– cuvântul „CARD” se citeste invers „DRAC”, iar din acest motiv unii oameni l-au refuzat
Carduri de sanatate refuzate din motive religioase
Sarbatoarea cartii, a lecturii si a creativitatii la Colegiul National „Vasile Alecsandri”
Ziua internationala a cartii si a bibliotecarului român a fost marcata la CNVA, pe 22 aprilie, printr-o suita de manifestari care au celebrat cartea, izvor de cunoastere si lectura, ca act de intâlnire cu un univers ideatic de natura sa transforme fiinta umana, sa-i redea esenta spirituala pe care ritmul cotidian o estompeaza tot mai mult.
Concursurile organizate i-au adus laolalta pe elevi, profesori si bibliotecara colegiului, care s-au bucurat de magia cartii: „Citeste si da mai departe… ” a fost genericul unui concurs initiat si coordonat de profesoarele Calina Stroe si Ramona Palade.
Elevii participanti au primit in dar o carte pe care trebuie s-o citeasca in timp de o luna si, apoi, s-o „dea mai departe” unui numar cât mai mare de colegi, câstigatorul fiind cel care a convins cei mai multi cititori. „10 motive pentru care citesc” a fost concursul de eseuri coordonat de prof. Ramona Mocanu, la care s-a adaugat si o sectiune de maiestrie care a constat in confectionarea „Celui mai frumos semn de carte” (elevi de la clasele a IX-a E, a X-a C si a X-a D).
„Prin aceste activitati, devenite deja traditie, se dovedeste, inca o data, ca liantul pe care il constituie cartea este cel mai puternic, ca formam o comunitate, dincolo de relatia profesor-elev”, a declarat prof. Ramona Mocanu. Concursul de eseuri „Cartile sunt pentru oameni ceea ce sunt aripile pentru pasari”, coordonat de prof. Pompilia Postelnicu (clasele a IX-a B si a XI-a B) a dezvaluit perspectiva subiectiva a tinerilor cititori care invata „zborul” prin intermediul lecturii, invata sa se inalte, sa se cunoasca pe ei insisi si, prin accederea la „frumos”, sa aduca frumusetea in lumea lor.
Un eveniment deosebit a fost constituit de lansarea volumului „Nevroze” a elevului Alexandru Albert (clasa a XII-a F), prezentarea fiind realizata de prof. Grigore Codrescu, membru al U.S.R., Filiala Bacau (fost profesor al colegiului), cronicar literar al revistei de cultura „Plumb”. Evenimentul a fost coordonat de prof. Ramona Palade care ne-a declarat: „Cartea pe care o scrie Alexandru e, cred, un dublu exercitiu, pentru ca in timp ce se exprima si se cauta pe sine insusi, ca eu generat de social si de celalalt, Alex se slefuieste si se educa, pentru ca se lupta cu cuvântul de la care are, este evident, câteva pretentii.
Si cât e de frumos ca poezia poate fi sprijin intr-un astfel de demers! Stiu de ceva vreme ca Alex scrie poezie si intotdeauna mi-a creat senzatia ca versul sau vorbeste despre o lume de senzatii care da navala peste noi si pe care un spirit tânar o primeste otova, fara sa opreasca la poarta sufletului vreo emotie agasanta, asa cum ar face un adult plictisit.
Apoi, versul exprima o anumita nevoie de a apartine elitei, prin cuvântul pretios, selectat pentru semnificatie si eruditie totodata. O astfel de lansare este pentru noi un moment de mare bucurie.” S-au adaugat proiecte interdisciplinare (coordonator prof. Mihaela Stoean) si prelegeri referitoare la conditia si misiunea culturala a bibliotecarului, „Mari scriitori, fosti bibliotecari”, „Scriitori bacauani – fosti bibliotecari”, sustinute de bibliotecara colegiului, Ana Chiscop. Ambianta calda si familiara a bibliotecii a fost completata de expozitia de carte cuprinzând volume aparute la editurile bacauane. Cartea a fost, asadar, un prilej de sarbatoare, o buna ocazie de a impartasi experiente si de a ne incredinta ca poate fi un bun prieten. La intâlnire a fost prezent si Viorel Cucu, reprezentant al editurii ViCOVIA.
Madalina Cioineag, clasa IX-a B
Nevoia de invatare cu academicianul Solomon Marcus
Ultima din seria de manifestari organizate cu ocazia sarbatoririi a 155 de ani de la infiintarea Scolii nr. 2 de Baieti din Bacau (“Al. I. Cuza”), printr-un act semnat, pe 25 octombrie 1859, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, s-a constituit nu numai intr-o sarbatoare a comunitatii, ci si una de inalta tinuta academica. Invitat de onoare a fost academicianul Solomon Marcus, elev al scolii, intreaga asistenta primindu-l cu aplauze.
Nevoia de a invata
„Pe unii, va avertizez, spusele mele s-ar putea sa va scandalizeze, ma astept, de aceea dintru inceput va pun la dispozitie adresa mea electronica. Sa dialogam, sa invatam, sa re-invatam dialogul, fara el ne cuprinde intunericul”, a spus copilul, elevul, profesorul, academicianul, OMUL Solomon Marcus.
Timp de doua ore s-a auzit doar vocea Profesorului, când duioasa, molcoma, când acuzatoare, vindicativa, revenind apoi la blândetea si consistenta inteleptului. Invatarea este permanenta, care, a spus distinsul academician, are doua componente si mai mult de 30 de argumente.
Scoala promoveaza, din pacate, doar preluarea, asimilarea produsului inteligentei altora, ceea ce inseamna asimilarea de rutina (reguli, formule, teorii, algoritmi, tari, capitale, date istorice, geografice etc.), a doua componenta, cea mai importanta, care defineste procesul de invatare modern, este dezvoltarea propriei noastre inteligente, a gândi cu capul nostru. Au loc astazi schimbari radicale de paradigme, dramatice, nu numai in tehnologie, cum s-ar putea crede, ci una profunda, invatarea nu este numai cunoastere, ci este si comportament.
Invatarea nu este o activitate sezoniera
Ne nastem cu nevoia de invatare, curiozitatea nelimitata a copilului in loc sa o satisfacem, in scoala tocmai aceasta curiozitate naturala este distrusa, inlantuita in reguli, teze, norme, comportamente birocratice.
„Invatarea este pentru mintea umana ceea ce este miscarea pentru corp, corpul se misca permanent pentru a nu anchiloza, asta-i trebuie si mintii, permanent antrenament. Fara miscare si uimire nu este posibila viata, lipsa unui tel inseamna boala si, cu durere o spun, este boala prezentului, dublata de plictiseala”, a mai spus academicianul Solomon Marcus. Care sunt solutiile? Sa gasim raspuns la tulburatoarele intrebari care stau inca in fata omenirii, sa invatam sa argumentam, sa explicam, indoiala este urmata de intrebare.
Daca in justitie functioneaza prezumtia de nevinovatie, in procesul invatarii trebuie sa domine prezumtia de suspiciune, pâna la confirmare, trebuie, a mai spus Solomon Marcus, sa invatam exercitiul banuielii, intuitiei, explorarea indrazneata. Invatarea nu este o activitate sezoniera, este ca respiratia pentru corp, invatarea nu trebuie sa fie cuprinsa de panica, si-a incheiat academicianul Solomon Marcus superba lectie despre nevoia de invatare.
Cersetoria a devenit o profesie. „Copiii strazii” vor bani, nu mâncare!
Nascuti in familii neajutorate, in care s-au ingramadit, parca, toate necazurile si toate viciile, „copiii strazii” stau cu mâna intinsa, in frig sau in arsita verii, pentru a hrani, adesea, o intreaga familie. Frati mai mari, fara loc de munca si gata sa-i pocneasca daca nu au adus „banutul de tigari”, o mama bolnava, un tata betiv…
Exista, insa, un loc in care se refugiaza când le este foarte greu. „Ei stiu ca pot veni oricând la Adapostul «Morcoveata» ca sa primeasca haine mai calduroase, o masa mai hranitoare, sa faca baie si sa participe la programele noastre. Unii au venit, pentru o saptamâna-doua, sa-si faca lectiile aici deoarece acasa nu aveau conditii”, arata Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau.
O data sau de doua ori pe luna, specialistii ies in teren si stau de vorba cu copiii si tinerii care traiesc pe strazi. Cei care ajung in Adapostul de zi si de noapte „Morcoveata” sunt hraniti, sunt dusi la medic, inscrisi la scoala, le sunt ajutati parintii.
„Din pacate, au ajuns sa fie reticenti pentru ca noi le oferim servicii sociale – hrana, imbracaminte, consiliere, tratamente -, si nu bani. Ei vor prestatii sociale, nu servicii”, arata Mihai Buganu, seful adapostului.
„Mai bine imi cumpar un McPuisor!”
Danut, un adolescent care cerseste in zona Tic-Tac si care e crescut de matusa sa, aflând ca la adapost meniul contine ciorba si mazare cu carne, a fost dezarmant de sincer: „Aaa, mai bine imi cumpar un McPuisor! Nu vin!”
Un fenomen care ii ingrijoreaza pe specialisti este faptul ca de la cazuri izolate de delincventa s-a ajuns la un fenomen: „S-au organizat in grupuri si savârsesc infractiuni. Fura din magazine, sparg masini, pun la cale tâlharii…
Fenomenul s-a extins si in mediul rural, unde fura din locuinte, din gradini, iar daca nu gasesc nimic valoros se razbuna distrugând bunuri.
A crescut foarte mult rata infractiunilor cu violenta in mediul rural in rândul copiilor sub 14 ani. Am avut si copii de 9 ani care au devenit infractori”, explica psihologul Delia Colac, sefa Complexului pentru interventii in regim de urgenta din cadrul DGASPC.
Exista cazuri in care munca asistentilor sociali da roade, iar copiii renunta sa mai traiasca la voia intâmplarii si sa fie exploatati de adulti, alegând sa-si termine scoala si sa se indrepte spre o viata normala. Cei mai multi, insa, se intorc in strada. „Cersetoria a devenit o profesie, ar trebui introdusa in nomenclator”, sustin specialistii si au dreptate de vreme ce un cersetor câstiga 2.000, 3.000 sau chiar 5.000 de lei pe luna.
Fotbal/ Liga a III-a: Victorie externa
Ceahlaul II Piatra Neamt – Aerostar 0-1 (0-1)
Aerostar schimba liniile, dar pastreaza linia. Cu o formatie remaniata, care a dat credit jucatorilor foarte tineri (Darie, Nutu, Ardei, A. Popa, G. Popa, Leonte), „aviatorii” s-au impus vineri, cu 1-0 pe terenul „lanternei rosii” Ceahlaul II, intarita cu cinci jucatori de la prima echipa.
Diferenta a fost facuta de reusita lui Cristi Matei, care a finalizat in min. 15 o cursa solitara. Imediat dupa gol, Homneac a avut o ocazie buna de a majora diferenta, pentru ca in partea secunda, Patriche sa tinteasca bara. „O victorie meritata, pe fondul unei evolutii tactice bune din partea echipei noastre, in ciuda numerosilor jucatori tineri promovati in formula de start”, a declarat antrenorul Aerostarului, Giani Florian, care a utilizat garnitura: Darie- Nutu (’60 St. Pavel), Patriche, Ardei, A. Popa- S. Ichim, G. Popa (’46 Apostu)- Leonte (’55 Arseni), C. Matei, R. Gheorghe- Homneac.
Rezultatele etapei a 22-a: Bucovina Radauti- Sporting Liesti 4-1, Ceahlaul II – Aerostar 0-1, CSM Pascani- Cetatea Târgu- Neamt 1-3, Petrotub Roman- Sepsi OSK Sfântu-Gheorghe 2-3, Bucovina Pojorâta- FC Zagon 5-1. Stiinta Miroslava si AFK Csikszereda Miercurea Ciuc au stat.
1 Stiinta Miroslava 19 15 1 3 36-14 46p.
2 Bucovina Pojorta 19 13 3 3 46-23 42p.
3 Sepsi OSK 19 12 3 4 34-13 39p.
4 Cetatea Tg. Nt 19 9 6 4 31-21 33p.
5 Aerostar Bacau 19 10 2 7 27-25 32p.
6 Petrotub Roman 18 8 2 8 30-24 26p.
7 Bucovina Radauti 19 6 7 6 27-32 25p.
8 AFK Csikszereda 18 7 3 8 25-27 24p.
9 CSM Pascani 19 4 7 8 24-27 19p.
10 Sporting Liesti 18 3 3 12 19-39 12p.
11 FC Zagon 18 2 4 12 15-42 10p.
12 Ceahlaul II 19 1 3 15 15-42 6p.
Programul etapei viitoare (9 mai): Sporting Liesti – Bucovina Pojorâta, FC Zagon – Ceahlaul II, Aerostar – CSM Pascani, Cetatea Tg. Neamt – Petrotub Roman, Sepsi OSK Sfântu-Gheorghe- AFK Csikszereda Miercurea-Ciuc. Bucovina Radauti si Stiinta Miroslava stau.
Profesori de la „Ferdinand” in China
O delegatie formata din 10 profesori (reprezentanti ai Ministerului Educatiei, profesori universitari, directori si profesori din colegiile in care se studiaza limba chineza) a realizat un interesant schimb de experienta cu profesori din invatamântul universitar si preuniversitar chinez din Beijing si Xi’an. Toate ca urmare a unei invitatii venite din partea Institutului Confucius din Beijing. Din delegatie au facut parte si profesori de la Colegiul National „Ferdinand I” Bacau, respectiv prof. Mirela Berza, director, si profesorul de limba engleza Adriana Ionescu Ambrosie.
„Scolile vizitate, din sistemul public sau privat, au elevi cu rezultate remarcabile, atât in China, cât si international. Autoritatile, elevii si parintii privesc educatia intr-un mod foarte serios, ca singura sansa la o viata prospera si de calitate. Numarul elevilor dintr-o clasa din mediul urban este in medie de 60 , dotarile sunt moderne, invatamântul este obligatoriu si gratuit pâna in clasa a IX-a, dupa care studiile liceale si universitare sunt cu taxa pentru toti elevii si studentii”, ne-a declarat prof. Mirela Berza, rememorând zilele petrecute in China. In Beijing, mai spun profesorii bacauani care au facut parte din delegatie, au fost intâlniti si studenti români care urmau diverse mastere si care erau incântati de oportunitatile oferite si de cultura chineza.
Limba chineza se studiaza acum si in Colegiul National „Ferdinand I” Bacau. Asta ca urmare a faptului ca, inca din 2004, Institutul Confucius din Beijing a sustinut infiintarea claselor de predare a limbii chineze peste tot in lume. Asa se face ca, prin infiintarea unei filiale a Institutului Confucius si in cadrul Universitatii Bucuresti, din 2014 si Colegiul National „Ferdinand I” a accesat acest proiect. Aici, limba chineza este predata de prof. Ruihong Cao, timp de 18 ore pe saptamâna, atât elevilor, cât si profesorilor care au dorit sa invete aceasta limba.
Documentarul „Aliyah Dada”, un poem dadaist despre povestea emigrarii evreilor din România
Simpozionul „“Tristan Tzara si cultura Dada” (editia a V-a, Moinesti 2015) s-a incheiat, zilele trecute, cu un eveniment de exceptie: premiera documentarului de lung metraj „Aliyah Dada”, realizat de Libra Film sub bagheta regizoarei Oana Giurgiu. Filmul este o repovestire, in antrenantul stil al miscarii culturale Dada, a emigrarii evreilor din Moinesti, Bacau si din alte localitati ale Moldovei, care au dat nastere, in actualul Israel, satelor Rosh Pina si Zichron Yaakov, primele ale evreilor veniti din România. Spectatorii au avut posibilitatea sa se intâlneasca, astfel, cu Oana Giurgiu si cu cameramanul Mihai Tanase. Oana Giurgiu a avut amabilitatea sa vorbeasca si pentru cititorii nostri despre filmul pe care l-a realizat, caracterizat de critici ca „o poveste cu umor si adevaruri istorice incomode”.
Cum ati pornit la drum pentru acest film, cum ati intrat intr-o asemenea aventura?
Am povestit totdeauna ca filmul acesta l-am facut din curiozitate. Pentru ca la inceput am descoperit, poate, o poveste, dar indeajuns de interesanta cât sa te traga inauntru ca intr-un vortex si sa vrei sa afli si alte lucruri. Filmul, de fapt, a inceput la Moinesti, pentru ca aici am aflat prima poveste. Sigur, eu m-am doumentat inainte de a ajunge aici, dar aici am facut prima filmare, acum (imi vine greu sa zic!) cinci ani.
Cinci ani a durat documentarea si filmarea?
Da. Noi am filmat, de fapt, din prima clipa in care am ajuns aici.
A fost, probabil, nevoie sa tot reveniti la Moinesti.
Nu, n-am revenit la Moinesti, dar am batut tara in lung si-n lat si am fost si in Israel. Apoi am avut foarte multe filmari, in diverse locuri, dar mai ales in Moldova, in Iasi si in alte locuri.
Unde au trait foarte multi evrei…
Da. Dar nu sunt foarte multe personaje in filmul nostru care sa traiasca acum in România, pentru ca filmul e o istorie a emigratiei evreilor din România in Israel. Am vrut sa ramânem fideli povestii acesteia.
Exodul, asa cum a fost trait
Ati urmarit adevarul istoric?
Da. Cu toate acestea m-a interesat sa depasesc, cumva, granita adevarului istoric si sa ma indepartez pe alocuri, pentru ca era foarte important sa redam contextul in care se intâmpla decizia de emigrare din România catre Israel. Era foarte important sa inteleaga publicul pe care eu il vizam, sa inteleaga de ce s-au intâmplat lucrurile acestea. Si publicul pe care il vizez cu filmul meu nu e comunitatea evreiasca, ci, dimpotriva, e vorba chiar de generatiile tinere (si nu numai), toti acei oameni care nu au avut acces la anumite date istorice, la anumite episoade din istoria tarii noastre, date care au fost cumva cosmetizate, fie ca erau in timpul razboiului si se musamalizau niste lucruri, fie ca era vorba de ce s-a intâmplat in anii ’50 sau ’60 sau ’70, in timpul comunismului, când erau lucruri despre care nu se vorbea. Aceasta a facut ca ilustrarea vizuala a filmului sa fie ceva destul de complicat. Nu era interesul nimanui sa pastreze in arhiva astfel de lucruri care nu faceau cinste istoriei, pâna la urma.
Ati gasit personaje interesante?
Am gasit oameni minunati. Pentru ca filmul a fost facut cu oameni, nu cu experti care sa stie in felul lor istoria. Am vrut sa gasesc povesti de viata relevante pentru episoadele filmului.
Oamenii aceia spuneau, de fapt, povestile propriilor vieti.
Povestile lor personale reprezentau, practic, istoria acelui exod. Mare parte dintre personaje traiesc in Israel. Din 19, numai unul era din România, dar care si el spune o poveste foarte „vesela”. E vorba despre o groapa comuna, care s-a gasit, in anul 2011, intr-o comuna de lânga Iasi. Care ne confirma ca noi inca nu am rascolit chiar toata istoria, pentru a intelege mai departe cum au stat lucrurile. Suntem in continuare tributari ideii preconcepute despre acele evenimente.
Un cuvânt greu: pogromul
Se vorbeste, totusi de „«pogromul» din România”, un cuvânt foarte greu pentru noi. Iata ce se intâmpla, acum, si cu diferendele legate de un „pogrom” in Armenia, savârsit de turci, de urmasii otomanilor, cu o suta de ani in urma.
Da, e un cuvânt foarte greu, dar trebuie sa ti-l asumi asa cum s-a intâmplat acum circa 70 de ani. Nu putem da lucrurile inapoi, ci numai sa intelegem ce s-a intâmplat si sa acceptam realitatea cu toate responsabilitatile ei.
Cum vedeau personajele filmului lucrurile care li s-au intâmplat? Erau inca incrâncenati sau deja degajati?
La finalul unei proiectii cu filmul, s-a ridicat un spectator si ne-a marturisit ca nu isi imagina cum vor fi aceste personaje, dar dupa vizionare si-a dat seama ca ei sunt foarte români. E vorba de octogenari care au plecat din România când erau copii sau adolescenti, dar nu si-au pierdut românitatea, limba, au pastrat, cu notalgie, amintirea locurilor in care s-au nascut. Cred ca este un mesaj foarte interesant, foarte puternic, anume ca niste oameni s-au chinuit foarte mult timp sa reuseasca sa emigreze, sa paraseasca tara care ii trata cumva cu ostilitate. Nu au plecat in momente favorabile, calme, ci foarte tulburi, dramatice. Insa, cu tot chinul la plecare, ei nu au resentimente fata de România si de români. Dimpotriva. De unul dintre personajele filmului ne-am legat foarte mult. Plecase la 14 ani din Iasi, in 1944, dar ne-a marturisit cum citea in fiecare zi o publicatie din Iasi, pentru a fi la curent cu tot ce se mai intâmpla acolo unde s-a nascut.
Sa nu uite, sa nu repete gresile istoriei
Care este mesajul acestui film?
E un film facut intr-un moment important, in care, practic, ne despartim de o generatie, a celor care au emigrat si care au supravietuit celui de Al Doilea Razboi Mondial. Noi trebuie sa intelegem ce li s-a intâmplat lor, dar si ca evreimea, in România, a dus la o dezvoltare a culturii, a civilizatiei, ca le datoram foarte mult. Românii din Israel au plecat cu un bagaj cultural foarte important in noua lor tara. Lucruri care nu trebuie uitate, care trebuie sa ramâna intr-un sertaras al memoriei colective. Au trecut multi ani de când au fost ape tulburi in Europa, dar acum apele se tulbura din nou. Filmul e important si pentru ca apare tocmai acum. Ce s-a intâmplat atunci ar trebui sa nu uitam, sa vedem care au fost efectele ostilitatii unei societati fata de o minoritate. Ar fi ideal sa nu repetam greselile din istorie. Filmul vorbeste de o emigratie masiva din România a evreilor, de 400.000 de oameni care s-au imbarcat pe vapoare suprapopulate. Unele s-au scufundat sau au fost scufundate. Iata ca astazi traim din nou aceleasi lucruri, dar din partea cealalta de mare. E foarte trist sa vezi cum marea aduce la tarm trupurile a sute de oameni.
Datori cu inca doua ore de film
Documentarul e un film de lung metraj, de 116 minute. De ce atât de lung? Ati simtit ca nu va mai puteti opri?
Sincer, da. Insa putea fi si mai lung, de peste patru ore. Am taiat foarte mult insa, pentru al face vizionabil lejer. Dar, cred ca suntem datori cu alte doua ore de film, pentru acesti oameni care nu au fost atunci tratati foarte bine.
Cum se traduce titlul filmului?
Aliyah este un nume un pic exotic, dar am vrut sa fie atragator prin aceasta. Acrosant. Afisul filmului e foarte vesel si chiar filmul lasa o asemenea impresie prin maniera de realizare, pentru ca oamenii despre care vorbeste au fost si ei veseli, nu tristi. Cuvântul Aliyah provine din engleza, dar evreii il foloseau si ei si insemna „urcare”, un termen care se refera la intoarcerea celor care au parasit Tara Sfânta (Holy Land) si au plecat in Diaspora. Revenirea este vazuta ca o inaltare. Al doilea termen al titlului, Dada, este un tribut adus dadaismului. Filmul incepe la Moinesti, unde s-a nascut unul dintre parintii curentului Dada si de unde au plecat primii evrei care s-au intors in Israel. Filmul se incheie intr-un sat de acolo, Ein Hod, infiintat doar pentru artisti de pictorul Marcel Iancu, prietenul lui Tzara. Filmul este o calatorie, o urcare de la Moinesti la Ein Hod.
Sunteti evreica?
Nu, aceasta se vede si in film. Am si spus, de la inceput, ca stiam foarte putine despre evrei, dar am fost curioasa sa descopar lucruri noi despre poporul meu, despre care stiam numai ca e bun, ca e cald, ospitalier. Am vazut si alta fata a medaliei, dar asta nu inseamna ca imi iubesc poporul mai putin acum. Nici nu cred ca ne putem iubi mai putin pe noi dupa ce vedem acest film, dar trebuie sa ne acceptam si relele, nu doar ce a fost bun.
Absolventa de jurnalism si drept, Oana Giurgiu a realizat emisiuni si documentare tv înainte de a face pasul catre filmul de fictiune, ca director de locatii al filmului „Moartea domnului Lazarescu” (regia Cristi Puiu). In 2006 a produs filmul de debut al lui Tudor Giurgiu, „Legaturi bolnavicioase”, prezentat în premiera în sectiunea Panorama a Fesfivalului de Film de la Berlin. Tot la Berlin, în 2009, filmul pe care l-a coprodus, „Katalin Varga”, al regizorului britanic Peter Strickland, a obtinut Ursul de argint. Au urmat „Caravana cinematografica”, în regia lui Titus Muntean, „Undeva la Palilula”, primul film al regizorului Silviu Purcarete, si ultimele filme ale lui Tudor Giurgiu, „Despre oameni si melci” si „De ce eu?”. Oana Giurgiu este cofondator si director executiv al Festivalului International de Film Transilvania.
Produsele agricole se vând dupa reguli noi
-certificatul de producator, utilizat in prezent, este inlocuit cu un atestat de producator – 40 la suta din tarabele din piete sunt asigurate adevaratilor agricultori
Ziua Tineretului Catolic la Onesti
Peste 3000 de tineri din 102 parohii romano – catolice din Moldova au fost prezenti sâmbata, 2 mai, in municipiul Onesti, pentru a sarbatori Ziua Tineretului Catolic (editia XXIII – a) la nivelul Diecezei de Iasi. Astfel, o impresionanta slujba religioasa a fost savârsita pe o impozanta scena aflata in preajma Parohiei Romano – Catolice „Sfintii Petru si Paul”. La aceasta celebrare au participat PS Petru Gherghel, Episcopul Diecezei de Iasi, monseniorul Aurel Perca, Episcop auxiliar la aceeasi dieceza, PS Florentin Crihalmeanu, Episcop Greco – catolic de la Episcopia Cluj – Gherla, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucuresti, monseniorul Badouin Biajila Muankembe, consilier al Nuntiaturii Apostolice din Bucuresti. Au fost prezente si autoritatile locale ale municipiului Onesti, precum si deputatul UNPR Valerian Vreme.
Imboldul sub care s-a desfasurat in acest an Ziua Tineretului Catolic a fost „Fericiti cei curati cu inima, pentru ca ei il vor vedea pe Dumnezeu”(Matei 5,8). Tinerii au fost intâmpinati de PS Petru Gherghel, care le-a adresat o urare de bun venit la Onesti „pentru ca aici sa aduceti un legamânt in plus pentru credinta, fiind un act de suprema iubire, de preamarire a lui Dumnezeu, aceasta celebrare.” Predica slujbei religioase, ce a avut o deosebita solemnitate, a fost tinuta de Episcopul auxiliar Aurel Perca, acesta marturisind: „Intr-o societate cum e a noastra, in care goana dupa bunuri, dupa distractii superficiale a devenit prioritara, cine intelege «Cele 8 fericiri ale lui Iisus» intelege mai bine ce este viata. Sa mergeti impotriva acestor «curente ale provizoriului», sa aveti curajul de a fi fericiti!”
La aceasta sarbatoare PS Florin Crihalmeanu a invitat toti tinerii prezenti la Onesti sa participe la Cluj – Napoca in zilele de 22 – 26 iunie, când va avea loc Intâlnirea nationala a tineretului catolic.
Dupa savârsirea slujbei religioase de la Onesti, a avut loc si un frumos program artistic sustinut de tinerii participanti la Ziua Tineretului Catolic, in mijlocul acestora aflându-se si PS Petru Gherghel, Episcop de Iasi. Sfintia sa a fost felicitat pentru implinirea a 25 de ani de episcopat si a aniversarii in aceasta vara a 75 de ani de viata (pe care ii va implini la sfârsitul lunii iunie). Odata cu zborul a doi porumbei, spre bucuria tuturor celor prezenti a fost anuntat faptul ca editia de anul viitor a Zilei Tineretului Catolic va avea loc la Buruienesti (comuna Doljesti), la 10 km departare de municipiul Roman.
Ion Moraru
A fost gasit si al doilea tânar inecat in râul Trotus
La sfârsitul saptamanii trecute, trupul celui de-al doilea tânar inecat in râul Trotus, in noaptea de 13 spre 14 aprilie, in localitatea Târgu Trotus, a iesit la suprafata.
Un barbat a observat ca in zona casei de apa, din cartierul catolic al municipiului Onesti, pluteste cadavrul unei persoane si au fost alertati imediat pompierii de la detasamentul din localitate.
Militarii au intervenit si l-au adus la mal unde s-a confirmat faptul ca este baiatul de 19 ani, din Slanic Moldova, pe care ei l-au cautat vreme de doua saptamâni.
El si fratele mamei sale, un tânar de 22 de ani, si-au gasit sfârsitul in apele Trotusului in timp ce incercau sa treaca râul cu o caruta, ca sa mai scurteze drumul.
Atunci, un element de siguranta al atelajului s-a desprins, au ajuns in apa, iar din cauza curentilor puternici nu s-au putut salva.
Singurul care a scapat cu viata a fost prietenul lor, de 23 de ani, care-i insotea si care a reusit sa se prinda de hamurile calului care l-a tras la mal.
Dupa ce a anuntat politia, pompierii de la Detasamentul Onesti au inceput cautarile iar a doua zi de la tragedie a fost gasit doar trupul baiatului de 22 de ani.
De ce-i plângem pe vinovati?
Indonezia a executat zilele trecute mai multe persoane condamnate pentru trafic de droguri. In ciuda faptului ca pedeapsa cu moartea pentru aceasta infractiune este trecuta si in codurile penale ale altor tari, cum ar fi China sau Iranul, presa internationala aloca spatii ample evenimentului din Indonezia, condamnând executia.
In mod cu totul paradoxal, unele publicatii internationale se pronunta chiar pentru incetarea razboiului contra drogurilor pe motiv ca acesta face prea multe victime. Nici un cuvânt, insa, despre vitimele drogurilor, care nu beneficiaza de aceeasi atentia ca si cele noua persoane impuscate in Indonezia.
Pentru ca valul de ipocrizie care a cuprins presa internationala este datorat faptului ca persoanele condamnate si executate au fost straine. Câta vreme Indonezia a executat propriii traficanti de droguri, nu a fost o problema; când, insa, cei executati au fost australieni, cetateni de categoria intâi, carevasazica, si-au dat seama ca este ceva in neregula. Ipocrizie mai este si faptula ca Indonezia se afla la coada clasamentului numarului de persoane executate.
Primele pozitii sunt ocupate de China si Iran iar pe locul trei este Arabia Saudita. Or, presa si diplomatia internationala se feresc, in general, sa supere monarhia saudita, având in vedere ca tara este principalul aliat al Vestului in Golf. Daca Indonezia a executat persoane pentru trafic de droguri, in Arabia Saudita pedeapsa cu moartea se acorda pentru… vrajitorie.
In clasamentul numarului de executii urmeaza Irakul si SUA. Dar iarasi nu am auzit sa existe reactii internationale fata de condamnarile la moarte din aceste tari; nu la nivelul la care au existat reactii vizavi de Indonezia.
Cum parchezi o motocicleta pe bloc in Bacau – Video
A venit caldura si se poate merge cu motocicleta. Un bacauan a decis sa-si scoata de la hibernare vehicolul pe doua roti pastrat peste iarna in podul blocului.
Iasul bate Bacaul la traficul aeroportuar
Situat, geografic, mult mai bine decât cel din Iasi, Aeroportul din Bacau a ramas in urma celui dintâi la traficul de pasageri, la miscarile de aeronave si la activitatea de transport de marfa (cargo) in primul trimestru al anului.
Presa fara pumni in gura
Mii de publicatii din intreaga lume au celebrat, ieri, 3 mai, Ziua Mondiala a Libertatii Presei. In puzderia de sarbatori dedicate oricui si oricum (la Slobozia, de exemplu, tot ieri a fost „Ziua barbatului… slobozean”), o zi inchinata libertatii de exprimare prin presa reflecta o realitate care se perpetueaza si care parca chiar ia amploare: in toata lumea, atentatele la libera exprimare sunt tot mai multe si tot mai grave.
Data de 3 mai comemoreaza Declaratia de la Windhoek, adoptata la 3 mai 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente si pluraliste, organizat de UNESCO si ONU la Windhoek, Namibia. Pe 23 decembrie 1993, Adunarea Generala a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondiala a Libertatii Presei. Intiativa a venit la Conferinta Generala UNESCO, in care aceasta, printr-o rezolutie din 1991 asupra promovarii libertatii presei în lume, a recunoscut ca o presa libera, pluralista si independenta este o componenta esentiala a unei societati democratice.
In acest an, World Association of Newspapers and News Publishers (WAN-IFRA), organizatia globala a industriei ziarelor, cu sediul la Paris, a pus la dispozitia publicatiilor din întreaga lume eseuri, editoriale, interviuri, fotografii si materiale promotionale despre semnificatia zilei de 3 mai, dar si scrisori de protest la adresa tarilor ale caror guverne intimideaza si ataca presa. Majoritatea dezvolta tema „Jurnalisti în exil”. Scrisorile de protest au putut fi semnate si trimise liderilor din Iran, Mexic, Filipine, China si Sri Lanka, in care drepturile omului, dar si ale liberei expresii, sunt grav atacate.
Noi, românii, ne-am obisnuit sa vorbim, in asemenea situatii, de „pumnul pus in gura presei”. De cine? De cei care detin Puterea, sub oricare dintre formele acesteia. Cea mai recenta si mai longeviva tentativa, poate si cea mai grava, a fost preluarea publicatiilor de catre partidele politice sau de acolitii acestora si dirijarea informatiilor catre tinte precise. Pumnul a fost inlocuit, deseori, cu palma. Sau cu bancnotele de valori mari. Dar nu numai. Pumnul devenise prea vizibil.
Soferi prinsi bauti la volan
Pe strada Narciselor din municipiul Bacău, polițiștii au depistat, la data de 01 mai a.c., în jurul orei 20.00, un bărbat de 28 de ani, din localitate care conducea un autoturism în timp ce avea o concentrație de 0,87 mg/l alcool pur în aerul expirat, valoare rezultată în urma testării cu aparatul etilotest.
Cel în cauză a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, iar în cauză s-a întocmit dosar penal.
La aceeași dată, în jurul orei 21.00, polițiștii din comuna Parava, au depistat în flagrant, un brăilean de 52 de ani, care se afla sub influența băuturilor alcolice și conducea un autoturism pe D.C. 109 din Parava.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a rezultat o concentrație de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Buhusi: Trei hoti, prinsi de politisti
În urma investigațiilor efectuate, polițiștii au depistat, la data de 30 aprilie a.c., doi bărbați de 23 și 28 de ani și o femeie, de 34 de ani, toți din Buhuși, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Din cercetări a rezultat că cei în cauză, la sfârșitul lunii februarie a.c., ar fi pătruns în locuința unei persoane din comuna Blăgești și ar fi sustras bunuri în valoare totală de 4000 de lei.
Prejudiciul a fost recuperat în totalitate, bunurile sustrase fiind restituite părții vătămate.
În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, urmând a se stabili întreaga activitate infracțională a celor în cauză.
Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal „Bacovia”. Maraton teatral: 12 spectacole în patru zile
Publicul din întreaga ţară este invitat, în perioada 7 – 10 mai 2015, la prima ediţie a evenimentului „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»”, un maraton teatral cu o durată de patru zile, care include în programul său 12 spectacole, destinate tuturor categoriilor de vârstă.
Accesul la spectacole va fi liber astfel încât toţi spectactorii să se poată bucura de 12 dintre cele mai apreciate producţii artistice din programul stagiunii curente a Teatrului Municipal „Bacovia”, spectacole puse în scenă de regizori din România, Austria şi Republica Moldova.
În programul evenimentului „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»” vor fi reprezentate pe scena băcăuană atât spectacole de la Secţia Dramă, cât şi de la Secţia de Animaţie: „Unchiul Vanea”, de Anton Pavlovici Cehov, în regia Luminiţei Ţîcu (Chişinău), „Angajare de clovn”, de Matei Vişniec, în regia lui Gheorghe Balint, „Vârciorova. Carantină”, de Matei Millo și Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija, “Regele mincinoşilor”, un spectacol de Gheorghe Balint, „Opt femei sublime”, de Robert Thomas, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga, „Valentine’s Day în familie”, de Sergiu Vâlcu, în regia lui Adrian Găzdaru, “Nora”, de Henrik Ibsen, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga, “Piatra din casă”, după Vasile Alecsandri, în regia Firuţei Apetrei, „Călin (povestea modernă)”, de Hannah Wolf şi Horia Suru, după Franz Xaver Kroetz şi Mihai Eminescu, în regia lui Horia Suru, „Prâslea cel voinic… la minte”, după Petre Ispirescu, adaptarea şi regia – Cornelius Pavaloi, „Procesul”, de Franz Kafka, un spectacol de Geirun Ţino (Viena), şi „Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga.
Programul „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»” inaugurează seria evenimentelor cu intrare liberă şi se doreşte a fi un nou start pentru atragerea publicului băcăuan, şi nu numai, la teatru.
„Vor fi prezenţi în aceste zile în Bacău, la spectacolele noastre, mari regizori ai scenei de teatru, pentru a cunoaşte trupa, în vederea unor viitoare colaborări. De asemenea, invit şi tineri actori din întreaga ţară, pe care îi aşteptăm apoi cu propuneri de proiecte independente. «Ziua Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia» este un prim pas către un dialog permanent pe care dorim să îl avem cu nume importante ale lumii teatrale româneşti şi internaţionale, cu instituţiile de cultură şi de învăţământ teatral din ţară dar şi cu tinerii actori, care, pe viitor, ar putea face parte din trupa artistică a Teatrului din Bacău şi, bineînţeles, cu publicul nostru”, a motivat actriţa Anca Sigartău, noul manager al Teatrului Municipal „Bacovia”, iniţiatoarea programului Zilele Porţilor Deschise.
Ziua 1 / Joi, 7 mai
Ora 11.00, Sala Mare
„Unchiul Vanea”, de Anton Pavlovici Cehov
Distribuţie:
Serebreakov – Ion Goranda
Voinitki – Ştefan Ionescu
Astrov – Matei Bogdan
Teleghin – Bogdan Buzdugan
Andreevna – Adelaida Perjoiu
Sonia – Eliza Noemi Judeu
Vasilievna – Florina Găzdaru
Marina – Daniela Vrînceanu
Regie: Luminiţa Ţîcu
Ora 16.00, Sala Mare
„Angajare de clovn”, de Matei Vişniec
Distribuţie:
Nicollo – Nina Ionescu
Filipo – Adelaida Perjoiu
Peppino – Eliza Noemi Judeu
Regie: Gheorghe Balint
Ora 20.00, Sala Mare
„Vârciorova. Carantină”,
«o prostie mare cu cântece răgușite și coruri zbierate», de Matei Millo și Vasile Alecsandri, prelucrată și mai prostește de Cătălin Ștefănescu, cu ajutorul substanțial al lui Doru Mareș»
Distribuție:
O Șcubufloaie – Firuța Apetrei
O Afinoaie – Eliza Noemi Judeu
O Babă cu pensia – Simona Nica
O Chiriță de la Paris – Florina Găzdaru
A doua Chiriță de la Paris – Alina Simionescu
O Chiriță de la Londra – Daniela Vrînceanu
O Chiriță de la Hamburg – Corina Goranda
O Chiriță de la București, Luluța – Adelaida Perjoiu
Un Doctor – Bogdan Buzdugan
Un Soldat – Matei Bogdan
Un Călător – Ștefan Alexiu
Un Flintic – Dumitru Rusu
Guliță Anarhistul – Ștefan Ionescu
Regie: Alexandru Dabija
Asistent regie: Irina Crăiță – Mândră
Muzica și versurile: Ada Milea
Scenografie: Cristina Ciobanu
Ziua a II-a / Vineri, 8 mai
Ora 10.30, Sala Mare
“Regele mincinoşilor”,
de Gheorghe Balint (tatageo)
Distribuţie:
Siegfried, regele – Marian Puiu Gheorghiu
Gogo, bufonul – Laurenţiu Budău
Frantz, soldatul – Mihai Chihaia
Amadeu, ministru – Tiberiu Gabor Bitere
Otto, ministru – Ion Coşa
Rita, fetiţa – Adina Iftime
Gertrude, mireasa limbută – Alina Neagu
Mimi, mireasa mută – Mihaela Popa
Regia artistică & scenariul: Gheorghe Balint
Scenografie: Rebecca Balint & Gheorghe Balint
Muzica: Ciprian Manta
Ora 16.00, Sala Mare
„Opt femei sublime”, de Robert Thomas
Traducerea: Gheorghe Balint
Distribuţie:
Gabi – Anca Bucşă
Suzon – Eliza Noemi Judeu
Catherine – Alina Simionescu
Mamy – Nela Zare
Augustine – Firuţa Apetrei
Chanel – Marlene Duduman
Louise – Nina Ionescu
Pierrette – Corina Goranda
Versiunea scenică: Dumitru Lazăr Fulga
Regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga
Scenografia: Cristina Ciobanu
Ora 20.00, Sala Mare
„Valentine’s Day în familie”, de Sergiu Vâlcu
Distribuţie:
Popescu – Viorel Baltag
Popeasca – Marlene Duduman
Popescu Jr. – Bogdan Buzdugan
Vasilescu – Valentin Branişte
Vasileasca – Nela Zare
Tânărul – Dumitru Rusu
Mirela Popescu – Alina Simionescu
Magda Popescu – Corina Goranda
Coleg, om bun la toate – Matei Bogdan
Regia artistică: Adrian Găzdaru
Scenografia: Gelu Rîşcă
Muzica: Mirel Vrînceanu
Ziua a III-a / Sâmbătă, 9 mai
Ora 11.00, Sala Mare
“Piatra din casă”, după Vasile Alecsandri
Distribuţie:
Grigori Pîlciu – Simona Nica
Nicu – Dumitru Rusu
Zamfira – Florina Găzdaru
Marghioliţa – Daniela Vrînceanu
Leonil – Bogdan Buzdugan
Franţ Birman – Ştefan Ionescu
Ioana – Corina Goranda
Regie: Firuţa Apetrei
Ora 16.00, Sala Mare
“Nora”, de Henrik Ibsen
Distribuţie:
Nora – Eliza Noemi Judeu
Avocatul Helmer – Ştefan Ionescu
Doctorul Rank – Ion Goranda
Doamna Linde – Firuţa Apetrei
Avocatul Krogstad – Viorel Baltag
Anne-Marie, bonă la soţii Helmer: Anca Bucşă
Regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga
Scenografia: Cristina Ciobanu
Ilustraţia muzicală: Nicu Iftimie
Ora 20.00, Sala Mare
„Călin (povestea modernă)”
Inspirat din „Wunschkonzert”, de Franz Xaver Kroetz,
şi din „Călin (file din poveste)”, de Mihai Eminescu
Dramaturgie: Hannah Wolf şi Horia Suru
Distribuţia: Eliza Noemi Judeu
Cu participarea extraordinară a lui
Călin Theodor Curucli, la pian
Regia: Horia Suru
Scenografia: Cristina Ciobanu
Ziua a IV-a / Duminică, 10 mai
Ora 11.00, Sala Mare
„Prâslea cel voinic… la minte”
Adaptare după Petre Ispirescu, de Cornelius Pavaloi
Distribuţia:
Povestitorul – Marian Puiu Gheorghiu
Împăratul – Laurenţiu Budău, Adina Iftime
Fratele cel mare – Tiberiu Gabor Bitere, Alina Neagu
Fratele mijlociu – Ion Coşa, Adina Iftime
Prâslea – Andreea Sandu, Mihai Chihaia, Mihaela Popa
Soarele – Tiberiu Gabor Bitere, Mihaela Popa
Luna – Alina Neagu, Ion Coşa
O ţigancă – Andreea Sandu, Mihaela Popa, Laurenţiu Budău
Şatra – Alina Neagu, Adina Iftime
Fata 1 – Alina Neagu, Adina Iftime
Fata 2 – Alina Neagu
Fata 3 – Andreea Sandu
Zmeul 1 – Ion Coşa
Zmeul 2 – Tiberiu Gabor Bitere
Zmeul 3 – Laurenţiu Budău
Aghiotantul Zmeului – Ion Coşa
Un meşter – Ion Coşa
Zgripţuroaica – Marian Puiu Gheorghiu, Tiberiu Gabor Bitere, Mihaela Popa, Adrian Costraş
Puii Zgripţuroaicei – Ion Coşa, Alina Neagu
Dragonul – Laurenţiu Budău, Adina Iftime
Corbul – Ion Coşa
Regia: Cornelius Pavaloi
Scenografia: Edi şi Liliana Laşoc
Muzica: Ciprian Manta
Ora 16.00, Sala Mare
„Procesul”, de Franz Kafka
Distribuţie:
K. – Matei Bogdan
Ana – Florina Găzdaru
Doamna Grubach – Firuţa Apetrei
Franz – Ştefan Ionescu
Willem – Bogdan Buzdugan
Inspectorul, Pictorul Titorelli, Preotul – Viorel Baltag
Kulich – Dumitru Rusu
Kaminer – Valentin Branişte)
Un spectacol de: Geirun Ţino
Ora 20.00, Sala Mare
„Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais
Traducere: Anda Boldur
Adaptare: Dumitru Lazăr
Distribuţie:
Contele Almaviva – Ştefan Ionescu
Contesa – Eliza Noemi Judeu
Figaro – Bogdan Buzdugan
Marceline – Firuţa Apetrei
Suzanne – Florina Găzdaru
Antonio&Pedrille – Matei Bogdan
Fanchette – Anca Bucşă
Cherubin – Ştefan Alexiu
Bartholo – Viorel Baltag
Brid’Oison – Dumitru Rusu
Regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga
Decor&Costume: Cristina Ciobanu
Ilustraţia muzicală: Mirel Vrînceanu
Tânar luat de salvare dupa ce a fost batut in strada
Altercatia a avut loc sâmbata dupa-amiaza, in zona Autogarii Bacau, la intersectia strazii Nicu Enea cu Bulevardul Unirii.
Pe fondul unor neintelegeri mai vechi, un individ de 22 de ani l-ar fi lovit in cap cu un corp contondent pe un barbat de 24 de ani.
In urma agresiunii, acesta din urma a fost preluat de un echipaj de ambulanta si transportat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau pentru ingrijiri medicale.
La fata locului au ajuns si politistii care l-au identificat pe agresor si au deschis o ancheta.
Cercetarile continua, urmând ca incadrarea juridica a faptei sa se faca dupa ce victima va fi supusa unor investigatii amanuntite.
Fotbal/ Liga a II-a: Coaja, mai buna decât miezul
Sport Club Bacau – Rapid CFR Suceava 4-3 (3-0)
Stadion: „Letea”. Au marcat: C. Neagu (min. 5 si 90A4, din penalty), Vraciu (‘8), Dumitriu (’17), respectiv Gheorghiciuc (’53), Vornicu (’89), Marinkovic (’90, din penalty).
Sport Club: Miron- Mihalachioae, Ursu (’62 Taban), Burca, Druga- Adascalitei- Cainari (’55 A. Pavel), Dumitriu, Punga- C. Neagu, Vraciu (’76 Curiliuc). Antr.: Cr. Popovici.
Rapid CFR: Pascal- D. Balan, Soare (’51 Ferariu), Plecanciuc (’82 Savoaia), G. Apostol- Sumanariu, Onciu- Marinkovic, Gheorghiuciuc (’76 Vornicu), Golofca- Buziuc. Antr.: B. Tudoreanu.
Arbitri: Eduard Ionita (Constanta)- Ionel Valentin Ionita (Gherghita- Prahova), Ioan Bogdan Dragos (Fagaras).
Un meci fara miza. Si fara miez, dar cu o coaja numai buna de rontait. Cine a ratat primele 17 minute si ultimele cinci ale partidei de sâmbata, de pe „Letea”, dintre Sport Club si Rapid CFR Suceava, a pierdut, de fapt, intregul joc.
Unul cu sapte goluri, cu intorsaturi de situatie si cu o victorie rocambolesca a bacauanilor; prima obtinuta acasa in turul play-off-ului. Gazdele au inceput in forta, iar in min. 17 aveau deja 3-0. Primele doua goluri l-au avut drept co-autor pe portarul sucevean Pascal, care, dupa ce a dormit la lovitura libera executata in min. 5 de Cosmin Neagu la coltul scurt, s-a trezit, trei minute mai târziu, ca scapa mingea direct in picioarele lui Vraciu pentru reusita de 2-0.
Dupa ce Dumitriu a majorat diferenta la 3-0, reluând precis cu latul centrarea lui Vraciu, Sport Club a oprit motoarele. Oaspetii au preluat initiativa, fara a-l deranja, insa, pe portarul Miron, care, pâna la pauza, a avut mai mult de suferit de pe urma lui Mihalachiaoe (aproape de un autogol la devierea din min. 25), decât de pe urma atacantilor adversi. La opt minute de la reluare, Gheorghiciuc a punctat pentru 3-1, insa Sport Clubul a avut in mai multe situatii posibilitatea de a reface diferenta de trei goluri.
In min. 58, Punga l-a luat la tinta pe portarul oaspetilor, in min. 73, A. Pavel nu a reusit sa profite de culoarul din fata sa, iar in min. 80, Curiliuc a intârziat sutul la o faza la care Plecanciuc a fost accidentat de coechipierul sau, Pascal.
Si daca n-a fost loc de 4-1, s-a gasit spatiu pentru un nesperat 3-3! Totul, in decurs de numai doua minute, gratie cuplului Vornicu-Marinkovic. In min. 89, Miron a respins in fata sutul lui Marinkovic, iar Vornicu a reluat sub transversala, pentru ca dupa alte 60 de secunde, Marinkovic sa egaleze la 3, transformând penalty-ul obtinut de Vornicu la un duel cu Dumitriu. Suspansul a continuat, insa, si in prelungiri, unde Dumitriu si-a spalat pacatele de la penalty-ul de 3-3, obtinând lovitura de la 11 metri din care Cosmin Neagu a punctat pentru un neverosimil 4-3.
Rezultatele complete ale etapei a cincea a play-off-ului: FC Voluntari – Academica Pitesti 1-1, SC Bacau- Rapid CFR Suceava 4-3, CF Braila – Gloria Buzau 3-2.
Clasament play-off
1 FC Voluntari 27 20 4 3 70-24 64p.
2 Academica Arges 27 18 5 4 58-18 59p.
3 Gloria Buzau 27 13 4 10 46-42 43p.
4 Rapid CFR 27 11 8 8 45-38 41p.
5 Sport Club Bacau 27 10 6 11 41-37 36p.
6 CF Braila 27 8 10 9 35-36 34p.
Programul etapei viitoare, prima din returul play-off-ului (9 mai): Academica- FC Voluntari, Rapid CFR Suceava- Sport Club, Gloria Buzau- CF Braila.
Popovici: „Era cât pe ce s-o patim”
Singurul tehnician prezent la conferinta de presa de la finalul jocului Sport Club- Rapid CFR Suceava 4-3 a fost Cristi Popovici, antrenorul oaspetilor, Bogdan Tudoreanu refuzând sa dea ochii cu jurnalistii. „A fost un meci spectaculos, pe care puteam sa-l decidem inca din prima repriza. N-am reusit acest lucru, ba, mai mult, dupa ce am ratat in mai multe rânduri golul de 4-1, era cât pe ce s-o patim, fiind egalati in minutele de final. La pauza i-am avertizat pe jucatori ca se poate intâmpla orice; sincer, mi-a fost teama de o intorsatura de situatie, mai ales ca nu am stat bine fizic. Nu ma poate multumi faptul ca am luat trei goluri, dar ma bucur ca am câstigat jocul”, a declarat Popovici.
Amintiri cu Tractorul
Antrenorul Sport Clubului, Cristi Popovici a marturisit ca a fost pentru prima data in cariera sa de tehnician când a trait de pe banca emotiile unui meci cu asemenea intorsaturi de situatie. „Doar ca jucator mi s-a mai intâmplat ceva asemanator. Imi amintesc ca jucam la Aerostar si ca am intâlnit Tractorul Brasov intr-un meci pe stadionul Municipal. Atunci am avut 4-0, insa brasovenii au revenit, meciul incheindu-se cu scorul de 4-4. Asta s-a intâmplat in urma cu mai bine de 25 de ani”, a relatat Popovici.
[wonderplugin_gallery id=”227″]
