În Franța, ideea de reformă a învățământului propusă de ministrul educației prinde contur și, spre surprinderea multor observatori, societatea franceză este de acord cu ideile propuse de ministrul Jean-Michel Blanquer. Nu este vorba doar de simplificarea examenului de Bacalaureat, care va fi redus de la 11 probe la doar patru- cinci scris și un examen oral.
Este vorba de o reformă mult mai profundă care schimbă abordarea corectă din punct de vedere politic impusă în ultimele decenii. Franța dorește să revină la sistemul notelor în școală, sistem care fusese abandonat pentru „prevenirea marginalizării”, pentru ca elevii cu note mici să nu se simtă stigmatizați. Vă sună cunoscut? Și noi am procedat la fel, înlocuind notele cu calificative în învățământul primar. E drept, ministrul român al educației tocmai a anunțat că dorește să renunțe la calificative, însă pe de o parte, nu a spus clar că se va reveni la note iar, pe de altă parte, rezistența din sistem este destul de puternică.
Ministrul educației din Franța vrea să readucă și alte lucruri care au fost uitate sau au fost scoase din școli în numele modernității, egalității sau altor considerente dar care au afectat procesul educațional. De exemplu, profesorii au fost îndemnați în ultimii ani să renunțe la orele de dictare și la exercițiile de memorizare. Directorilor de școli – scrie Matei Vișniec, li s-a solicitat să nu mai organizeze ceremonii de acordare a diplomelor. Ce mai dorește ministrul educației? Să interzică telefoanele mobile în școli să reintroducă disciplina și să reabiliteze autoritatea profesorului.
Să ne uităm la noi, acum. Am copiat aceleași modele din Occident. Ni s-a spus că așa e bine, așa e modern. Iar, astăzi, Occidentul descoperă că, de fapt, o fi fost modern, dar nu a fost deloc bine. Că prea multă libertate acordată elevilor nu ajută doar creativitatea, dar distruge relațiile cu cadrele didactice, îi face pe elevi leneși. Renunțarea la competiție prin eliminarea sistemului de notare, acordarea de premii tuturor pentru a nu-i stigmatiza pe cei cu rezultate proaste a dus, de fapt, la nivelarea în jos a performanței, aducând-i pe toți la același nivel mediocru.
Avem nevoie de o astfel de reformă și noi? Evident că da, numai că de 20 de ani o ținem tot într-o reformă continuă de am zăpăcit însăși ideea de reformă. Ceea ce, însă, nu înseamnă că nu ar trebui schimbat din temelii sistemul nostru educațional. Și să nu mai aud că școala trebuie să pregătească elevii pentru piața muncii; școala trebuie să scoată oameni pregătiți pentru viață, capabili să ia decizii, nu roboței care să execute ordinele date de unii sau alții!
