De luni seara, 22 aprilie, pentru evreii din toată lumea au început Sărbătorile de Paște 2024 – Pesah, anul 5784 de la Facerea Lumii. Evreii Lumii vor sta timp de câteva zile în jurul mesei de Seder, împreună cu familiile lor și își vor ura „Hag Pesach Kasher!”. În Bacău, Comunitatea Evreilor a sărbătorit Pesah-ul marți, 23 aprilie, la restaurantul Dumbrava, cu zeci de participanți, câțiva tineri veniți chiar din Israel, alții din Roman și județul Neamț.
Între invitați s-au numărat și Ilie Bîrzu – consilier județean, reprezentanții minorităților din Bacău – Vasile Agop (Sucursala Bacău a Uniunii Armenilor din România) Silviu Niță (Comunitatea Italienilor), Mihaela și Ulrich Brunhuber (Forumul Democrat al Germanilor din Bacău), Doru Tănase (Asociația Europeană a Romilor pentru Progres și Promovare Interculturală Bacău), reprezentanții Filialei Județene Cultul Eroilor – Dănuț Voicu (președinte) și Petru Done (secretar).
Semnificația sărbătorii de Pesah a fost explicată de președintele Comunității Evreilor din Bacău, Hainrich Brif. „Este singura sărbătoare în care urăm Un Pesah fericit!, o sărbătoare kosher (cușer). Și mulțumim lui Dumnezeu că am ajuns și în acest an să facem un Pesah împreună!” – a spus președintele. El a explicat și cum se desfășoară ritualul de Seder la intrare în Pesah și a fost făcută urarea specifică sărbătorii – „Hag Pesah Kosher ve’Sameah! 5784” (Un Pesah impecabil și fericit!).
Ceremonialul a început cu aprinderea lumânărilor, iar ritualul Seder a fost condus de ing. Hainrich Brif. Pe masa lumânărilor a fost adus Kera – un platou ritual de Pesah pe care erau pască (azimă), flaroset (amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere), un ou, apă sărată, hrean foarte amar, karpas (cartofi fierți, cu pătrunjel) și Zeroah – carne friptă, care reprezintă mielul pascal. Binecuvântarea Kiddush a fost dată pe un pahar de vin casher.
Doi tineri din comunitate au pus cele patru întrebări esențiale din Ma Nishtana (prin ce se deosebește această noapte de celelalte nopți ale anului). Apoi Corul Shalom al Comunității, dirijat de Mariana Herman, a interpretat melodii specifice sărbătorii, după care participanții au încins hora evenimentului.
La masa de Pesah au fost aduse, apoi, participanților, preparate specifice acestei sărbători.
Cu acest prilej, Filiala Județeană Cultul Eroilor a făcut cadou Comunității Evreilor și președintele Hainrich Brif câte o coliță din Emisiunea filatelică „Hora”, lansată recent în România împreună cu Statul Israel. Subiectul emisiunii este „Hora, punte culturală între România și Israel”.
O urare la această sărbătoare a fost rostită și de Ilie Bîrzu.
Pesah, regina sărbătorilor evreiești
Pesah (Paștele evreiesc) – a explicat Hainrich Brif -, considerată Regina sărbătorilor evreiești, este una dintre cele trei mari Sărbători de Pelerinaj, când se făcea pelerinaj la Templul din Ierusalim: Pesah, Șavuot (Sărbătoarea săptămânilor, la 7 săptămâni după Pesah – Sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai) și Sukot (Sărbătoarea corturilor).
Cina Pascală Seder se desfășoară după un ritual consacrat printr-o tradiție foarte veche. În decursul Seder-ului se repovestește istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-și obține libertatea. Această poveste se citește din Haggadah și din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
Conform calendarului evreiesc, Pesah este sărbătorit în a 14-a zi a lunii Nisan. Aceasta este prima lună a anului biblic în calendarul evreiesc, care se întinde până în jurul lunii martie-aprilie a Calendarului gregorian. Pesah este sărbătorit timp de șapte zile în Israel și opt zile în afara Israelului.
Pesah a fost celebrat pentru prima oara chiar în seara care a precedat ieșirea din Egiptul în care evreii au fost robi timp de 430 de ani. Pentru această sărbătoare, evreii sacrifică un miel, perfect sănătos, între orele 15,00 și 17,00. Este fript în întregime și se consumă cu pâine nedospită și cu verdețuri amare. Sângele mielului simbolizează eliberarea de păcate, iar verdețurile amare viața petrecută în timpul robiei egiptene.
Trei termeni sunt definitorii pentru această sărbătoare: Pesah (jertfa mielului pascal), Matza (pâine nedospită) și Maror (rădăcini amare).
Sederul Paștilor (în ebraică סֵדֶר, „ordine”, „rânduială”) este un ritual festiv ebraic important celebrat în prima noapte de Pesah (în ziua a XIV-a a lunei Nisan), și în diasporele Israelului în prima și a doua noapte de Pesah (XV și XVI Nisan).
Masa de seder are o semnificație simbolică, ea amintind poporului evreu de perioada sclaviei sale în Egipt. Ingredientele sunt alese pentru a comunica această semnificație, ele fiind următoarele :
1. Mațah (matza, matzos): pască sau azimă, care este pâine frământată fără aluat sau fermenți. Când evreii se pregăteau în grabă să plece din Egipt, nu au avut timp să coacă pâine dospită și, în schimb, au copt acest tip de azimă. Ea simbolizeaza sclavia evreilor în Egipt.
2. Ħaroset: amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere. Acestea simbolizează mortarul folosit de sclavii evrei în Egipt pentru construcțiile Faraonului.
3. Ou; acesta se fierbe tare și simbolizează viața și renașterea.
4. Apă sărată; ea simbolizează atât lacrimile provocate de opresiune, cât și cele produse de bucuria libertății. Oul se înmoaie în apă.
5. Maror: hrean foarte amar, simbolizând greutățile sclaviei.
6. Karpas: amestec de cartofi fierți sau ridichi și pătrunjel. El se înmoaie în apa sărată și simbolizează atât subnutriția sclavilor evrei, cât și noul anotimp al primăverii .
7. Zeroah: bucată de carne de vită, câteodată reprezentată de un os. Ea simbolizeaza mielul pascal și se referă la salvarea evreilor de către Dumnezeu din sclavia Egiptului.
Toate acestea se așează pe un platou mare, keara, special pregătit pentru seder si se consuma dupa un anumit ritual.
