Primarul comunei Berești-Bistrița, Ionel Alcaz, se află la al doilea mandat pe acest post, acum pe listele PSD. Ieșean prin origine, a ajuns în Bacău ca electronist, dar aici și-a aflat și jumătatea inimii, o fată din Berești-Bistrița, datorită căreia a venit cu afaceri în comună în primii ani ’90. Din 2012 a preluat funcția de primar. Ionel Alcaz a făcut și studii economice, dar realizarea vieții lui, ne declară, sunt cei doi băieți, încă studenți: un viitor medic și un viitor arhitect. Despre numele său, Alcaz, spune că vine de la străbunicii care ar fi fost greci, dar grosul familiei sale se trage din județul Neamț.

Întâmplător, domnule primar, am ajuns în comuna Berești-Bistrița după un mic potop cum în această vară ne cam încearcă vremea tot mai des. Mai să rupem mașina pe o uliță desfundată bine de puhoaie.

A fost un mic prăpăd, o rupere de nori, numai pe aici, deasupra noastră. Au intrat apele prin beciuri, au fost afectate unele drumuri sau ulițe. Am luat măsuri de refacere. Avem, acum, utilajele necesare la primărie, fără de care nu se pot face asemenea lucrări. Luăm piatră după ofertele cele mai bune de la o balastieră din apropiere și o punem acolo unde e nevoie de ea.

PUBLICITATE

Zona Berești-Bistrița este atât de periculoasă vara, la vreme de ploi abundente?

Eu am zis că aici ultima problemă e apa, adică inundațiile, deoarece satele comunei sunt situate pe înălțimi, pe dealuri. Dar sunt destule case construite pe văi, iar o ploaie torențială, o rupere de nori cum se spune, le afectează. Drumurile încă nemodernizate, neasfaltate sunt și ele afectate. Apa vine năvalnic, ia toată piatra și înfundă podețele, face făgașe pe margini. Cam de când sunt eu primar, de cinci ani, perioada cu ploi abundente, puternice, s-a mutat de la începutul lunii iulie spre sfârșitul ei. După ziua de Sf. Ilie vin și astfel de ploi. Dar ca anul acesta nu au fost niciodată. Avem o problemă în zona Climești, pentru care trebuie să vorbim serios cu principalul fermier de acolo. Cândva am făcut în zonă canale de disipare a apei care vine din pădure. Dar canalele au fost arate cu utilajele mari cu care se face acum agricultură. Noi am refăcut canalele chiar prin lanurile fermierului. Acum, pe acolo drumul este modernizat, cu rigole și canale, pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 și sperăm să putem continua și prin PNDL 2. În total sunt ceva mai mult de 11 km de drum, dar am prins finanțare pe ambele programe. Urmează, pentru restul lucrărilor, să începem procedura.

Aveți patru sate în comună. Cam cât ați putut asfalta prin ele?

Acum ar fi cam 30% din totalul drumurilor. Dar la anul, pe vremea asta, vor fi aici utilajele de construcții și vom ajunge pe la 80%. Am început modernizările din centrul comunei către periferie, cu prioritate unde sunt locuințe.

Altfel, viața în comună este una liniștită dacă nu plouă catastrofal.

Într-o comunitate, dacă ai asigurate utilitățile și dacă rezolvi problemele inerente cu o echipă bună de la primărie, atunci e liniște. Aceasta e cheia problemei.

Apropo de utilități: cum stați cu apa curentă, cu rețeaua de canalizare?

Avem rețea de apă în toată comuna, cu apă din surse proprii. Cu prima sursă de apă aveam probleme, se întrerupea mereu furnizarea. Eu sunt, însă, un om înclinat spre tehnică și am preluat problema în acest stil. Astfel, am mai forat un puț de apă, pentru a asigura necesarul, și am mărit și puterea de instalare la puțuri. Avem și rețea de canalizare, cu stație de epurare. Când am venit la primărie, rețeaua era la stadiul de țevi băgate în pământ. Prin PNDL1 am terminat stația de epurare, iar anul trecut am terminat toate lucrările. Unde nu este rețea de canalizare, pentru că nu putem pune oriunde stație de epurare (nu avem unde deversa apele epurate), vom pune fose septice, pentru că avem mașină de vidanjare la primărie, cu servicii cam la același preț ca în celălalt caz.

Problema e dacă oamenii se abonează la aceste servicii.

Din 800 de case în comună, am 600 de abonamente la apă. Mulți nu locuiesc în comună, au rămas casele bătrânești cam singure, doar în grija moștenitorilor. Ei nu se abonează la astfel de servicii, pentru că locuiesc în Bacău sau în altă parte, alții sunt chiar în străinătate, la muncă. Dar ceilalți se abonează și oamenii au început să branșeze gospodăriile și la rețeaua de canalizare.

Cei plecați mai au gând de întoarcere acasă?

Cei mai mulți, dacă nu chiar toți, o fac. Se simte aceasta și în creșterea numărului de autorizații de construcție solicitate în comună. Eu îi și întreb când îi întâlnesc pe cei plecați dacă se mai întorc. Toți spun că nu au ce face acolo, prin străinătăți, toată viața. Se întorc în sat, construiesc sau renovează case, iar noi, primăria, îi ajutăm cu utilajele pe care le avem, contra-cost.

Comuna Berești-Bistrița are o poziție oarecum singulară: e aproape de Bacău și de Roman, dar și ceva mai departe de șoseaua națională, iar la calea ferată nu are stație. Unde iese lumea la muncă, pentru că în comună aveți puțini șomeri.

Avem o fermă a Grupului Agricola aici, lângă satul Brad, iar alături este și o fabrică de premixuri pentru animale. Avem un depozit de intervenție medicală, iar o firmă din Hemeiuș vine și ia la muncă oameni de la noi. Avem și câțiva fermieri, care lucrează en gros pământul. Aici numai cine nu vrea să muncească nu o face.

Dar zona Berești-Bistrița era, odată, patria cartofului din județ. Se mai cultivă cartofi acum?

Eu sunt aici din 1993 și știu acest lucru. Un fermier de aici a mai cultivat cartofi un timp. Între timp a renunțat, probabil sunt alte culturi mai rentabile. Dar zona e propice agriculturii și avem câteva societăți agricole care au luat în arendă majoritatea terenurilor.

Tot aici, în zonă, acum câțiva ani se căuta gaz metan. S-a găsit ceva, se mai lucrează?

S-au făcut căutări și s-ar fi identificat cu zăcământ o singură zonă, între Climești și Pădureni. Încă nu s-au apucat de lucru, dar noi ne-am bucura să vină. Și bugetul local ar avea de câștigat, poate și locuri de muncă vor mai apărea. Poate am avea și noi, în comună, gaz metan, deși oamenii ar putea prefera tot lemnul pentru foc, pentru că sunt 450 de hectare de pădure aici. Din păcate, cei care au mai multă pădure ori au plecat la oraș ori în altă parte. Inițial au fost mari probleme, pentru că pădurea nu era păzită. Abia acum avem o asociație a proprietarilor de pădure, iar paza este asigurată de Romsilva. Nu se mai fură lemn, nu se mai pasc animale în pădure.

BEREȘTI-BISTRIȚA

Cu 2.219 locuitori (după domiciliu, la 1.1.2017), comuna Berești-Bistrița este formată din satele Berești-Bistrița, Brad, Climești și Pădureni.
Comuna a făcut parte, la 1803, din județul Neamț (Ocolul Siret) sub denumirea de Berești-Itești, dar la sfârșitul secolului al XIX-lea făcea parte, cu numele de Berești, din plasa Bistrița de Sus a județului și era formată din satele Berești, Climești și Pădureni, având în total 1.525 de locuitori care trăiau în 370 de case. În comună existau o școală înființată în 1860 și trei biserici, iar principalii proprietari de pământ erau urmașii lui Alexandru Catargiu, Ovanes Christea, Mihail Costea Haret, urmașii lui Gh. Răzmeriță, pr. C. Borcea și Dimitrie Giosanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna sub numele de Berești-Bistrița, în plasa Bistrița a aceluiași județ, având în compunere satele Berești, Bradu, Climești și Pădureni, cu 2.360 de locuitori. Din 1931, satul de reședință al comunei a primit și el denumirea de Berești-Bistrița.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău, iar în 1968 a revenit la județul Bacău, reînființat, și i s-au alipit și satele comunei Itești, desființată cu această ocazie. Comuna Itești a fost însă reînființată în 2005.
Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de la „Siliște”, aflat la nord-est de satul Berești-Bistrița și care conține vestigii din epoca medievală timpurie (secolele al VIII-lea–al IX-lea).
După unele surse, comuna este atestată documentar de acte din anii 1457 – 1458, iar numele i se trage de la hatmanul Berea, aflat in slujba domnitorului Stefan cel Mare.

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

1 COMENTARIU

  1. O zona superba data de padurile din imprejurimi unde plimbarea este o incantare. Am fost in aceste zone si am ramas impresionat de curatenia locului dar si de amabilitatea oamenilor. Asfalt, apa curenta, canalizare, sunt dovezi ale civilizatiei si traiului decent pentru anul 2017.
    Bravo in primul rand oamenilor din comuna !

LĂSAȚI UN MESAJ