* spune Vlad Covaci, elev in clasa a XI-a la Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau, olimpic national de limba rusa
Vlad Covaci are doar 16 ani, a facut o parte din scoala primara in Anglia, unde a locuit impreuna cu parintii de la 3 pâna la 8 ani. Tot in Anglia a studiat si primul semestru din clasa a VIII-a, când a urmat cursurile unui colegiu britanic, dupa care s-a intors acasa si a devenit elev al Colegiului „Alecsandri”, unde are rezultate exceptionale la invatatura. Mai mult decât atât, Vlad Covaci a câstigat anul acesta Olimpiada Nationala de Limba Rusa, urmând ca in septembrie sa reprezinte România la Olimpiada Internationala de Limba Rusa care se va desfasura la Moscova.
– De unde aceasta pasiune pentru limba rusa?
– Eu, de mult timp mi-am dorit sa fiu putin altfel fata de marea masa, o posibilitate pe care si aceasta limba mi-a oferit-o. Sa nu uitam ca aceasta cultura, a Rusiei, este una dintre cele mai bogate din Europa. Eu am un ideal in minte, pentru limba rusa, sa ajung la un asemenea nivel de competenta lingvistica incât sa-i pot citi pe marii clasici ai literaturii ruse clasice in original. Un alt motiv pentru care am avut in vizor aceasta limba este pentru cariera pe care vreau sa o am in viitor. Imi doresc sa lucrez in diplomatie si consider ca limba rusa ar fi foarte utila din punctul asta de vedere.
– Ce alte limbi mai stii?
– Limba engleza pentru mine este aproape ca limba materna, datorita experientei pe care am avut-o in sistemul de invatamânt englezesc. Mai am cunostinte de limba germana si franceza, la franceza chiar intentionez sa-mi iau atestatul de limba DELF. La germana si franceza sunt la un nivel de intermediar spre avansati, cam B2 ca nivel de competenta lingvistica.
– Ai câstigat olimpiada nationala de limba rusa si te pregatesti pentru cea internationala…
– Astept cu mare nerabdare sa pot vedea cu ochii mei ceea ce poate sa ofere aceasta tara (Rusia-n.r.), datorita imaginii pe care, intr-un fel sau altul mi-a fost dat sa mi-o formez. Este cea mai mare tara din lume si se cuvine sa fie anumite lucruri cel putin impresionante. Va urma o perioada in care va trebui sa ma focusez destul de mult sa ajung la acel nivel de cunostinte de care sa fiu multumit si cu care sa fiu mândru sa ma reprezint la acel moment. Sunt convins ca voi putea face fata, ghidat fiind de pasiunea pe care mi-am format-o pentru cultura acestei tari si civilizatia rusa, si ca voi reusi sa ajung acolo unde imi doresc.
– Care este numele care te atrage cel mai tare din cultura rusa?
– In momentul de fata il citesc pe Tolstoi, m-am apucat de romanul “Razboi si pace”, pe care il citesc in limba engleza. Am fost placut surprins sa aflu si o alta perspectiva despre razboaiele napoleoniene, care de multe ori sunt abordate din perspectiva occidentala, respectiv franceza. De aceasta data putem privi si din cealalta parte, cum anume au vazut cei din estul Europei aceasta miscare si cum au perceput-o in acel moment.
– Ai mai fost si la alte olimpiade?
– Da. De exemplu, când am luat decizia de a merge la aceasta „nationala”, am avut de ales intre rusa si engleza, dar, datorita raritatii acestei limbi si oportunitatii pe care mi-ar fi oferit-o aceasta participare, am ales limba rusa. Am fost calificat la ambele la „nationala”, si am mai fost la olimpiada de lingvistica unde am fost al II-lea pe judet.
– De curând ai fost la o conferinta la Londra. Despre ce a fost vorba?
– Da. London International Model United Nation (MUN) este cel mai mare eveniment de profil din Europa si s-a desfasurat la Central Hall Westminster (spatiul in care s-a desfasurat prima sedinta a Natiunilor Unite) si Imperial College London. Formatul MUN reprezinta un exercitiu de simulare a procesului decizional de la nivelul Natiunilor Unite, conceput fiind pentru elevi si studenti, pentru a-i pregati pentru o posibila cariera la ONU. Eu am reprezentat, in cadrul Comitetului pentru Politica Speciala si Decolonizare, Islanda, si am dezbatut teme legate de mentinerea eforturilor de pace pe teritoriile tarilor ONU marcate de conflicte, precum si de administrarea deseurilor nucleare la nivel global. Impreuna cu mine, la aceasta conferinta a fost si Ariadna Lungulescu, eleva la Colegiul National „Ferdinand I”. Acea conferinta a fost pentru mine ca o piatra de hotar.
– Ce faci in timpul liber? Ai hobby-uri?
– Printre hobby-uri as putea sa mentionez fotografia, pentru ca imi permite sa exprim anumite lucruri despre viata sau despre societatea in care traim. As mai putea sa mentionez, ca la nivel de hobby, ma implic in diverse proiecte de voluntariat. Cred ca este bine sa gasim un echilibru intre scoala si hobby, si cred ca pâna acum am reusit sa-l gasesc. Cât priveste latura aceea a mersului in cluburi, la film, la… stiu eu… eu nu m-am regasit atât de mult in aceasta ipostaza. Consider ca este totusi o etapa foarte importanta din viata pentru ca ai sansa sa-ti prioritizezi activitatile. Se zice ca: “Trebuie sa incerci necontenit sa privesti foarte sus daca vrei sa ajungi foarte departe” si incerc sa tin cont de aceste principii, iar eu sunt foarte multumit de ceea ce am facut pâna acum.
– De obicei, tinerii cu rezultate foarte bune sunt atrasi de mirajul strainatatii. Nu te-a incercat acest sentiment?
– Pentru mine a fost intotdeauna un target sa pot face ceva pentru tara mea si cred ca am descoperit acea cale de mijloc care s-a dovedit câstigatoare: faptul de a profesa intr-o tara straina si de fapt sa reprezinti interesele tarii tale. Sunt deschis in continuare spre o cariera globala, poate ONU sau UE, dar, totusI, pentru mine ramâne prioritar ministerul nostru de externe.
„Eu sunt doar fericita pentru ca am intâlnit un elev care doreste cu adevarat sa studieze, ceea ce este foarte rar in ziua de azi. Este un elev care a fost in stare sa inmagazineze tot ce i-am predat. Pe lânga tot ce a facut pâna acum, Vladut a inceput si pregatirea la limba Italiana. Speram ca acest tânar isi va gasi locul in diplomatia românesca, care este foarte parazitata in momentul de fata.”
Prof. Angela Sterpu, cea care l-a pregatit la limba rusa si la limba franceza
