Era odata un micut atelier, in centrul orasului, ca o vitrina, unde pescarii veneau sa-si repare obiectele muncii. Este si acum. Parasit, lipit de cladirea unde functioneaza Starea Civila.

De doi ani Costica, meseriasul cu barba sura, nu te mai priveste peste ochelari de la gemuletul situat strategic la inaltime. Veneai suparat, orice om tine la sculele lui, te incuraja, rezolva problema si plecai multumit.

Prin februarie… acum cinci ani, am facut cu el un reportaj intitulat “Doctorul pescarilor”. Ma gândeam c-o fi plecat si el in tarile calde. L-am reintâlnit saptamâna trecuta in magazin la Gelu Cociorva.

Venise sa cumpere cârlige. Am exclamat ceva de genul “Ooo! Ce mai face domnul?!” si i-am intins mâna. S-a oprit privindu-ma prin aceiasi ochelari dar nu a ridicat mâna. Putin descumpanit i-am cautat privirea. Asa e corect. Când dai noroc te uiti in ochii omului.

Gelu imi sopteste la ureche, “nu mai vede”. Ma recomand si fata i se destinde a zâmbet. Isi aduce bine aminte de mine. Intinde o mâna viguroasa si-mi spune simplu: “Nu mai vad de doi ani. Am fost diagnosticat cu Retinopatie diabetica.”

Sincer… am ramas blocat. Cere sa vada, pardon, sa pipaie, câteva cârlige. Discutia se leaga usor. Nu era momentul si nu aveam eu timpul pentru un dialog prelungit. Asa ca-l rog sa stabilim o alta zi, sa stam la o poveste. Accepta.

Vad altfel lumea, mai bine

A venit si acea alta zi, in aceasi locatie. Ca si data trecuta il insoteste sotia si nepotelul Rares Matei, care merge spre trei anisori. Lasat meseriasul pe mâni bune ei pleaca putin sa prospecteze piata. Liniste. Nici clienti nu mai vin. Toti sunt la pescuit.

In afara de Viorel Andru, mai tânar cu zece ani fata de saptamâna trecuta. El a ramas de serviciu la magazin. Constantin Nechifor se aseaza pe scaunelul unde Ninea mestereste. Atractia pasiunii. Isi aprinde o tigara. Cu ce sa incepem? Amintirile copilariei?

Trebuia sa ma tin de scoala

“Cred ca sunt mai mult de cinzeci de ani (acum are cinzeci si noua), de când pescuiesc. Am copilarit in dreptul Insulei. Ma luam dupa cei mai mari si mergeam la Sprait, la Stavilar, unde se adunau plutele venite de pe Bistrita.

Tin minte ca era perioada când se tundeau copacii primavara. Am luat si eu o ramurea, ata si un bold indoit, si ma faceam ca pescuiesc in curte, la lighean, sa ma vada mama. Când n-a mai fost atenta am fugit la apa adevarata. Mi-a dat unul din pescari o râma si-am pus-o in bold. Atunci am scos primul porcusor.

Mâncam bataie sa nu ma mai duc. Era tare periculos. Asa m-am molipsit. De la doisprezece ani mergeam la competitii. Aveam permis de pescuit de pe atunci. Concursurile se organizau la Gheraiesti, in amonte de podul de cale ferata, pe Canal sau pe Bistrita, in zona pompelor. Depindea si de anotimp, de vreme.

Mai faceam si box intre timp. Trebuia sa ma tin de scoala.” A facut parte din prima generatie de elevi instruiti la Scoala Profesionala de pe lânga Uzina de Reparat Avioane (URA), infiintata in saptezeci si doi, devenita Grup Scolar (Liceul nr. 1), in saptezeci si trei, azi Colegiul Henri Coanda.

“Participam la competitii numai daca se tineau in vacanta. Când am terminat scoala aveam contract cu Uzina de Avioane. M-au angajat intâi ca strungar. Câstigam bani buni, sa am si de unde sa cheltui pe ce se gasea mai nou atunci, legat de pescuit. Nu erau ca unditele de acum. Aparuse fibra de sticla dar erau grele. Ca sa particip la competitii presupunea ori concediu, ori cerere de scoatere din productie.

Asta daca aratai ca ai facut performanta, macar la calificari sezonul trecut. Si am fost in fiecare an. Apoi am trecut la CTC (Controlul Tehnic al Calitatii). Asa m-au prins disponibilizarile de dupa… dupa, in nouazeci si trei..”

Meseria, bratara de aur

Lasat pe drumuri cu brio, prin restructurare, prinde gustul libertatii de a merge fara program la pescuit. Visul oricarui pescar. Sa nu mai aiba sefi, sa nu mai aiba interdictii. Dar din ce traiesti?

“Descoperisem un loc, Sub Cetate, la Racaciuni. Nu-mi mai aduc acum aminte cum ii spun astia pe latineste. Cum ii spune Nea Viorele?… Nu la mameloane…. mai la deal. Las ca-mi aduc eu aminte. Un loc pe care-l pregateam din primavara pâna in toamna. Cunosteam adâncimea, pragurile, unde sunt izvoare.

Nadeam in asa zisa intelegere cu partenerul de sport, pestele. In limita suportabila de amândoi. A fost cel mai bun sezon dupa ce am plecat de la Avioane. Din pescuit scoteam hrana familiei. Si visul meu, sa pot sta toata ziua pe balta.

In nouazeci si sase am deschis atelierul. Daca ar fi stiut pescarii cât imi place mie sa repar probabil ca nu mi-ar fi dat niciun ban.” Nu poti opri o poveste ce se revarsa in râul cristalin al amintirilor. Omul din fata mea e tehnic. Stapâneste cuvintele, dar si meseria. E destul sa tina o mulineta in mâna ca sa-ti spuna ce hiba are. Nu-l mai intrerup.

Nu vad apa dar o simt

“Intr-o saptamâna mi-am pierdut vederea. Acum mai vad umbre, asa, la lungimea bratului, când bate lumina.” Nu a renuntat la pasiune. Pensionat de boala nu s-a resemnat. Regreta ca nu mai poate mesteri. Cel mai pretios lucru…? Familia.

Doi baieti si o fata, si doi nepoti. Baiatul cel mare, Marius, doua facultati, pasionat si el, nu mai are timp de pescuit. Monica, mijlocia, a luat si ea un trofeu la Campionatul National Feminin la Pescuitul Stationar, când era junioara.

Acum e in Anglia. Duce traditia mestesugului popular românesc in creatii vestimentare. Mezinul, Albert Nicolae, meserias in instalatii, i-a daruit bucuria celor doi nepoti, Rares Matei si Sofi. Eram curios cum pescuieste acum. “Daca ma aseaza intr-un loc si imi aduc aminte ce configuratie are zona acolo, ii zic sotiei: nu aici, in partea asta sau aialalta, la zece, cinzeci de metri. Bine… stabilim din start unde mergem.

O iau si prin tatonare, adica mai intreb si pescarii care sunt pe mal, ce adâncime are apa, la ce dau, ca sa ma pot orienta. In special pe Siret. Prefer Siretul. Un râu cu surprize, garnisit cu aproape toate speciile de peste din tara. Mergem in locurile cunoscute.” Adica! “De la pod la Dolhasca, vine Zona Romanului si pâna se uneste cu Bistrita, in Lacul de la Galbeni. Am dat si pe Trotus. Sunt râuri. Malurile, albia, timpul le schimba.” Nu vrea sa-mi destainuiasca mai multe de teama ca nu voi intelege.

Dar când e acolo, pe mal la pipait, sta si asculta. Intuieste meandrele curentului, o aude, o vede, o simte. Apa. Pestele e provocarea. Exista motivatia. Fiecare cu simturile lui. Un joc in care iesi invins sau victorios. Cine a cedat?! Unde e limita intre satisfactie si dezamagire? Când l-ai scapat sau… când l-ai eliberat? De ce? Las imaginatia la o parte si revin la subiect. Cum decurge acum o partida de pescuit?

“Intâi imi pregatesc de acasa monturile. Ma ajuta sotia, Albertina. A fost concurenta la Mondiale. Prima din Bacau care a ajuns la Campionatul Mondial Feminin la Pescuit Sportiv, organizat in nouazeci si sase. E cunoscuta de pescari. De treizeci de ani ma insoteste pe balta. Suntem o echipa. Ca palmares… m-am clasat si eu in primii zece in Finala. Când pescuiam la pluta si veneau lânga mine galgiosii, partida parea terminata. Speriau pestele. Strângeam unditele si plecam. Cautam locurile linistite.

Acum, când dau la treizeci de metri distanta, pe fundul apei, galagia ma inveseleste, si ma bucur când vin pescari si se aseaza lânga mine… sa mai invete. Folosesc senzori, clopotei, simt vibratia.“ Mai am intrebari dar ma opresc. Cum ar vedea viitorul? “Acum merg la pescuit când vreau… când vrem… depinde si de asta mic, il ia sotia la doispe de la… Dar ieri am fost la Fundu lui Bogdan, dupa-amiaza. Am dat cu rubeziana… O singura babusca… Mâine? Sa nu ploua…!”

In aceasta perioada Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau organizeaza, in premiera, doua programe de formare continua, „Educatie nonformala si educatie formala” si „Strategii de mediere scolara”, avizate de Ministerul Educatiei Nationale si destinate cadrelor didactice din invatamântul preuniversitar.

Acesta sunt coordonate si sustinute de prof. Dumitru Ficuta si prof. Emil Lazar, formatori nationali. Primul curs isi propune, pe parcursul a 40 de ore, sa clarifice cele doua notiuni, referitoare educarea nonformala si formala. Programul celui de al doilea curs prezinta strategiile de mediere scolara si rolul mediatorului scolar.

Cadrele didactice sunt incurajate astfel, sa faciliteze dialogul scoala-familie-comunitate, sa contribuie la mentinerea si dezvoltarea increderii si a respectului scolii fata de comunitate, dar si al comunitatii fata de scoala, sa monitorizeze copiii de vârsta prescolara, care nu au fost inscrisi la gradinita si sa sprijine familia (sustinatorii legali), in vederea inscrierii copilului in invatamântul prescolar.

Totodata, acestea trebuie sa monitorizeze copiii de vârsta scolara, care nu au frecventat cursurile invatamântului obligatoriu. La aceste programe, care se desfasoara la Colegiul Tehnic de Telecomunicatii „N.V.Karpen” si Colegiul „Henri Coanda”, participa peste 140 de cadre didactice.

Colegiul Economic „Ion Ghica”, având si calitatea de Centru de Resurse pentru firmele de exercitiu din Regiunea Nord – Est – judetele Bacau, Iasi, Neamt si Vaslui, impreuna cu SC Centrul de Afaceri si Expozitional SA Bacau, organizeaza o noua editie a Târgului Firmelor de Exercitiu. Ca noutate, in premiera, evenimentul este unul national, târgul fiind inscris in calendarul activitatilor educative nationale 2014, sub forma unui concus intitulat „Viitorul incepe azi”.

„Firma de exercitiu este o metoda didactica moderna si interactiva, ce are ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor prin simularea proceselor dintr-o firma reala. Participarea lor la astfel de evenimente le permite contactul direct cu mediul de afaceri, le dezvolta experienta de a conduce direct negocierile si de a dezvolta spiritul de echipa.”
prof. Dana Enache, director adjunct al Colegiului Economic „Ion Ghica”.

La editia din acest an s-au inscris pâna in prezent 37 de firme. Târgul Regional al Firmelor de Exercitiu Bacau 2014 se va concentra pe dezvoltarea competentelor elevilor, efectuarea de tranzactii directe cu alte firme de exercitiu si promovarea conceptului de firma de exercitiu pe plan local. Evenimentul va avea loc saptamâna viitoare, in zilele de 4 si 5 aprilie si se va organiza la Centrul de Afaceri si Expozitii Bacau.

Un barbat, in vârsta de 59 de ani, din Beresti-Bistrita, a ajuns in catuse dupa ce si-a injunghiat propriul fiu. Scandalul intre cei doi s-a iscat in noaptea de miercuri spre joi, la locuinta acestora.

Baiatul, in vârsta de 24 de ani, a muncit toata ziua la un consatean, iar spre seara a mers sa bea o bere cu amicii sai. Când a ajuns acasa tatal a inceput sa-l certe pentru ca nu a venit sa-l ajute la treaba. A pus mâna pe un cutit si i l-a infipt in piept.

Tânarul a mai apucat sa faca doar câtiva pasi, i-a spus mamei ca tatal sau l-a ranit, dupa care s-a prabusit la pamânt. A fost chemata salvarea care l-a transportat la spital unde a ramas internat in stare destul de grava, pentru ca, se pare, lama cutitului i-a atins si inima. La fata locului au ajuns imediat politistii coordonati de un procuror criminalist.

Tatal baiatul a fost retinut pentru infractiunea de tentativa la omor si urma sa fie dus in fata magistratilor cu propunere de arestare preventiva. La audieri el si-a recunoscut fapta si a regretat ca si-a pierdut cumpatul.

Sectia de Neurologie a Spitalului Municipal Onesti va avea mai multe paturi. “Intr-o discutie purtata cu ministrul Sanatatii, Nicolae Banicioiu, si cu echipa de conducere a acestui minister, am reusit deblocarea a inca doua paturi care erau suspendate in schema de organizare a sectiilor spitalului.

Astfel, Spitalul Municipal Onesti va avea paturi in plus in saloanele de internare de la Sectia Neurologie, unde numarul lor era insuficient”, a declarat Nicolae Gnatiuc, viceprimarul municipiului. El a mai spus ca 40 la suta din serviciile medicale oferite de aceasta unitate medicala deservesc locuitorii municipiului Onesti, iar, in proportie de 60 la suta, pe cei din localitatile de pe valea Trotusului (de la Dofteana si pâna la Urechesti), precum si din zonele Oituz, Manastirea Casin, Livezi, Sanduleni, Berzunti si altele. Viceprimarul N. Gnatiuc a declarat:

“Avem doua parteneriate cu Consiliul Judetean Bacau, pentru amenajarea Compartimentului Primiri Urgente (unde procedura de licitatie este pe terminate) si pentru modernizarea sectiilor Chirurgie, Oftalmologie, ORL si Boli Interne. Lucrarile la Compartimentul Primire Urgente vor demara in aceasta vara si vor fi executate dupa modelul celor de la Spitalul Târgu Mures, ce are si o traditie functionala in ceea ce priveste urgentele medicale. Prin modernizarea sectiilor mentionate (fiind facute deja studiile fizice), urmarim cresterea calitatii serviciilor medicale, oferite pacientilor de spitalul onestean.

Aceste lucrari sunt necesare si de un real folos pentru ca, in anul 2015, Ministerul Sanatatii va face o inspectie pentru a verifica conditiile ce trebuie indeplinite de Spitalul Municipal Onesti pentru obtinerea acreditarii. Si, prin lucrarile de reabilitare, care se executa la Maternitatea Onesti, credem ca vom indeplini toate conditiile pentru obtinerea acreditarii”. La Spitalul Municipal Onesti, a fost amenajat un centru de ingrijiri paleative, la ultimul etaj al acestuia.

Sapte copii cu vârste cuprinse intre 2 si 13 ani au ajuns in grija statului si alti doi, de 16, respectiv, un an, sunt la mila rudelor, dupa ce mama lor, n-a mai vrut sa stie nimic de ei si a fugit in strainatate.

La 32 de ani, Sorina are deja noua copii si isi mai doreste sa faca altii, cu un alt barbat. Primii cinci copii au rezultat din diferite relatii de concubinaj, iar alti patru copii au acelasi tata. Din nefericire, acesta a decedat in urma unui accident de circulatie, iar, dupa nenorocire, mama nu a mai vrut sa stie nimic despre copii. Femeia vrea sa-si refaca viata alaturi de un alt barbat, care are la rândul lui copii.

„Daca tatal traia, copiii acestia nu ajungeau in situatia aceasta. El era cel care aducea bani in casa si de bine, de rau, reuseau impreuna sa se intretina”, declara Ana Manole, responsabil de caz in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau.

Copii luati in regim de urgenta

Pavel (2 ani), Andrei (4 ani), Ghiorghita (6 ani), Marta (7 ani), Denisa (9 ani), Irina (11 ani) si Maria (13 ani) au fost preluati in regim de urgenta de catre Protectia Copilului Bacau si cazati intr-un apartament din programul „Casa mea”. Novac (16 ani) si Stefania, mezina familiei, au ramas in grija rudelor, iar autoritatile locale monitorizeaza cazul lor.

„Primarul comunei Valea Seaca, Ion Pravat, cunoaste foarte bine situatia acestor copii si ii ajuta cu ce poate. Mai mult, diversi oameni si-au aratat disponibilitatea de a asigura familiei alimente, lemne de foc si imbracaminte, pentru ca minorii sa ramâna in familie si sa nu ajunga in grija statului. A venit iarna, iar in casa darapanata, cu o singura camera locuibila, nu se mai putea sta. Am actionat in regim de urgenta si am luat copiii de acolo, aducându-i cu tot cu mama intr-unul din apartamentele DGASPC, asigurându-le tot confortul. Dupa toate angajamentele facute fata de autoritati, mama a fugit a doua zi, abandonându-si copiii. Am demarat o noua ancheta, am cautat-o pe mama si, in final, ni s-a comunicat ca ar fi plecat in Norvegia”.
– Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt la DGASPC Bacau

Rudele sunt amenintate de mama

Soarta celor sapte copii protejatI, in prezent, in apartamentul DGASPC, aflat pe strada Mioritei din Bacau, pare sa fie pecetluita. Mama se incapatâneaza sa-si lase copiii in grija rudelor de gradul II – IV si isi ameninta neamurile ca “face moarte de om”, daca se apropie careva de micuti. Pe de alta parte, nici Sorina nu are grija de copii si i-a abandonat.

Ana Manole, managerul de caz, spune ca, in maximum un an, vor face toate eforturile pentru ca minorii sa fie reintegrati in familia largita, cu atât mai mult cu cât rudele vor sa aiba grija de copii.

„In lipsa mamei, care nu este de gasit, vom incerca sa ducem copiii in familia largita. Unii dintre copii au mai locuit cu bunicii, unchii sau cu matusile lor si se cer acasa. Vom face acest pas in momentul in care rudele vor fi consiliate si vor constientiza ce responsabilitati au. Nu vrem sa ne trezim mai târziu ca acesti copii se intorc in sistem”, a spus Ana Manole. Alaturi de ea, din aceasta echipa, mai fac parte Camelia Nour, coordonator de apartament, si Carmen Lefter, educator.

„Aici au invatat sa se spele, sa mânânce, aici s-au simtit calzi, aici ii invatam sa vorbeasca, sa se comporte si sa capete deprinderi personale. Cu fetele mai mari, avem discutii separate despre igiena si despre metodele de protectie. Cu toate acestea, ele vor acasa, in comunitate, acolo unde au crescut”.
– Camelia Nour, coordonator de apartament

Odata intrati in programul „Casa mea”, copiii au fost integrati in societate. „Cei mici merg la gradinita, iar cei mari merg la scoala. Fetele au de recuperat, pentru ca acasa nu le trimitea nimeni la scoala. Noi vrem sa le dam sansa de a se dezvolta ca orice copil nomal”, a adaugat Carmen Lefter, educator.

Partidul Miscarea Populara a depus la Biroul Electoral Central lista de candidati la alegerile europarlamentare.

Doi bacauani figureaza pe aceasta lista, dar niciunul pe locuri eligibile. Este vorba despre Gabriel Berca, situat pe locul 9, propus de Organizatia PMP Sector 4 Bucuresti, dar care are calitatea de presedinte al Organizatiei Judetene PMP Vaslui.

In al doilea rând, este vorba despre deputatul Valerian Vreme, presedintele Organizatiei Judetene PMP Bacau, situat pe locul 13. Mihai Platon, presedintele Fundatiei Miscarea Populara, a declarat ca locurile pe liste s-au stabilit in urma alegerilor interne, care in judetul Bacau au mobilizat circa 450 de votanti dintre cei peste o mie de membri ai Partidului Miscarea Populara. „Este o cifra relativ buna, in conditiile in care alegerile s-au desfasurat in doar câteva ore si intr-o zi de duminica”, a declarat Mihai Platon.

In cadrul unei conferinte de presa, ce s-a desfasurat joi, Catalin Filip, secretarul general al Organizatiei municipale Bacau, a declarat ca trei sondaje de opinie ale unor institute diferite situeaza Partidul Miscarea Populara la un scor de 10 la suta in intentiile de vot, la egalitate cu PDL, care a coborât din ianuarie si pâna acum de la 17 la 10 procente.

Deasupra in clasament se afla PNL, care la rândul sau a cazut de la 20 la 15 procente, si alianta PSD-PC-PUNR, care are 40 la suta. „PMP este singurul partid de dreapta care a cunoscut o crestere in sondaje, de la inceputul anului, mai exact de când mai multi parlamentari au plecat din PDL si au aderat la PMP”, a declarat Catalin Filip. Daca la nivel de tara sondajele dau un scor de 10 la suta in dreptul PMP, la noi tinta este mult mai mare.

„Trebuie sa avem minimum 15 la suta la Bacau. Ne prezentam in fata electoratului cu o abordare proaspata si asta este un pas inainte”, a punctat Mihai Berila, presedintele municipalei PMP Bacau. Un alt as din mâneca pe care mizeaza la alegeri PMP este, asa cum au declarat liderii bacauani, consecventa. „Noi suntem un partid nou, proaspat infiintat. Voturile se atrag prin doctrina, simpatie emotionala, ideologie si, pragmatic, prin retele de activisti. Noi nu am importat retele de activisti din exterior. Asta ne ajuta sa fim consecventi”, a concluzionat Marius Berila.

Exodul fortei de munca din judetul Bacau in strainatate, mai ales in tarile Uniunii Europene, capata dimensiuni din ce in ce mai mari. O dovedeste faptul ca numai in primele doua luni ale acestui an 259 de bacauani au depus cerere la compartimentul EURES din cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), solicitându-i sprijinul in gasirea de lucru in afara României.

In total, de la infiintare, la compartimentul amintit, care are ca obiect principal de activitate ocuparea fortei de munca in strainatate, au fost inregistrate peste 2.700 cereri. Foarte multi solicitanti si-au atins scopul, unii dintre ei, dupa ce au fost introdusi in baza de date a AJOFM Bacau, reusind sa plece la munca intr-un stat al UE prin discutia directa cu angajatorul.

„Prin intermediul nemijlocit al institutiei noastre au plecat la munca in strainatate 1.077 persoane. Ele au lucrat ori lucreaza in tari precum Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Ceha, Spania ori Ungaria. Aceste persoane au fost angajate in industrie, agricultura, constructii, in domeniul forestier, in asistenta medicala, in sectorul hotelier, gastronomic sau cel al ingrijirilor la domiciliu”, a declarat Andreea Avram, directorul executiv al AJOFM Bacau.

Celor 1.077 de bacauani li se adauga alte mii care au ajuns sa munceasca in afara prin contact direct cu firma angajatoare, inregistrata la AJOFM Bacau cu oferte de munca. Alte mii de persoane lucreaza peste granitele României in urma demersurilor facute pe cont propriu, dar aceasta procedura implica si anumite riscuri. Pentru a le evita, cel mai bine este ca persoana care doreste sa plece la munca in strainatate sa se adreseze compartimentului EURES din cadrul AJOFM Bacau. Acest compartiment desfasoara activitati de mediere a ofertelor de locuri de munca in reteaua EURES.

Aceasta este reteaua serviciilor publice de ocupare europene si a partenerilor sociali si a fost creata pentru facilitarea mobilitatii fortei de munca, activând in toate statele UE/SEE si Elvetia. Ea ofera servicii de informare, consiliere, mediere, plasare si recrutare a fortei de munca, prin intermediul compartimentelor EURES care activeaza la fiecare agentie de somaj din tara, precum si pe portalul www.eures.europa.eu. Reteaua nationala este constituita din 45 consilieri EURES iar portalul din România este www.eures.anofm.ro.

Deconcentratele din judet au fost chemate, joi, in Colegiul Prefectural ca sa explice cum s-au pregatit pentru perioada Sarbatorii de Paste.

E vorba de institutiile care au atributii de de control: Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, Directia de Sanatate Publica, Inspectoratul Judetean de Politie, Gruparea Mobila, Inspectoratul de Jandarmi si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

„La nivel organizatoric stati foarte bine, sa speram ca si din punct de vedere faptic va veti descurca la fel de bine”, a declarat prefectul Dorian Pocovnicu, dupa ce a ascultat planurile sefilor de institutii. Vor fi verificate, in perioada premergatoare Pastelui, abatoarele, unitatile de industrie alimentara, macelariile, pietele, oboarele, magazinele, mijloacele de transport etc. Si institutiile care asigura ordinea publica vor fi in alerta, având sarcina sa asigure linistea in zonele aglomerate, in jurul bisericilor, in trafic etc.

In final, membrii Colegiului Prefectural au aprobat doua documente: „Planul comun privind coordonarea actiunilor de supraveghere si control a modului de producere, depozitare, transport si comercializare a produselor specifice sarbatorilor pascale pentru eliminarea factorilor de risc asupra sanatatii populatiei” si „Planul comun de actiuni in vederea asigurarii ordinii si linistii publice in perioada sarbatorilor pascale”.