Aeronavele MIG 21 Lancer ale Bazei 71 au fost relocate la Campia Turzii, dupa un stagiu de cateva saptamani la Baza 95 Aeriană Bacău.
Cum am râvnit si cum am gasit Slanicul pe canicula
Una dintre oazele de racore pe care ai cauta-o la munte in vremea de canicula care ne usuca in aceste zile, poate chiar prima dintre ele, n-ar putea fi decât Statiunea Slanic Moldova. La poalele Nemirei speri la ceva temperaturi mai scazute, daca nu chiar normale, dar e luna lui Cuptor, iar caldura arde tot ce are viata, fara alegere. Hai la munte – mi-am zis la final de saptamâna, sa-mi mai trag sufletul si sa aud susur de apa. Intr-o statiune balneara, chiar fara sa vii ca pacient al vreunui sanatoriu, numai ideea de „baie”, de la care vine si numele statiunii, te racoreste.
Despre Slanic Moldova am auzit ani la rând lamentatii in legatura cu scaderea numarului de turisti, dar si destule aprecieri la modul in care a ajuns sa arate statiunea, incepând din Centru. La urma-urmei, am crezut, mai putina lume ar inseamna mai putina contributie „trupeasca” la temperaturi sufocante, iar linistea de care ai nevoie la sfârsit de saptamâna nu poate fi decât o binecuvântare.
[wonderplugin_gallery id=”619″]
In microbuzul elegant care m-a adus la Slanic din Bacau, din Târgu Ocna au urcat cinci-sase turisti de pe alte meleaguri decât cele bacauane. I-am recunoscut din prima, dupa vorba. Pe o femeie chiar am ascultat-o minute in sir povestindu-i prin telefon unei cunostinte apropiate cât de bine se simte in statiune, unde mai are de haladuit inca sapte zile. Ma miram de constatarile doamnei, dar ma si facea curios remarca ei, pentru ca chiar voiam sa vad cu ce imagine ne va primi Slanicul in aceasta vara. Asa am ajuns in Centrul statiunii, de unde am pornit, catinel, pe jos, prin parc, spre izvoare.
Frumos in parcul Slanicului vara
La poalele Nemirei, dar mai ales ale vestitului Casino din Slanic Moldova am dat peste o oaza de verdeata croita ca la carte. Trase la sfoara, aleile, peluzele, straturile de flori inveseleau la propriu ochii. Pe caldura din miez de zi sub care am gasit statiunea, nu m-am mirat ca in jur nu vad prea multa lume.
Ma miram insa ce caut eu prin soarele saharian, dar calatorului ii sta bine cu drumul, iar eu aveam ca tinta zona izvoarelor minerale, unde apa Slanicului si susurul izvoarelor erau o prima atractie. Turistii – am gândit – or fi la racoare, adica prin camerele de pensiune sau de hotel, insa i-am zarit pe unii pe sub umbra brazilor din parc, pe banci.
Aerul ozonat batea ca putere caldura care cazuse ca intr-un fund de oala pusa pe foc. Curat, foarte curat parcul, zvelta si mândra fântâna arteziana care isi fosnea apa in centrul aleilor. La baza vechii biserici Sf. Ilie, ridicata tot in parc, o cascada ingenios dirijata bolborosea si ea, iar farmecul locului te scotea din cuptorul de iulie al soarelui.
Pe panta dinspre modernul Hotel Perla a aparut un grup de oameni care carau, stoic, bidoane cu apa. Am avut, dintr-o data, imaginea statiunii balneare de pe timpuri, in care aproape nu era om prin acest loc sa nu poarte in lesa câte o sticla cu apa tamaduitoare. Cald, frig, pâna la urma la „bai” vii sa te insanatosesti, iar cura de ape ,inerale e obligatorie.
Pomenada de la Izvoare intrece orice ispita
Am facut o cruce mare, plin de speranta, lânga biserica si m-am indreptat spre zona izvoarelor. Am ochit imediat intrarea spre promenada care se deschide de acolo. Am vazut trei-patru negustori de colac unguresc, de inghetata, de siropuri naturale si chiar miere, dar si de caciuli de blana pe acolo si niciun turist sau pacient. Nici nu puteau fi, la cât soare scalda locul.
Dar am pornit increzator pe promenada si am dat cu ochii de panourile care ma asigurau ca Slanicul e „o localitate fara criminalitate”, dar si de câte binefaceri ai de la izvoarele minerale. N-am pierdut din vedere nici panoul care aminteste ca acolo s-a aplicat un proiect european de vreo jumatate de milion de euro, tocmai pentru ca zona izvoarelor sa redevina ce a fost: o oaza de sanatate si de frumusete naturala.
Si asa si este: e o placere sa faci, chiar si pe caldura sufocanta, un drum spre Pastravarie, spre Izvorul 15 de la capatul zonei, pe malul pitoresc al pârâului Slanic. Si nici nu e chiar atât de greu, oricât soare ar fi, pentru ca sub bradetul de pe versantul muntelui ai unde sa adastezi. Eu am vazut oameni, multi in vârsta, dar si mai multi tineri, familii intregi, care isi faceau plimbarea de dupa prânz. Când am ajuns in Slanic chiar i-am vazut pe altii aciuati pe la umbra vreunei terase, cu berile reci in fata.
Am zis ca acolo ar fi fost cel mai bun loc de popas. Promenada izvoarelor a intrecut, insa, prima ispita. Ba, la intoarcere m-am intersectat cu un numeros grup de tineri. Venisera, desigur, cu un autocar si pornisera, curiosi, sa vada statiunea. Chiar aveau ce vedea. M-a contrariat numai o cioara indrazneata, care pe bolovanul din albia pâului tocmai hacuia un pastrav. De cioara pescar nu prea am auzit, deci insemna ca sigur pasarea a ciordit pestele din bazinele Pastravariei.
La un pastrav, ca cioara
Sub temelia Cazinoului e deschisa, de multi ani, o taverna rustica. Pe net toata lumea o lauda. O stiam si eu, deci direct acolo am tras, pentru ca un amic slanicean imi bagase in cap mai demult o idee: „Daca vii in Slanic si nu manânci un pastrav inseamna ca ai venit degeaba!”.
Nu era rau sa caut un adapost, pentru ca Slanicul nu s-a dezmintit nici in ziua aceea: tocmai se adunau nori de ploaie si tuna de mama focului peste vârfurile muntilor. Pâna la urma n-a cazut nicio picatura de sus, dar atmosfera s-a racorit considerabil. Oricum, am luat exemplul ciorii si m-am dedat si eu la un cinstit pastrav.
M-am gândit ca abia odata cu seara racoroasa va iesi lumea din vile si hoteluri. Cine stie, se putea, dar eu nu mai aveam timp de adastare. Dar m-am gândit si la câti turisti ori fost atunci in Slanic. Cum sa-i numar? Dar m-am tot uitat prin curtile pensiunilor si am remarcat puzderia de masini din multe judete, ba si de prin doua-trei tari.
Unul isi adusese cu el si capra de companie, una din rasa Saanen care si mie mi-e draga. Tocmai o cobora dintr-un Audi elegant si o mâna, cuminte, pe pajistea unei pensiuni. Ferice de el, de puzderia de copii de pe-acolo, dar si de caprita.
Slanicul, m-am convins, avea de toate.
Letea Veche / Intâlnire de suflet de Ziua Invatatorului
La Pensiunea Balta Albastra din comuna Letea Veche, cu ocazia Zilei Invatatorului, pe 30 iunie, a avut loc o intâlnire de suflet a tuturor dascalilor de… ieri, si de azi.
La invitatia organizatorilor – Emil Paduraru, Dorina Ciudin si Marina Anghel -, peste 50 de educatoare, invatatori si profesori, de la toate cele cinci scoli din Letea Veche, au raspuns „prezent” la acest eveniment, primul de altfel de asemenea anvergura si care se doreste a fi inceputul unei traditii. Cele câteva ore petrecute impreuna au oferit cadrelor didactice prezente sa asiste la un remember fotografic, dar si la o reusita expozitie de pictura a maestrului Gr. Dalban.
Au fost si diplome de onoare si flori pentru toti slujitorii scolii letene, care au participat si la un frumos program artistic sustinut de Ansamblul folcloric local „Meleaguri letene” (indrumator O.Todirica), alaturi de solistele de muzica populara Oltita Todirica, Irina Sabau, Stefania Patru, precum si de viitoarele stele ale muzicii usoare Stefania Iustina Custura, Dario Trifan si Bogdan Miron.
Clipe de neuitat au fost traite si la masa festiva, când au fost rostite cuvinte emotionante de catre seniorii invatamântului letean, de primarul comunei Petru Dochiei, de directorul scolii prof. Lucian Gora si de fostul director, prof. Emilia Custura. A fost o intânire reusita, laudabila, demna de urmat.
Evaluare Nationala de 10 (zece)
Note peste asteptari. Bucurie si emotie. Pe 1 iulie, vinerea trecuta, au fost afisate primele rezultatele la examenul de Evaluare Nationala. Noua elevi au reusit performanta de a obtine nota maxima la ambele probe. In acest moment, inainte de contestatii, procentul de promovare pe judetul Bacau (note peste 5 – cinci) este de 74.53 la suta.
Vineri, ora 16.00. A fost termenul limita de afisare a primelor note la Evaluarea Nationala. Elevii si parintii au asteptat cu sufletul la gura rezultatele. „Uau, am luat 10 la Româna, nu-mi vine sa cred”, a strigat o absolventa de la Scoala „Mihai Dragan”. „Mami, e bine”, l-am auzit si pe Valentin. Parintii au rasuflat usurati, elevii s-au bucurat, si-au facut poze. In toate scolile, atmosfera era exuberanta. A trecut si Evaluarea Nationala 2016.
Statistici oficiale
Noua medii de 10 (zece) pe linie, 4.059 de candidati (din cei 4.925 prezenti) cu note peste 5 (cinci) la Limba si literatura româna (82,42 la suta), 3.231 de note peste 5 (cinci), din cei 4.906 de elevi prezenti, la Matematica (65,86 la suta), 58 de candidati notati cu 10 (zece) la Limba si literatura româna si 72 de 10 (zece), la Matematica. Sunt date statistice ale Evaluarii Nationale 2016 in judetul Bacau.
Rezultate foarte bune, in conditiile in care, dupa cum au spus profesorii si inspectorii scolari, subiectele de anul acesta au fost accesibile tuturor, destul de usoare si bine structurate. In total, o medie de promovare pe judet de 74,53 la suta. Rezultatele finale, dupa contestatii, vor fi afisate marti, 5 iulie. Media de la acest examen va conta in proportie de 75 la suta la admiterea in liceu (restul de 25 la suta fiind media generala pe cei patru ani de studiu in gimnaziu).
Inscrierile in invatamântul liceal se vor face in perioada 8 – 12 iulie, pe 19 iulie are loc prima etapa a repartizarii computerizate, iar a doua, pe 28 iulie.
Elevii de 10 (zece)
In ordine alfabetica, cei mai buni elevi din Bacau sunt: Ioana Elenis Fotache, Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau, Dimitrie Toma Furdui, Scoala Gimnaziala „Al.I.Cuza” Bacau, Cosmin Tiberiu Hongu, Scoala Gimnaziala nr. 10 Bacau, Alexandra Murariu, Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau, Diana Andreea Paduraru, Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau, Andreea Petrescu, Scoala Gimnaziala „George Calinescu” Onesti, Matei Alexandru Popa, Scoala Gimnaziala nr. 10 Bacau, Anda Spulber, Scoala Gimnaziala „Al.I.Cuza” Bacau si Daria Alexandra Tutunaru, Colegiul National „Ferdinand I” Bacau.
„Nu ma asteptam sa iau chiar nota maxima, dar sunt foarte multumit de rezultat. M-am pregatit inca de la inceputul anului scolar pentru acest examen, primul examen din viata mea. Cel mai greu mi s-a parut la proba de Matematica, dar sunt fericit ca in final a fost bine. Care a fost cheia succesului in cazul meu? Nu stiu, probabil concentrarea de moment. O sa aplic mai departe la Colegiul National «Gh.Vranceanu». Acolo mi-am dorit dintotdeauna sa fiu licean.”
Matei Popa, absolvent al Scolii Gimnaziale nr. 10 Bacau
„Acum, ma simt ca si cum as visa si as vrea sa dureze cât mai mult. Am muncit mult si speram la un rezultat bun, dar stiam cât de greu este sa obtii nota maxima. I-am avut drept exemplu pe verisorii mei, care au intrat si ei primii la Colegiul «Vranceanu». Si eu tot acolo imi doresc sa merg.”
Anda Spulber, absolventa a Scolii Gimnaziale „Al.I.Cuza” Bacau
„Ma simt relaxat si foarte multumit ca am trecut cu bine peste aceasta provocare. A fost un examen de dificultate medie. Ma asteptam la note bune, dar este o surpriza frumoasa pentru mine rezultatul de la Limba româna. Am muncit foarte mult, lucrând numeroase teste. Dorinta mea acum este sa ajung la Colegiul «Gheorghe Vranceanu», la mate – info.”
Cosmin Hongu, absolvent al Scolii Gimnaziale nr. 10 Bacau
„A fost foarte bine. Exercitiile au fost relativ de nivel mediu, unele poate usor mai complicate, dar tocmai pentru a face diferenta. Eu speram sa iau nota 10 la ambele discipline. M-am autoevaluat imediat dupa ce am iesit din examen, la ambele probe, si am fost sigura pe mine. Mi-am zis din start ca va fi bine, chiar daca in corectare poate interveni si subiectivismul. Sunt eleva la «Ferdinand» din clasa I, de aceea prima mea optiune la admiterea in liceu va fi tot acest colegiu. Imi doresc sa-mi continui studiile pe Matematica – informatica.”
Daria Tutunaru, absolventa a Colegiului National „Ferdinand I” Bacau
„Pentru mine nu a fost o surpriza media obtinuta la acest examen si, cred eu, nici pentru cei care ma cunosc. A fost mai degraba o promisiune facuta mie la inceputul anului scolar, un pariu cu mine insumi. Visam sa inchei frumos o munca asidua de atâtia ani si, totodata, sa-i ofer mamei cel mai frumos cadou de ziua ei – astazi (ieri, 3 iulie, n.r.) e ziua mamei. Nu am avut emotii, dar a tremurat destul mama pentru mine. M-am bucurat enorm ca acelasi rezultat l-a obtinut colega mea de banca si prietena cea mai buna, Anda Spulber. Intre noi nu a fost niciodata o competitie, ne-am sustinut unul pe celalalt, am invatat impreuna, am lucrat impreuna, ne-am distrat impreuna si acum vom deschide impreuna un nou capitol. Mi-am facut demult planul pentru viata. Traiesc cu convingerea ca va fi bine!”
Dimitrie Toma Furdui, absolvent al Scolii Gimnaziale „Al.I.Cuza” Bacau
Stagii de pregatire in Germania si Marea Britanie pentru viitorii asistenti medicali
* elevii au astfel sansa angajarii in strainatate, imediat dupa absolvirea cursurilor
Scoala Sanitara Postliceala Bacau a devenit prima institutie de invatamânt sanitar din judet ai carei elevi participa la stagii de practica in strainatate, in afara stagiilor curente, din spitalele bacauane.
Conducerea scolii a incheiat parteneriate cu reprezentanti ai sistemului medical din Germania si Anglia, unde elevii au toate sansele sa se angajeze imediat dupa terminarea studiilor. Zilele trecute, prima dintre cele doua delegatii de elevi si profesori ai Scolii Sanitare Postliceale Bacau s-a întors de la Osterhorn, Germania, dintr-un stagiu de practica de doua saptamâni.
Ei s-au bucurat de ospitalitatea partenerilor germani si au descoperit calitatea, dar si rigorile sistemului german de ingrijire. KBS Pflegeteam Sabine Marx GmbH, institutia partenera unde a avut loc practica, ofera servicii de îngrijire pentru batrâni în centrele din Osterhorn si Lagerdorf si la domiciliul pacientilor. Compania este condusa de Sabine Marx, asistenta medicala licentiata si de Jochen Marx, psiholog.
Elevii si Profesorii Scolii Sanitare Postliceale Bacau s-au declarat impresionati de organizarea sistemului de îngrijiri medicale. Sesiunile de practica s-au realizat dupa un program riguros prestabilit în care membrii diferitelor echipe mixte germano-române au oferit servicii pacientilor. Totodata, elevii au exersat în germana limbajul medical si cel uzual.
Comunicarea cu pacientul este unul dintre elementele foarte importante în acordarea îngrijirilor medicale, fapt pentru care este absolut necesara cunoasterea limbii germane. In timpul liber, elevii si profesorii, alaturi de gazde, au vizitat orasele Hamburg, Kiel si alte localitati din nordul Germaniei.
In prezent, o a doua echipa a Scolii Sanitare Postliceale Bacau a plecat in Germania la un nou stagiu, iar in saptamânile viitoare va incepe si parteneriatul cu institutii medicale din Marea Britanie.
Sesiunile de practica au menirea de a le forma elevilor o imagine corecta si completa asupra a ceea ce presupune lucrul în Germania, asupra colaborararii cu echipe multidisciplinare, asteptarilor si solicitarilor angajatorului.
La finalul stagiilor, cursantii primesc certificate profesionale care atesta activitatile desfasurate: tratament de baza si tratament de ingrijire ambulatoriu, tehnici de ingrijire medicala si ajutor in aplicarea tehnicilor, tehnici de kinetoterapie, programarea, planificarea, ingrijirea propriu-zisa si evaluarea serviciilor de ingrijiri.
Detalii despre oportunitatile de dezvoltare profesionala oferite de Scoala Sanitara Postliceala Bacau sunt disponibile pe site-ul www.scoalasanitarapostliceala.ro.
Drumul spre Arta a fost batut cu flori in Tabara Internationala de pictura Rotary
– tabara si-a inchis portile sâmbata, 2 iunie, la Pensiunea Montana din Slanic Moldova
Intitulata sugestiv „Drumul spre Arta”, Tabara internationala de pictura organizata si in acest an de Rotary Club Bacau si-a inchis portile sâmbata, 2 iunie, la Pensiunea Montana din Slanic Moldova.
Copiii, veniti din Republica Moldova, din SUA, Rusia si Cehia, care au petrecut aici zece zile, au primit de la profesoarele lor, artistul plastic Elvira Cemortan Volosin si creatoarea de moda Natalia Rahmistriuc, ambele din Republica Moldova, ca tema de reflectie artistica redarea in tehnici speciale de transpunere pe hârtie, pe pânza si pe suport textil a universului florilor.
Ceea ce a rezultat a fost o serie de lucrari care au fost jurizate si prezentate intr-un veritabil vernisaj de arta plastica, dar si intr-un spectacol de fashion. Spectatorii au fost membrii clubului Rotary si invitatii lor, intre care s-a aflat si Daniel Tanase, guvernator in mandatul 2015-2016 al Districtului 2241 România si Republica Moldova al Rotary Club International.
Drumul spre arta batut cu flori in acest an de copiii din Tabara internationala de pictura a incântat asistenta evenimentelor de la Pensiunea Montana. Sufletul taberei a fost si in acest an artistul plastic Elvira Cemortan Volosin, presedinta Centrului Cultural ARTELIT, membra a Uniunii Artistilor Plastici din Republica Moldova si din România – filiala Bacau, care insa a avut-o alaturi pe Natalia Rahmistriuc, directorul executiv al agentiei de modeling „Fashin Style Model Agency”, din Republica Moldova.
„I-am invatat pe copii – ne-a spus Elvira – cum se picteaza in tehnica acrilica si in ulei, cum se aplica foita de aur, dar si cum se transpun desene pe suport textil, pe obiecte de imbracaminte. Am folosit culori si o tehnica speciala, astfel incât desenele sa fie rezistente la purtat imbracamintea si la spalat sau calcat”.
Natalia Rahmistriuc, care se ocupa de modeling intr-o agentie care creaza colectii de haine pictate, a venit pentru prima data intr-o astfel de tabara. Impreuna cu Elvira a scos pe piata, recent, o colectie de esarfe pe care apar desenele acesteia. „In tabara – spune Natalia – am vrut sa facem acelasi lucru, dar autorii desenelor au fost chiar copiii. Astfel, au pictat pe maiouri, pe tricouri, pe esarfe, au creat rochii pictate. Pentru prima data, in aceasta tabara, s-a lucrat astfel”.
Micii artisti invata sa se autoevalueze
Tabara internationala de pictura a clubului Rotary din Bacau are deja o traditie. Aici Elvira a lucrat din 2004 cu copiii, uneori si cu ajutorul altor artisti. Câteva editii au fost organizate chiar la Centrul de cultura de la Tescani. „A fost o atmosfera creativa si ma bucur ca aceasta tabara a crescut in valoare si a fost sustinuta si de alte cluburi Rotary – ne-a declarat Elvira. Multi participanti au fost copii din centre de plasament. Alaturi de alti copii ei s-au simtit foarte bine, iar aici au capatat constiinta de artisti, pentru ca sunt talentati. Pe parcursul anilor in tabara au venit mereu si copii din alte tari.”
Elvira le insufla copiilor constiinta valorii de sine. Astfel, ei sunt repartizati in trei echipe in care fiecare are calitatea de membru al juriului si nominalizeaza câstigatorii. „Se creaza o concurenta sanatoasa, in care chiar copii analizeaza ce fac ei si ceilalti – spune profesoara lor. Evident, avem si un juriu profesionist si in final desemnam câstigatorii.
Anul trecut am nominalizat un copil foarte talentat din Bacau, Ovidiu Rusu, iar eu, ca presedinte al Centrului Cultural Artelit din Republica Moldova, l-am adus acolo, i-am oferit cazare si masa si i-am organizat si un vernisaj la Filarmonica nationala, din care i-au fost achizitionate si câteva lucrari. Vom proceda in continuare la fel.”
Parada modei in tabara de pictura
Surpriza cea mare a evenimentului a fost, insa, o veritabila parada a modei prezentata chiar de autorii hainelor pictate cu flori. „Maestrul de ceremonii” in acest caz a fost Natalia, ea insasi prezentatoare de moda, ca top model. Natalia i-a invatat pe copii cum se pun pasii pe ring, ce tinuta trebuie afisata, ce privire trebuie sa aiba prezentatorul. „In acest domeniu – spune Natalia – nu trebuie sa fii neaparat top model. Chiar cu o talie si o inaltime mai mica, ei, copiii trebuie sa stie sa prezinte o creatie, nu neaparat in calitate de manechin, sa fie mândri de ceea ce fac”.
Natalia Rahmistriuc i-a ajutat pe copii si la crearea de modele noi de imbracaminte, i-a invatat sa croiasca si sa coase, dar si cum sa-si prezinte creatiile.
Ea a deschis recent agentia de modeling din Chisinau, care se ocupa insa si de promovare si de marketing. „Am o experienta de noua ani in marketing, dar acum vreau sa promovez ceea ce-mi place mie personal. Astfel, din 2015 lucrez separat. Am fost un top model, dar nu in strainatate. Am preferat marketingul, iar acum vreau sa dau tinerilor talentati sansa sa-si prezinte creatiile”.
[wonderplugin_gallery id=”618″]
„Districtul 2241 al Rotary Club International ocupa locul al patrulea in organizarea de tabere pentru noua generatie. Sunt tabere care promoveaza artele traditionale (precum olaritul si incondeiatul oualor), tabere de arheologie, Tabara internationala de pictura din judetul Bacau si altele. Este extraordinar ca in tabara din Bacau avem copii si din România si Republica Moldova, dar si dintre cei care vin de dincolo de ocean sau din alte tari. Ei, dupa ce se reintorc acasa, devin veritabili ambasadori ai României peste hotare.”
Daniel Tanase, past-guvernator al Districtului 2241 România si Republica Moldova al Rotary Club International
Cum sa ingropi o avutie prin metoda Bacau
Ori de câte ori au vorbit despre investitia in sistemul de termoficare al Bacaului, autoritatile locale au facut-o cu pieptul umflat de mândrie si au folosit expresii de genul: cea mai mare investitie, cel mai important proiect, caldura ieftina si multa.
Acum, cu picioarele in apa rece, facem bilantul: numarul clientilor sistemului centralizat de incalzire a scazut continuu, de la 60.000 la vreo 15.000; avariile se tin lant, pocnesc tevile precum popcornul, lumea nu are in continuare caldura si apa calda; caldura e scumpa, lumea nu a dat navala sa se racordeze la sistemul centralizat in defavoarea centralelor proprii de apartament, asa cum se spera.
Cireasa de pe tort este disconfortul generalizat provocat de transeele sapate prin tot orasul, peste care bacauanii fac salturi de gazela, uneori in noroi.
Iar cireasa de pe tort este intârzierea lucrarilor mult peste termenul limita, cu risc de a se pierde banii europeni.
Si uite asa se ingroapa peste 60 de milioane de euro intr-un proiect cu finalitate indoielnica.
Intrebate despre oportunitatea acestei investitii uriase, autoritatile actuale ale orasului spun ca ea cam lipseste, dar raul a fost deja facut: banii s-au antamat, lucrarile au inceput, firme si firmulite au o pâine buna pe masa de pe urma acestor lucrari, care, asadar, trebuie duse la capat.
Ca sa dea aparenta de necesitate a investitiei, autoritatile au luat cu arcanul locatarii de la blocurile ANL si institutiile publice si le-au racordat la acest sistem de tip svaiter.
Si nu de putine ori s-a intâmplat ca elevii de prin scoli sa faca orele de curs imbracati in cojoace si cu manusi groase fiindca – nu-i asa? – sistemul centralizat este o minune imprevizibila.
Evident, sistemul nu poate fi ucis, fiindca mai sunt 15.000 de locuinte racordate, care nu pot fi lasate fara caldura (ca apa calda au doar sub forma de surpriza).
Dar s-ar putea sinucide din lipsa de rentabilitate, ca doar are deja experienta unui faliment, al CET.
Iar solutii alternative exista, dupa cum s-a dovedit si la Onesti, unde sistemul centralizat a murit dupa ce s-au bagat bani grei in modernizarea sa, iar locatarii au fost nevoiti sa se adapteze.
Ovidiu Pauliuc
O operatiune de PR
Jumatate de tara s-a extaziat, in weekend, când premierul României a iesit sa strânga niste gunoaie, undeva prin Bucuresti. Tinerii frumosi si liberi au aplaudat gestul la scena deschisa, considerând ca, iata!, avem premierul pe care-l meritam!
Cealalta jumatate de tara n-a apreciat gestul, pentru ca s-a intrebat unde a fost premierul când oamenii mureau la inundatii.
In bunul spirit nou românesc, acela care a inceput sa ne fie impus cu prilejul episodului Colectiv, emotiile tind sa suspende logica iar cei care inca mai cred ca unu si cu una fac doi in orice conditii sunt repede blagosloviti drept dusmani ai tarii, pentru ca nu vad in ce lume minunata am ajuns sa traim.
Guvernarea pe baza de PR si retele sociale se afla la apogeu; totusi, sa nu ne culcam pe o ureche: entuziasmul care pare a se vedea pe facebook poate fi doar o iluzie. Daca ne uitam la rezultatele alegerilor locale, ne dumirim cum sta treaba.
Pe termen extrem de scurt, propaganda face minuni si obtine rezultate excelente. Episodul „Hexi Pharma” sta marturie asupra modului in care o firma româneasca a fost scoasa de pe piata fara sa existe nici o proba care s-o invinovateasca.
Si când spun „proba” ma refer la o proba acceptata in Justitie, nu la inscenari si vorbe. A fost de ajuns ca un individ sa sustina ca stie el ca substantele companiei erau diluate de ani de zile si masina de propaganda a rostogolit subiectul pâna l-a bagat chiar si in folclor, ajungând sa se intrebe unii daca nu cumva solutia cu care se stropeste contra tântarilor in Bacau vine de la Hexi.
Revenind la scormonirea gunoaielor de catre Ciolos, este inadmisibil nu ca premierul s-a dus sa faca un gest de PR intr-o joi, zi in care, teoretic, ar fi trebuit sa se afle la munca. Inadmisibil este ca premierul are câtiva oameni in Guvern care au emis idei in contradictie cu Constitutia si cu bunul simt si nu a luat nici o atitudine.
Asta nu se mai spune pe facebook sau in ceea ce a mai ramas din presa nationala. Dar, daca analizam in profunzime o sa vedem ca aceasta atitudine se cuantifica. La alegeri. Când nu voteaza doar hipsterii conectati la retelele sociale, ci si restul tarii, care are o abordare mai mult logica si mai putin emotionala, motiv pentru care unii ar dori sa-i limiteze sau sa interzica drepturile electorale pe motiv ca voteaza „gresit”.
Totusi, nu e fascinant faptul ca, dupa ce s-a anuntat ca incasarile la buget s-au prabusit si am intrat pe deficit, tinerii frumosi si liberi aplauda o operatiune de PR?
Dr. Ciprian Olinic va fi inmormantat marti
Doctorul Ciprian Olinic va fi inmormantat marti, 5 iulie, la Cimitirul Central din Bacau.
Familia a anuntat ca sicriul cu trupul neinsufletit va fi depus duminica seara, la Biserica Precista, din Bacau, unde se va oficia si slujba de inmormantare, marti, incepand cu ora 11.00.
Doctorul Olinic a murit sambata, 2 iulie, la Spitalul Universitar din Bucuresti, unde a fost internat in coma, din cauza unei seticemii provocate de o infectie cu stafilococul auriu.
In ciuda ingrijirilor primite, medicul nu a mai putut fi salvat.
Familia sa doreste sa multumeasca tituror celor care au fost alaturi in aceasta perioada.
„Imi pare foarte rau. M-a intristat foarte tare aceasta veste cumplita. Era un medic in plina putere, un chirurg polivalent, care putea aborda chirurgia mare oricând si in orice conditii. Este o mare, mare pierdere. Un medic bun, un familist convins, un om admirabil. Am lucrat impreuna foarte bine”, ne-a declarat dr. Vasile Palade, medic chirurg, cel care, in 2007 a predat sefia Sectiei de Chirurgie a Spitalului Judetean de Urgenta chiar echipei din care facea parte si dr. Ciprian Olinic.
„Mi-e greu sa vorbesc de medicul Ciprian Olinic la timpul trecut. Sunt total ravasit. Mereu am sperat ca o sa-si revina. Ca om, era vesel mereu, plin de viata. Ne-am inteles extraordinar de bine. Un super profesionist, un adevarat lider, care a tinut mereu sus sectia pe care o conducea. Decesul dumnealui este o mare pierdere pentru spital, pentru Bacau, pentru toata lumea medicala”, ne-a spus si dr. Radu Nita, medic specialist in Chirurgie plastica si Reconstructiva.
„Dr. Ciprian Olinic era in Comisia de disciplina a spitalului. Am admirat intotdeauna la dumnealui corectitudinea cu care trata orice problema, faptul ca inainte de a lua o decizie se documenta, discuta, transa, voia sa afle toate detaliile. La dumnealui totul era clar, concis, coerent. Asta imi placea la dumnealui. Un mare om. Un om deosebit”, ne-a marturist si Gina Popovici, asistent sef la Unitatea de Primiri Urgente a spitalului in care a lucrat si dr. Olinic.
„Eu lucrez pe sala de operatie. Acolo l-am si cunoscut pe domnul doctor Olinic. Un medic bun, un sef de sectie bun, un bun organizator. Am colaborat foarte bine cu dumnealui, chiar daca era pe sectia de Chirurgie. Un foarte bun profesionist, care a tinut mult la personalul din spital si care ajuta mereu atunci când era nevoie”, ne-a declarat si Adrian Jescu, brancardier in spital, pe sectia Ortopedie.
„Regret sincer disparitia prematura a domnului doctor Olinic. Impreuna cu tatal dânsului au fost chirurgi respectati ai spitalului nostru. Sectia de Chirurgie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau va avea mereu amprenta familiei Olinic”, ne-a declarat si asistent principal Silvia Sargu, de la Sectia de Boli Infectioase Adulti.
Doctorul Ciprian Olinic a fost medic primar de chirurgie generala si seful Sectiei de Chirurgie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau in ultimii opt ani, incepând cu anul 2008.
Medicul Cristian Postolache a preluat sefia Rotary Club Bacau
Medicul Cristian Postolache a preluat sâmbata, 2 iulie, mandatul de presedinte pentru anul 2016 – 2017 al Rotary Club Bacau. Ceremonia numita „Rotirea colanelor” – transferul de mandat ocazionat, ca de fiecare data, de finalizarea unui proiect sau de succesul inregistrat de o initiativa a clubului Rotary, a avut loc cu ocazia inchiderii Taberei internationale de pictura Rotary, care a avut loc la Pensiunea Montana, din Slanic Moldova.
Gabriel Casaneanu, managerul de la Auto Moto Invest, care a predat lui Cristian Postolache manadatul, a mentionat principalele actiuni pe care le-a intreprins clubul in anul 2015 – 2016, intre care cele de intrajutorare si de premiere a unor tineri talentati la diferite evenimente specifice (olimpiade, festivaluri etc.).
„Ma voi stradui sa fac fata provocarilor care vor aparea – a spus asistentei noul presedinte. Vreau sa actionam in aceeasi idee de a promova performanta, valorile, tinerii in special, pentru ca ei sunt la inceput de drum.” La 42 de ani, Cristian Postolache este medic primar oftalmolog si proprietarul clinicii oftalmologice Gauss Optic Bacau, dar cu activitate si in Moinesti, Comanesti, Onesti si Piatra Neamt.
Noului presedinte, past-gurvatorul Districtului 2241 România si Republica Moldova al Rotary Club International, Daniel Tanase, i-a acordat insigna „Rotarianul anului”, inmânata de Gheorghe Covrig, past-president al clubului bacauan.
Tot Gheorghe Covrig a transmis lui Iulian Boghiu si lui Gabriel Casaneanu, presedintele clubului in anul rotaryan 2015-2016, Elvirei Cemortan Volosin si Nataliei Rahmistriuc, prima artist plastic, cea de a doua seful unei agentii de modeling din Republica Moldova, felicitarile past-guvernatorului pentru reusita Taberei Internationale de pictura.
Multumiri au fost adresate si clubului doamnelor rotaryene Inner Wheel, dar si cluburilor tinerilor rotarieny bacauani Interact si Rotaract, adresate de past-presidentul Iulian Boghiu, pentru acelasi motiv.
Prima echipa de somelieri atestati in retailul din Bacau
Clientii magazinelor Selgros din Moldova – din Bacau, Suceava sau Iasi – vor fi surprinsi, la cumparaturi in raioanele de bauturi ale acestora, de somelierii care le vor recomanda cum sa asorteze profesional feluritele cu vinurile cele mai indicate.
La initiativa conducerii magazinului Selgros din Bacau cunoscutul lant de retail are acum primul grup de specialisti atestati de Agentia de Somelieri Winetaste, la finalul unui curs acreditat de Ministerul Muncii, de Ministerul Educatiei si de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor.
Cursul a fost absolvit de 18 participanti, intre care s-au aflat si proprietari de pensiuni si restaurante din judetul Bacau, dar si de reprezentantii unui important distribuitor de vinuri din Botosani.
Cei 18 cursanti au imbracat, dupa examen, robele de absoventi si au putut arunca in aer toca uniformei. Comisia de examinare, prezidata de Cristina Mihaela Ciobanu, alaturi de coechipierul sau Catalin Milon, de la Comisia judeteana Bacau de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, dar si de profesorul cursului, cunoscutul somelier Sergiu Nedelea, i-a declarat pe toti absolventi.
„Am simtit, la acest curs – ne-a declarat Sergiu Nedelea -, dorinta participantilor de a acumula cunostinte. Daca nu ai chemare pentru o profesie, daca nu te atrage, inseamna ca lucrurile nu merg asa cum iti doresti. Chiar nivelul proiectelor realizate la final a fost destul de bun, iar câteva lucrari m-au surprins prin complexitatea lor.
Pe lânga probele practice (degustare, proba scrisa, chestionarul) s-a cerut si intocmirea unui proiect de absolvire, in care s-au vazut propriile concepte de intelegere finala a vinului, practic esenta absolvirii cursului.”
Un curs ca un rasfat profesional
Irina Staciuc, directoarea magazinului Selgros Bacau, ea insasi cursanta, a avut ideea acestui parcurs profesional, iar acum magazinele Selgros moldovene au propiii somelieri. Alaturi de reprezentantii acestor magazine i-am vazut insa in banci si pe Alexandru Boghiu, de la Cafe du Theatre Bacau, dar si pe Constantin Popa, administratorul Pensiunii Montana, din Slanic Moldova.
„Pentru mine – a spus Constantin Popa – , acest curs a fost un rasfat profesional. Aveam nevoie de aceasta pregatire pentru ca Pensiunea Montana, având in vedere conditiile si locul unde se afla, atrage un flux mare de turisti. Cunostintele capatate vor fi un plus, pentru ca impreuna cu cei cu care lucram in pensiune vom cauta sa asociem vinul din pivnita acesteia cu mâncarurile pe care le pregatim.
Noi avem un vin bun, de regiune, cum e Galbena de Odobesti, Zghihara de Averesti, Merlot-ul de la Dealul Bujorului, Frâncusa de Cotnari, dar si vinul nostru de Berzunti, capsunica, foarte cautat.
Ele merg foarte bine alaturi de produsele traditionale, cele din curtea pensiunii, care inseamna 70% din oferta. Iar la Slanic mai este si o traditie: pastravul la gratar cu mamaliga si mujdei, de unde si zicala «Daca ai fost la Slanic si nu ai mâncat un pastrav, ai pierdut timpul».”
„Someleria este un domeniu in care trebuie sa inveti toata viata. La examen am avut toti emotii, iar la lucrarile de absolvire s-a muncit foarte mult. La atâta implicare din partea tuturor participantilor ma asteptam, dar nu si la atâta pasiune pusa in fiecare lucrare. La noi, somelierii vor indruma clientii in raionul de bauturi pentru ce vinuri se potrivesc la meniurile pe care le pregatesc. Totul in scopul de a creste vânzare, dar si satisfactia clientilor.”
Irina Stanciuc, directoarea magazinului Selgros Bacau
Se ingroasa rândurile la Pasapoarte
– aglomeratia din ultima perioada la Serviciul Pasapoarte, prevesteste valul de solicitari ce va urma in urmatoarele doua luni de foc ale verii – bacauanii care muncesc in Marea Britanie si se tem de efectele Brexit-ului, isi fac deja pasapoarte noi – cele mai cerute sunt pasapoartele electronice
Afectati sau nu de Brexit, bacauanii care muncesc sau isi petrec concediile in afara tarii, au inceput sa ingroase cozile la ghiseele Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau.
Numarul solicitarilor zilnice a crescut deja de la 100 la 150 de cereri/zi si conform asteptarilor, volumul de munca va creste cu siguranta in perioada urmatoare. Programarea online si camera live montata la Serviciul Pasapoarte, sunt alte doua modalitati prin care bacauanii isi pot gestiona timpul pâna la depunerea documentelor.
“Majoritatea cetatenilor care se prezinta la noi, isi fac pasapoarte pentru ca cele eliberate in 2011, expira anul acesta. Au fost destule persoane care au spus ca lucreaza in strainatate si isi reinnoiesc pasapoartele ca sa fie mai siguri si nu pentru ca le-ar fi impus cineva acest lucru. Cetatenii sunt foarte multumiti de programarile care se fac pe internet, pentru ca astfel isi pot gestiona timpul. Cei care nu stiu inca despre acest sistem de programare, vin isi iau bon de ordine si daca au de rezolvat altceva intre timp, pot verifica pe camera live la ce numar de ordine s-a ajuns”, declara comisarul sef Florentina Neamtu, seful Serviciului Pasapoarte Bacau
Daca de luni pâna vineri, se lucreaza de la ora 8.30 la 16.30, in zilele de miercuri, programul de lucru cu publicul se prelungeste pâna la ora 18.30, pentru a raspunde tuturor solicitarilor. Important de retinut este faptul ca in fiecare zi de marti, o echipa mobila de la Serviciul Pasapoarte se deplaseaza la Primaria Onesti pentru a raspunde cererilor persoanelor care locuiesc in zona si care, scutesc astfel câteva drumuri pâna la sediul Serviciului Pasapoarte din Bacau.
Bacauanii care vor sa se programeze online in vederea depunerii dosarului pentru eliberarea pasaportului pot accesa urmatoarea adresa: http://www.prefecturabacau.ro/programare-online-depunere-dosar-pentru-eliberare-pasaport/, iar cei care vor sa verifice numarul de ordine, pot folosi link-ul: http://www.prefecturabacau.ro/camerapasapoarte/.
Costul unui pasaport electronic este de 283 lei (valabilitate 5 ani), pentru copiii care au sub 12 ani se plateste o taxa de 258 lei (valabilitate 3 ani), iar pentru un pasaport temporar se achita 219 lei (valabilitate 12 luni).
Taxele pentru eliberarea pasapoartelor simple electronice si temporare se pot plati la agentiile CEC Bank.
Se incing motoarele, la examenul auto
– lunea si vinerea sunt cele mai aglomerate zile din saptamâna la sustinerea probei practice pentru obtinerea permisului auto
Caldura verii le-a sporit pofta de sofat candidatilor la obtinerea unui permis de conducere. Numarul lor a crescut in ultima perioada, iar acest lucru se vede clar, in zilele de luni si vineri, atunci când iau startul de la Stadionul Municipal, pentru sustinerea probei practice. Aici, emotiile se aduna si se impart intre elevi, instructori, sustinatori si examinatori. Din pacate, nivelul de pregatire teoretica al unor candidati lasa de dorit si doar jumatate dintre cei care se prezinta in fata calculatorului, obtin punctaj de trecere.
“In ceea ce priveste promovabilitatea, statistica arata ca ne mentinem la un procent de 50% la sala si de 68% la traseu. Ne asteptam ca in lunile urmatoare sa creasca numarul candidatilor, pentru ca din experienta practica am invatat ca interesul viitorilor conducatori auto este mai ridicat in perioada vacantei de vara. Conditiile sustinerii probelor au ramas neschimbate”, declara cms. sef Constantin Mihaescu, seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Bacau
Pe lânga clasicele instructiuni legate de pornirea de pe loc, este important ca persoana examinata sa nu comita urmatoarele greseli: neacordarea de prioritate, neintelegerea semnificatiei indicatoarelor si neoprirea la trecerea de pietoni când sunt persoane angajate in traversare. Asa cum,in mod normal, neacordarea de prioritate se pedepseste cu retinerea permisului pentru o perioada de 30-90 de zile, in cazul cursantilor, neacordarea de prioritate se pedepseste cu incheierea nefavorabila si brusca a examenului de conducere.
La fel de important este respectarea regulilor in zona statiilor de autobuz si a celorlalte mijloace de transport in comun. Apoi, la intâlnirea indicatorului STOP, indiferent de cât de liber este drumul, masina trebuie oprita in dreptul indicatorului, fara a-l depasi. Abia dupa aceea, se poate avansa pâna in punctul cu vizibilitate maxima.
La CEDEAZA TRECEREA, soferii nu trebuie sa opreasca masina, dar in schimb, trebuie sa ofere prioritate tuturor celor care se deplaseaza pe drumul prioritar. La trecerile de pietoni se ofera intotdeauna prioritate celor aflati pe sensul de mers si se reduce viteza intotdeauna pâna la evitarea oricaror pericole.
Atunci când se efectueaza o depasire, in conditiile in care traficul o permite, trebuie revenit pe banda 1. Desi acest aspect poate parea minor, politistii examinatori sunt foarte atenti la acest detaliu si depuncteaza de fiecare data când cei examinati nu circula regulamentar.
Revedere in Bacau, dupa 63 de ani de la absolvirea scolii
Absolventii Scolii Medii Tehnice de Comert si Cooperatie din Radauti, promotia 1953, s-au revazut, dupa 63 de ani de la absolvirea cursurilor, in Bacau. De la o vreme, emotionantul eveniment are loc anual si este organizat, pe rând, in câte una dintre localitatile din care proveneau elevii – la Suceava, la Radauti, la Focsani, la Husi, la Iasi sau in Bacau. In acest an, organizatorul revederii a fost economistul Ioan Mocanu, fost director economic al Directiei Silvice de la noi.
„A fost a treia revedere anuala – ne-a declarat Ioan Mocanu. Impreuna cu familiile noastre ne-am reunit si ne-am simtit foarte bine impreuna, ca in fiecare an. Cei care mai suntem in viata, numai vreo zece, ne amintim cu placere de tinerete, de cei patru ani petrecuti impreuna intre 1949 si 1953 in Scoala de Comert din Radauti. Ii pomenim pe toti cei care nu mai sunt acum printre noi, iar celorlalti le uram multi ani, cu sanatate, si sa ne revedem si la anul”.
I-am recunoscut intre fostii elevi ai Comercialei din Bucovina pe Dumitru Palosanu, fostul director al Sucursalei BNR din Bacau, si pe directorul economic al fostei fabrici Letea, Petre Maxim. Ioan Mocanu i-a prezentat si pe Ion Lucescu, director al fabricii Zimbru Suceava, pe fostul contabil sef al Liceul agroindustrial din Husi, Petru Condrache, si pe Mihai Vatui, revizor contabil la Uniunea Judeteana a Cooperativelor de Consum Iasi. Nu-l putea uita nici pe marele absent, poetul, romancierul, eseistul si muzicianul Ion Tugui, trecut din 2002 la cele vesnice.
Dar, cel mai mult am vorbit cu venerabilul Hristache Lungu, poet, pamfletar si jurnalist din Focsani, cel care tot acum peste 60 de ani, cursant fiind la celebra Scoala de literatura „Mihai Eminescu” din Bucuresti, a trecut prin momente de neuitat alaturi de poetul Nicoloae Labis.
Am stat numai vreo doua ore alaturi de acesti oameni, dar am trait cu ei istorii scrise pe viu in zeci de ani. Am aflat despre intreprinderile sau institutiile in care au lucrat, dar mai ales despre oamenii din vremea lor care au scris ei insisi istorie in diferite domenii.
„Anii au trecut ca niste pareri. Au fost si buni si rai, cu succese si cu insuccese. Colegii cu care ne-am revazut acum, dupa 63 de ani, sunt toti realizati, oameni cinstiti, corecti. La acea scoala am avut ocazia sa cunosc Bucovina, eu fiind originar din Tutova, judetul Galati. Bucovina este un loc ocrotit de Dumnezeu. Acolo m-am intânit si cu marea cultura. Am cunoscut scriitori ca Dragos Vicol, Ion Horea, Eugen Frunza, Eusebiu Camilar si atâtia altii. Dar cel mai mult m-a marcat intâlnirea cu Nicolae Labis.”
Hristache Lungu, poet, pamfletar si jurnalist
Zeci de boxe pline de mâl. Inundati din cauza lucrarilor la reteaua de termoficare
Bacauanii care locuiesc in blocul 60 de pe strada Calea Republicii sunt victime colaterale nu doar ale vremii capricioase, ci si a proastei gestiuni si a degringoladei in care se lucreaza in proiectul de schimbare a retelelor secundare de termoficare.
Municipalitatea a prelungit pâna la sfârsitul acest an implementarea proiectului de zeci de milioane de euro, cu beneficii pentru o parte dintre consumatorii CET-ului, dar cu mare disconfort si pentru cei racordati la retea, beneficiarii finali, si pentru cei care nu mai au nici o legatura cu furnizorul de termie.
La sfârsitul saptamânii trecute, când in Bacau s-au inregistrat cantitati importante de ploaie, peste 70 l pe metru patrat, cazuti pret de o ora, locatarii de pe strada sus-mentionata s-au trezit cu boxele inundate de apa de un metru.
Nu s-ar fi intâmplat asta, daca societatea Branpis, cea care face schimbarea retelelor, ar fi luat minime masuri de precautie.
„Apa a antrenat tot pamântul care era afara. Eu le-am pus in vedere sa aduci saci de nisip sa acopere gaura data la baza blocului, dar n-a venit nimeni nici macar a doua zi dupa incident. Toti am avut de suferit. Tot ce a fost in boxe a plutit. Apa a fost de un 90 centimetri inaltime. Scoatem si acum mâlul care a ramas in urma”, spune presedintele Asociatiei 22, Ion Obreja.
Oamenii au ramas cu nervii, munca si paguba. Aveau depozitate in boxe lucruri dintre cele mai diverse, de la aparatura electrica, piese de mobilier, conserve si tot felul de alte bunuri. Cu toate acestea, presedintele de asociatie a depus o adresa la sediul societatii, prin care cere ca un reprezentant sa vina la fata locului sa constate pagubele si sa ofere oamenilor despagubiri. „M-am luptat sa obtin numar de inregistrare, pentru ca nici hârtia nu au vrut sa o preia. Nu se poate asa ceva, sa nu fim ascultati defel”, mai spune Obreja.
„Sunt boxe care nu s-au deschis pentru ca tot ce era inauntru a blocat usa. Am schimbat o gramada de papuci ca sa scoatem mâlul”, a spus si Virginia Chitescu, una dintre locatare. „Noi am mai trait ploi dintr-astea, dar nu s-a inundat niciodata subsolul. Imaginati-va ca pe intreaga suprafata a blocurilor, 1400 metri patrati, apa a patruns pe unde a gasit loc. Nu se intâmpla daca gaurile erau acoperite”, mai spune seful asociatiei.
O zi se lucreaza, sapte nu
Cetatenii au nemultumiri si vizavi de modul si ritmul de lucru. Gropile sunt sapate de trei luni de zile. E drept ca nici ploile frecvente n-au fost de ajutor, cu toate acestea, oamenii au urmarit cu exactitate modul in care se lucreaza. „In primul rând, legea spune clar ca trebuia sa ne ceara acordul pentru a intra sa lucreze la subsol. Nu s-a intâmplat. Tevile pe care le-au pus acum nu sunt amplasate corect, practic, pe lânga ele nu se va putea trece, oamenii vor avea dificultati sa ajunga la boxa. Pamântul scos a fost rezemat de bloc. Uitati mucegaiul aparut. Disconfortul pentru oameni este extraordinar de mare”, mai declara Obreja, care sustine si ca muncitorii n-ar munci chiar opt ore cât este programul.
La fata locului l-am gasit si pe seful de echipa, ing. Sorin Ichim. Cum explica acesta inundatia? „Punctul acesta termic este facut in panta. Chiar daca ar fi fost saci cu nisip tot s-ar fi inundat, terenul fiind de asa natura. Nu s-a asteptat nimeni la situatia asta si ne pare rau mai ales ca nu trebuie nimeni sa sufere”, a spus acesta. Vizavi de modul in care s-a lucrat, acesta sustine ca i-ar trebui o saptamâna ca sa incheie santierul deschis, repet, acum trei luni de zile.
„De 8 ore am nevoie pentru a face probele de presiune, doua zile pentru intregirea retelelor si alte doua zile pentru a acoperi totul. Santierele sunt diferite. In acest caz, al blocului 60, sunt foarte multe subsoluri. Depind de starea vremii, sunt cabluri care nu sunt evidentiate pe harti, echipa este asa cum este, apar nenumarate probleme inerente”, a conchis inginerul.
S-a sapat peste tot in zona. Ca sa schimbe retelele, s-au taiat strazi, alei, intrarile in bloc sunt niste pasarele subrede. Pe traseul de sapatura s-au aflat si numerosi arbori. In cazul de pe Calea Republicii, s-au taiat si radacinile unui nuc. Inca mai sta in picioare, dar chiar si daca se da pamântul inapoi, acele radacini nu se vor reface. Sub el, lucreaza muncitori. Cine ii protejeaza de posibile accidente?
In plus, Legea 348/2003 protejeaza nucii si specifica foarte clar in ce conditii se pot taia acestia: daca sunt uscati, sunt amplasati intr-un perimetru unde se vor construi obiective de interes local sau pun in pericol circulatia. Cererea de taiere trebuie depusa cu o luna inainte si in locul arborelui taiat trebuie plantati altii cinci, din material saditor autorizat.
Desi a gasit pe masa proiectul de schimbare a retelelor care nu mai poate da inapoi, primarul Cosmin Necula nu este un sustinator al acestuia
„Din evaluarile pe care le-am facut inca inainte de campanie, numarul de abonati nu justifica o asemenea investitie, acest proiect. Dar proiectul este inceput si trebuie terminat. Din acest proiect s-au tras bani, s-au facut licitatii, s-au facut lucrari. Am avut a fost sedinta de analiza, pentru evaluarea stadiului in care se afla proiectul.
Le-am spus clar celor responsabili, constructorilor ca nu ma intereseaza decât doua aspecte: legalitatea lucrarilor si finalizarea lor in termenul stabilit. Exista mult disconfort in oras, gropi, santuri, nefinalizate, neprotejate, neamenajate, riscante pentru cetateni. Situatia este crunta, nu putem sta intr-o mocirla in continuu. Miercuri, 6 iulie, vom avea o noua sedinta de progres, in care vreau sa vad cu hârtii justificative analiza swot a proiectului”, a declarat Cosmin Necula.
„A venit vacanta, cu trenul din Franta”. Cum e vacanta pentru copiii de la tara
Majoritatea dintre noi, cei care am copilarit in oras, ne amintim ca o destinatie de vacanta era, pentru cel putin o saptamâna, la bunici, la tara, oriunde era asta.
Unde se duc insa copiii de la tara in vacanta?
Cei din Colonesti n-au multe variante, dupa cum aveam sa aflam chiar de la ei.
„Cât e ziua de lunga, ne jucam. Intr-un an, am fost la activitati la Unicef, faceau concursuri pentru noi. Am câstigat o tableta”, ne spune Madalina Lovin, 12 ani, eleva in clasa a VI-a. Scoala e inchisa, trei luni nu au activitate.
Dar asta nu inseamna ca se plictisesc chiar tare. Madalina are 7 frati si surori, nu este o zi la fel cu alta. Si prieteni are numerosi.
Unul dintre ei, Mihai Ilascu. Colegi de clasa. Si de nazbâtii, dupa cum se chicotesc. „Trebuie sa dau mâncare la animale când ma trezesc.
Dar fac asta si când e scoala. Noi aici in comuna nu prea avem unde sa ne distram”, spune baiatul maruntel. Teme de vacanta? Sigur ca da. Când le faceti, intreb eu.
„Mai pe la jumatatea vacantei, nu ingrasam porcul in ajun. Mie imi place matematica si vreau sa ma fac presedinte”, povesteste baiatul. Dar ce face presedintele?, il testez eu.
„Pai, dirijeaza tara, ajuta cetatenii”. Si parintii tai ce au spus? „Au spus ca am mult de invatat ca sa ajung acolo”, a replicat imediat baiatul.
Se pun la punct amândoi cu invatatura. Vor sa mearga la liceu in oras, ca sa ajung ce isi doresc. Asa ca temele de vacanta nu pot sa cada pe planul doi. Dar nici joaca. Cea in fata portii. Ce sa faci in rest la tara?
„Ehee, când eram eu copil la mama, ma trimitea in tabara de doua ori pe an. Era frumos, atunci se putea”, ne spune in trecere o femeie care ne observa stând de vorba cu pustii.
Da, pentru acesti copii, tabara este un vis frumos. Asta, si pentru ca statul român a scos „gratuit” de lânga invatamânt si a desfiintat taberele si a vândut patrimoniul. Asa ca, acum, copiii nu mai au ce povesti in prima compunere la inceputul noului an scolar ce au facut in vacanta. Pacat!
Victima a sistemului. La aproape 90 de ani, pe drumuri, in cârje, pentru drepturile de veteran
– Un batrân de 89 de ani, sarac si bolnav, bate drumurile de mai multa vreme pentru a obtine certificat de veteran de razboi -n El sustine ca in 1944 a fost luat de nemti de pe câmp si dus in alta localitate, unde a fost ranit – Conducerea Asociatiei Veteranilor de Razboi afirma ca nu exista baza legala pentru acordarea certificatului.
Batrân, singur si bolnav, Vasile Bicher, din satul Cucova, comuna Valea Seaca, este nevoit sa bata drumuri lungi pentru un drept care, considera el, i se cuvine. Sprijinindu-se in cârje, abia mergând, batrânul a luat si calea Bucurestiului, pentru a ajunge la Agentia Nationala a Veteranilor de Razboi (ANVR), crezând ca acolo isi va gasi dreptatea, pe care o invoca.
Dar cei de acolo l-au trimis inapoi la Filiala „General Eremia Grigorescu” Bacau a ANVR, de pe strada Oituz. Aici l-am intâlnit zilele trecute. Era ora 7.20, dar venise cu mai mult timp inainte. Cu un aparat auditiv la ureche si sprijinindu-se cu o mâna in cârje, vorbea la telefonul mobil cu cineva.
Am asteptat sa termine convorbirea si am intrat in discutie cu el. Dialogul s-a desfasurat extrem de anevoios, pentru ca batrânul are probleme grave de auz, dar pâna la urma am reusit sa aflu ce necaz l-a adus in Bacau.
„In 1944, am fost luat de nemti de pe câmp, cu caruta cu boi, si dus la Scurta-Orbeni. Acolo am stat doua saptamâni si am fost ranit. M-au adus inapoi rusii. M-au pus pe targa, aveam mâna si piciorul drept rupte si cu rani. M-au dus la gara din Orbeni. Acolo m-au urcat cu targa intr-un vagon de boi. M-au adus pâna la Bacau unde am fost ingrijit.
Apoi am facut un an de scoala de invalizi. Din razboi am ramas cu probleme mari la piciorul drept si nu pot merge decât in cârje. Dar mie nu vor sa-mi dea legitimatie de veteran si nici drepturile pe care le au cei care au fost raniti in razboi”, ne-a povestit Vasile Bicher.
Si ca sa ma convinga de cele spuse, si-a dezgolit piciorul drept. Imaginea m-a cutremurat. Tot piciorul era umflat si vinetiu. Din loc in loc avea rani care supurau.
S-a trezit prea târziu?
Dar, dincolo de situatia de plâns in care batrânul se afla si care a impresionat-o si pe conducerea Filialei Bacau a ANVR, in fata acesteia prevaleaza legea. Legea care nu-i permite sa-i satisfaca solicitarea lui Vasile Bicher.
„Noi le-am acordat calitatea de veteran tuturor celor care au facut dovada participarii la actiuni militare in cel de-al doilea razboi mondial, prin certificatul emis de Arhivele Militare de la Pitesti, ne-a declarat generalul in rezerva Alexandru Leonov, presedintele Filialei Bacau a ANVR. Intr-adevar, foarte multi tineri, care nu au avut calitatea de militar, dar faceau pregatire premilitara pe lânga o unitate, in 1944 au fost constituiti in detasamente si scosi din localitati.
Din documentele pe care le avem, sunt câteva comune din care mii de tineri premilitari au fost deplasati din localitate si alocati pe lânga o unitate militara. Dar nu exista nicio evidenta, respectiv nicio lista cu nume de persoane, pentru comuna Valea Seaca.
Cei care nu s-au regasit in aceste liste au avut posibilitatea sa probeze cu martori, care, la rândul lor, trebuiau sa aiba atestarea legala, prin document oficial. Or, din pacate, domnul Bicher s-a trezit prea târziu. Nu mai exista niciun martor atestat care sa confirme cele sustinute de el. Poate ar fi avut dreptul, dar, nefiind niciun martor legal, noi nu putem sa incalcam legea, cu toata compasiunea pentru suferinta lui.”
De la primarie, câte putin
Pentru batrânul de 89 de ani, indemnizatia de veteran si celelalte drepturi aferente ar insemna o mana cereasca, deoarece este foarte sarac si nu are pe nimeni. „Are o pensie de pâna in 450 lei si locuieste singur, ne-a spus Laura Abalasei, consilier pe probleme de asistenta sociala, la Primaria comunei Valea Seaca.
Este si foarte bolnav, se deplaseaza cu mare dificultate. Cu ce a putut, primaria l-a ajutat. Am vorbit la o fundatie si i-am facut rost de un carucior, i s-a dat ajutor de incalzire, a primit si alimente, dar cu problema lui de a i se recunoaste calitatea de veteran, nu avem cum sa-l sprijinim.”
VIDEO: Tanchistii bacauani, in poligon
Militarii Batalionului 631 Tancuri din Bacău în cadrul exercițiului ”HISTRIA 15”.
