Cetateanul s-a saturat de vorbe

de

-

9 iunie 2015

Am stat de vorba in ultimii ani cu foarte multi primari din comunele judetului Bacau. Daca imediat dupa 1990 aproape toti se plângeau de lipsa banilor necesari pentru indeplinirea proiectelor propuse cetatenilor, atunci când banii au inceput sa vina, fie de la buget, fie din fondurile europene, lozinca s-a schimbat: nu au sprijin politic, ba Puterea, ba Opozitia repartizeaza fondurile in functie de numarul de voturi, de culoarea politica, de pile si aranjamente.

Astfel, anii au trecut pe lânga ei, iar satele au ramas fara infrastructura, fara apa sau canalizare, lumina electrica, scoli moderne, camine culturale etc. Fostul primar din Filipesti, Ion Apostol, avea o vorba: cine aduce bani in comuna, este ales pe viata, iar cel din Solont, pe care l-am intâlnit zilele aceastea, la intrebarea mea ce vrea cetateanul de la primar, viceprimar, partid, mi-a raspuns: de 25 de ani sunt aceleasi simple doleante: drumuri asfaltate, apa, canalizare, lumina, poduri, curatenie si…pamânt. Taranul a ramas tot simplu dar exigent, cine face, primeste voturi, cine minte, trage de timp, vine doar cu justificari – pleaca.

Un alt fost primar, din Geoseni, avea o problema, un drum de asfaltat de doar patru kilometri. Nu a reusit in mandatul lui, la urmatoarele alegeri nu a mai primit increderea oamenilor. Astazi, nimeni nu mai poate invoca lipsa banilor, fondurile europene ramân neaccesate cu miliardele in fiecare an. De ce nu sunt atrase? Din lene, din nestiinta, din lipsa de vointa, politica sau administrativa.

In multe localitati, viata este dominata de aprige lupte intre primari si consilieri, intre fosti si actuali primari, timpul se macina in van, in loc sa fie folosit in slujba oamenilor care i-au ales. Daca tot am pomenit de comuna Solont, abia acum, in 2015, actuala administratie a pus piciorul in prag si s-a apucat de asfaltarea unui drum comunal de sase kilometri, e adevarat ca este un proiect greu si dificil, insa nu aceastea au fost piedicile, ci acele de natura subiectiva.

In 2016 va fi finalizat, iar visul gazarilor din Solont va deveni realitate, dupa care vor urma accesarea altor bani in vederea alimentarii cu apa potabila si introducerea canalizarii. Cu siguranta, peste ani, cetatenii isi vor aminti: drumul din Solont a fost asfaltat pe timpul primarului…Si-i vor rosti numele. Nu este vorba doar de mândrie, ci de responsabilitate.

Românii uita foarte usor propria istorie. Iar istoria se razbuna

de

Răzvan Bibire

-

9 iunie 2015

Veacul fanariot este prea putin studiat la scoala. Sunt evitate implicatiile profunde sociale si economice ale domniilor fanariote; se trece mult prea repede peste ceea ce a insemnat un masiv jaf al avutiei nationale si o destructurare a societatii românesti.

Spre deosebire de epoca fanariota, când domnitorii ne-au fost impusi de otomani, in zilele noastre, liderii ni-i alegem noi, convinsi, de cele mai multe ori, ca votam raul cel mai mic. Si lesinam de bucurie când favoritul nostru il umileste in alegeri pe contracandidatul „rau”, ferm convinsi ca viata se va schimba.

Nu se schimba si nici nu are cum: candidatul pe care l-am ales a fost ales din exterior si printr-un procedeu complicat de marketing am fost convinsi ca, de fapt, e alegerea noastra. Iar „creditorii” care au investit in noul conducator isi vor platita datoria. Exact ca si creditorii fanariotilor, acum trei secole.

Pentru a-si plati datoriile si pentru a se imbogati in scurtul mandat domnesc, fanariotii au pus biciul impozitelor pe tara; cele patru sferturi de bir, câte unul pentru fiecare anotimp, au devenit 60 de sferturi pe care taranul trebuia sa le plateasca intr-un an.

Resursele tarii – minele de sare – au fost date in exploatare strainilor pentru a se plati datoriile domnitorilor. Rezultatul presiunilor fiscale a fost saracirea populatiei intr-o prima etapa si depopularea tarii, ulterior.

Ce se intâmpla astazi? In principiu, cam aceleasi lucruri: politica interna este dictata din afara, resursele tarii sunt exploatate de straini, presiunea fiscala creste si tara se depopuleaza.

Condamnați la pedepse cu închisoarea, depistați de polițiști

de

Comunicat de presa

-

9 iunie 2015

Polițiștii Inspectoratului de poliție Județean Bacău au depistat o femeie condamnată la 7 ani închisoare pentru complicitate la înșelăciune și abuz în serviciul cu consecințe deosebit de grave, și doi bărbați condamnați la câte doi ani închisoare pentru ucidere din culpă.

La data de 8 iunie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au depistat o femeie de 56 de ani, din Onești, pe numele căreia Tribunalul București a emis mandat de executare a pedepsei închisorii.

Cea în cauză a fost condamnată la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înşelăciune şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Persoana în cauză a fost introdusă în penitenciar, pentru executarea pedepsei.

De asemenea, la data de 8 iunie a.c., în cadrul unei acțiuni de depistare a persoanelor urmărite în temeiul legii, polițiștii de investigații criminale din Buhuși au depistat doi bărbați de 34 și 39 de ani, care posedau mandate de executare a pedepsei cu închisoarea.

Cei doi au fost condamnați de Judecătoria Buhuși la pedepse de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă și au fost introdusși în penitenciar, pentru executarea pedepselor.

Un motociclist a franat si s-a accidentat

de

Comunicat de presa

-

9 iunie 2015

La data de 8 iunei a.c., în jurul orei 10:30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă, pe Calea Moldovei din Bacău.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 61 de ani, din comuna Hemeiuș, în timp ce conducea o motocicleta pe strada Calea Moldovei spre strada Ștefan cel Mare, pe fondul nepăstrării unei distanțe de siguranță față de autovehiculele care se deplasau pe același sens de mers, a frânat brus și s-a dezechilibrat, căzând pe partea carosabilă.

Conducatorul motocicletei s-a deplasat la Spitalul Judeţean Bacău, unde a primit îngrijiri medicale, fără a rămâne internat.

Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Tentativă de furt calificat, cercetată de polițiștii oneșteni

de

Comunicat de presa

-

9 iunie 2015

Un oneștean de 71 de ani a sesizat Poliția Municipiului Onești, la data de 8 iunie a.c., cu privire la faptul că trei persoane încearcă să sustragă bunuri de pe proprietatea sa, situată pe strada Viișoara din localitate.

Polițiștii care s-au deplasat în cel mai scurt timp la fața locului au depistat cele trei persoane în cauză, doi tineri de 18 ani și un minor de 15 ani, toți din comuna Ștefan cel Mare, în apropierea proprietății reclamantului.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul tentativei la infracțiunea de furt calificat.

Competiţia Naţionala de Descarcerare şi de Acordare a Primului Ajutor Calificat

de

Comunicat de presa

-

9 iunie 2015

În perioada 11 – 12 iunie a.c., Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău, organizează faza zonă a Competiţiei Naţionale de Descarcerare şi de Acordare a Primului Ajutor Calificat.

În această etapă îşi vor arăta cunoştinţele, abilităţile şi măiestria în stăpânirea tehnicilor pentru descarcerare şi salvarea vieţii şase echipaje de pompieri militari din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Bacău, Neamț, Iași, Suceava, Vaslui şi Botoșani.

Activităţile ocazionate de acest eveniment vor debuta joi, 11 iunie a.c., la ora 08.45, în parcarea Arena Mall, din municipiul Bacău. Competiția organizată în premieră în județul Bacău se va desfășura după următorul program:

Joi, 11 iunie – 08:45 – 09:30 – Festivitatea de deschidere;
– 09:30 – 14:30 – Desfășurarea probelor de concurs.
Vineri, 12 iunie – 08:45 – 13:00 – Desfășurarea probelor de concurs;
– 13:00 – 14:00 – Festivitatea de premiere și închiderea Competiţiei Naţionale de Descarcerare şi de Acordare a Primului Ajutor Calificat – faza zonă.

Competiţia Naţională de Descarcerare şi de Acordarea Primului Ajutor Calificat cuprinde două probe, ce se desfăşoară în două etape: Descarcerarea din vehicule şi Acordarea primului-ajutor calificat.

Proba Descarcerarea din vehicule, urmărește dezvoltarea competențelor profesionale în ceea ce privește salvarea victimelor. Pe parcursul exercițiului, evaluatorii urmăresc cu prioritate comanda intervenției, siguranța, tehnicile de descarcerare, îngrijirea prespitalicească și folosirea eficientă a echipamentului. În cadrul probei, echipajele trebuie să fie în măsură să identifice cele mai bune practici/tehnici de descarcerare din vehicule, precum și să promoveze eventualele idei inovatoare privind tehnicile de descarcerare din vehicule, acesta fiind și un prilej excelent pentru realizarea unui schimb de experiență cu privire la modul de lucru al salvatorilor.

În cadrul probei Acordarea primului ajutor calificat se urmărește aplicarea și respectarea întocmai a protocolului specific, precum și dezvoltarea competențelor profesionale în ceea ce privește acordarea primului ajutor calificat pacienților traumatizați. În urma acestei probe, echipajele participante sunt în măsură să atingă valori de referință precum conștientizarea și implementarea de către toți paramedicii a sintagmei “Siguranța pe primul loc”, apoi încurajarea acordării unei îngrijiri prespitalicești la un nivel superior, în limita competențelor prevăzute de legislația în vigoare, și nu în ultimul rând crearea unui spectru mai larg al principiilor și tehnicilor întâlnite în îngrijirea prespitalicească a pacientului traumatizat.

Acest concurs se organizează anual pe trei faze:

Faza I – inspectorat: se organizează la nivelul fiecărui inspectorat judeţean/Municipiul Bucureşti;

Faza a II-a – zonă: se organizează pe şapte zone stabilite prin ordin al inspectorului general şi se califică echipa care a obţinut cel mai mare punctaj, distinct, pentru fiecare probă;

Faza a III-a – naţională: se organizează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu participarea a opt echipe pentru fiecare probă, din care şapte echipe calificate din faza zonă şi echipa reprezentativă a inspectoratului organizator.

Scopul competiţiei este de testare a deprinderilor, printr-o evaluare strictă, unde participanţii sunt încurajaţi să-şi autoevalueze propriile practici şi tehnici în cadrul a două probe: descarcerarea din vehicule şi acordarea primului ajutor calificat.

Tragedie la Cleja. O femeie si fiica ei, de 14 ani, au murit intr-un incendiu

de

Geta Panaite

-

9 iunie 2015

Vâlvataia s-a pornit dupa miezul noptii si vecinii au fost cei care au observat flacarile. Oamenii au sarit imediat si le-au scos afara din casa pe cele doua, dar a fost prea târziu.

Femeia, de 47 de ani, si fiica ei, de 14 ani, au murit, cel mai probabil, intoxicate cu fum, insa trupurile lor au fost preluate de Medicina Legala pentru a li se efectua necropsia.

In comuna Cleja au ajuns pompierii de la Detasamentul Bacau care au lichidat incendiul, insa din casa nu a mai ramas aproape nimic.

„Incendiul a fost observat cu intârziere, pentru ca in momentul in care s-a apelat 112 se manifesta deja la acoperisul casei si in interior. Cele doua victime au fost scoase de catre vecini, pâna la sosirea echipajelor de interventie”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau.

Se pare ca totul a pornit de la un scurtcircuit electric.

Pagina 1

de

Deșteptarea

-

9 iunie 2015

Cum dezbina Masterplanul general de transport Moldova

de

Petru Done

-

8 iunie 2015

– o discutie cu Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau

Capitolul Moldova din Masterplanul de Transport al României ramâne unul fierbinte in special pe tema constructiei prioritare a autostrazii Iasi – Târgu Mures sau a autostrazii Brasov – Bacau. Desi initial Guvernul s-a pronuntat pentru varianta Brasov – Bacau, se pare ca ulterior intentia s-a schimbat, iar comentatorii masurii acuza jocurile politice purtate abil de la Iasi. Cert este ca Iasul, care se erijeaza tot mai mult in „capitala a Moldovei” a avut mai multe initiative in acest sens. Despre una dintre ele, o reuniune convocata la Piatra Neamt in toamna trecuta pentru sustinerea construirii autostrazii Târgu Mures – Iasi am scris si noi, intr-un articol in care am reamintit singura reactie pe aceasta tema venita din judetul Bacau si care apartine Camerei de Comert si Industrie, care sustine ca abordarea problemei ar trebui sa fie una mult mai generala si care sa vizeze toata Moldova, nu doar o parte a ei. Atunci am stat mai pe indelete de vorba cu presedintele Camerei, Doru Simovici, dialog pe care il puteti urmari acum in cele ce urmeaza.

Scânteia disputei pe această temă a fost dată, domnule presedinte, atunci, la Piatra Neamt, unde a fost convocată o reuniune a tuturor factorilor din Regiunea Nord-Est care să susțină un demers puternic pentru varianta autostrăzii Târgu Mureș – Iași.

Documentele care au fost prezentate de Consiliul Judetean (CJ) Iasi la intâlnirea de la Piatra Neamt ne-au dat de inteles ca abordarea Iasului este pur politica si subiectiva. Erau doua chestiuni: pe Cristian Adomnitei, presedintele CJ Iasi, il interesa doar sa câstige capital electoral pe baza problemei cu autostrada. Nu-i pasa de toata cealalta parte a Moldovei, desi se vorbea de o autostrada pentru toata Moldova. Documentele prezentate erau subiective, in situatia in care prezentau autostrada Iasi – Târgu Mures versus autostrada Bacau – Brasov si toate datele erau sub imperiul acestui VERSUS. Erau, la acea vreme, niste aberatii facând comparatii intre aeroportul din Iasi si aeroportul din Bacau si chiar cu aeroportul din Craiova. Ar fi interesant sa comparam prima scrisoare, pe aceasta tema, a autostrazii, care a venit in octombrie, de la Neamt, care ne-a solicitat sa facem si noi un demers catre autoritatile locale – Consiliul Judetean, primarie, parlamentari, ca sa sprijine „realizarea infrastructurii de transport in Moldova”. Ulterior, la telefon, ni s-a sugerat sa sprijinim realizarea autostrazii Iasi – Târgu Mures. Eu, atunci, am zis, si pâna la urma s-a si facut asa, ca este o actiune care normal ar trebui facuta sub cupola Camerei de Comert Regionale Nord-Est, la care presedinte este tot Cristian Adomnitei, din 2010.

Cum ati sugerat sa se actioneze?

Eu am cerut sa ne intâlnim toti presedintii de camere de comert, pe aceasta tema. Sa ne unim fortele si sa facem o actiune catre politicieni, catre autoritatile locale, catre parlamentarii din regiune, sa lasam totul la o parte si sa sprijinim realizarea infrastructurii de transport in regiunea Moldova, pentru ca este principalul motor generator de dezvoltare economica. Agentii economici si toti cei implicati in problema transporturilor pe care i-am consultat, cum este firma bacauana Farbe, care executa lucrari de marcaje rutiere in toata tara si, evident, in toata Moldova. Ne-au sugerat si ei sa facem impreuna ceva, pentru ca investitiile in reparatii si modernizarea de drumuri in Ardeal sunt de un miliard de euro, iar in Moldova, la nivelul anului 2014, au fost de numai 100 de milioane. Aceasta informatie ni s-a dat cu vreo doua saptamâni inainte de a apare public semnalul construirii autostrazilor.

Autoritatile locale sunt dezinteresate de problema

Invitatia pentru reuniunea de la Piatra Neamt a avut ecou in judetul Bacau?

Consiliul Judetean Iasi a sustinut ca a trimis invitatii peste tot, la consiliile judetene, primarii, tuturor. La acel moment, eu am vorbit pe unde am putut si am fost ascultat. Dar, la Primaria Bacau, de exemplu, nu aveam cu cine, la Consiliul Judetean invitatia Iasului nu a prezentat interes, pentru ca era in plan autostrada Bacau – Brasov, nu Iasi – Târgu Mures, iar prefectul era plecat cu alte treburi, asa ca m-am intâlnit doar cu reprezentanti ai gruparilor politice. Parlamentarii au spus ca vin, cum au mai spus si altii. Dar, pâna la urma au refuzat aproape toti. Nu au fost interesati nici macar sa auda cam cum se pun problemele in acea reuniune. Sa auzim si noi ce zic. Pentru ca din start nu stiam inca abordarea lor. Pe tema autostrazii, noi, in Bacau, ne-am mai intâlnit cu unii si cu altii, de exemplu cu arhitectii. Astfel, arhitectul Constantin Volodea a spus ca vine la Piatra Neamt si a venit. Arhitectii s-a dovedit ca au alta abordarea a dezvoltarii zonale, de urbanism, si, de fapt, ei sunt cei care creioneaza repere ale unei asemenea dezvoltari. Si a mai venit doar Lucian Sova.

V-ati pregatit special pentru o asemenea dezbatere?

Noi, intre timp, facuseram un chestionar pentru identificarea principalelor cai de transport a marfurilor din toata regiunea Moldovei folosite de firme spre Ardeal, spre Pasul Tihuta, spre Vatra Dornei si Bistrita, iar de acolo spre vest, spre Târgu Neamt, Târgu Mures, prin Cheile Bicazului, sau pe ruta Bacau – Moinesti – Miercurea Ciuc ori prin Pasul Oituz. Acestea ar fi legaturile noastre cu vestul. Dar sunt si legaturile cu porturile Braila, Galati si Constanta. Si sunt drumurile de legatura cu Republica Moldova si cu Ucraina. Rezultatele acestui chestionar erau, practic, stiute dinainte. Dar am facut chestionarul nu pentru aceste rezultate, ci pentru a fi un semnal, o dezmortire a ideii ca firmele stiu ce cai folosesc. Aceasta in perioada in care se discuta Masterplanul general de transport. In sensul ca atunci când ii intreaba cineva ei sa stie exact ce sa raspunda, sa spuna in clar ce rute de transport folosesc. Firmele au precizat chiar ce cantitati de marfuri transporta pe anumite rute. Au fost raspunsuri concrete, foarte clare si elocvente.

Cum ii percepeati pe cei din Iasi vizavi de necesitatea dezvoltarii intregii Moldove, nu doar a orasului de pe Bahlui?

Noi am sesizat ca din partea Iasului se coace un soi de complot pe aceasta tema si chiar pe altele, in raport cu Bacaul. Chiar de la inceputul anilor 90. Dar câte controverse nu au fost? Numai ca parca Iasul a avut câstig de cauza. Ei au tacut si au facut. Iata, majoritatea entitatilor regionale sunt acum in Iasi sau chiar la Suceava. Iasul, Suceava si Neamtul s-au dezvoltat, Bacaul a ramas in urma. Parlamentarii lor s-au unit si au sprijinit initiativele, ai nostri parca nici nu mai sunt.

Sa revenim la reuniunea de la Piatra Neamt

Asadar, la reuniunea de la Piatra Neamt am ajuns numai eu si Constantin Amâiei. Plus Lucian Sova. Evident, adunarea s-a deschis cu sustinerea proiectului de autostrada Iasi – Târgu Mures, versus Bacau – Brasov, cum suna si tema intâlnirii. Am hotarât sa intervenim in discutii si noi, bacauanii. Ne-am inscris la cuvânt toti trei. Ar fi urmat sa vorbesc chiar dupa Cristian Adomnitei, dar nu a fost asa. Li se permitea doar unor reprezentanti din grupul lor sa vorbeasca. Am ajuns la tribuna abia dupa o ora si ceva. Moldova – le-am spus, facând apel la celebrele cuvinte din „Apus de soare” a lui Barbu Delavrancea – nu este a mea, nu este a noastra, nu este a voastra, ci a urmasilor urmasilor nostri. Astfel, va reamintesc ca si Galatiul face parte din Moldova si Focsanii si Vrancea si Vasluiul si Bacaul. Noi am venit sa vedem cum putem face sa scapam Moldova de saracie, dar auzim numai proiecte si propuneri despre Iasi si depre Iasi versus Bacau. Noi suntem intr-o relatie foarte buna cu prietenii si colegii din Iasi, dar vreti sa ne urâm, acum, unii cu altii? Sau vrem sa facem ceva impreuna, uniti? De ce sa discutam despre o autostrada VERSUS alta autostrada, când ar trebui sa discutam despre toata infrastructura de transport a Moldovei. Sa vedem cum facem sa avem drumuri bune catre toate directiile. Or, noi aici am inteles ca numai un aeroport, de exemplu, trebuie sa fie mai bun si nu altul, intâmplator sau nu chiar cel din Bacau sa fie abandonat. Oare când s-a investit masiv in infrastructura ieseana a spus cineva ceva? A aruncat cineva cu pietre in ei? Bine ca s-a investit, dar nu au voie sa spuna sa nu se investeasca si in Bacau. De ce nu se spune ca Vasluiul este rupt total de culoarele de transport? Si Galatiul a ramas izolat total. Caile moderne de la Galati pâna la Ungheni sunt inexistente. I-am invitat la o altfel de discutie, dupa care sa dovedim ca suntem uniti pentru dezvoltarea Moldovei.

Care a fost reactia lor?

Atunci au lasat tonul mai moale si au vrut sa dreaga busuiocul. Au inceput sa ne dea dreptate, in principiu. Dar, in continuare au tinut-o tot pe a lor. Culmea este ca a doua zi, in presa, nu a aparut nimic despre acest eveniment de la Piatra Neamt.

Petitia „Salvati Moldova de saracie” a adunat sute de semnaturi

Ce ati hotarât dumneavostra, ca replica la cele traite la reuniune?

Am hotarât sa facem un apel, o petitie, intitulata „Salvati Moldova de saracie”, catre toate autoritatile, catre toti factorii implicati si interesati de o astfel de problema, pe care am trimis-o peste tot, la Centru si in toate judetele Moldovei, dar si in Brasov, Hargita, Mures, Covasna si Bistrita. Asa am inceput sa strângem semnaturi. Camerele de comert din Bacau, din Neamt si din Vaslui au strâns peste 500 de semnaturi. Dupa aceasta petitie s-a modificat Masterplanul general al infrastrcutrii de transport. Astfel, s-a vorbit de drumuri modernizate Iasi–Vaslui–Bârlad–Tecuci-Braila, paralel cu E 85, s-a modificat Masterplanul pentru Botosani-Târgu Frumos, Botosani-Suceava-Bistrita sau Focsani-Târgu Secuiesc si Bacau-Vaslui. Nu este prins drumul Bacau-Miercurea Ciuc si nici Onesti-Adjud-Bârlad. Culmea este ca pentru demersul nostru nu am primit nici un fel de multumiri de la camerele de comert din Botosani sau din Suceava ori din Vaslui. Corect ar fi ca de la semnalul nostru, parlamentarii si autoritatile toate, din toata Moldova sa faca un front comun. Dar, cine sa-i traga de mâneca? Societatea civila? Mass media? Care mass media? Iata, si aceasta este o problema. Vedem ca autoritatile, politicienii, au ajuns in faza in care nu mai asculta de nimeni.

Dar, lucrurile nu se vor misca de la sine, iar o asemenea initiativa, un asemenea demers ar trebui reluat, probabil.

Un adevar este ca o asemenea situatie este grevata si de situatia geopolitica din zona noastra, adica situatia creata in Ucraina si chiar in Republica Moldova. Noi suntem victime colaterale ale situatiei ca atare, ale zonei in care traim. Ne e teama de instabilitatea din aceasta zona.

Complot la ei, dezbinare la noi

In concluzie, este vorba de complot, de dezinteres, de interese de grup si altele asemenea in aceasta chestiune?

De complot. I-au fraierit cei de la Iasi pe toti. Ei au facut-o constient. Iar altii nici nu au stiut ce semneaza. Noi, de la intâlnirea de la Piatra Neamt am plecat fara sa semnam nimic. Am cerut sa se faca o petitie, sa semnam cu totii pentru Moldova. Pentru echilibrarea bugetelor pe regiuni de dezvoltare. Ba, sa se dea chiar mai mult in regiunile mai sarace, cum este Moldova. Cum sa ne mai manifestam? Sa strigam in pustiu? La noi este dezbinare, lipsa de profesionalism, lipsa de cunoastere. Si, apoi, masterplan este numai in domeniul transporturilor pe infrastructura rutiera. Dar conducta care vine de la Navodari la Onesti, cu petrol, nu-i tot infrastructura de transport? Dar curentul electric pe unde circula? Dar transportul aerian? Dar gazul metan? Dar calea ferata? Asa ar trebui gândit. Sigur, acum mare generatoare de dezvoltare este vazuta infrastructura rutiera. Care inseamna autostrazi si modernizarea si repararea drumurilor existente. Daca noi nu facem drumul Bacau-Vaslui, pentru legatura cu Republica Moldova, cei care vin din Ardeal prin Pasul Oituz, pe unde trec incolo? Iar Pasul Oituz este mai important din acest punct de vedere decât drumul Târgu Mures-Iasi. Culmea e ca autostrada Brasov-Bacau era, initial, prevazuta pâna la Iasi. Iar peste toate, sa spunem ca nu avem nici poduri peste Prut mai jos de Stânca-Costesti, sa trecem usor spre Republica Moldova. Sase poduri ar trebui pe acest areal. Numai astfel ar insemna ca abordam problema infrastructurii si din punct de vedere comercial. Cele cinci-sase cai de comunicatii cu Chisinaul trebuiau realizate obligatoriu. Interesul este ca marfurile sa circule usor. Cu actualele drumuri, costul transportului si, deci, al schimbului de marfuri este majorat cu pâna la 20-30%. De aceea, nici nu pot fi marfurile noastre competitive.

Recircularea apei calde, piatra de moara a sistemului centralizat de agent termic

de

Ramona Ionescu

-

8 iunie 2015

Bacauanii care locuiesc in zona de nord a orasului au ajuns la limita rabdarii. Atunci când vor sa faca un dus sau sa foloseasca la spalat apa calda, trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare pâna când apa calda ajunge la o temperatura la care poate fi folosita.

Satui sa nu beneficieze de apa calda atunci când au nevoie, mare parte dintre locatarii acestui cartier au optat pentru montarea unei centrale proprii de apartament. Lipsa apei calde a culminat de multe ori si cu avariile nenumarate pe timp de iarna in reteaua de termoficare a orasului, iar aceste situatii i-au determinat pe oameni sa se gândeasca la alte alternative.

Odata cu plecarea unora de la sistemul centralizat de termoficare, problemele nu s-au rezolvat, ci dimpotriva s-au acutizat. „Oamenii vin mereu la asociatie si reclama lipsa apei calde. Ei cer implementarea cât mai rapida a unui sistem de recirculare a apei calde, amenintând ca se debranseaza. Eu am discutat de nenumarate ori cu reprezentantii Thermoenergy despre aceasta problema, insa nu s-a facut nimic in favoarea consumatorilor.

In lipsa sistemului de recirculare, oamenii platesc apa rece la pret de apa calda, pentru ca trebuie sa lase mult robinetii deschisi pâna curge apa calduta”, declara Ioan Chirila, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 116. Mai nou, Thermoenergy Group SA si Primaria Bacau deruleaza in zona respectiva un program de investitii in punctele termice, care are rolul de a imbunatati calitatea serviciilor oferite consumatorilor si montarea unui sistem de recircularea a apei calde acolo unde acesta nu exista.

„Intra in reabilitare retelele ce deservesc punctele termice (PT) 62 si 63. Lucrarile nu vor afecta programul de furnizare a apei calde, pentru ca se vor executa intr-un sistem paralel. In momentul in care se va face reabilitarea retelei termice se rezolva si partea cu sistemul de recirculare a apei. In ceea ce priveste avariile, intreruperile de agent termic vor fi de scurta durata pentru ca se monteaza pe retele un sistem de detectie care ne va anunta exact unde sunt probleme”, spune Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA.

In Asociatia de proprietari nr. 116 au mai ramas racordati la sistemul centralizat de termoficare doar 40 de familii, din cele 490 de apartamente arondate.

Tentativa de puci la Primaria Bacau

de

Ovidiu Pauliuc

-

8 iunie 2015

– tabara din jurul lui Romeo Stavarache a incercat promovarea unei hotarâri prin care ar fi câstigat posturile importante din administratia locala, detinute acum de oameni care au facut declarati la DNA in ancheta primarului – primarul Stavarache ii acuza de juristii din primarie de inactivitate – „nu stiu ce are in cap domnul primar”, ii da replica secretarul primariei

La Primaria Bacau a avut loc zilele trecute o tentativa de “lovitura de palat”, in urma careia mai multe persoane aflate in posturi importante ar fi urmat sa fie debarcate. Din câte se pare, „lovitura” a fost pusa la cale de apropiati ai primarului Romeo Stavarache, iar actiunea are aspectul unei razbunari impotriva celor care au dat declaratii in ancheta in care procurorii DNA il acuza pe primar de cinci infractiuni de luare de mita.

Printre cei vizati ar fi fost secretarul Primariei, Ovidiu Popovici, sau Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului. Acesta din urma este una dintre persoanele cu care primarul are si interdictie sa intre in contact, alaturi de directorul economic al Primariei. De aceea, primarul nici nu poate participa la sedintele Consililui Local, cum nici nu a facut-o vreodata de la eliberarea sa din starea de arest la domiciliu, in septembrie, intrucât in Consiliu se afla in permanenta cei cu care nu are voie sa intre in legatura.

Puciul de la Primarie a fost organizat exact când secretarul Ovidiu Popovici, principalul jurist, era in concediu. Actiunea nu a avut insa succes, intrucât proiectul de hotarâre privind modificarea organigramei, ce urma sa fie supus votului Consiliului Local, nu a primit avizul comisiei juridice. „Nu stiu ce are in cap domnul primar. Ca sa modifici organigrama asa cum ar s-ar fi vrut trebuia sa ne incadram in acelasi buget, ceea ce ar fi dus la scaderea salariilor. De asemenea, legea interzice suplimentarea de posturi. Promovarea proiectului de hotarâre s-a facut când eram in concediu, dar nu a primit avizul comisiei”, spune secretarul Ovidiu Popovici.

Stavarache: „Juristii Primariei stau degeaba”

Dupa cum „Desteptarea” a relatat in numarul sau de vinerea trecuta, primarul Romeo Stavarache si-a revarsat nervii pe juristii si managerii de proiect din primarie, pe care ii acuza de intârzierile mari in executia diverselor lucrari angajate in oras. Nu a nominalizat persoane, dar s-a referit mai ales la juristi. „Juristii din primarie nu fac nimic, iar prin neimplicare se creeaza probleme majore in derularea proiectelor. Am preluat personal raspunderea pentru executia lor”, a spus primarul Romeo Stavarache.

Primarie frânta

Ceilalti vizati de primar, printre care administratorul public Leonard Padureanu, nu au comentat cele intâmplate, dar o prima reactie a venit tot de la secretarul municipiului, care a comentat pe Facebook despre spusele primarului la adresa juristilor: „Când te trezesti dimineata, nu ai cu cine vorbi si nu ai ce spune…”. Mai detaliat, la solicitarea „Desteptarii”, secretarul Popovici a spus ca afirmatiile primarului despre juristi nu au legatura cu realitatea. „Domnul Stavarache cauta vinovati unde nu trebuie. Se indreapta impotriva unor oameni care l-au sustinut in actiunile sale timp de zece ani, ceea ce denota inconstienta. Sau poate ca doar arunca vorbe la intâmplare”, a spus secretarul Popovici, unul dintre cei mai importanti oameni din Primarie.

Acesta spune ca are o conlucrare corecta cu primarul Stavarache, ca il informeaza prompt despre toate problemele. Nimic de spus, insa este destul de evident ca administratia locala pare fracturata.

Parava: Doi batrâni, de 90 si 92 de ani, batuti in casa de trei tâlhari

de

Geta Panaite

-

8 iunie 2015

– indivizii i-au amenintat cu moartea ca sa le dea banii n ca sa nu o mai loveasca, batrâna i-a sarutat mâna unuia dintre agresori

Cei doi batrâni, femeia de 90 de ani si barbatul de 92 de ani, din comuna Parava, au trecut prin clipe de cosmar când s-au trezit in puterea noptii cu trei indivizi in casa lor. I-au trezit din somn si au inceput sa-i loveasca pentru a le da banii.

Degeaba le-au spus ca nu detin bani, ca au inceput sa-i loveasca fara mila si chiar le-au pus perna pe fata, amenintându-i ca-i omoara daca nu scot pensiile pe masa. I-au chinuit asa minute bune, pâna ce batrânul si-a amintit ca ar avea niste banuti in portofel. Unul dintre agresori a mers cu el in camera in care avea haina si i-a luat cei 20 de lei pe care-i avea. Ca sa scape cu viata din aceasta intâmplare, batrâna i-a sarutat mâna unuia dintre tâlhari.

„M-a lovit cu lanterna si spuneau sa le dau banii, dar sa nu tip. I-am dat ce aveam ca sa ne lase in pace”, povestea batrânul. Oamenii spun ca erau doi barbati si o femeie iar dupa ce acestia au plecat si-au sunat copiii ca sa le vina in ajutor. Niciun vecin nu a auzit nimic, iar cazul a ajuns acum in atentia politistilor care fac cercetari pentru depistarea si prinderea autorilor.

Nu este pentru prima data când nonagenarii sunt calcati de infractori. Anul trecut au ramas fara economii, circa 7.000 de lei, dupa ce au fost pacaliti de cei care se prezinta la poarta batrânilor si le cer sa le schimbe bani.

Spitalul Judetean Bacau, in prag de executare silita

de

Cătălina Chifu

-

8 iunie 2015

– Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau risca sa fie executat silit daca nu plateste suma de 521.600 euro pe care un bolnav infectat cu stafilococ auriu a câstigat-o, prin hotarâre judecatoareasca definitiva, drept despagubiri morale si materiale – pe 12 iunie, executorul va pune poprire pe conturile spitalului

Hotarârea judecatoreasca prin care instantele i-au dat dreptate, rând pe rând, lui Ovidiu Istrati, bolnavul infectat cu stafilococ auriu, a ramas definitiva la inceputul anului, când Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, de la primul termen, recursul SJU.

Spitalul a avut termen sase luni ca sa plateasca despagubirile cuvenite pacientului, insa pâna in acest moment din conturile SJU nu a fost virat niciun leu. Ba mai mult, conducerea spitalului a mai cerut o pasuire de doua luni, pe care avocatul lui Ovidiu Istrati nu a fost dispus sa o accepte. Si asta pentru ca SJU a fost somat sa plateasca suma inca din decembrie anul trecut, când hotarârea devenise executorie.

La acel moment, managerul SJU, Adrian Popa, declara ca spitalul nu are posibilitatea sa plateasca despagubiri de asemenea valoare si ca singura speranta este tot la Guvern, care a trimis, din rezerva de stat, si banii pentru despagubirile (de 1 milion de euro) in cazul bolnavei cu HIV/SIDA. Dupa cele sase luni in care SJU ar fi trebuit sa faca rost de fonduri, Ovidiu Istrati nu doar ca nu si-a primit sumele câstigate in instanta, dar i se serveste aceeasi poveste – spitalul nu are bani si risca sa-i fie blocata activitatea daca i se pune poprire pe conturi.

Din acest motiv, cere o pasuire de inca doua luni. Avocatul bolnavului nu a fost de acord si a cerut executorului sa puna poprire pe conturile SJU dupa data de 12 iunie. Curios este ca, dupa tratativele purtate cu executorul, managerul SJU, Adrian Popa, nu prea a inteles ca asa stau lucrurile. Din contra, el sustine ca a gasit intelegere si ca i s-a promis ca nu vor fi blocate conturile spitalului.

„Nu am facut nicio plata pâna acum pentru ca nu am avut bani. Insa am avut discutii cu executorul si i-am explicat ca am procedat ca in cazul bolnavei cu HIV, ca am facut solicitare la Guvern pentru a ne trimite bani din rezerva de stat, insa cererea noastra nu a intrat inca in sedinta de Guvern. De aceea mai avem nevoie de o pasuire de doua luni. A fost intelegator executorul si avem o intelegere verbala sa nu ne blocheze conturile pentru ca nu este rea vointa. Daca se va pune poprire pe conturi, vom face tot posibilul sa nu fie afectata activitatea spitalului. Variante multe nu prea sunt, doar sa contestam in instanta. Dar nu cred ca se va ajunge la asa ceva, pentru ca eu cred ca am gasit intelegere.” Adrian Popa, managerul SJU Bacau

Sunt 7 ani de când Ovidiu Istrati (28 de ani) se lupta cu bacteria luata din Spitalul Judetean Bacau, unde a ajuns în urma unui accident de circulatie. Infectia s-a cronicizat intre timp si este rezistenta la antibiotice, iar numeroasele interventii chirugicale in spitale din România si din strainatate nu au avut niciun rezultat. Istrati a ramas infirm pe viata si este încadrat în grad II de invaliditate, cu o pensie de 268 lei.

CAPRIROM Onesti sprijina crescatorii de capre pentru subventii

Economie

de

Petru Done

-

8 iunie 2015

Filiala Onesti a Asociatiei Nationale a Crescatorilor de Capre din România – CAPRIROM a anuntat ca s-a mobilizat si vine în sprijinul crescatorilor de capre pentru depunerea cererilor pentru „Sprijinul cuplat pentru cresterea caprelor (SCZ)” care se acorda fermierilor activi. „ Vrem – spune presedintele filialei, Neculai Doilet – sa ajutam crescatorii de capre sa depuna dosarele pâna la termenul limita de 15 iunie si sa beneficieze, astfel, de ajutorul previzionat de 20 de euro pe cap de animal. Suntem, astfel, împuterniciti de CAPRIROM sa preluam dosarele crescatorilor, care sunt asteptati la oficiul APIA din Onesti, iar pentru orice informatii pot apela telefonul 0723546995. Cererile trebuie aduse în trei copii pe format A3 sau A4”.

Cine primeste subventia

Din 2015, SCZ se acorda fermierilor activi pentru minimum 50 si maximum 500 de capete de femele si/sau tapi de reproductie, inclusiv, pe beneficiar, în exploatatii cu cod ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor), animale care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ. Solicitantii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine si/sau tapi de reproductie beneficiaza de SCZ calculat la nivelul a maximum de 500 de capete de femele caprine si/sau tapi de reproductie.

Femelele caprine si/sau tapii de reproductie din exploatatie pentru care beneficiarul solicita SCZ trebuie sa aiba vârsta de maximum 8 ani femelele si, respectiv, 6 ani tapii de reproductie, la data limita de depunere a cererii de plata, iar efectivul de animale pentru care se solicita SCZ trebuie sa fie identificat si înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plata. Fermierul trebuie sa detina registrul individual al exploatatiei, completat si actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 21/2004. De asemenea, femelele caprine si/sau tapii de reproductie pentru care se solicita SCZ trebuie sa fie mentinuti, pe o perioada de retinere de 100 de zile de la data limita de depunere a cererilor unice de plata, la adresa exploatatiei si/sau locatiei, mentionata în cerere, iar femelele caprine si/sau tapii de reproductie pentru care se solicita SCZ, începând cu anul de cerere 2016, trebuie sa fie înscrisi în Registrul genealogic al rasei. Animalele beneficiaza de SCZ o singura data pentru tapii de reproductie si anual pentru femelele caprine.

„CAPRIROM – a precizat, pentru fermieri, presedintele organizatiei nationale, ing. Claudiu Anghelescu – este singura asociatie conducatoare a Registrului Genealogic pentru rasele Carpatina, Boer, Alba de Banat, Murciano Granadina, Saanen, Angora si Alpina. Crescatorii de caprine care solicita Sprijinul SCZ si nu sunt membri ai CAPRIROM în anul 2015 nu vor putea fi înscrisi în Registrul Genealogic al rasei si vor suporta pe propria raspundere consecintele.”

Socoteli pe 350

Sport

de

Dan Sion

-

8 iunie 2015

fond socoteli 350 — Florin Grapa este ingrijorat ca echipa de volei feminin va avea parte de bani putin pe Legea 350/ 2005. Foto: Liviu Maftei

Saptamâna aceasta, cluburile sportive ar trebui sa afle ce sume vor primi de la Primarie in baza legii privind finantarile nerambursabile

Continuați

Fotbal juniori / Debut incurajator

Sport

de

Dan Sion

-

8 iunie 2015

Aflati la prima lor participare la o competitie cu pretentii precum Cupa Municipiului Suceava, desfasurata week-end-ul recent incheiat, juniorii Aerostarului nascuti in 2004 si 2005 au facut o figura frumoasa.

„Aviatorii” pregatiti de Vali Cioanca s-au pozitionat pe locul 5, cu un bilant de doua victorii si tot atâtea infrângeri. „Ceea ce ne-a interesat cel mai mult a fost luarea de contact cu un asemenea turneu, care a reunit la start un numar foarte mare de echipe si care s-a impus printr-o organizare ireprosabila.

Sunt foarte multumit de debutul pustilor si sunt convins ca experienta pe care au acumulat-o la o asemenea competitie le va fi foarte folositoare. Am avut in componenta si jucatori nascuti in 2006 si chiar in 2007, pe care i-am aruncat in lupta cu succes. Tin sa multumesc conducerii clubului pentru intregul sprijin, dar si fostului meu elev, Octav Olaru, care ne-a oferit un set de echipament special pentru Cupa Municipiului Suceava”, a declarat antrenorul antrenorul Vali Cioanca.

Lotul Aerostarului: Andrei Bezan, Kevin Balan (cel mai tânar participant, fiind nascut in 2007), Ovidiu Burghelea, Antonio Rusu, Darius Ciocea, Stefan Cavaleru, Rares Miserciu, Andrei Nistor, Andrei Dragan, Mihnea Stefanescu, Stefan Popa, Marius Olteanu, Celino Ardeleanu si Raul Vântu.

Rezultate „aviatorilor” la Cupa Municipiului Suceava: 4-1 cu LPS Suceava (marcatori: Vântu 2, Olteanu si Popa), 5-2 cu CSS Botosani (Olteanu 2, Popa, Vântu si Balan), 2-3 cu Sc. Sp. Sculeni- Republica Moldova (Vântu si Olteanu) si 0-3 cu CSM Pascani.

O clasa de la Antipa si 12 profesori, la spitalul TBC

de

Roxana Neagu

-

8 iunie 2015

O eleva de clasa a XII-a a fost internata dupa ce a fost diagnosticata cu tuberculoza.

Continuați

Teste la prima vedere pentru candidatii de la Bacalaureat

de

Roxana Neagu

-

8 iunie 2015

A inceput sesiunea de vara a examenului de Bacalaureat 2015. Imbracati frumos, doar cu un pix in mâna si, eventual, o foaie de hârtie, candidatii inscrisi la acest examen s-au prezentat, inca de la primele ore ale diminetii de ieri, in salile de testare pentru a sustine prima proba – competentele lingvistice la limba si literatura româna.

Unii cu emotii, majoritatea fara. Mai ales cei care s-au pregatit, au invatat si au acordat toata atentia acestui examen al maturitatii. „Suntem programati pe clase. Deja am trei colegi care au iesit. Pare ca e lejer”, ne-a spus, in jur de ora 9.30, Dragos, elev la Economic. „Avem un subiect complex pe un test la prima vedere – ne-a declarat si Madalina Butnaru, de la „Vranceanu”. Mie mi-a cazut un text publicistic memorialistic dintr-o revista. A trebuit sa explic ce tip de text e, sa-l argumentez, sa formulez opinii, sa explic ideea centrala a textului.”

„Eu am picat deja pe legea privind arhivarea documentelor”; „Eu am avut de argumentat rolul literaturii in relatarea evenimentelor” – au fost si alte pareri. O atmosfera placuta si plina de speranta, chiar mai optimista ca in anii trecuti. In aceasta proba (la fel ca si celelalte orale care vor urma) nu se acorda note, ci doar calificative: mediu, avansat si experimentat. Se vorbea, printre candidati, ca simpla prezenta in sala de examen inseamna cel putin calificativul de mediu – adica proba promovata.

Insuficient pregatiti si cu examen in toamna, cel mai probabil

Sunt inscrisi in aceasta sesiune 4.754 de candidati din promotia curenta si 528 din promotiile anterioare. Din pacate, multi absolventi de clasa a XII-a au preferat sa-si incerce norocul in toamna: fie pentru ca au avut ghinionul de a fi partasii unor corigente, fie pentru ca se considera insuficienti pregatiti.

Am intâlnit astfel de elevi la „Saligny”, „Mangeron”, „Antipa”, Economic sau „Petru Rares”. Aceasta proba a fost programata pâna pe 10 iunie. Ulterior, 10 – 12 iunie, are loc evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna, intre 15 – 19 iunie, evaluarea competentelor digitale, iar intre 22 – 26 iunie evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de circulatie internationala. Probele de foc, cele scrise, incep de pe 29 iunie, iar rezultatele finale ale examenului vor fi afisate pe 10 iulie. Pentru a promova Bacalaureatul, elevii vor trebuie sa treaca de toate problele orale, iar la probele scrise sa obtina cel putin nota 5. Media probelor scrise trebuie sa fie, insa, de cel putin 6.

Li se interzice candidatilor sa intre in sala cu telefoane mobile, manuale, dictionare, notite ori alte insemnari care sa-i ajute la rezolvarea subiectelor. Cei care ignora aceste restrictii risca sa fie eliminati din examen, indiferent daca sunt sau nu folosite pentru frauda.

Stelian Preda a primit rolul de Cetatean de Onoare al Bacaului

Cultură

de

Gheorghe Bălțătescu

-

8 iunie 2015

Actori, muzicieni, artisti plastici, scriitori, politicieni, reprezentanti ai institutiilor de ultura si ale administratiei locale, fosti directori ai teatrului, fosti colegi din alte teatre din tara, critici de teatru, jurnalisti, membri ai familiei, prieteni, un numeros public au raspuns invitatiei conducerii Teatrului Municipal “Bacovia” de a participa la prima editie a proiectului “Identitati”.

Cortina se ridica in aplauzele spectatorilor: pe scena – actorul Stelian Preda, primul sarbatorit si omagiat la implinirea, exact in aceasta zi, a vârstei de 80 de ani, dintre care peste 50 i-a dedicat scenei, teatrului, la Botosani, Bacau, pe platourile de filmare, la Chisinau, Bucuresti, Galati, Belgrad sau Varsovia etc.

Nu a fost numai un actor, care a intruchipat pentru miile de spectatori, cu sensibilitate, profunzime, cu daruirea celui harazit cu talent, peste 200 de personaje, a fost, cu folos, director de teatre, regizor, a fost Eminescu, Petru Rares, Stefanita, Fat-Frumos, Mos Craciun, alte sute de roluri memorabile din dramaturgia româneasca si straina.

O viata pe scena, “Vietile visului meu” – spectacol extraordinar daruit celor care l-au iubit si apreciat. Emotii, felicitari, aplauze la scena deschisa, flori.

In semn de pretuire si apreciere a intregii activitati depusa pentru promovarea teatrului bacauan, Consiliul Local si Primaria Bacau i-au acordat, pe scena, un rol cu putere de simbol: Cetatean de Onoare al municipiului Bacau.

Ani buni, cu sanatate, maestre!

Legea – pentru unii muma, pentru altii ciuma

de

Deșteptarea

-

8 iunie 2015

Mai toti conducatorii auto au primit, la un moment dat, o amenda contraventionala pentru încalcarea într-o forma sau alta a normelor ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice si majoritatea dintre acestia s-au convins de dificultatea crescânda de a obtine câstig de cauza în procesele în care acestia le-au contestat.

Asistam în mod curent la un fenomen de respingere în masa a acestor plângeri contraventionale, de cele mai multe ori instantele de judecata refuzând sa înlocuiasca sanctiunea contraventionala a amenzii cu cea a avertismentului chiar în conditiile în care contravenientul a adus o atingere minima normei juridice în cauza.

Art. 19, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor prevede ca procesul verbal de contraventie va fi semnat pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient iar, în cazul în care cel sanctionat nu este prezent, refuza sau este în imposibilitate de a semna procesul verbal, agentul constatator va mentiona aceste împrejurari, aspecte ce trebuie confirmate de catre un martor asistent, a carei semnatura, adresa si CNP se vor regasi în cuprinsul procesului verbal. Ce se întâmpla în practica este ca agentul constatator se serveste de datele de identificare si de semnatura unui cetatean oarecare, oprit la o oarecare distanta de locul savârsirii contraventiei, aparenta fiind aceea ca persoana în cauza a fost martora absentei, a refuzului sau a imposibilitatii de a semna a contravenientului.

Cu toate acestea, aceasta încalcare vadita a legii din partea organelor de politie nu este suficienta pentru a vi se anula procesul verbal de contraventie, ci acesta reprezinta un caz de nulitate relativa a procesului verbal deci pentru ca aceasta sa duca la anularea amenzii, trebuie sa dovediti vatamarea produsa dumneavoastra prin încalcarea legii de catre agentul de politie, ceea ce poate fi extrem de dificil.

Este adevarat ca, potrivit legislatiei în vigoare, procesul verbal de contraventie se bucura de prezumtiile de legalitate si de veridicitate, însa este opinia noastra ca aceste prezumtii sunt rasturnate în momentul în care contravenientul reuseste sa dovedeasca încalcarea legii de catre agentul de politie, ceea ce schimba regulile probatiunii, institutia emitenta a procesului verbal vazându-se în postura în care trebuie sa administreze probe pentru a dovedi ca cele cuprinse în actul contestat sunt conforme cu realitatea.Va avertizam, însa ca instantele nu sunt foarte deschise la a primi un astfel de punct de vedere, însa poate va servi drept aparare în cazul în care va regasiti în situatia descrisa anterior.

av. Simona Dobos, avocat colaborator in cadrul Cabinetului de Avocat Dan Nitu