul Eroilor”

              În 2021, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” împlinește 30 de ani. Dar, astăzi, 22 iulie, Filiala „Colonel Corneliu Chirieș”, din Bacău, ajunge la 29 de ani.

              Sunt membru al acestei organizații, declarată „de utilitate publică” în anul 2014, și fac pentru ea, după puterile mele, câte un mic act de voluntariat: consemnez în presă evenimentele de sub egida ei și, pe unde sunt convocat, sunt, de regulă, prezent. I-am cunoscut pe cei care au înființat filiala și care au condus-o în cei 29 de ani, pe cei pe care i-am văzut acolo dedicați unui cult care ar trebui să ne onoreze pe toți, Cultul Eroilor Neamului.

              Alături de ei, am dat și eu, de multe ori, onor la Monumentele Eroilor. Pentru că doar cu ele și cu amintirea eroilor am mai rămas.

              Mi-a atras atenția, acum câțiva ani buni, la sfințirea unei troițe și a unei fântâni în comuna Orbeni, îndemnul excepționalului preot George Daniel Nădejde de a ridica mereu astfel de „monumente” întru cinstirea credinței strămoșești. „Când vei trece pe lângă o troiță – spunea preotul – oricine ai fi îți vei aduce aminte de Dumnezeu și poate îți vei face și tu cruce cu gândul la EL!”. Îmi aduc aminte aceste cuvinte și ori de câte ori trec pe lângă un monument ridicat întru cinstirea Eroilor Neamului. Atunci mă gândesc și la EL, dar și la EI.

              De atâta vreme pe lângă membrii filialei Cultul Eroilor din Bacău, am văzut multe. Și acțiuni specifice și monumente și cimitire ale eroilor, dar și caractere etalate de unii sau de alții. Nu-i voi uita niciodată pe carismaticii și devotații președinți ai filialei, plecați deja și ei să-i vadă pe Eroi acolo unde au fost chemați de Dumnezeu să se odihnească, fondatorul filialei, coloneii Corneliu Chirieș și Paul Valerian Timofte. Excepționali oameni, dăruiți parcă de divinitate să ne facă pe toți să vibrăm atunci când venim să-i comemorăm pe Eroi. Amândoi au ținut sus, aproape 29 de ani, drapelul filialei. Drapelul trebuie ridicat și fluturat din nou și mă rog să ne Domnul înțelepciune pentru a ne alege un nou președinte excepțional. Să dăm împreună, mulți ani, onor la Cultul Eroilor Neamului.

               

              Petru Done

              Undă verde finanțărilor nerambursabile din mediul rural

              • fondurile vor fi accesibile începând din lunile august și septembrie

              Micile afaceri agricole și neagricole de la țară vor putea primi, în sfârșit, bani de la stat pentru a se dezvolta sau a porni de la zero. Astfel, în următoarele două luni – august și septembrie, nu mai puțin de patru programe de finanțare vor fi deschise, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), PFA-urilor, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.

              Unul dintre acestea se adresează tinerilor fermieri de până în 41 de ani, care vor să devină șefi de exploatații agricole (submăsura 6.1). Înscrierile încep în a doua jumătate a lunii august, solcitanții putând primi un sprijin de 40.000 până la 70.000 de euro. Ajutorul financiar va putea fi accesat și de firmele cu mai mulți acționari (PFA-uri, II-uri sau IF-uri, dar și asociați unici și administratori ai unui SRL sau asociați majoritari ai unui SRL), conduse, pe termen lung, de un tânăr fermier. Condiția este ca societățile să se încadreze în categoria microîntreprinderilor sau în cea a întreprinderilor mici. Sprijinul nerambursabil se va acorda în două tranșe – 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% în maximum trei ani de la semnarea contractului de finanțare, în funcție de implementarea corectă a planului de afaceri.

              15.000 de euro pentru dezvoltarea fermelor mici

              Tot de la jumătatea lunii viitoare, fermierii care dețin mici exploatații și sunt autorizați ca PFA, II sau IF pot cere un sprijin nerambursabil de 15.000 de euro pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3). Finanțările sunt deschise și firmelor de tip SRL cu asociat unic. De altfel, submăsura a beneficiat de o atenție foarte mare din partea solicitanților de fonduri, fiind una dintre cele mai accesate de până acum. De suma forfetară de 15.000 de euro pot beneficia micile ferme din vegetal, exploatații pomicole, viticole, fermele din zootehnie și apicultorii. Însă, cele mai mari șanse de a primi finanțarea o vor avea afacerile care vor promova activitățile de protecție a mediului și utilizarea eficientă a resurselor (gestionarea eficientă a gunoiului de grajd, agricultura de precizie, în vederea protejării solului, utilizarea cât mai eficientă a apei, energiei și inputurilor). Sprijinul nerambursabil se va acorda tot în două tranșe – 75% la semnarea deciziei de finanțare și 25%, în cel mult trei ani de la semnarea deciziei de finanțare.

              Bani pentru activitățile neagricole de la sate

              O altă finanțare se adresează celor care vor să-și deschidă o afacere neagricolă în zone rurale (submăsura 6.2). Astfel, din septembrie, cei interesați pot aplica pentru a primi sprijin neramursabil de 50.000 până la 70.000 de euro. Banii vor putea fi folosiți pentru activități de producție, activități meșteșugărești, activități turistice și servicii. Grantul poate fi accesat de fermierii sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități neagricole, pentru prima dată, în mediul rural. Însă, aceste sume pot fi solicitate și de firmele mici noi sau deja existente.

              Digitalizarea afacerilor și serviciile medicale

              În fine, cea mai consistentă finanțare poate fi solicitată din septembrie pentru crearea și dezvoltarea de activități neagricole (submăsura 6.4). Astfel, statul asigură un sprijin de până la 200.000 de euro pentru investiții în activități de producție, activități meșteșugărești, activități turistice, dar și pentru furnizarea de servicii sociale, servicii pentru populație sau fabricarea de peleți și brichete din biomasă. Intensitatea finanțării va fi de 70% sau de 90%, fără niveluri intermediare, diferența de de 10% sau 30% din cheltuielile eligibile urmând a fi asigurată de beneficiar, plus cheltuielile neeligibile în totalitate. Vor avea prioritate activitățile de digitalizare la nivelul afacerilor, activitățile de protecție a mediului, precum și serviciile medicale.

              „Sunt vizați fermierii sau membrii gospodăriilor lor agricole care doresc să-și diversifice activitățile economice prin practicarea de activități nonagricole în vederea creșterii veniturilor și creării de alternative ocupaționale”, se arată în proiectul de ghid al submăsurii. Pot primi aceste finanțări nerambursabile microîntreprinderile și întreprinderile mici neagricole existente sau nou-înființate. Însă, bani pot fi ceruți și de fermierii sau membrii unor gospodării agricole (autorizaţi măcar ca PFA) care își dezvoltă activitatea de bază agricolă prin inițierea unei activități neagricole în zona rurală.

               

              Slănic-Moldova, 220 de ani de existență!

                Despre locurile în care astăzi se află cunoscuta stațiune balneoclimaterică Slănic-Moldova se pomeneşte prima dată în hrisovul dat de Constantin Cehan Racoviţă, la1 ianuarie 1757, când întreaga vale a Slănicului „şi cu tot dealul de unde se scoate sare” fãcea parte din moşia singurului domn din epoca fanariotă, născut dintr-o familie curat românească, la Racova (Vaslui) şi care a ocupat în două rânduri scaunul Moldovei.

                Primele mărturii și descrieri ale stațiunii apar în lucrarea ,,Din Moldova. Tablouri și schițe din 1850”, al cărei autor este Wilhem de Kotzebue (1813-1887), prozator, traducător și diplomat rus de origine germană, care a îndeplinit funcția de Consul al Germaniei la Iași, secretar al misiunii diplomatice ruse la Karlsruhe, ambasador al Rusiei la Berna și Dresda. A zăbovit timp de 11 ani pe meleagurile moldave (1847-1858), fiind căsătorit cu Aspazia Cantacuzino, una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino şi ale Elenei Gorciakof. În această carte, Kotzebue ne înfățișează și povestea descoperirii primului izvor mineral la 20 iulie 1801, de către serdarul Mihalachi Spiridon, cămărașul ocnelor de la Târgu-Ocna, aflat la vânătoare prin acele locuri. Iată, așadar, trecură 220 de ani de la acel moment, care va marca și nașterea stațiunii Slănic-Moldova!

                Ulterior, Mihalachi Spiridon va mai descoperi în anii 1804-1807 izvoarele nr. 3, 4 şi 5, şi prin tăierea pădurii şi spargerea stâncilor face drum pe care oamenii erau în stare să meargă la izvoare cel puţin călare. În 1812 ,,se iviră la Slănic cei dintâi bolnavi, în număr de doi sau trei, care auziseră vorbindu-se despre izvoarele de tămăduire din Germania și știau să prețuiască folosul adus de apele minerale”. În 1840, staţiunea apare pentru prima dată pe harta ţării, sub denumirea de Feredeiele Slănicului. În 1856, din însărcinarea Epitropiei Sf. Spiridon din Iași (administratorul stațiunii), pe baza unor analize parţiale făcute în 1852 de farmaciştii Zotta şi Abrahamfi (ajutaţi și de chimiştii Schnnel şi Th. Stenner), protomedicul dr. Ludwig Steege întocmeşte un studiu complet al izvoarelor, pe care le compară cu apele unor vestite staţiuni europene.

                De altfel, valoarea terapeutică a apelor minerale de la Slănic-Moldova a fost confirmată de-a lungul timpului de medaliile obținute la Expozițiile internaționale de la Viena (medalie de aur, 1873), Frankfurt pe Main (medalie de argint, 1881), București (medalie de aur, 1894), Paris (medalie de aur, 1889). Din aceste motive a fost comparată de catre specialiști cu apele minerale de la Karlovy-Vary, Vichy, Aix-les-Bains, Baden-Baden etc.

                Linia ferată Adjud – Târgu-Ocna a fost dată în folosinţă în 1888, iar în 1890 se construieşte şoseaua Târgu-Ocna – Slănic-Moldova, o dată cu alte patru poduri de fier peste râul Slănic. În anul 1897 (iunie), apare pitorescul ziar de sezon ,,Curierul Băilor Slănic”, elogios semnalat de presa acelor vremuri, care îl prezintă ca pe ,,singurul ziar ce apare într-o staţiune balneară a României”, iar în perioada 1903-1904, au loc stagiunile teatrului bucureştean – primele dintr-o staţiune montană românească, cu actori de calibru, printre ei numărându-se şi Aristide Demetriade, cel care a făcut carieră în rolul lui Hamlet.

                Evoluția stațiunii va fi descrisă și de prof. Cleopatra I. Tăutu, de la Liceul de Fete din Bacău, în prima monografie dedicată stațiunii, intitulată ,,Slănicul Moldovei. Monografie scrisă în anii 1930-1934”.

                Slănic-Moldova era o staţiune balneoclimaterică modernă pentru acele vremuri, care putea sta alături de alte renumite staţiuni străine, vizitată de-a lungul anilor de oameni de seamă, printre care, poetul Costache Conachi, mitropolitul Veniamin Costachi, Coastache Negri, Ion Creangă, Nicu Gane, regele Carol I, George Enescu, Miail Sadoveanu, Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga și mulți alții. De atunci a fost supranumită „Perla Moldovei”, renume care dăinuieşte până în zilele noastre.

                Anii Primului Război Mondial au prefãcut stațiunea într-o ruină, iar în timpul celui de Al Doilea Război Mondial devine locul de cantonare a Grupului de Armate Germane ,,Ucraina de Sud”, aflate în retragere.

                Abia după naţionalizarea staţiunilor balneoclimaterice (1948), Slănic-Moldova ia un nou avânt, devenind un centru modern de tratament hidromineral ştiinţific, unul cu caracter permanent, astăzi stațiune turistică de interes național.

                În fiecare an, în ziua de 20 iulie, la marea sărbătoare creștină a celebrării Sfântului Ilie, Biserica ortodoxă ,,Sfântul Ilie” din Slănic-Moldova își serbează hramul, care este și patronul spiritual al stațiunii.

                Alte informații și reportaje despre stațiune pot fi vizualizate pe site-ul de turism al județului, www.turism-bacau.ro.

                Să-i urăm stațiunii noastre dragi, La Mulți Ani și să avem parte de ea, încă ani buni de acum încolo!

                Romulus-Dan BUSNEA

                Sărbătorim înfrângerea într-un război în care nu ar fi trebuit să fim

                România sărbătorește sosirea cu coada între picioare a contingetului dislocat în Afganistan. Un război care a durat ani de zile, care ne-a costat miliarde de euro și vieți omenești și în care nu ar fi trebuit să fim pentru că pur și simplu nu era războiul nostru. Am explicat de nenumărate ori faptul că apartenența noastră la NATO nu ne obliga decât la apărarea membrilor alianței, nu la agresiuni contra altor state.

                Facem și o paralelă, dacă vreți: în 1914 România se afla într-o alianță secretă cu Austro-Ungaria, care prevedea ajutor reciproc în cazul în care una dintre țări era atacată. Austro-Ungaria, însă, atacă Serbia. România trebuia să atace și ea Serbia? Nu, pentru că alianța era defensivă. Dacă Serbia ataca Austro-Ungaria, România se vedea pusă într-o situație cât se poate de complicată din cauza alianței secrete semnate de Carol I.

                Ce am obținut în Afganistan? În afară de morți, răniți, bani cheltuiți aiurea? În afară de militari cu sechele psihice recunoscute abia într-un târziu, pentru că românul e mai șmecher, pe el nu-l afectează PTSD (Tulburarea de stres post-traumatic). Cel puțin așa ne spuneau comandanții. Până când un fost combatant s-a apucat de înjunghiat oameni.
                Afganistanul a fost abandonat de SUA pentru că războiul nu putea fi câștigat. Țara va fi în scurt timp în mâinile talibanilor. Orice urmă a trecerii NATO va fi ștearsă rapid. Ce s-a obținut din camioanele de bani băgate în conflict? Pentru ce au murit atâția oameni? Poate să răspundă cineva? Că eu nu pot răspunde.

                Prin urmare, ce avem de sărbătorit? De unde atâta veselie și bucurie că am fost în Afganistan, unde am făcut rahatul bici? De ce simțim nevoia să sărbătorim, să defilăm pe sub Arcul de Triumf? Că am fost într-un conflict a cincea roată la căruță, că ne-am dus peste niște țărani care ne-au trimis acasă deși noi aveam blindate, veste anti-glonț și acoperire aeriană iar ei luptau cu pieptul gol?

                Nu e nici un motiv de mândrie, nu e motiv de sărbătoare. Ci doar un prilej de a ne gândi bine, de a analiza și de a nu mai repeta.

                Cupa „Micul șahist”

                 Cu ocazia Zilei Internaționale a Șahului, Primăria Buhuși și C.S.O. Buhuși au organizat o competiție pentru copii: Cupa „Micul șahist”. Competiția a fost găzduită de Biblioteca Orășenească „George Bacovia”, locul în care își desfășoară activitatea  Secția de Șah  a  C.S.O. Buhuși, coordonată de prof. Teodor Mincioagă.

                La competiție au participat, la două categorii de vârstă,  copii din Buhuși și Bacău. Iată-i pe cei care au urcat pe podium…

                Categoria 7-10 ani: 1. Emilian Bostan. 2. Teodora Ioana Corbuleț. 3. Cristian Rafael Vasilache.

                Categoria 11-14 ani: 1. David Haidău. 2. Ștefan Mazilu. 3. Valerian Caldare.

                Emilian Bostan
                David Haidau

                     

                 

                 

                 

                 

                 

                 

                 

                 

                Adrian Păduraru, șeful Serviciului Cultură și Sport, Primăria Buhuși, a acordat diplome tuturor participanților. Cei care au urcat pe podium au primit tricouri personalizate și trofee.

                ,,Am jucat patru partide. Cea de-a doua,  cu băcăuanul, care este un șahist foarte bun, și cea din semifinale au fost cele mai dificile. A fost un concurs foarte disputat, M-am îmbogățit cu o experiență frumoasă și utilă. Mă va ajuta să-mi crească stima de sine”, ne-a spus David Haidău.

                Campionul celeilalte categorii de vârstă, Emilian Bostan, ,,s-a bucurat enorm, a arătat trofeul tuturor prietenilor. Nu se aștepta să câștige, dar izbânda nu a fost o surpriză pentru mulți dintre cei care-l cunosc”, ne-a mărturisit  mama acestuia, prof. Cătălina Bostan.

                Prof. Teodor Mincioagă a concluzionat: ,,A fost un concurs desfășurat în sistem open. Nivelul: ridicat. Ambiția, pasiunea participanților au fost grozave. Cu finale disputate, echilibrate, mediatizate, competiția a făcut o bună propagandă sportului. Într-o bună tradiție buhușeană, vom continua să organizăm asemenea concursuri, antrenând copii și din alte orașe, comune”.