Ne-a scris, din Japonia, bacauanul Ion Ciobanu, doctorand la Toyohashi University of Technology, Faculty of Automatic Control and Computing Science, Toyohashi, al Colegiului National „Ferdinand I” Bacău si al Universitatii Politehnica din Bucuresti. O epistola emotionanta… Împreuna cu bacauanca Laura Manoliu, cu alti studenti români, a cucerit laurii pusi în joc, la competitii internationale de exceptie, de catre N.A.S.A., E.S.A., Conferinta Internationala de Astronautica de la Beijing.

Anul viitor, în aprilie, de la Kiruna, Suedia, Ion Ciobanu si Laura Manoliu, alaturi de alti membri ai echipei REXUS, vor participa la lansarea rachetei REXUS 16, care va duce în Cosmos experimentul lor stiintific aplaudat de elita specialistilor în astronautica. Totul a început cu Salonul de Inventica si Creatie 2011, organizat în cadrul târgului de carte Gaudeamus, de la Romexpo Bucuresti, unde a fost obtinut primul premiu.

„Putem pune o stea sa traga carul”…

„Asa se face ca acum un an am îndraznit si echipa obtinea o mare surpriza: un slot pe racheta Rexus 16! Asta implica îndrumarea directa a expertilor de la E.S.A. si sansa de a participa într-o misiune la frontiera spatiului, una din putinele misiuni românesti în spatiu. Visul prindea aripi! Nu puteam sa cred ca vom trai noi însine aceasta vorba draga liceului nostru: „Per aspera ad astra”.

A urmat o sapamâna de training-uri la E.S.A., munca multa, dificultati si, în urma datelor obtinute, ne-am decis sa participam la cea de-a 64-a editie a Conferintei Internationale de Astronautica: 64th IAC 2013, chiar în inima Chinei, Beijing. Au fost echipe cu articole stiintifice foarte bune, cum ar fi cele cu nanosateliti, de la universitati prestigioase, dar prin masuratorile efectuate, modelarea fenomenelor si noutatea ideii ne-am trezit cu un vis împlinit: Cupa Hans von Muldau Team Award, pentru cel mai bun proiect în echipa. Cred ca factorii decisivi au fost entuziasmul si imaginatia creatoare, întrucât cu acestea putem face posibil chiar si a «pune o stea sa traga carul»”.

„Secretul pe care nu-l voi spune copiilor mei…”

„Pasiunea pentru tehnologie am descoperit-o de mic si curiozitatea ma împingea sa desfac pâna la ultimul surub, fiecare jucarie. Cred ca detin recordul la câte aparate am stricat si poate ca acesta e un mic secret în a deprinde «taina lucrurilor» (secret pe care nu-l voi spune copiilor mei…).

Îmi amintesc de supararea tatalui meu si de furia mamei, de cum vreo 14 ani, când am stricat ochelarii si vizorul de la usa, ca sa-mi fac o luneta. Desi pentru copii eram amuzant cu luneta mea, de 1 metru, din carton, ei stateau totusi frumusel la coada, ca sa admire «gropile de pe Luna». În acei ani am citit multe carti de astronomie, de fizica, de tehnologie, dar si de istorie, etnografie etc”. Oameni de neuitat: asistenta Marlena Lupescu, profesorii „fernandisti” Ana Luminita Întuneric, Chiribau Albu Mihaela, Stoica Vasile, Dragos Florescu, regretata Iulia Agrigoroaiei…

„De ce nu ne… adunam noi, românii?…”

„Îmi doresc sa finalizez cu bine ideile începute si sa aduc multe idei de experimente, sa construiesc, sa zidesc (…) Realitatea cruda este ca suntem totusi în urma, în sensul ca performante de genul celor aduse de echipa noastra ar trebui sa fie media contributiei românesti în ingineria aerospatiala mondiala. Încă n-avem lansari de rachete în spatiul cosmic la mai mult de 50 km, înca n-avem o scoala româneasca cu rezultate certe, continue, în dezvoltarea satelitilor, propulsoarelor etc.

Ba, mai mult, România dispune de resurse care, desi reduse, fac posibila atingerea unor rezultate care vor întoarce venituri statului român. De ce nu ne… adunam noi, românii, si sa construim consecvent lucruri marete? Japonezii, coreenii, chinezii etc. s-au dus, au studiat si au adus înapoi ce este bun, si-au construit tara. Desigur, asta doar cu un sistem care i-a primit si cu unitate…”



PUBLICITATE