Consilierii locali au aprobat, luni, in sedinta extraordinara, bugetul de venituri si cheltuieli, dar si programul de investitii pentru anul acesta. 140 milioane lei se vor duce la investitii, majoritatea banilor pentru continuarea proiectelor incepute si doar 7 milioane pentru noi initiative.

Pe lânga contractul de inchiriere pe zece ani, in valoare de 5 milioane de lei (nu stim inca suma finala), pentru reamenajarea viitorului sediu al Directiei de Impozite si Taxe Locale s-a alocat suma de 450 mii de lei, in timp ce pentru modernizarea sediului in care isi desfasoara activitatea Directia de Servicii Publice din necesarul de 7 milioane de lei, s-au alocat pentru inceput doar 500 mii lei. La adapostul de câini se mai ingroapa 150 mii lei.

La capitolul educatie sunt prevazute urmatoarele: sarpanta la CN Pedagogic – 64 mii lei, lucrari la Colegiul „Grigore Antipa” – 100 mii lei, constructie hala la CT „N.V.Karpen” – 173 mii lei, modernizarea caminului Letea – 750 mii lei, extinderea Colegiului de Arta 50 mii lei, modernizare la Liceul Sportiv 50 mii de lei.

La capitolul investitii mari: 13 milioane lei sunt prevazute pentru continuarea lucrarilor la Spitalul Municipal, 24 de milioane lei pentru lucrarile de la Insula de Agrement, bani pe care i-am fi putut lua de la Uniunea Europeana, dar nu i-am cheltuit la timp, 7 milioane lei pentru finalizarea santierului de pe strada Milcov, 1,7 milioane de lei pentru incheierea modernizarii strazii Stefan cel Mare, 2 milioane de lei pentru finalizarea proiectului de spatii verzi, 2 milioane lei pentru Sala Polivalenta, 2,4 milioane lei pentru stadion, 250 mii lei pentru lucrari la Cimitirul Sarata II, finalizarea reabilitarii imobilului de pe Milcov cu destinatia centru de cazare temporara – 585 mii lei.
Pe lista obiectivelor noi sunt: amenajare parc Narciselor (200 mii lei), parc Aviatorilor (100 mii lei), modernizare instalatie iluminat la bazin 10.000 lei, vestiare la Baza sportiva „Lucretiu Avram” 250 mii lei, constructia unei fântâni arteziene in parcul Cancicov – 200 mii lei, montarea unor elemente de siguranta la Caminul de batrâni – 850 mii lei.

Sume mici sunt alocate pentru continuarea unor lucrari de reabilitare termica a blocurilor si sume la fel de mici sunt pentru inceperea lucrarilor de consolidare la blocurile cu bulina rosie din centrul orasului.

Contrar opozitiei din Consiliul Local, in acest an, cu bani de la bugetul local se va construi un nou corp de cladire la Centrul de Afaceri, contra sumei de 2 milioane de lei, in care sa se amenajeze birouri. SCC ar urma sa creeze aici noi locuri de munca. In piete se vor face modernizari: fatada la Piata Sud si montarea unui sistem de ventilatie la zona de producatori, sistem de ventilatie la producatori si sistem de climatizare la halele de lactate si carne de la Piata Centrala, modernizarea pietei din cartierul CFR – cu finantarea cea mai mare – 100 mii lei.

La capitolul apa si canalizare: canalizare pe strada Salciei 235 mii lei, extinderea retea de apa pe Chimiei – 70 mii lei, extinderea retelei de apa pe Orizontului – 104 mii lei.

Strazi: Salciei: 500 mii lei, Prutului: 20 mii lei, Ion Creanga: 20 mii lei, Morii: 20 mii lei, Muscatelor: 249 mii lei, Prelungirea Bradului: 750 mii lei, G. Cosbuc: 20 mii lei, modernizare strada Florilor: 181 mii lei, reabilitare strada Aeroportului: 35 mii lei, constructie strada Brândusei: 58 mii lei, Poet Cârlova: 15 mii lei (sunt necesari 300 mii lei), Agudului: 5 mii lei, Ulmilor: 30 mii lei, Siretului: 500 mii lei (din cele 2 milioane necesare), Corbului: 10 mii lei (din cei 500 mii necesari), Liliacului: 8 mii lei (din cei 641 mii necesari), Gloriei: 8 mii lei (din cei 531 mii necesari), Dragos Voda: 7 mii lei (dintr-un milion necesar), B.P.Hasdeu: 5 mii lei (din 665 mii lei necesari), Fundatura BP Hasdeu: 3 mii lei (din cei 239 mii necesari).

Pe lânga aceste investitii, sunt prevazuti bani pentru amenajarea unor intersectii in sens giratoriu (Calea Moinesti cu Arcadie Septilici, Calea Romanului cu Unirii) sau montarea unor semafoare. Semafoare cu butoane se vor monta la Consiliul Judetean, la Luceafarul, la sensul giratoriu de la Auchan. S-ar parea ca autoritatile vor instala un sistem de supraveghere video si monitorizare a traficului rutier in municipiu. Suma alocata ar fi de 270 mii lei. Si, dupa ani intregi in care v-am vorbit despre pasajul subteran CFR, primaria va aloca 60 mii lei pentru reabilitarea lui.

Sedinta a fost condusa de consilierul juridic Viorica Borta, mandatata de primarul Romeo Stavarache sa fie un garant al legalitatii documentelor aprobate.

Singurul consilier din opozitie care a dorit sa depuna amendamente a fost (inca) uneperistul Dragos Stefan. Acesta a cerut concret, ca anul acesta cultele sa nu mai primeasca bani pe Legea 350 a finantarilor publice, iar suma alocata sa fie impartita astfel: un studiu de fezabilitate sau constructia unei noi crese in Serbanesti, alocarea unei sume de circa 500.000 de lei pentru organizarea Olimpiadei Nationale de Chimie in Bacau, iar ce mai ramâne din suma respectiva sa mearga la continuarea lucrarilor la Spitalul Municipal. Acesta a motivat ca in Bacau exista 5 crese si 22 de biserici. A fost singurul care si-a votat amendamentele, care, evident, din lipsa de cvorum au picat.

Viceprimarul Ababei si „porcii” din Bacau

Consilierul UNPR Elena Cosma a reclamat ieri, in sedinta, ca Bacaul arata ca o „cocina”. Aceasta a cerut cont de modul cum au fost cheltuiti banii in ultimii ani. In replica, viceprimarul Ababei i-a spus „Nu pot fi acord cu aceasta afirmatie, pentru ca daca orasul e ca o cocina, asta inseamna ca locuitorii acestuia ar fi porci si nu pot fi de acord cu asa ceva.”

La data de 31 ianuarie a.c., în jurul orei 01:30, polițiștii Secţiei 7 Poliţie Rurală Brusturoasa au depistat în flagrant un bărbat de 28 de ani, din comuna Ghimeş-Făget, care conducea un autoturism pe DN 12A, din comună, fără a poseda permis de conducere.
Din verificările efectuate de polițiști a rezultat că o tânără de 18 ani, pasageră pe locul din dreapta faţă, a încredinţat autoturismul în cauză spre conducere, tânărului de 28 de ani.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere fără permis și încredințarea unui vehicul spre conducere unei persoane care nu posedă permis de conducere.

La data de 31 ianuarie a.c., în jurul orei 04:15, polițiștii au depistat un tânăr de 19 ani, din comuna Răcăciuni, care conducea un autoturism pe D.N. 2 din comună, fără a deţine permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Tânărul în cauză emana halenă alcoolică și a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat concentraţia de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgențe Bacău pentru prelevarea mostrelor biologice necesare prelevării mostrelor biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului.

La data de 31 ianuarie a.c., în jurul orei 04.20, patrula de siguranță publică din cadrul Sectiei 1 Politie Bacău a oprit în trafic pe strada Mărășești din localitate un autoturism care se deplasa pe o traiectorie sinuoasă, iar la vederea echipajului de poliție conducătorul vehiculului a schimbat direcția de mers.
La volanul autoturismului a fost identificat un tânăr de 27 de ani, din comuna Prăjești, despre care s-a stabilit că nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Tânărul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat concentrația de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Bacău unde acesta a refuzat recoltarea mostrelor biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere fără permis și refuz de recoltare a mostrelor necesare stabilirii alcoolemiei.

La data de 31 ianuarie a.c., polițiștii au desfășurat activtăți de cercetare cu privire la producerea unui accident rutier cu victimă.

Astfel din primele verificări efectuate la fața locului a rezultat că in jurul orelor 19:00, un bărbat de 45 de ani, din județul Dămbovița, în timp ce conducea un autotren cu semiremorcă pe D.N. 2, în afara localității Răcăciuni, pe direcția Adjud-Bacău, a surprins și accidentat o persoana de sex masculin, care se deplasa pe partea carosabilă.

In urma accidentului rutier s-a înregistrat decesul pietonului.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

În perioada 29 – 31 ianuarie a.c., jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău au acţionat la nivelul judeţului pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, a stării de normalitate, potrivit competenţelor legale .

Cu toate activităţile preventive desfăşurate, pe parcursul celor trei zile, patrulele de jandarmi şi cele în sistem integrat au acţionat şi intervenit pe raza judeţului în situaţii de tulburare a liniştii publice prin scandaluri, determinate de consumul de alcool, folosirea de expresii jignitoare, gesturi şi fapte obscene care au atras oprobiul cetăţenilor. Alte fapte de natură contravenţională la prevederile Legii nr. 61 din 1991, Legii 171/2010, Legii 12/1990, constatate de către jandarmi au fost refuzul de legitimare, fapte de cerşetorie, pescuit fără permis, comercializare de material lemnos în alte locuri decât cele autorizate, lipsa documentelor de provenienţă a mărfurilor, lăsarea animalelor în libertate ori fără supraveghere.

Pentru abaterile de la normele legale, au fost aplicate un număr de 130 de sancţiuni contravenţionale, 80 reprezentând amenzi în valoare de 12.750 lei, iar 50 avertismente scrise.

De asemenea, în ziua de 30.01 a.c., echipa de intervenţie din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, a fost solicitată de către agenţii de pază ai unui supermarket, deoarece un cetăţean a sustras produse, devenind ulterior şi violent.

Jandarmii s-au deplasat la faţa locului şi în urma verificărilor au constatat că B.T. de 60 de ani din municipiul Bacău, urmare a aglomeraţiei şi neatenţiei lucrătorilor comerciali, a sustras mai multe produse alimentare, ascunzându-le sub haină. După ce bărbatul trecuse de casa de marcat, în momentul când a fost oprit de agentul de pază pentru a fi verificat, respectivul a devenit violent, lovind agentul şi o altă persoană aflată în apropiere.

În urma celor constatate, bunurile sustrase au fost recuperate şi restituite, iar persoanei respective i s-au întocmit actele premergătoare sub aspectul susceptibil săvârşirii infracţiunilor de furt calificat şi loviri sau alte violenţe, dosarul cu actele de constatare şi persoana în cauză fiind predate lucrătorilor de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie Bacău, pentru continuarea cercetărilor în acest caz.

Cristi Manolache, consilier local ales pe listele PER si trecut, ulterior, la UNPR, a anuntat, astazi, in plenul sedintei consiliului local, ca va demisiona din functie.

Anuntul a venit dupa o pledoarie cu privire la investitiile propuse de executivul primariei, unele dintre ele paguboase pentru bacauani, dupa cum a insinuat Manolache.

„Din 2004 decideti ce se intâmpla economic si administrativ in Bacau. Sunt profund dezamagit de cum se face administratie si drept urmare imi depun demisia”, a zis consilierul. Acesta a facut referire la putinele locuri de munca din oras, la investitii care nu sunt gata de ani de zile desi se tot bugeteaza sume pentru continuarea lor (exemplele date sunt Spitalul Municipal, Sala polivalenta, stadionul de fotbal) si a criticat faptul ca s-au pierdut fonduri europene.

In replica, viceprimarul Radu Ababei a explicat ca la spital se va putea intra in sfârsit in vizita si ICCO (firma câstigatoare a contractului initial de constructie) a predat proiectul cu restul de executat.

Locuri de munca se vor crea la Centrul de Afaceri unde se va ridica o noua hala, sala polivalenta se va face (din nou!) cu sprijinul Companiei Nationale de Investitii, iar fondurile europene nu s-au pierdut, ci s-a pierdut o parte din finantarea pe proiectele care au intrat de pe o lista de rezerva.

Cristi Manolache a fost ales pe listele Partidului Ecologist Român, formatiune din partea careia a candidat in 2012 si pentru fotoliul de primar. In octombrie 2014, acesta a trecut la UNPR.

De mai bine de 40 de ani scena politică a Spaniei a fost dominată de două partide, partidul Popular şi partidul Socialist, care se succedau unul pe altul la putere. Ultimele alegeri din 20 decembrie 2015 au au adus o slăbire importantă a acestor forţe politice tradiţionale şi ascensiunea unor noi partide disidente.

Astfel, Partidul Popular, având în frunte pe Mariano Rajoy, a obţinut procentele cele mai scazute din 1993 (28,72% din totalul de voturi şi 123 de locuri dintre cele 350 ale Parlamentului, faţă de 44,6% din voturi şi 186 locuri în 2011), în timp ce Partidul Socialist condus de Pedro Sanchez a înregistrat cel mai prost rezultat din istoria sa (22% din totalul de voturi şi 90 de locuri, faţă de 28,73% din voturi şi 110 locuri la alegerile precedente din 2011).

Ascensiunea partidului de stânga Podemos având în frunte pe Pablo Iglesias, produs al aşazisei mişcări a „indignaţilor”, precum şi a partidului de centru-dreapta Ciudadanos condus de Albert Rivera (susţinut de o parte din mijloacele de informare în masă), pe locul al treilea şi respectiv al patrulea cu procente înalte (20,6% din voturi şi 69 de locuri şi respectiv 14% din voturi şi 40 de locuri), arată sfârşitul celor patruzeci de ani de sistem bipartid şi marchează o nouă perioadă pentru Spania.

Acest rezultat, desigur, se datorează într-un grad foarte mare crizei financiare care afectează Europa. Politica antipopulară de austeritate care a fost aplicată cu fidelitate de către Mariano Rajoy în ultimii patru ani, în combinaţie cu scandalul corupţiei izbucnit în legătură cu partidul său, au modificat harta politică a Spaniei conducând la apariţia unei cadru nou tetrapartit.

Noua realitate parlamentară, unde nici unul dintre partide nu are majoritatea absolută, conduce inevitabil la un guvern de coaliţie preferat după cum se vede de cea mai mare parte a spaniolilor sau la un nou scrutin. După patru ani de guvernare cu majoritate puternică, Spania se confruntă, în prezent, cu perspectiva instabilităţii politice care ameninţă şi celelalte state europene, dat fiind că alianţele guvernamentale fragile şi partidele tradiţionale care au dominat pe scena politică a acestora timp de zeci de ani, resimt intens efectele presante ale recesiunii financiare îndelungate şi a valului imigraţiei ce sporeşte.

Noul guvern spaniol, când va rezulta, cu sau fără alte noi alegeri, se va confrunta deîndată cu probleme deosebit de grave şi provocări. Cu toate că această economie europeană a ieşit din recesiune şi a intrat pe drumul redresării, vor fi necesari ani mulţi fără regrese, pentru recuperarea terenului pierdut. În caz contrar, dacă economia spaniolă va da înapoi din nou, această redresare temporară va semăna cu pasul suspendat al berzei.

Ţara este a doua ca procent al şomajului (21,18%) în Zona Euro, după Grecia, numărul şomerilor spanioli depăşind cinci milioane de oameni. Sărăcia creşte zilnic ameninţând cu dezagregarea structurile sociale ale ţării. „Sărăcia este cea mai crudă formă de violenţă” declarase cândva Mahatma Ghandi. Prin aplicarea politicii neoliberale extreme sporeşte continuu decalajul între bogaţi şi săraci. Un procent de 22,2 din gospodării, în baza ultimelor date cunoscute ale Institutului Naţional de Statistică (INE) din Spania, în anul 2013 trăiau sub pragul de sărăcie, adică cu un venit mai mic de 60% din venitul mediu naţional disponibil.

Mulţi cetăţeni trăiesc astăzi fără căldură şi fără energie electrică, nenumărate familii se confruntă cu pericolul de a fi evacuate fără a avea o altă locuinţă (34.680 prime case, adică 95 pe zi, au fost sechestrate în 2014 de bănci pentru a fi vândute conform INE), mulţi pensionari nu–şi pot plăti medicamentele. Deasemenea, mai mult de unu din trei copii, sau 2,6 milioane, se confruntă în prezent cu pericolul sărăciei şi al izolării sociale, conform datelor recente ale Comisiei Europene. Procentele înalte ale şomajului pe termen lung combinate cu reducerile drastice ale cheltuielilor pentru sănătate şi învăţământ au dus mai multe familii şi copii în sărăcie în ciuda redresării economice.

Datoria publică prezintă o tendinţă de sporire continuă şi în baza ultimelor date oficiale se ridică la 98,8% din PIB apropiindu-se de nivelul de 100% pe care l-a atins sau l-a depăşit în anii 1900 şi 1909. Economia informală (neagră) este calculată la 25% din PIB şi anume 235 miliarde de euro care nu au fost declarate, lipsind astfel statul spaniol de resurse financiare foarte importante.

În acelaşi timp noul guvern spaniol va avea de întâmpinat problema arzătoare a Cataloniei. Ascensiunea la preşedenţia Cataloniei a separatistului Carles Puigdemont, care va fi însărcinat cu demararea procedurii secesiunii, constituie un sunet răsunător de pericol. „Trebuie să începem procedura de creare a unui stat independent în Catalonia, aşa încât hotărârile guvernului catalan să fie suverane” a declarat duminică, 10 ianuarie 2016 sub ovaţiile deputaţilor, cu câteva ore înainte ca parlamentul catalan să-l aleagă şef al guvernului local şi succesor al lui Artur Mas.

Efectele imediate ale declarării unilaterale a independenţei Catalonei, care este cea mai bogată zonă a Spaniei cu un produs de aproximativ 200 miliarde euro, vor fi fără îndoială deosebit de dureroase: fără Catalonia, Spania va pierde 16% din populaţie, 25% din exporturi şi 19% din PIB conform OCDE.
Peste 586.000 întreprinderi au sediul în Catalonia, dintre acestea 2.150 întreprinderi mari cu peste 200 de muncitori fiecare cum sunt Gas Natura şi colosul producţiei de îmbrăcămite Mango. În Catalonia se află şi fabrica grupului Volkswagen care produce autoturismele firmai Seat.

Barcelona, dealtfel, constituie cu mare diferenţă prima destinaţie turistică în întreaga ţară şi una dintre atracţiile de vârf din lumea întreagă, cu venituri nete imense de pe urma activităţii de turism. În acelaşi timp, atât în domeniul comercial cât şi în cel industrial, Barcelona constituie poate cel mai important pilon al economiei spaniole.

Tendinţa de secesiune a Cataloniei, trebuie să subliniem în acest punct, a luat naştere şi a crescut ca urmare a politicii de austeritate impusă de Bruxelles şi Berlin Spaniei şi desigur Zonei Euro în totalitate.

Acesta este şi motivul principal pentru care catalanii doresc să devină cel puţin autonomi. Doresc să aibă legi proprii iar taxele lor să nu plece la Madrid, pentru a plăti programele de austeritate. Motivele riftului ce se întrevede sunt deci întâi şi întâi de ordin financiar.

În concluzie, politica de austeritate extremă a dăunat vizibil şi în grad deosebit de înalt Spaniei la fel ca şi celorlalte ţări ale Zonei Euro. Este necesară deci, din partea noului guvern spaniol care se va afla la o răscruce de drumuri istorică, conceperea unei politici clar progresiste, bazată pe remodelarea constituţiei, în sensul unor reforme sociale concrete populare, stopării privatizărilor necontrolate afectate printre altele şi de lipsa transparenţei, precum şi pe protecţia primei case pentru păturile sociale cu venituri scăzute. Este de asemenea necesară combaterea efectivă a evaziunii fiscale şi a criminalităţii financiare dar şi restructurarea oportună a modelului de producţie şi atenuarea importantă a marilor dezechilibre structurale, cum sunt şomajul, deficitul bugetar şi datoria publică.

Isidoros Karderinis

Despre autor

Isidoros Karderinis s-a nascut la Atena în 1967. Este romancier, poet, economolog cu studii postuniverstare în economia turismului. Articolele sale a fost republicate în ziare, reviste site-uri din întrega lume. Poeziile sale au fost traduse în limba franceza si sale a fost publicate în reviste literare. A publicat sapte cärti de poezii si doua romane. Cinci din acestea au fost publicate în Statele Unite si Marea Britanie.

– zilnic, la Politie si Protectia Consumatorilor ajung bacauani inselati de o firma de turism care le-a vândut bilete de avion fara acoperire

Intr-un moment in care Onestiul sta pe un butoi de pulbere atât din punct de vedere social, cât si economic, intr-un moment in care presiunea pentru schimbare este evidenta, intr-un moment in care societatea a dovedit ca nu mai iarta derapajele politicienilor, omul de afaceri Constantin Lazar (foto) a decis sa intre in competitia interna pentru desemnarea candidatului la functia de primar al municipiului Onesti din partea PNL.

– Domnule Lazar, oamenii s-au saturat de politicieni, iar multi onesteni spun asta raspicat.
– E putin spus ca s-au saturat. Si eu m-am saturat de toate promisiunile nerespectate, dar mai ales de modul in care am fost amagiti mai mereu când s-a promis o „schimbare” sau ca „nu va mai fi ca inainte”. De multe ori schimbarea a fost, de fapt, o rotire a cadrelor, pentru ca acelasi sistem sa ramâna la putere. Din pacate, statul pe margine este o solutie si mai proasta, iar decizia mea de a intra in politica, in 2013, se datoreaza acestui fapt. Mi s-a reprosat ca nu ma implic. Iata, ma implic, iar rezultatele incep sa se vada, cel mai mare câstig fiind faptul ca multi onesteni incep sa vorbeasca deschis si sa solicite transparenta din partea administratiei.

Onestiul, un fel de „vaca de muls”, de care au profitat toti

– Cum caracterizati dezvoltarea Onestiului dupa Revolutie?
– Cred ca Onestiul nu a reusit sa profite de sacrificiile celor care au ridicat municipiul. Veti auzi de multe ori expresii precum „au distrus totul”, cuvinte ca „dezamagire”, „lehamite”. E o atmosfera in care oamenii nu mai au nicio asteptare, fiind aproape convinsi ca nu vor avea parte decât de o noua dezamagire. Onestiul a avut o sansa extraordinara ca, beneficiind de sprijin din partea statului, având in vedere industria sa strategica, sa se modernizeze pas cu pas si sa protejeze in primul rând locurile de munca. Din pacate, a fost un fel de „vaca de muls”, de care au profitat toti, iar acum a ajuns un animal costeliv, care mai e periat din când in când si i se mai da o stralucire, când vin alegerile. S-au pierdut ramuri ale industriei, unele definitiv, s-au pierdut locuri de munca si, cel mai grav, s-au pierdut oportunitati, inclusiv momentul 2012.

– A fost mereu o competitie, cel putin la nivel de orgoliu, intre Onesti si Bacau?
– Aceasta competitie a fost si ar putea fi una benefica. Presupune ca responsabilii din politica si administratie sa-si propuna ca oamenii care i-au ales sa aiba un nivel de trai mai bun decât vecinii. Pâna la un moment dat, se poate spune ca Onestiul era sus, dar asta doar pentru ca nu se pusese totul la pamânt. Acum e evident ca o comparatie cu Bacaul devine ridicola si va dau doar un exemplu: o locuinta identica, in aproximativ aceeasi zona, fie centrala, fie mai la periferie, e de cel putin doua ori mai ieftina in Onesti. Spre deosebire de Bacau, Onestiul a renuntat la constructia pasajului subteran de la intrarea in oras… si va pot da nenumarate exemple. Economia locala e sustinuta de câteva firme mari, care au reusit sa se dezvolte si sa se modernizeze, de mici antreprenori care incearca sa supravietuiasca si de remiterile celor din strainatate. In rest, suntem un oras asistat.

– Credeti ca, in ultimii ani, diferenta intre zona Onesti si restul tarii a crescut sau a scazut, din perspectiva nivelului de trai? De ce?
– Pai raspunsul e evident, l-am spus si mai inainte. Cauza e unica: alegerile pe care le-am facut si faptul ca nu i-am tras ulterior la raspundere pe responsabili, ca i-am mai acceptat la discutii. De câte sanse trebuie sa beneficieze un politician, pentru a-si justifica votul primit? Din punctul meu de vedere, una e de ajuns. Un mandat inseamna patru ani din viata celor care ti-au acordat increderea. Le-ai irosit patru ani si mai insisti? Tragi linie dupa patru ani si, daca tot ceea ce ramâne sunt niste spectacole si niste festivaluri, plus mult, foarte mult populism, iar vecinii tai au ce arata, atunci pleci acasa definitiv.

Onestiul sta pe un butoi de pulbere

– Cum caracterizati relatia dintre administratia locala si diverse categorii: angajati, pensionari, oameni de afaceri?
– Strict in acest moment, sta pe un butoi de pulbere. Fara a fi informati deloc cu privire la ce ii asteapta, micii intreprinzatori din Onesti s-au trezit ca trebuie sa plateasca 1,7 lei pentru un sac in care trebuie sa colecteze gunoiul si o chirie de 150 lei / luna pentru o pubela. Vorbesc cu ei si nu vreti sa stiti cuvintele pe care le folosesc la adresa administratiei. Ei bine, inchipuiti-va ca a fost timp de promovarea spectacolelor sau festivalurilor pe site-ul Primariei, de sustinerea din bani publici a unor raliuri, dar nu a fost timp de dezbateri publice cu onestenii si cu intreprinzatorii pe marginea taxei speciale de salubritate. Aceste dezbateri ar fi trebuit organizate periodic, dar când refuzi sa le faci evident ca incepi sa te gândesti la anumite motive ascunse.

– Iar opinia dumneavoastra cu privire la aceasta taxa este ca…
– Este ca trebuie gasite solutii legale pentru trei categorii distincte: onestenii obisnuiti, cei care au un grad mare de vulnerabilitate si intreprinzatori. Printre solutiile populiste, dar asa a fost condus Onestiul pâna acum, sunt cele care propun ca taxa sa fie platita de la bugetul local, ca si cum bugetul nu s-ar alimenta din contributiile oamenilor. Noi spunem ca am gasit o solutie in ceea ce priveste scolile si am depus un proiect de hotarâre in acest sens. De altfel, consilierii PNL nu au votat aceasta documentatie prezentata in 22 decembrie, ea fiindu-le adusa la cunostinta inainte de sedinta. Daca nu ai nimic de ascuns, de ce nu procedezi legal, permitând studierea documentelor? Studiem in continuare solutii punctuale, facem adrese. E foarte important ca toata aceasta procedura sa se desfasoare legal si eficient si sper ca oamenii sa-i izoleze definitiv pe cei care ne-au adus in aceasta situatie.

„Stiu ce inseamna crearea, dar mai ales mentinerea unui loc de munca”

– Puneti-va in situatia in care, fiind la conducerea Onestiului, trebuie sa convingeti un investitor sa vina aici si sa creeze locuri de munca. Cum il convingeti?
– Stiu ce inseamna crearea, dar mai ales mentinerea unui loc de munca, pentru ca am creat sute. Greseste cine spune ca administratia locala nu poate sa influenteze asta. De la fluxul documentelor si pâna la infrastructura, totul conteaza in calculele pe care si le face un intreprinzator. In al doilea rând, depinde cum construiesti bugetul. Daca il construiesti populist, mizând pe spectacole, festivaluri si alte directii care conteaza la imagine si atât, evident ca nu are nicio influenta asupra locurilor de munca. Va reaminesc argumentatii din Consiliul Local Onesti, care a finantat desfasurarea unui raliu in oras prin faptul ca, ulterior, in urma acestui raliu, va veni sa investeasca Mercedes sau Continental. Mai poti sa ai replica la asa ceva? Pun pe masa, in fata unui investitor, viziunea mea, proiectul meu si buna mea credinta. Sunt convins ca nici Consiliul Judetean, nici Guvernul nu se vor da la o parte in a sprijini o administratie care, prin abordarea pe care o are, contribuie la dezvoltarea zonei pe termen lung.

– Cum va caracterizati, din perspectiva candidatului la functia de primar al municipiului Onestiului?
– In primul rând nu sunt desemnat inca, e o competitie interna. Pot spune ca inteleg nevoile tuturor categoriilor sociale sau profesionale, pentru ca am relatii si cu cei fara loc de munca, si cu angajati, si cu intreprinzatori, si cu tineri, cu preoti sau cu reprezentanti ai institutiilor de invatamânt. Toti au avut usa mea deschisa si nu de ieri, de azi, ci de ani intregi. De fapt, ei m-au determinat sa fac acest pas. Tot proiectul meu este subordonat acestei idei: investitii, sprijinirea intreprinzatorilor si crearea de locuri de munca. Numai asa vom creste numarul de angajati si vom scadea numarul asistatilor social.

„Onestiul sa nu mai stea cu mâna intinsa si atât”

– Spuneati ca in PNL este o competitie interna…
– Da, e firesc ca partidul sa faca alegerea cea mai buna. Din punctul meu de vedere, intrunesc criteriile solicitate. Sunt primele alegeri locale la care particip, nu am facut parte din niciun alt partid, am demonstrat in mediul privat inainte sa-mi propun ambitii in politica si administratie si consider ca sute de locuri de munca create, milioane platite ca taxe si impozite, toate acestea ma indreptatesc sa stiu cum functioneaza statul si ce trebuie facut ca Onestiul sa nu mai stea cu mâna intinsa si atât.

– Cum este onesteanul?
– Este un om cu greutate, al carui cuvânt ar trebui luat in considerare si ale carui dorinte ar trebui ascultate. Este un om care s-a saturat sa tot fie doar auzit, ar vrea sa fie si ascultat. Nevoile, mai ales din ultima perioada, l-au invatat sa se adapteze, dar parerea mea este ca se inseala grav cine are impresia ca onesteanul e un om cu capul plecat, pe care il poti subjuga cu minciuni, cu tupeu si cu bani. Iunie 2016 este momentul pentru a ne rupe de acest trecut, momentul in care pot fi izolati toti cei care ne-au dus din dezamagire in dezamagire.

– Pentru ce vor vota onestenii in 2016?
– Pentru ei, cred si sper.

Mai multe curse internationale care trebuiau sa aterizeze, sâmbata pe Aeroportul Bacau au fost redirectionate la Iasi, din cauza cetii.

Lucian Sion, directorul tehnic al Aeroportului, spune ca in aceasta situatie au fost cursele care veneau de la Torino, Bologna si Londra.

Pasagerii acestora au fost preluati, conform procedurii, de autobuzele puse la dispozitie de compania aeriana si au fost adusi la Bacau.

Singurul care a reusit sa aterizeze a fost avionul care venea de la Bruxelles, care a prins o „fereastra” in ceata, dupa ce s-a rotit minute in sir deasupra Onestiului.

– Mare batalie pentru istoria Teatrului „Bacovia” – Adrian Gazdaru a cerut la OSIM inregistrarea marcii Gala STAR – Drama Festivalului Recitalurilor Dramatice

Festivalul International Gala STAR si-a incheiat cariera, dupa 10 ani, ultima editie s-a desfasurat in 2015.

Din acest an, intr-un comunicat al Teatrului „Bacovia”, semnat de Anca Sigartau, managerul institutiei, se spune ca, in perioada 8-16 aprilie 2016, se va desfasura editia a XXII-a a Festivalului International al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”. De ce „Valentin Silvestru”?

Ne explica Anca Sigartau: „Festivalul este un continuator în haine noi al proiectului initiat la începutul deceniului al optulea al veacului trecut de criticul de teatru Valentin Silvestru, drept care, în semn de omagiu, manifestarea va purta de acum numele sau. Este normal sa ne respectam inaintasii. Faptul ca am adaugat un Valentin Silvestru, nu cred ca deranjeaza pe nimeni”, precizeaza scurt managerul teatrului. Suntem nevoiti sa apelam la memorie si la memoria hârtiei. La initiativa unor oameni de teatru, dramaturgi, critici teatrali, scriitori, a luat fiinta, in 1972, in Bacau,„Festivalul National al Recitalurilor Dramatice. Bacau – 1972” (denumirea oficiala), rod al recentei infiintate Asociatii a Oamenilor din Institutiile Teatrale si Muzicale.

„Pentru a respecta adevarul istoric, initiatorii demersului cultural au fost dramaturgul George Genoiu, criticul de teatru Valentin Silvestru (care si consemneaza in Jurnalul sau acest fapt), subsemnatul, director atunci al Comitetului de Cultura si Educatie Socialista, director al teatrului fiind Vasile Sporici. Despre acel eveniment, Revista Ateneu insereaza, in numarul 7, din iulie 1972, articole semnate de Mihail Sabin si Carol Isac, cât si opinii ale unor importanti actori si regizori, Dina Cocea, Dan Nasta, Irina Rachiteanu-Sirianu, Eva Patrascu.”
Constantin Calin, scriitor, critic literar

Anul urmator, la editia a doua, se desfasoara si primul Colocviu al criticilor de teatru, despre care scrie, tot in Ateneu, Constantin Calin, colocviu pierdut pe drum.

Recitaluri „dramatice”

Cu foarte mici modificari, dar cu destule intreruperi intre editii, Festivalul National al Recitalurilor Dramatice se desfasoara, in Bacau, pâna in 1992, dupa care se reia, in 2006, la initiativa directorului de atunci al teatrului, Adrian Gazdaru, acum director al Teatrului Excelsior Bucuresti.

„A fost un vis al meu, eu nu am putut sa particip la Festivalul Recitalurilor Dramatice, de aceea, când am devenit director, cu sprijinul Primariei, am reinfiintat Festivalul Recitalurilor Dramatice, doar ca i-am adaugat si «Gala STAR», deoarece l-am internationalizat. In noua ani se afirmase, devenise cunoscut in tara, se scria despre el in presa straina si nu inteleg de ce a fost nevoie de rebranduire, insa fiecare manager face ce doreste si ce poate.”
Adrian Gazdaru, director al Teatrului Excelsior Bucuresti

Fostul director si-a manifestat nedumerirea si cu privire la noua denumire – “Valentin Silvestru”, fiind de parere, cu tot respectul pentru reputatul critic teatral, ca festivalul putea foarte bine sa poarte numele lui Radu Beligan, bacauan, personalitate remarcanta a teatrului national si international, intrat in Cartea Recordurilor, opinie la care subscriu si alti bacauani.
Anca Sigartau mai afirma ca la botezul Festivalului s-a consultat (!) cu actorul si regizorul Emil Boroghina, fost director al Teatrului din Craiova, prezent in Bacau cu ocazia Festivalului Theaterstock. Bun, dar Ion Caramitru nu a fost consultat?

Bacauanii, ignorati de actuala conducere a „municipalului”

Noi, cei de pe margine, eventual din sala de spectacole, daca Primaria a fost de acord cu noua denumire, ce sa mai spunem? Spunem ca actuala denumire ar fi putut fi pusa in dezbatere publica, daca tot este „teatrul bacauanilor”. Daca Adrian Gazdaru este de parere ca ar fi putut sa se cheme “Radu Beligan”, profesorul, scriitorul si criticul literar Constantin Calin spune ca de ce nu s-ar chema „George Genoiu”, daca tot trebuie sa schimbam ceva. Genoiu, dramaturg, fost redactor sef al Revistei Ateneu, a avut o contributie importanta la demararea proiectului din 1972. Bacaul mai are o personalitate, al carui nume putea fi luat in calcul, atunci când s-a hotarât noua denumire a Festivalului.

Este vorba de omul de cultura, dramaturgul Ion Luca. Sunt voci care au avansat numele poetului Vasile Alecsandri sau, afirma altii, de ce nu a intrat in calcul numele unui actor bacauan, care a facut istorie pe scena bacauana, in cei peste 100 de ani de existenta a teatrului. O parte din cei intrebati mi-au raspuns tot cu o intrebare: „De ce Festivalul trebuie sa poarte numele unei persoane?”

De ce este nevoie sa vina altcineva sa ne scrie istoria?

Adrian Gazdaru a cerut inregistrarea marcii „Gala Star”

Inca de anul trecut, au circulat zvonuri cum ca Adrian Gazdaru a cerut la OSIM inregistrarea marcii „Gala STAR” si de aceea a aparut noua denumire de Festivalul International al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”. Dam o cautare pe site-ul OSIM si, iata ce gasim. Pe data de 18 martie 2015, Adrian Gazdaru, Carmen Stanciu si Marius Zarafescu depun o cerere de inregistrare a marcii „Gala one man show Star”. Teatrul, ne-a declarat Laura Huiban, PR al institutiei, nu are o asemenea informatie, insa mai precizeaza ca noua denumire a festivalului nu are nicio legatura cu initiativa lui Gazdaru.

In aceste conditii, i-am solicitat opinia celui care, in 2006, si-a pus semnatura pe „Gala STAR”. La plecarea din Bacau, ca director al Teatrului Excelsior Bucuresti, lui Adrian Gazdaru i s-ar fi promis ca va colabora si la editia a X-a a Galei STAR, din 2015.

„Mi se parea normal, se incheia o etapa. In martie 2015, când am avut o discutie cu viceprimarul Ababei, mi s-a spus in fata: nu mai colaborezi, nu te ocupi de Gala Star, in conditiile in care eu lucrasem cam 85 la suta din Festival. Eram suparat, m-am enervat si, impreuna cu echipa de la Gala Star, am depus o cerere pe site-ul OSIM, de inregistrare a brandului si formatului, cu denumirea pe care ati mentionat-o. Repet, era vorba doar de brand si format. Nu stiu ce s-a mai intâmplat, eu nu am primit niciun raspuns, nu am facut vreo contestatie. Nu, Gala STAR este a Bacaului, daca trebuie eu dau si in scris”, ne-a declarat Adrian Gazdaru.

Dupa sase luni, daca este adevarata ultima afirmatie, atunci cererea ar fi trebuit retrasa. Si se mai ridica o problema, foarte importanta: ce s-ar fi intâmplat, daca OSIM aproba inregistrarea marcii, a brandului, a formatului.