luni, 19 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 3885

Volei o’clock

Volei feminin/ Vineri si sâmbata, de la aceeasi ora, 17.00, Stiinta si Medicina vor disputa primele doua manse ale semifinalei Diviziei A1

Semifinala de la ora 17.00. Cu volei in loc de ceai. Si cu o formatie gazda, Stiinta pornind ca mega favorita. Vineri si sâmbata, Sala Sporturilor din Bacau, va gazdui primele doua jocuri ale semifinalei Diviziei A1, dintre campioana en-titre, Stiinta si Medicina Târgu-Mures.

„E adevarat, pornim cu prima sansa, insa meciurile tot pe teren se vor juca. Si trebuie sa jucam serios, mai ales ca returul de la Târgu-Mures nu se anunta unul usor”, a declarat antrenorul studentelor, Florin Grapa, care nu poate uita partidele din sezonul regulat, dar si din Cupa, jucate in conditiile improprii „oferite” de sala din Târgu-Mures.

Având in vedere ca accesul in finala va fi obtinut in baza sistemului „trei victorii in cinci meciuri”, Stiinta va fi nevoita sa dispute cel putin un joc la Târgu-Mures. Returul din Ardeal este programat pe 2 si 3 aprilie, iar in cazul in care calificarea nu va fi decisa dupa toate aceste confruntari, atunci Stiinta si Medicina se vor reintâlni in duelul decisiv, pe 6 aprilie, in Bacau.

Pâna atunci, publicul bacauan va putea saluta si incuraja, astazi si mâine, pe noua câstigatoare a Cupei României la volei feminin, Stiinta cucerind trofeul dupa finala câstigata cu 3-2 duminica trecuta, impotriva eternei rivale, Dinamo Bucuresti. Finala din Cupa Stiinta – Dinamo s-ar putea reedita si in campionat, bucurestencele urmând sa evolueze in semifinala play-off-ului in compania Volei Alba Blaj.

Spre deosebire de semifinala de la Bacau, cea de la Bucuresti este programata la ora de telejurnal: 19.00. Adica ora la care vineri, in „coada” primului joc de volei dintre Stiinta si Medicina, Sala Sporturilor bacauana va gazdui amicalul de handbal masculin intre Stiinta MD si CSU Suceava.

Pescuit la pipait

    Era odata un micut atelier, in centrul orasului, ca o vitrina, unde pescarii veneau sa-si repare obiectele muncii. Este si acum. Parasit, lipit de cladirea unde functioneaza Starea Civila.

    De doi ani Costica, meseriasul cu barba sura, nu te mai priveste peste ochelari de la gemuletul situat strategic la inaltime. Veneai suparat, orice om tine la sculele lui, te incuraja, rezolva problema si plecai multumit.

    Prin februarie… acum cinci ani, am facut cu el un reportaj intitulat “Doctorul pescarilor”. Ma gândeam c-o fi plecat si el in tarile calde. L-am reintâlnit saptamâna trecuta in magazin la Gelu Cociorva.

    Venise sa cumpere cârlige. Am exclamat ceva de genul “Ooo! Ce mai face domnul?!” si i-am intins mâna. S-a oprit privindu-ma prin aceiasi ochelari dar nu a ridicat mâna. Putin descumpanit i-am cautat privirea. Asa e corect. Când dai noroc te uiti in ochii omului.

    Gelu imi sopteste la ureche, “nu mai vede”. Ma recomand si fata i se destinde a zâmbet. Isi aduce bine aminte de mine. Intinde o mâna viguroasa si-mi spune simplu: “Nu mai vad de doi ani. Am fost diagnosticat cu Retinopatie diabetica.”

    Sincer… am ramas blocat. Cere sa vada, pardon, sa pipaie, câteva cârlige. Discutia se leaga usor. Nu era momentul si nu aveam eu timpul pentru un dialog prelungit. Asa ca-l rog sa stabilim o alta zi, sa stam la o poveste. Accepta.

    Vad altfel lumea, mai bine

    A venit si acea alta zi, in aceasi locatie. Ca si data trecuta il insoteste sotia si nepotelul Rares Matei, care merge spre trei anisori. Lasat meseriasul pe mâni bune ei pleaca putin sa prospecteze piata. Liniste. Nici clienti nu mai vin. Toti sunt la pescuit.

    dsc_9644

    In afara de Viorel Andru, mai tânar cu zece ani fata de saptamâna trecuta. El a ramas de serviciu la magazin. Constantin Nechifor se aseaza pe scaunelul unde Ninea mestereste. Atractia pasiunii. Isi aprinde o tigara. Cu ce sa incepem? Amintirile copilariei?

    Trebuia sa ma tin de scoala

    “Cred ca sunt mai mult de cinzeci de ani (acum are cinzeci si noua), de când pescuiesc. Am copilarit in dreptul Insulei. Ma luam dupa cei mai mari si mergeam la Sprait, la Stavilar, unde se adunau plutele venite de pe Bistrita.

    Tin minte ca era perioada când se tundeau copacii primavara. Am luat si eu o ramurea, ata si un bold indoit, si ma faceam ca pescuiesc in curte, la lighean, sa ma vada mama. Când n-a mai fost atenta am fugit la apa adevarata. Mi-a dat unul din pescari o râma si-am pus-o in bold. Atunci am scos primul porcusor.

    Mâncam bataie sa nu ma mai duc. Era tare periculos. Asa m-am molipsit. De la doisprezece ani mergeam la competitii. Aveam permis de pescuit de pe atunci. Concursurile se organizau la Gheraiesti, in amonte de podul de cale ferata, pe Canal sau pe Bistrita, in zona pompelor. Depindea si de anotimp, de vreme.

    Mai faceam si box intre timp. Trebuia sa ma tin de scoala.” A facut parte din prima generatie de elevi instruiti la Scoala Profesionala de pe lânga Uzina de Reparat Avioane (URA), infiintata in saptezeci si doi, devenita Grup Scolar (Liceul nr. 1), in saptezeci si trei, azi Colegiul Henri Coanda.

    “Participam la competitii numai daca se tineau in vacanta. Când am terminat scoala aveam contract cu Uzina de Avioane. M-au angajat intâi ca strungar. Câstigam bani buni, sa am si de unde sa cheltui pe ce se gasea mai nou atunci, legat de pescuit. Nu erau ca unditele de acum. Aparuse fibra de sticla dar erau grele. Ca sa particip la competitii presupunea ori concediu, ori cerere de scoatere din productie.

    Asta daca aratai ca ai facut performanta, macar la calificari sezonul trecut. Si am fost in fiecare an. Apoi am trecut la CTC (Controlul Tehnic al Calitatii). Asa m-au prins disponibilizarile de dupa… dupa, in nouazeci si trei..”

    DSC_0071

    Meseria, bratara de aur

    Lasat pe drumuri cu brio, prin restructurare, prinde gustul libertatii de a merge fara program la pescuit. Visul oricarui pescar. Sa nu mai aiba sefi, sa nu mai aiba interdictii. Dar din ce traiesti?

    “Descoperisem un loc, Sub Cetate, la Racaciuni. Nu-mi mai aduc acum aminte cum ii spun astia pe latineste. Cum ii spune Nea Viorele?… Nu la mameloane…. mai la deal. Las ca-mi aduc eu aminte. Un loc pe care-l pregateam din primavara pâna in toamna. Cunosteam adâncimea, pragurile, unde sunt izvoare.

    Nadeam in asa zisa intelegere cu partenerul de sport, pestele. In limita suportabila de amândoi. A fost cel mai bun sezon dupa ce am plecat de la Avioane. Din pescuit scoteam hrana familiei. Si visul meu, sa pot sta toata ziua pe balta.

    In nouazeci si sase am deschis atelierul. Daca ar fi stiut pescarii cât imi place mie sa repar probabil ca nu mi-ar fi dat niciun ban.” Nu poti opri o poveste ce se revarsa in râul cristalin al amintirilor. Omul din fata mea e tehnic. Stapâneste cuvintele, dar si meseria. E destul sa tina o mulineta in mâna ca sa-ti spuna ce hiba are. Nu-l mai intrerup.

    Nu vad apa dar o simt

    “Intr-o saptamâna mi-am pierdut vederea. Acum mai vad umbre, asa, la lungimea bratului, când bate lumina.” Nu a renuntat la pasiune. Pensionat de boala nu s-a resemnat. Regreta ca nu mai poate mesteri. Cel mai pretios lucru…? Familia.

    Doi baieti si o fata, si doi nepoti. Baiatul cel mare, Marius, doua facultati, pasionat si el, nu mai are timp de pescuit. Monica, mijlocia, a luat si ea un trofeu la Campionatul National Feminin la Pescuitul Stationar, când era junioara.

    Acum e in Anglia. Duce traditia mestesugului popular românesc in creatii vestimentare. Mezinul, Albert Nicolae, meserias in instalatii, i-a daruit bucuria celor doi nepoti, Rares Matei si Sofi. Eram curios cum pescuieste acum. “Daca ma aseaza intr-un loc si imi aduc aminte ce configuratie are zona acolo, ii zic sotiei: nu aici, in partea asta sau aialalta, la zece, cinzeci de metri. Bine… stabilim din start unde mergem.

    O iau si prin tatonare, adica mai intreb si pescarii care sunt pe mal, ce adâncime are apa, la ce dau, ca sa ma pot orienta. In special pe Siret. Prefer Siretul. Un râu cu surprize, garnisit cu aproape toate speciile de peste din tara. Mergem in locurile cunoscute.” Adica! “De la pod la Dolhasca, vine Zona Romanului si pâna se uneste cu Bistrita, in Lacul de la Galbeni. Am dat si pe Trotus. Sunt râuri. Malurile, albia, timpul le schimba.” Nu vrea sa-mi destainuiasca mai multe de teama ca nu voi intelege.

    Dar când e acolo, pe mal la pipait, sta si asculta. Intuieste meandrele curentului, o aude, o vede, o simte. Apa. Pestele e provocarea. Exista motivatia. Fiecare cu simturile lui. Un joc in care iesi invins sau victorios. Cine a cedat?! Unde e limita intre satisfactie si dezamagire? Când l-ai scapat sau… când l-ai eliberat? De ce? Las imaginatia la o parte si revin la subiect. Cum decurge acum o partida de pescuit?

    “Intâi imi pregatesc de acasa monturile. Ma ajuta sotia, Albertina. A fost concurenta la Mondiale. Prima din Bacau care a ajuns la Campionatul Mondial Feminin la Pescuit Sportiv, organizat in nouazeci si sase. E cunoscuta de pescari. De treizeci de ani ma insoteste pe balta. Suntem o echipa. Ca palmares… m-am clasat si eu in primii zece in Finala. Când pescuiam la pluta si veneau lânga mine galgiosii, partida parea terminata. Speriau pestele. Strângeam unditele si plecam. Cautam locurile linistite.

    Acum, când dau la treizeci de metri distanta, pe fundul apei, galagia ma inveseleste, si ma bucur când vin pescari si se aseaza lânga mine… sa mai invete. Folosesc senzori, clopotei, simt vibratia.“ Mai am intrebari dar ma opresc. Cum ar vedea viitorul? “Acum merg la pescuit când vreau… când vrem… depinde si de asta mic, il ia sotia la doispe de la… Dar ieri am fost la Fundu lui Bogdan, dupa-amiaza. Am dat cu rubeziana… O singura babusca… Mâine? Sa nu ploua…!”

    Unde evadam in week-end?

    Vineri:

    Emil Lassaria va concerta, de la ora 22.00, la „Matteo Caffe”. In deschidere, Dj Sergio Moratti promite sa incinga atmosfera. Pretul unui bilet este 20 de lei.

    Aminteste-ti cum e sa fii fericit la „Happyness Party” organizata de „White Caffe”. Dj Ciupy va fi responsabil de buna dispozitie a petrecaretilor.

    Tinerii sunt asteptati, de la ora 21.00, la „Young Blood Party”, in „The Stage”.

    Fanii muzicii Folk ii pot asculta pe Adi Bezna si Catalin Ungureanu, de la ora 21.00, in „Valhalla Pub”. Pretul unui bilet este 10 lei.

    Dj Dudu B2B si Dj Sergio Moratti va asteapta la „Canal Party”, in „Club Khemia”, de la ora 22.00.
    „Sara Luxury Lounge” organizeaza „Luxury Jim Beam Party”, de la ora 22.30. Dj Matteo va intretine atmosfera, de la platane.

    De la ora 20.00, „Aqua Lounge Café” sarbatoreste primavara la petrecerea „Spring Break”. Intrarea este libera.

    Sâmbata:

    Lucero en vivo, Horatio, Emi Mateis si Adrian Neumann pot fi ascultati, de la ora 22.00, la „Natural Rhythm IX”, in cladirea Conimpuls de la Hotel Sif Moldova. Intrarea costa 15 lei.

    In „Club Zebra”, de la ora 22.00, Alexandru Rusu (Herodot) va mixa pentru cei prezenti. Pretul unei bratari de acces este 10 lei.

    „Pub S” va propune sa petreceti alaturi de Tengu si Johnny K, de la ora 22.00.

    „Sara Luxury Lounge” gazduieste, de la ora 22.30, „Emoticon Party”. Animatoarele si DJ Matteo vor intretine buna dispozitie intreaga seara.

    „The Stage” face prezenta la o noua runda de „Discoteque”, de la ora 21.00.

    „Coco Caffe” va invita sa faceti parte din proiectul „We are Happy”, de la ora 22.00, alaturi de DJ Elchinsoul.

    Duminica:

    Astazi, de la ora 19.00, pe scena teatrului „Bacovia”, va fi jucata, in premiera, piesa „Vârciorova. Carantina”, in regia lui Alexandru Dabija. Spectacolul este inspirat din textele lui Matei Millo si Vasile Alecsandri prelucrate de Catalin Stefanescu si Doru Mares.

    Copiii sunt asteptati, de la ora 11.00, la Teatrul „Bacovia”, sa vizioneze punerea in scena a povestii lui „Aladin”, din basmul arab „O mie si una de nopti”, in regia lui Gheorghe Balint.

    „Pub S” va invita sa urmariti spectacolul „Spovedania unei videochatiste” de Vali Bolat, in regia lui Valentin Braniste. Cei care doresc sa vizioneze interpretarea Alinei Neagu sunt asteptati de la ora 20.00. Intrarea costa 10 lei.

    Cinefilii sunt asteptati, la „Cinema City”, in acest sfârsit de saptamâna, sa vizioneze, in premiera, urmatoarele productii:

    Noe

    Regia: Darren Aronofsky Gen: Aventuri, Drama, Fantastic
    Cu: Russell Crowe, Jennifer Connelly

    E o lume lipsita de speranta. Ploile nu mai uda tarâna cotropita de atâtea ori de hoarde barbare, iar aceasta nu mai rodeste. Înconjurat de cruzime si abuzuri, Noe este un om de isprava. Luptator experimentat, mag si vindecator, nu îsi doreste decât sa traiasca în pace alaturi de familia sa. Cu toate acestea, în fiecare noapte în visele sale apare un potop fara de sfârsit.

    Clopotica si Zâna Pirat

    Regia: Peggy Holmes Gen: Animatie, Fantastic
    Cu: Christina Hendricks, Lucy Liu, Mae Whitman, Pamela Adlon, Tom Hiddleston
    Actiunea din film porneste de la un eveniment nefericit pentru simpaticele zâne din Tinutul Fermecat: talentele lor se amesteca!

    Tarzan

    Regia: Reinhard Klooss Gen: Actiune, Animatie, Aventuri
    Cu: Kellan Lutz, Jaime Ray Newman, Robert Capron

    Un grup de maimute curioase îl adopta pe micul Tarzan, singurul supravietuitor al unui accident aviatic. Baietelul creste alaturi de animalele salbatice, învata sa se comporte asemenea lor si uita de existenta sau normele sociale ale oamenilor. 10 ani mai târziu, Tarzan va fi fascinat de întâlnirea cu frumoasa si curajoasa Jane Porter, de care se îndragosteste imediat.

    Spune-mi ce-ai facut azi-noapte!

    Regia: Steve Pink Gen: Comedie, Romantic, Dragoste
    Cu: Kevin Hart, Michael Ealy, Regina Hall, Joy Bryant
    În aceasta spumoasa comedie romantica, patru tineri din Los Angeles se lupta cu suisurile si coborâsurile vietii amoroase din ziua de azi.

    Madalina Gheta

    ,,Lecturi aleatorii” in Manastirea ,,Sfântul Ioan Casian”

    Cornel Galben, retras de peste un an in tihna duhovniceasca a manastirii dobrogene ,,Sfântul Ioan Casian”, publica al optusprezecelea sau volum, ,,Lecturi aleatorii” (II), la Editura ,,Studion”. Volumul este gestul unui spirit care continua, si in tulburatoarea pace a chiliei, sa-i promoveze pe autorii bacauani, sa-i sprijine, scriindu-le prefete, ,,laudându-le reusitele, dar semnalându-le si slabiciunile, atunci când a fost cazul”.

    Cartea cuprinde 5o de lecture aleatorii care, in timp, au fost gazduite, sub forma de cronici sau semnale editoriale, in reviste precum Ateneu, Constelatii diamantine, Credinta ortodoxa, Plumb, 13 Plus, Pro Saeculum, Vitraliu.

    Discursul critic oscilieaza… diplomatic intre crezul lui George Calinescu, asumat ca motto – ,,in critica literara, cel mai frumos omagiu e de a-ti spune opinia in toata violenta, chiar daca este defavorabila” – si cel al lui Radu Voinescu, amintit in prefata (,,Un critic bun trateaza lucrurile in asa fel incât sa lase cititorului posibilitatea celei mai bune aprecieri, ceea ce asigura participarea acestuia si, desigur, o anumita doza de satisfactie”) Generozitatea semnalului critic ramâne, intr-o lume in care, vorba lui Ovidiu Genaru, nici scriitorii nu se mai prea citesc intre ei, vedeta incontestabila a demersului lui Cornel Galben, cel care si-a propus, in esenta, ,,sa va stârneasca interesul pentru lectura”, verdictul cartilor urmând sa-l dea, ,,cum se spune, timpul”.

    Am descoperit in acest volum faptul ca autorul este si un portretist grozav. Este o perspectiva pe care, desi am scris despre multe dintre volumele sale, nu am evidentiat-o niciodata. Va propun, in economia acestui spatiu tipografic, doua dintre aceste portrete: al lui Petre Isachi si cel al lui Doru Ciucescu. ,,Petre Isachi este un barbat serios. Are o singura amanta, la care nu ar renunta nici in ruptul capului, dar, generos din fire cum e, o imparte cu oricine, singura conditie fiind ca doritorii sa nu treaca in fuga peste paginile celei de a saptea sale carti, Amanta de proximitate (…)

    Spre deosebire de alti confrati, nu crede pe cei care ‘cânta prohodul poeziei/literaturii’, ci, dimpotriva, parafrazându-l pe Cioran, ii vine sa scrie ca, daca ar fi Moise, ‘ar scoate cu toiagul din biblioteci/carti, nu regrete, nu acuzatii din biografii nefericite si imprevizibile pentru individ’ (…) Martor si spectator deopotriva al propriei deveniri, criticul literar Petre Isachi continua sa ne incânte, propunându-ne (….) un regal al ideilor, un <> si o amanta pe care nu o putem abandona, pentru ca stie sa ne tina captivi in straiele ei transparente”.

    Iata si celalalt portret… ,,Mereu atent la ceea ce se intâmpla in jurul sau, Doru Ciucescu e un iscoditor caruia nu-i scapa nimic (‘Una dintre pasiunile mele este sa-mi fac o cultura enciclopedica’), lecturile si stapânirea câtorva limbi de circulatie larga (engleza, franceza, araba) ajutându-l sa se simta peste tot ca acasa (…) Umblând cu Biblia ori cu volumele lui Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Mitru si Octavian Paler sub brat, nu se sfieste sa faca referiri la propriile carti, sa le recomande, la Patras, rugându-se chiar atunci când trece pe sub moastele Sfintului Apostol Andrei, ca acestea sa-l ajute sa scrie o ‘carte buna de impresii de calatorie in Grecia’, si, concomitent, provocându-si cititorii si criticii sa-si dea seama, in urma lecturii, de ‘puterea miraculousa’ a acestuia”.

    Printre cei asupra carora poposeste demersul critic al lui Cornel Galben ii amintim pe Stefan Munteanu, Dinu Flamind, Mircea Dinutz, Valeriu Anania, Ioan Enache, Victor Mitocaru, Victor Munteanu, Emilian Panait, Bogdan Ulmu, Ion Druta, Leonida Lari, Mihai Pauliuc, Viorel Cosma.

    Bricolaje / Despre un principiu sacrosanct

    Citesc presă de toate felurile, nici nu m-aş putea imagina altfel decât fiind curioasă de informaţie cât mai diversă. Sigur că pe primul loc se află ziarele şi revistele de calitate, dar am zile când sunt obosită, uşor plictisită de treburi serioase şi am chef de altceva. Şi atunci dau iama prin presa de can-can, într-un raid scurt, că şi tâmpeniile de acolo îmi pică greu, aşa că le consum rar şi frugal.

    Uneori găsesc şi ştiri care mă amuză, dar şi din cele care mă scandalizează. Sau genul doi în unul/una. De pildă, dau peste o ştire comentată de George Stanca, unde el spune că Jack Nicholson ar fi făcut un lucru abominabil pentru un bărbat, în general (şi am să revin la asta), dar mai ales pentru condiţia lui de mare actor, de super-star.

    Cică, într-o carte autobiografică, acesta ar fi dezvăluit faptul că, în urmă cu vreo 26 de ani, în timp ce se afla pe platouri, la filmări, împreună cu Meryl Streep, ar fi avut o aventură cu ea. Ceva scurt, într-o rulotă. Şi aici, simpaticul George Stanca se dezlănţuie, aruncând asupra lui Nicholson cele mai colorate invective. Dar cel mai mult m-a amuzat când îi reproşează actorului american că a călcat un principiu sacrosanct al generaţiei lor de bărbaţi, şi anume „omerta la pat”. Hai, că-i nostimă tare de tot expresia, nu-i aşa? Dar principiul e bun. Şi aşa ar trebui să rămână, sacrosanct.

    Supărat rău, jurnalistul îl gratulează apoi pe starul de la Hollywood în felul următor, „fante de bidonvil, mitocan, gornist de alcov”. Asta cu gornist de alcov e colosală, aşa că m-am amuzat copios citind haioasa scrisoare a lui George Stanca. Iar despre Jack Nicholson chiar că mi-am schimbat părerea, deşi chestia asta cu moralitatea artiştilor e foarte complicată. E ignobil gestul lui Nicholson, e o mârşăvie, e adevărat, dar asta nu mă poate împiedica, totuşi, să-i admir talentul uriaş. Mai complicat pentru mine e cazul lui Polanski, dar şi al lui Woody Allen. Pentru că nu suport să aud ceva despre copii abuzaţi, or cei doi celebri regizori tocmai de pedofilie sunt acuzaţi. Oribil, odios.

    Dar ce filme extraordinare pot face! Aşa că firea mea estetă ţine să-i dea mai curând dreptate lui Flaubert, care, în faimosul proces ce i s-a intentat pentru romanul său „Doamna Bovary”, a susţinut, sus şi tare, că singura moralitate în artă este frumusdeţea ei. Mă rog, n-am deliberat încă în sinea mea în mod absolut, mi-e foarte greu să o fac. Cert este că atunci când citesc o carte foarte bună sau văd un film excelent nu mă gândesc la moravurile creatorilor, ale artiştilor, deci sunt de partea lui Flaubert.

    Revenind la presă, am să spun că nu mă interesează nici derizoriul nesemnificativ, nici cinismul mercenar. Aşa cum, în literatură, mai cu seamă în poezie, etalarea fiziologiei îmi displace total. N-am nevoie de topless şi streaptease mental şi emoţional, prefer sugestia, îmi place să continui eu în imaginaţie anumite scene, să prelungesc ficţiunea. Iar în ziare şi reviste, aştept să se reinstaureze valoarea, să pot citi jurnalişti de talent, care să ştie să-mi spună o poveste despre oameni. De aici, de acum.

    Donatia “Carmen Poenaru” la Galeriile ALFA

    O interesanta si valoroasa expozitie se va deschide, la Galeriile ALFA (str. Marasesti nr. 12) ale Muzeului de Arta, vineri, 28 martie 2014, ora 18. Vor fi expuse lucrari de grafica si pictura, semnate de artista Carmen Poenaru.

    Cele 113 lucrari de arta fac parte din Donatia plasticianei catre Muzeul de Arta, elaborate pe parcursul a doua decenii de creatie plastica, 1993-2013, exponate care reflecta transformarile inerente creatiei si descriu un parcurs meritoriu al uneia dintre cele mai apreciate plasticiene bacauane.

    Carmen Poenaru este absolventa a Academiei de Arta „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Sectia design vestimentar – textile, promotia 1989. Devine membra a Uniunii Artistilor Plastici din România – Filiala Bacau în anul 1992, sectia pictura.

    Cursuri noi pentru cadre didactice

      In aceasta perioada Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau organizeaza, in premiera, doua programe de formare continua, „Educatie nonformala si educatie formala” si „Strategii de mediere scolara”, avizate de Ministerul Educatiei Nationale si destinate cadrelor didactice din invatamântul preuniversitar.

      Acesta sunt coordonate si sustinute de prof. Dumitru Ficuta si prof. Emil Lazar, formatori nationali. Primul curs isi propune, pe parcursul a 40 de ore, sa clarifice cele doua notiuni, referitoare educarea nonformala si formala. Programul celui de al doilea curs prezinta strategiile de mediere scolara si rolul mediatorului scolar.

      Cadrele didactice sunt incurajate astfel, sa faciliteze dialogul scoala-familie-comunitate, sa contribuie la mentinerea si dezvoltarea increderii si a respectului scolii fata de comunitate, dar si al comunitatii fata de scoala, sa monitorizeze copiii de vârsta prescolara, care nu au fost inscrisi la gradinita si sa sprijine familia (sustinatorii legali), in vederea inscrierii copilului in invatamântul prescolar.

      Totodata, acestea trebuie sa monitorizeze copiii de vârsta scolara, care nu au frecventat cursurile invatamântului obligatoriu. La aceste programe, care se desfasoara la Colegiul Tehnic de Telecomunicatii „N.V.Karpen” si Colegiul „Henri Coanda”, participa peste 140 de cadre didactice.

      Târgul Regional al Firmelor de Exercitiu, in Bacau

        Colegiul Economic „Ion Ghica”, având si calitatea de Centru de Resurse pentru firmele de exercitiu din Regiunea Nord – Est – judetele Bacau, Iasi, Neamt si Vaslui, impreuna cu SC Centrul de Afaceri si Expozitional SA Bacau, organizeaza o noua editie a Târgului Firmelor de Exercitiu. Ca noutate, in premiera, evenimentul este unul national, târgul fiind inscris in calendarul activitatilor educative nationale 2014, sub forma unui concus intitulat „Viitorul incepe azi”.

        „Firma de exercitiu este o metoda didactica moderna si interactiva, ce are ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor prin simularea proceselor dintr-o firma reala. Participarea lor la astfel de evenimente le permite contactul direct cu mediul de afaceri, le dezvolta experienta de a conduce direct negocierile si de a dezvolta spiritul de echipa.”
        prof. Dana Enache, director adjunct al Colegiului Economic „Ion Ghica”.

        La editia din acest an s-au inscris pâna in prezent 37 de firme. Târgul Regional al Firmelor de Exercitiu Bacau 2014 se va concentra pe dezvoltarea competentelor elevilor, efectuarea de tranzactii directe cu alte firme de exercitiu si promovarea conceptului de firma de exercitiu pe plan local. Evenimentul va avea loc saptamâna viitoare, in zilele de 4 si 5 aprilie si se va organiza la Centrul de Afaceri si Expozitii Bacau.

        Limba ce-o vorbim şi-o scriem. Lesne se mai trece dintr-a doua într-a noua

        Există la nivelul programei de limba şi literatura română pentru învăţământul liceal o cerinţă care priveşte expresivitatea sunetelor dintr-un anume cuvânt, ceea ce presupune înainte de toate identificarea acestor unităţi fonetice.

        Când se învaţă prima oară tehnica descompunerii în constituenţi a unui cuvânt? În clasa a cincea, desigur, dar chestiunea poate fi rezolvată mult mai devreme, şi anume în clasa a doua. Problema este că învăţătorul/profesorul nu are la dispoziţie un manual corespunzător şi nici auxiliare lipsite de erori.

        De pildă, un caiet pentru clasa a II-a scos de curând de o editură ieşeană ne învaţă că „un grup de litere poate reda un singur sunet (ce, che…)“, iar manualul pentru aceeaşi clasă defineşte consoanele drept „sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete“. Nu se precizează că aceste ultime sunete sunt doar vocale, iar mai înainte, nu se menţionează că acelaşi grup de litere, în alte contexte, poate reda două sunete.

        Aşadar, programa cere însuşirea consoanelor şi a vocalelor dintr-un cuvânt, dar nu-şi propune să ne dirijeze cum să-l facem pe elev să numească fără greşeală numărul sunetelor de acolo. Nici chiar metodicile sau îndrumarele care însoţesc manualele nu oferă tehnici pe care dascălul să le preia şi să le aplice ca pe nişte chei magice. Rămâne ca fiecare să se descurce cum poate.

        Oana Timofte este învăţătoare la o clasă a doua a Colegiului Naţional de Artă „George Apostu“ din Bacău. Cu o bună pregătire iniţială la limba română (asigurată de Elena Grigoraş la Poduri şi de Aurica Băbuţanu la Colegiul Naţional Pedagogic din Bacău), a găsit repede formula pentru a deosebi gheata de gata. Pe lângă factorul ludic (seamănă esenţial în transcriere fonetică, pentru că ambele au câte patru sunete), învăţătoarea şi-a luat aproape vorbele lui Jean Piaget, conform cărora oricărui copil i se poate preda orice, cu condiţia să beneficieze de o explicaţie adecvată.

        Cuvintele erau alese pe loc, cu dificultăţi diverse (xerox are cinci litere, dar şapte sunete – skse-rokst –, pe când gheata are şase litere, dar mai puţin cu două sunete -sģa-tat, iar purtătorii răspunsurilor corecte erau cam toţi din clasă (32 la număr). Pentru un elev care a scris chiamă în loc de cheamă, soluţia s-a aflat la îndemână: câtă vreme nu rostim (eu) chim, (tu) chimi, ci (eu) chem, (tu) chemi, se va scrie cu e şi nu cu i. (Am auzit, cu totul izolat, un singur intrus lexical: „Analizăm fornetic cuvântul…“)

        De la sunete la muzică a fost doar un pas, făcut cu graţie de solista de muzică populară Oana Timofti (Creţu). Mai întâi a fost demonstraţia unei fetiţe – Medeea-Ioana Busuioc– de a aşeza pe note un text pentru copii, iar apoi obsesia învăţătoarei de a asigura înţelegerea oricărui text, cu atât mai mult a unuia care susţine o partitură muzicală. Ca atare, lectura model a schiţei „Buburuza“ (după Eugen Jianu) a fost însoţită de imagini în perfect acord cu conţinutul de idei, (de)rulate pe ecran, iar retenţia a surprins esenţialul: vietatea este, fără să ştie, prima gâză care vesteşte primăvara.

        Cu un astfel de suport s-a născut sugestia unei dezbateri pe tema sincretismului artelor, din perspectivă didactică. Profesorului de limba şi literatura română, învăţătorului de la un liceu vocaţional (de muzică) le revine dulcea povară a prelucrării unui text literar după metoda lecturii explicative, pentru ca memorarea acestuia în vederea asocierii cu suportul muzical să nu fie un act ilogic.

        Vindecarea lunaticului

        În multe locuri din Sfânta Evanghelie citim că oameni chinuiţi de cele mai felurite boli: paralitici, orbi, şchiopi, muţi, leproşi şi alţii s-au apropiat de Hristos rugându-L să-i tămăduiască. Sfânta Evanghelie din Duminica a IV-a din Post ne aminteşte de un tată îndurerat care cere ajutorul Mântuitorului pentru vindecarea copilului său ce era cuprins de un duh necurat.
        Evanghelia nu ne spune, dar probabil omul a încercat vindecarea fiului şi pe alte căi. Ne putem imagina starea sufletească a părintelui care vedea suferinţa copilului şi căruia nu i-au putut veni în ajutor nici cunoscuţii, nici necunoscuţii. Tatăl, văzând chinurile groaznice pe care le suferea copilul, l-a adus mai întâi la Apostoli, crezând că ei îl vor putea vindeca, dar aceştia n-au putut. Atunci tatăl s-a îndreptat cu rugămintea către Iisus: “Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut.
        Şi oriunde-l apucă, îl aruncă la pământ şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Şi am zis ucenicilor Tăi să-l alunge, dar ei n-au putut..” (Marcu IX, 17-18). Mântuitorul, văzând cumplita suferinţă a copilului, a zis: “Aduceţi-l aici, la Mine!” Apoi a certat duhul necurat să iasă din bolnav şi copilul s-a tămăduit.
        Aparenta uşurinţă cu care Iisus l-a vindecat pe cel posedat i-a mirat pe ucenici. Evangheliştii mărturisesc că Iisus a dat Apostolilor Săi darul vindecării oricărei neputinţe: „Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă.” (Matei 10, 1), dar în cazul de faţă, iată că nu au putut să-l vindece pe fiul acestui tată nefericit. Apostolii L-au întrebat de ce ei nu au putut să alunge demonul, iar Dumnezeiescul Mântuitor le-a răspuns: “Pentru puţina voastră credinţă.” (Matei 17, 20). Credinţa apostolilor a fost slabă şi de aceea încercarea lor de a alunga demonul din copil, a fost lipsită de succes. Au fost fericiţi că au primit o putere deosebită, au avut poate momente când orgoliul omenesc i-a adus în pragul mândriei deşarte, fapt pentru care Isus le-a adus aminte că orice putere, aici pe pământ, de la Domnul este! O lecţie de umilinţă care purifică credinţa. Necredinţa răneşte întotdeauna pe Hristos, de aceea a spus Apostolilor: “O, neam necredincios şi îndărătnic, până când voi fi cu voi? ” (Marcu IX, 19). Deja era al treilea an de când Apostolii erau împreună cu Hristos, ascultând învăţăturile Sale, dar cu toate acestea credinţa lor nu era încă perfectă.
        Credinţa trebuie să fie lucrătoare prin iubire, pentru că după cum ştim “Credinţa fără fapte este moartă” (Iacob 2, 20), iar cele două pietre de încercare a tăriei credinţei sunt postul şi rugăciunea. Aceasta o aflăm tot din Evanghelia zilei, prin lămurirea pe care Mântuitorul o dă Apostolilor :“ Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post”(Marcu IX, 29). O rugăciune cucernică şi stăruitoare este o lucrare de ridicare a minţii şi sufletului nostru către Dumnezeu, faţă de care nutrim cele mai sfinte sentimente de dragoste şi supunere, iar postul, prin înfrânările ce le impune pentru corp şi, mai ales, prin înfrânările de ordin moral, pe care credinciosul şi le impune şi le trăieşte în acest timp al renunţărilor şi al reţinerilor, oferă şansa unei vieţi noi. Fiecare om se confruntă în timpul vieţii sale cu diferite greutăţi, amărăciuni, dureri, pierderi, eşecuri sau nefericiri, care apasă asupra inimii lui, iar în astfel de momente, numai credinţa însoţită de post şi rugăciune îi oferă puterea de a trece peste încercări, împlinind voia lui Dumnezeu şi pregătindu-se pentru viaţa cea veşnică.

        Pr. dr. Marius Popescu,
        Parohia „Sfântul Ioan” Bacău

        Mărturia luminii

        O vorbă din popor spune că omul sătul nu-l înţelege pe cel flămând, iar cel sănătos nu poate înţelege suferinţele bolnavului. Numai oamenii sudaţi în suferinţă pot simţi la fel. Nu întâmplător Isus, Fiul lui Dumnezeu, a devenit „omul durerilor” luând asupra sa suferinţele noastre, pentru ca toţi aceia care fac parte din rândul celor suferinzi să apeleze la el cu şi mai multă încredere. Despre aceasta dă mărturie şi vindecarea orbului din naştere, prezentată în Evanghelia duminicii a IV-a din Postul Mare. Sărmanul om nu-l putea vedea pe Isus, dar Isus l-a văzut şi i-a înţeles nenorocirea. Cât sunt de sărmani aceşti oameni! Ei nu se pot bucura niciodată de un apus de soare, de zorii unei dimineţi şi de norii care se înşiră pe bolta cerului. Ei nu pot vedea cerul înstelat şi nu pot simţi căldura iubirii degajate de ochii omeneşti. Isus ştie toate acestea, iar el, Lumina lumii, decide să deschidă ochii orbului. El face tină şi îi unge ochii, apoi îl trimite să se spele în scăldătoarea Siloe. Oare Isus nu putea să-l vindece pe orb fără toate acestea? Ba da. Însă apelează la semnele externe, vizibile, tocmai pentru firea noastră omenească ataşată de simţuri. La fel procedează Isus şi în cazul sacramentelor, care comunică harul tot prin semne externe.
        Trebuie să recunoaştem faptul că oamenii nu au privit niciodată şi nu au văzut atâtea câte văd în zilele noastre. Televiziunea ne aduce lumea în casă. Omul priveşte tot mai adânc în tainele naturii. Totuşi, trebuie să o spunem că este covârşitor numărul celor orbi sufleteşte. Ce-i foloseşte omului dacă vede multe, dar nu vrea să vadă ceea ce este mai important? Nu trebuie oare să-i numim pe orbi, pe acei oameni care nu văd rostul, adevăratul scop al vieţii lor şi obligaţiile lor cele mai importante? Nu sunt oare orbi toţi aceia care trec nepăsători pe lângă milioanele de oameni înfometaţi şi îşi irosesc banii pe articole de lux?
        Mulţi consideră că viaţa omenească este de neînţeles, iar lumea ne ţine ascunse tainele sale. Nu se poate nega faptul că viaţa este de multe ori de neînţeles, aşa încât umblăm în ea asemenea orbilor. Însă tocmai de aceea Isus a venit şi vine între noi, ca să vindece orbirea noastră. Dacă privim lumea şi viaţa doar cu ochi omeneşti, ea se aseamănă cu un goblen privit pe dos. Vedem numai firele şi culorile, însă imaginea n-o putem înţelege. În schimb, dacă îl întoarcem şi îi privim faţa, atunci descoperim frumoasele modele. Aşa este şi în lume, şi în viaţă. Numai atunci ne arată adevărata ei faţă, dacă o privim cu ochii lui Isus, dacă mergem pe urmele lui ca să ne conducă în faţa imaginii. Dacă are cineva motiv să se revolte împotriva prezentei ordini a firii, atunci acesta este chiar Cristos. Şi dacă aceasta se poate spune undeva, atunci Cristos pe cruce ar fi putut să-şi spună părerea dezolantă despre lume şi despre oameni. Dar n-a făcut aşa ceva. În schimb, Cristos a stropit crucea cu sângele său, iar de la înălţimea crucii a proclamat triumful bunătăţii.
        Şi astăzi Cristos umblă printre noi; şi nu doar ca să ne redea vederea, ci ca să ne dea şi ochii săi pentru ca prin ei să vedem lumea creată, care trebuie să redevină frumoasă, bună şi dreaptă.

        Pr. Lucian Adam, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

        Sindicate versus Patronate: „Cerem reintroducerea Contractului Colectiv!”

        Sindicatele, patronatele si institutiile publice au fost informate, ieri, in cadrul Comisiei de Dialog Social cu privire la masurile luate de Guvern in privinta derularii dialogului tripartit. Tema a prilejuit, insa, o disputa legata de o alta zona fierbinte: legislatia muncii.

        „Noi cerem o modificare pentru ca s-a creat o dereglementare a legislatiei muncii, mai exact cerem reintroducerea negocierii Contractului Colectiv de Munca (CCM)”, a declarat Gh. Huluta, liderul CNSRL Fratia Bacau, adaugând ca lipsa CCM a transformat munca la negru in munca la gri.

        Consecintele? La buget intra mai putini bani din impozite pe salarii, angajatii buni aleg sa munceasca in tarile dezvoltate, iar acolo, din cauza românilor, scad salariile. „Aratati-ne o companie in care exista sindicat si exista munca la negru! Sindicatul e un jandarm atât pentru salariat cât si pentru stat!”

        Trebuie sa existe sindicat ca sa se poata negocia CCM si trebuie sa existe CCM pentru ca acesta ii protejeaza pe toti: angajati, stat si patronate.

        Marirea salariilor, treptat si „cu atentie”

        Prefectul Dorian Pocovnicu a apreciat observatiile ca pertinente si a precizat ca actualul Guvern are toata deschiderea fata de reluarea dialogului social. Patronatele, in schimb, nu au fost multumite.

        „Sindicatele au profitat intotdeauna de campaniile electorale. Sa fim mai prudenti!” a cerut Marin Mironeasa, liderul UGIR 1903 Bacau. El a sustinut ca modificarea legislatiei ii va indeparta pe investitori, apoi a adaugat ca patronatele sunt de acord „sa existe contracte sectoriale si sa forteze scoaterea muncii din zona gri prin marirea salariilor, dar treptat si cu mare atentie.”

        A intervenit si Gh. Gavrila, CNS „Meridian”: „Nu cred ca intre sindicate si patronate exista o relatie antagonica. Ce vor sindicalistii? Siguranta locului de munca si sa fie platiti decent. Asta nu ar trebui sa-i deranjeze pe patroni.” Gavrila a mai precizat ca sindicatele tin la unitate pentru ca o unitate prospera poate asigura salariile.

        Manole Chiriac, FSLI, i-a amintit colegului de la „Meridian” ca dupa ce a intrat in vigoare Contractul Colectiv de Munca la nivel national, „patronatele si-au retras semnatura”, insistând pe necesitatea unui dialog tripartit, in care Guvernul sa fie mediator. In final, prefectul judetului i-a asigurat ca sedintele Comisiei de Dialog Social vor fi cât se poate de serioase si aplicate.

        Beresti-Bistrita: Si-a injunghiat fiul in piept

          Un barbat, in vârsta de 59 de ani, din Beresti-Bistrita, a ajuns in catuse dupa ce si-a injunghiat propriul fiu. Scandalul intre cei doi s-a iscat in noaptea de miercuri spre joi, la locuinta acestora.

          Baiatul, in vârsta de 24 de ani, a muncit toata ziua la un consatean, iar spre seara a mers sa bea o bere cu amicii sai. Când a ajuns acasa tatal a inceput sa-l certe pentru ca nu a venit sa-l ajute la treaba. A pus mâna pe un cutit si i l-a infipt in piept.

          Tânarul a mai apucat sa faca doar câtiva pasi, i-a spus mamei ca tatal sau l-a ranit, dupa care s-a prabusit la pamânt. A fost chemata salvarea care l-a transportat la spital unde a ramas internat in stare destul de grava, pentru ca, se pare, lama cutitului i-a atins si inima. La fata locului au ajuns imediat politistii coordonati de un procuror criminalist.

          Tatal baiatul a fost retinut pentru infractiunea de tentativa la omor si urma sa fie dus in fata magistratilor cu propunere de arestare preventiva. La audieri el si-a recunoscut fapta si a regretat ca si-a pierdut cumpatul.

          VIDEO: Antrenament spectaculos al jandarmilor bacauani

            Seria activitatilor dedicate Zilei Jandarmeriei Române continua. Jandarmii de la Gruparea Mobila Bacau au pregatit, joi, un execitiu spectaculos in care s-au folosit de un elicopter al Inspectoratului General de Aviatie si care s-a derulat pe platoul de pregatire din strada Constantin Musat. Militarii au simulat salvarea de persoane din zone greu accesibile, in urma unor calamitati naturale.

            Exercitiul a fost coordonat de comandantul GMJ Bacau, col. Gheorghi Stan si a fost un antrenament, spun ei, de rutina. Militarii au coborât cu troliul din elicopter, oferind un adevarat spectacol celor prezenti acolo.

            In partea a doua a exercitiului, scenariul prevedea salvarea mai multor persoane izolate de ape in urma inundatiilor. De aceasta data au coborât grupati din elicopter si i-au ajutat pe cei aflati in dificultate. Chiar daca acesta a fost doar un exercitiu, nu trebuie uitat faptul ca jandarmii bacauani, alaturi de pompierii, sunt in prima linie atunci când vine vorba de inundatii.

            In 2005, când apele au facut prapad pe Valea Muntelui, tot ei au fost cei care si-au riscat vietile ca sa-i salveze pe localnicii ramasi izolati in mijlocul apelor. La activitatea de joi, alaturi de jandarmi au participat si specialisti din cadrul Inspectoratului General de Aviatie si instructori de la Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei Române.

            „A fost vorba de un exercitiu de salvare cu ajutorul elicopterului prin utilizarea troliului, lansarea luptatorilor din elicopter, deplasarea elicopterului în zona favorabila aterizarii si transportul accidentatilor cu targa în zona de aterizare a elicopterului si îmbarcarea acestora. Ne pregatim tot timpul pentru a face fata diferitelor situatii ce pot aparea, iar acest exercitiu pentru noi este unul obisnuit”
            – col. Gheorghi Stan – comandant GMJ Bacau

            Noutati de la Spitalul Municipal Onesti

              Sectia de Neurologie a Spitalului Municipal Onesti va avea mai multe paturi. “Intr-o discutie purtata cu ministrul Sanatatii, Nicolae Banicioiu, si cu echipa de conducere a acestui minister, am reusit deblocarea a inca doua paturi care erau suspendate in schema de organizare a sectiilor spitalului.

              Astfel, Spitalul Municipal Onesti va avea paturi in plus in saloanele de internare de la Sectia Neurologie, unde numarul lor era insuficient”, a declarat Nicolae Gnatiuc, viceprimarul municipiului. El a mai spus ca 40 la suta din serviciile medicale oferite de aceasta unitate medicala deservesc locuitorii municipiului Onesti, iar, in proportie de 60 la suta, pe cei din localitatile de pe valea Trotusului (de la Dofteana si pâna la Urechesti), precum si din zonele Oituz, Manastirea Casin, Livezi, Sanduleni, Berzunti si altele. Viceprimarul N. Gnatiuc a declarat:

              “Avem doua parteneriate cu Consiliul Judetean Bacau, pentru amenajarea Compartimentului Primiri Urgente (unde procedura de licitatie este pe terminate) si pentru modernizarea sectiilor Chirurgie, Oftalmologie, ORL si Boli Interne. Lucrarile la Compartimentul Primire Urgente vor demara in aceasta vara si vor fi executate dupa modelul celor de la Spitalul Târgu Mures, ce are si o traditie functionala in ceea ce priveste urgentele medicale. Prin modernizarea sectiilor mentionate (fiind facute deja studiile fizice), urmarim cresterea calitatii serviciilor medicale, oferite pacientilor de spitalul onestean.

              Aceste lucrari sunt necesare si de un real folos pentru ca, in anul 2015, Ministerul Sanatatii va face o inspectie pentru a verifica conditiile ce trebuie indeplinite de Spitalul Municipal Onesti pentru obtinerea acreditarii. Si, prin lucrarile de reabilitare, care se executa la Maternitatea Onesti, credem ca vom indeplini toate conditiile pentru obtinerea acreditarii”. La Spitalul Municipal Onesti, a fost amenajat un centru de ingrijiri paleative, la ultimul etaj al acestuia.

              O mama si-a parasit cei noua copii si a fugit in Norvegia

                Sapte copii cu vârste cuprinse intre 2 si 13 ani au ajuns in grija statului si alti doi, de 16, respectiv, un an, sunt la mila rudelor, dupa ce mama lor, n-a mai vrut sa stie nimic de ei si a fugit in strainatate.

                La 32 de ani, Sorina are deja noua copii si isi mai doreste sa faca altii, cu un alt barbat. Primii cinci copii au rezultat din diferite relatii de concubinaj, iar alti patru copii au acelasi tata. Din nefericire, acesta a decedat in urma unui accident de circulatie, iar, dupa nenorocire, mama nu a mai vrut sa stie nimic despre copii. Femeia vrea sa-si refaca viata alaturi de un alt barbat, care are la rândul lui copii.

                „Daca tatal traia, copiii acestia nu ajungeau in situatia aceasta. El era cel care aducea bani in casa si de bine, de rau, reuseau impreuna sa se intretina”, declara Ana Manole, responsabil de caz in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau.

                Copii luati in regim de urgenta

                Pavel (2 ani), Andrei (4 ani), Ghiorghita (6 ani), Marta (7 ani), Denisa (9 ani), Irina (11 ani) si Maria (13 ani) au fost preluati in regim de urgenta de catre Protectia Copilului Bacau si cazati intr-un apartament din programul „Casa mea”. Novac (16 ani) si Stefania, mezina familiei, au ramas in grija rudelor, iar autoritatile locale monitorizeaza cazul lor.

                „Primarul comunei Valea Seaca, Ion Pravat, cunoaste foarte bine situatia acestor copii si ii ajuta cu ce poate. Mai mult, diversi oameni si-au aratat disponibilitatea de a asigura familiei alimente, lemne de foc si imbracaminte, pentru ca minorii sa ramâna in familie si sa nu ajunga in grija statului. A venit iarna, iar in casa darapanata, cu o singura camera locuibila, nu se mai putea sta. Am actionat in regim de urgenta si am luat copiii de acolo, aducându-i cu tot cu mama intr-unul din apartamentele DGASPC, asigurându-le tot confortul. Dupa toate angajamentele facute fata de autoritati, mama a fugit a doua zi, abandonându-si copiii. Am demarat o noua ancheta, am cautat-o pe mama si, in final, ni s-a comunicat ca ar fi plecat in Norvegia”.
                – Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt la DGASPC Bacau

                Rudele sunt amenintate de mama

                Soarta celor sapte copii protejatI, in prezent, in apartamentul DGASPC, aflat pe strada Mioritei din Bacau, pare sa fie pecetluita. Mama se incapatâneaza sa-si lase copiii in grija rudelor de gradul II – IV si isi ameninta neamurile ca “face moarte de om”, daca se apropie careva de micuti. Pe de alta parte, nici Sorina nu are grija de copii si i-a abandonat.

                Ana Manole, managerul de caz, spune ca, in maximum un an, vor face toate eforturile pentru ca minorii sa fie reintegrati in familia largita, cu atât mai mult cu cât rudele vor sa aiba grija de copii.

                „In lipsa mamei, care nu este de gasit, vom incerca sa ducem copiii in familia largita. Unii dintre copii au mai locuit cu bunicii, unchii sau cu matusile lor si se cer acasa. Vom face acest pas in momentul in care rudele vor fi consiliate si vor constientiza ce responsabilitati au. Nu vrem sa ne trezim mai târziu ca acesti copii se intorc in sistem”, a spus Ana Manole. Alaturi de ea, din aceasta echipa, mai fac parte Camelia Nour, coordonator de apartament, si Carmen Lefter, educator.

                „Aici au invatat sa se spele, sa mânânce, aici s-au simtit calzi, aici ii invatam sa vorbeasca, sa se comporte si sa capete deprinderi personale. Cu fetele mai mari, avem discutii separate despre igiena si despre metodele de protectie. Cu toate acestea, ele vor acasa, in comunitate, acolo unde au crescut”.
                – Camelia Nour, coordonator de apartament

                Odata intrati in programul „Casa mea”, copiii au fost integrati in societate. „Cei mici merg la gradinita, iar cei mari merg la scoala. Fetele au de recuperat, pentru ca acasa nu le trimitea nimeni la scoala. Noi vrem sa le dam sansa de a se dezvolta ca orice copil nomal”, a adaugat Carmen Lefter, educator.

                Când vom trai bine?

                Este intrebarea pe care ti-o pui atunci când vezi toata aceasta vânzoleala de la televizor legata de scumpirile care intra in vigoare pe 1 aprilie. Intâi apare mam’zell Petrescu, care anunta ca sunt in pericol pensiile daca nu se mareste acciza.

                Apoi apare un coleg de guvern care afirma ca duduia nu a avut intentia de a lega plata pensiilor de acciza, a fost o exprimare nefericita, de fapt, s-a referit la bugetul consolidat al statului si la influenta, inevitabila, pe care stagnarea accizei o poate avea asupra cheltuielilor cu anumite drepturi, deloc noi, constante. Ministra s-a grabit, dar trebuie iertata, pentru ca nu a lucrat niciodata.

                Nici la Directia de Finante dintr-un orasel oarecare, nici intr-o firma privata. Ceea ce trebuie sa ne ingrijoreze cu adevarat este lipsa unei viziuni unitare, felul in care fiecare iese pe post si declara ce vrea, caci asta reflecta si dezordinea din modul in care decurge guvernarea. E un fel de joc al declaratiilor, fireste, nimic serios, pâna in momentul in care ajunge cutitul la os.

                Creste acciza, transportatorii striga, batrânii se bucura, pentru ca vor fi bani de pensii, apoi cresc preturile, agentii economici dau din umeri si arata spre guvernanti, batrânii plâng in fata camerelor de filmat, liderii de sindicat se revolta, dar cu moderatie, ca sa nu-si clatine afacerile. Simultan, aflam ca banii obtinuti din cresterea accizei pe carburanti si taxa pe stâlp (ce-o fi aia, maica?) nu se mai duc in autostrazi si spitale (eventual, municipale), ci in salarii, naveta, reduceri de CAS si TVA.

                In statul nostru strâmb, nu cererea, raritatea si calitatea produsului regleaza preturile, ci declaratiile hazardate ale unor ministri, analisti sau guvernatori. Sau ale unor fosti lupi de mare. Nu exista o strategie nationala. Chiar daca unele institutii au specialisti care ar vrea sa faca ceva (daca ar fi lasati), nu exista programe si, mai ales, nu exista bune intentii. Asta ma sperie. Nu exista patriotism.

                E un pasodoble perpetuu, in care ne luptam, dar nu avansam, stam pe loc si tropaim in aceeasi sala amarâta. Ei promit, noi credem, ei nu se tin de cuvânt, noi ne suparam si iesim in strada sau facem greva. La asta se reduce totul. Traim intr-o „tara emergenta”, pentru ca asa vor cei pe care i-am ales. Cei care ne vor binele si ne-ar putea salva nu vor sa fie alesi.

                Doi bacauani pe listele PMP la Europarlamentare

                  Partidul Miscarea Populara a depus la Biroul Electoral Central lista de candidati la alegerile europarlamentare.

                  Doi bacauani figureaza pe aceasta lista, dar niciunul pe locuri eligibile. Este vorba despre Gabriel Berca, situat pe locul 9, propus de Organizatia PMP Sector 4 Bucuresti, dar care are calitatea de presedinte al Organizatiei Judetene PMP Vaslui.

                  In al doilea rând, este vorba despre deputatul Valerian Vreme, presedintele Organizatiei Judetene PMP Bacau, situat pe locul 13. Mihai Platon, presedintele Fundatiei Miscarea Populara, a declarat ca locurile pe liste s-au stabilit in urma alegerilor interne, care in judetul Bacau au mobilizat circa 450 de votanti dintre cei peste o mie de membri ai Partidului Miscarea Populara. „Este o cifra relativ buna, in conditiile in care alegerile s-au desfasurat in doar câteva ore si intr-o zi de duminica”, a declarat Mihai Platon.

                  In cadrul unei conferinte de presa, ce s-a desfasurat joi, Catalin Filip, secretarul general al Organizatiei municipale Bacau, a declarat ca trei sondaje de opinie ale unor institute diferite situeaza Partidul Miscarea Populara la un scor de 10 la suta in intentiile de vot, la egalitate cu PDL, care a coborât din ianuarie si pâna acum de la 17 la 10 procente.

                  Deasupra in clasament se afla PNL, care la rândul sau a cazut de la 20 la 15 procente, si alianta PSD-PC-PUNR, care are 40 la suta. „PMP este singurul partid de dreapta care a cunoscut o crestere in sondaje, de la inceputul anului, mai exact de când mai multi parlamentari au plecat din PDL si au aderat la PMP”, a declarat Catalin Filip. Daca la nivel de tara sondajele dau un scor de 10 la suta in dreptul PMP, la noi tinta este mult mai mare.

                  „Trebuie sa avem minimum 15 la suta la Bacau. Ne prezentam in fata electoratului cu o abordare proaspata si asta este un pas inainte”, a punctat Mihai Berila, presedintele municipalei PMP Bacau. Un alt as din mâneca pe care mizeaza la alegeri PMP este, asa cum au declarat liderii bacauani, consecventa. „Noi suntem un partid nou, proaspat infiintat. Voturile se atrag prin doctrina, simpatie emotionala, ideologie si, pragmatic, prin retele de activisti. Noi nu am importat retele de activisti din exterior. Asta ne ajuta sa fim consecventi”, a concluzionat Marius Berila.

                  Mii de bacauani, la munca in strainatate prin reteaua EURES

                    Exodul fortei de munca din judetul Bacau in strainatate, mai ales in tarile Uniunii Europene, capata dimensiuni din ce in ce mai mari. O dovedeste faptul ca numai in primele doua luni ale acestui an 259 de bacauani au depus cerere la compartimentul EURES din cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), solicitându-i sprijinul in gasirea de lucru in afara României.

                    In total, de la infiintare, la compartimentul amintit, care are ca obiect principal de activitate ocuparea fortei de munca in strainatate, au fost inregistrate peste 2.700 cereri. Foarte multi solicitanti si-au atins scopul, unii dintre ei, dupa ce au fost introdusi in baza de date a AJOFM Bacau, reusind sa plece la munca intr-un stat al UE prin discutia directa cu angajatorul.

                    „Prin intermediul nemijlocit al institutiei noastre au plecat la munca in strainatate 1.077 persoane. Ele au lucrat ori lucreaza in tari precum Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Ceha, Spania ori Ungaria. Aceste persoane au fost angajate in industrie, agricultura, constructii, in domeniul forestier, in asistenta medicala, in sectorul hotelier, gastronomic sau cel al ingrijirilor la domiciliu”, a declarat Andreea Avram, directorul executiv al AJOFM Bacau.

                    Celor 1.077 de bacauani li se adauga alte mii care au ajuns sa munceasca in afara prin contact direct cu firma angajatoare, inregistrata la AJOFM Bacau cu oferte de munca. Alte mii de persoane lucreaza peste granitele României in urma demersurilor facute pe cont propriu, dar aceasta procedura implica si anumite riscuri. Pentru a le evita, cel mai bine este ca persoana care doreste sa plece la munca in strainatate sa se adreseze compartimentului EURES din cadrul AJOFM Bacau. Acest compartiment desfasoara activitati de mediere a ofertelor de locuri de munca in reteaua EURES.

                    Aceasta este reteaua serviciilor publice de ocupare europene si a partenerilor sociali si a fost creata pentru facilitarea mobilitatii fortei de munca, activând in toate statele UE/SEE si Elvetia. Ea ofera servicii de informare, consiliere, mediere, plasare si recrutare a fortei de munca, prin intermediul compartimentelor EURES care activeaza la fiecare agentie de somaj din tara, precum si pe portalul www.eures.europa.eu. Reteaua nationala este constituita din 45 consilieri EURES iar portalul din România este www.eures.anofm.ro.

                    Prefectura a inceput pregatirile de Paste

                      Deconcentratele din judet au fost chemate, joi, in Colegiul Prefectural ca sa explice cum s-au pregatit pentru perioada Sarbatorii de Paste.

                      E vorba de institutiile care au atributii de de control: Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, Directia de Sanatate Publica, Inspectoratul Judetean de Politie, Gruparea Mobila, Inspectoratul de Jandarmi si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

                      „La nivel organizatoric stati foarte bine, sa speram ca si din punct de vedere faptic va veti descurca la fel de bine”, a declarat prefectul Dorian Pocovnicu, dupa ce a ascultat planurile sefilor de institutii. Vor fi verificate, in perioada premergatoare Pastelui, abatoarele, unitatile de industrie alimentara, macelariile, pietele, oboarele, magazinele, mijloacele de transport etc. Si institutiile care asigura ordinea publica vor fi in alerta, având sarcina sa asigure linistea in zonele aglomerate, in jurul bisericilor, in trafic etc.

                      In final, membrii Colegiului Prefectural au aprobat doua documente: „Planul comun privind coordonarea actiunilor de supraveghere si control a modului de producere, depozitare, transport si comercializare a produselor specifice sarbatorilor pascale pentru eliminarea factorilor de risc asupra sanatatii populatiei” si „Planul comun de actiuni in vederea asigurarii ordinii si linistii publice in perioada sarbatorilor pascale”.

                      ULTIMELE ȘTIRI