„S-a adeverit bănuiala noastră că în 2021 ne vom vedea pe viu, la a XXIX-a ediție a Festivalului Județean de Folclor și la o nouă reprezentare a Târgului Meșteșugurilor Artistice Tradiționale”, a declarat cu satisfacţie Florin Zăncescu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, instituţie a Consiliului Judeţean Bacău.

Cu două luni înainte, specialiştii Centrului au vizionat prestaţiile propuse de formaţiile artistice înscrise în Festival, încât ceea ce s-a petrecut în zilele de 17 şi 18 iulie a avut caracterul unui spectacol al spectacolelor. Pe scena amenajată în Parcul Central din stațiune au evoluat grupuri folclorice, solişti şi dansatori din 20 de localităţi (partenerii tradiţionali ai proiectului: Consiliul Local și Primăria oraşului Slănic-Moldova): Agăş („Muguraşii”; solistă: Roberta Raţă), Bacău („Dor de neam”, „Florile Siretului”, „Mihai Bălan”, cu solista Bianca Popa), Bereşti-Tazlău („Bereşteanca”), Brusturoasa („Dor străbun”), Faraoani („Ecoul din Vale”), Filipeni („Valea Dunavăţului”), Filipeşti („Drag de neam”), Gioseni („Şerpoaica”), Mănăstirea-Caşin („Muguraşii mănăstireni”), Moineşti („Moineşteanca”), Nicolae Bălcescu („Năsturaşii”), Orbeni („Spic de grâu”), Pânceşti („Mugurelul”), Poduri („Păunaşii”), Sascut-Sat („Doruleţul”), Sănduleni („Siminocul”), Sărata („Trandafir de la Sărata”; solistă: Maria Enache), Săuceşti („Hora Siretului”), Solonţ („Florile din Cucuieţi”), Traian („Plaiuri trăienene”).

Iubitorii de obiecte tradiţionale i-au întâlnit la lucru în Foișorul din Parc pe Ion Gh. Anoca, din Oituz (împletitor de coşuri din nuiele), Anica Fichioş, Margareta Naiman şi Tereza Covaciu, tot din Oituz (ţesătoare), Marian şi Anamaria Lungu, din Sănduleni (confecţioneri de costume populare), Silvia şi Constantin Borulea, din Bacău (cusători de goblenuri), Ionuţ Budău, din Târgul Secuiesc, dar originar din Oituz (olar), Marlena Enăşoaie şi Niculina Mardare, din Bacău (ţesătoare), Mihai Popa şi elevul acestuia Sebastian Mocanu, de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Bacău (sculptori în lemn).

Pentru câţiva dintre ei am avut o singură întrebare: „Cum aţi rezistat în pandemie?” Din răspunsuri: „Am lucrat intens. Mi-am pus imaginaţia la încercare şi am inventat câteva combinaţii de culori pe bază de plante” (Anica Fichioş); „Am lângă mine aceşti doi copilaşi pe care am reuşit să-i învăţ meşteşugul olăritului” (Ionuţ Budău); „Nu cred că mai vrea cineva să fie coşărcar. E o muncă grea, pe care nu o poate înlocui maşina” (Ion Gh. Anoca). Separat, am înregistrat un of al prof. Gheorghe Oprea (n. 1937), conducătorul Corului ţărănesc mixt din Oituz: nu reuşeşte să găsească pe cineva care să ducă mai departe tradiţia celei mai longevive formaţii corale de acest gen (înfiinţată în 1903 şi condusă de preotul Ion Tudorache, bunicul actriţei Olga Tudorache). „De când m-am retras de la cârma corului, anul trecut, nu s-a arătat nimeni interesat de această muncă aşa de frumoasă. Mai trag nădejde la un învăţător, un preot, un cântăreţ bisericesc, un profesor, un navetist… E păcat de Dumnezeu ca tocmai Oituzul să piardă o asemenea comoară.” Corul există! Lipseşte bagheta…

Ioan Dănilă

Foto: Amedeo Spătaru

 



PUBLICITATE