„Daca munca era buna, o luau boierii”, zice o vorba populara. Asa ca, neavând nevoie a munci, boierii petreceau si o faceau destul de bine dupa cum ne povesteste Radu Rosetti, in „amintirile” sale.
„Toata lumea se scula relativ de dimineata. Vânatorii, când era vreme de vânatoare, adica dupa ideile de atunci aproape in tot cursul anului, plecau in zori de ziua, luându-si cu dânsii un dejun copios. Ceilalti boieri se trezeau mai târziu, iar indata ce faceau ochi, inainte de a se spala si de a se imbraca, se asazau turceste pe pat si li se aduceau dulceti si apa, urmate indata de cafe turceasca. Apoi veneau ciubucele, aduse de ciubucciul curtii sau de feciorii lor particulari, aprinse gata, cu «caimac cât un stog de fân» pe deasupra bucatii de iasca aprinsa. (…)
Dejunul, zacusca cum i se zicea pana pe la 1860, se lua pe la zece in sofragerie, iar dupa dejun se puneau la taifas, obisnuit cucoanele intr-o odaie, boierii intr-alta. Si unii, si altii se asazau de preferinta pe divanuri, multi din ei, mai cu sama cei mai in vârsta, turceste. (…)
Boierii fumau ciubuc dupa ciubuc, un ciubucciu stând necontenit in odaia de alaturi pentru a aduce un ciubuc aprins indata ce auzea batând in palme, procedeu adoptat atunci la noi obsteste pentru a chema slugile, pe care l-am mai apucat si eu, clopotele in copilaria mea fiind, mai ales la tara, o raritate. Fumau si cucoanele, dar mai rar.
Slujba de ciubucciu, având a tinea curate si a umple ciubucile intr-o curte primind multi musafiri, era departe de a fi o sinecura si, când numarul musafirilor era deosebit de mare, ciubucciul casei mai era ajutat de baieti ciubuccii si de feciorii musafirilor.
Boierii discutau mai ales asupra politicii, dar erau departe de a fi excluse si alte subiecte: gospodarie, afaceri, amintiri, vânatoare, povestiri de tot soiul si cancanurile zilei. Erau in stare sa ramâie ceasuri intregi in aceeasi pozitie pe divan, in mesti (mesti, mesi a incaltaminte fara toc, confectionata din piele subtire si purtata în trecut de barbati, peste ciorapi), cu papucii asazati pe jos dinaintea lor. (…)
Intre doua si trei ceasuri dupa-amiaza se intorceau de obicei vânatorii si lumea se punea la masa. Aceasta era din cele mai variate si din cele mai copioase. Bunul meu stapânea (…) 14 mosii. Si bunica tinea mortis sa aiba, la mesele ei, câte un fel de bucate sau câte un mezelic, sau macar un desert pentru fiecare mosie. (…)
Dupa masa, dupa ce ligheanul si ibricul, de asta-data de argint, trecuse pe la toti mesenii de-a rândul, dupa ce se luase cafeaua si vutca (liqueur-ul foarte gustos, dar foarte slab), cucoanele, de câte ori era vreme frumoasa, ieseau la plimbare in mai multe trasuri, putini din boieri le insoteau. La intoarcere, mergeau sa steie in gradina, unde ramâneau pana la caderea noptii si unde le intovaraseau si boierii. Indata ce innopta, se intindeau mesele de carti, la cari se asazau si boieri si cucoane, iar acei cari nu jucau carti se puneau din nou la taifas. (…)
Pe la zece sara se servea cina, nu cu mult mai putin copioasa decât masa, apoi unii mergeau sa se culce, altii stateau de vorba pana târziu sau urmau sa joace carti”.
Imi plac managerii occidentali care premiaza si unele infrângeri ale salariatilor companiei. Nu poti fi mereu invingator intr-un sistem concurential in care, uneori, minutele sau orele decid câstigatorul. Din pacate, pe toate meridianele lumii, copiii sunt educati in asa fel incât doar laurii sa-i valideze ca fiinte de succes. Vrem mereu pe podium, vrem lauri, tânjim uneori dupa aplauzele semenilor, chiar si atunci când stim ca ele nu sunt sincere. Ne este teama sa initiem proiecte, din cauza faptului ca s-ar putea ca acestea sa nu fie curtate de succes. Din acest motiv nu ne asumam prea des nici decizii care au un grad ridicat de risc, desi suntem constienti de faptul ca la capatul asteptarii am putea sa ne intâlnim cu Binele, Frumosul, Adevarul… Mircea Eliade rezuma minunat povestea aceasta a indraznelilor noastre: ,,Cei mai multi dintre noi credem ca am facut un lucru bun numai daca am primit o recompensa: o felicitare, o distinctie, o observatie favorabila. Si, dimpotriva, socotim esuate acele acte ale noastre care au trecut neobservate, sau au fost privite cu neincredere, sau de-a dreptul cu dispret”(,,Oceanografie”, Humanitas, Bucuresti, pag. 49). Neindoielnic, in gândul lui Mircea Eliade locuieste frumos ceva din spiritul altruismului, non-egocentrismului filosofiei indiene antice. Nu trebuie sa ne fie teama de batalii: ,,Nu sunt pierdute decât acele batalii pe care nu le incepi niciodata. Nu esti invins decât daca refuzi lupta. Altminteri, orice faci, orice incerci in aceasta existenta miraculoasa – sunt victorii; si cât ar fie ele de mutilate, nu trebuie sa regreti” (Ibidem).
Obsesia recompensei ne dezumanizeaza, de multe ori. A trai sub imperiul acestei obsesii, doar ca sclav al laurilor, este dramatic. ,,Daca fiecare ins ar actiona fara gândul recompensei, pamântul acesta ar fi un rai. Daca numai zece insi ar activa detasat – adica liberi, deschisi intregii realitati, fara prejudecati si fara dogme – viata ar putea merge inainte nestingherita (…) Sa nu uitam ca fiecare dintre noi ne purtam la sân imbecilul nostru, si numai noi il putem sugruma”(Mircea Eliade, op. cit, pag. 52).
M-am gândit mult la cei ,,numai zece insi” invocati de Eliade. Care ar putea fi, in istoria umanitatii, acestia, in afara de Hristos? Cel mult, mi-am zis, Don Quijote, Miskin, Micul Print si Mahatma Gandhi. Don Quijote, Miskin si Micul Print sunt plasmuiri ale inocentei. Inocenta nu vâneaza niciodata lauri. Poate si datorita faptului ca-i are deja, ca locuiesc in fiinta sa. Don Quijote, Miskin si Micul Print ramân, totusi, doar trei admirabile plasmuiri. Terestrul Mahatma Gandhi? N-a fost rasplatit niciodata cu Premiul Nobel pentru Pace, desi a fost nominalizat de mai multe ori, dar n-a tradat niciodata vreo urma de regret / nemultumire in raport cu aceasta posibila ,,izbânda”. Don Quijote a crezut ca increderea in oameni va face lumea mai buna. Miskin ne-a spus, daca putem acorda credit mai multor personaje dostoievskiene, ca ,,frumusetea va mântui lumea“. Admirabil, Micul Print al lui Antoine de Saint Exupéry ne-a sugerat faptul ca oamenii mari nu pricep niciodata nimic si este obositor pentru copii sa le dea intruna explicatii. Obsesiv, Mahatma Gandhi, un pragmatic fara sabie, ne-a demonstrat ca raul nu poate fi invins cu ura, ci numai cu resurse care sunt zamislite din dragoste.
I-am auzit pe unii spunând ca e mai bine de noi ca suntem undeva mai la margine, chiar daca traim cum traim, în saracie, dar cel putin suntem feriti de actele de terorism care fac acum ravagii în marile centre europene. E adevarat ca dupa aceea venea si remarca amara ca, în schimb, la noi bântuie teroarea coruptiei generalizate. Vorba ceea, caragialeana, s-avem si noi falitii nostri. În societatea româneasca actuala, coruptia e un adevarat flagel, ea „muscând din cinste, din bunul-simt, din credinta si din onoare”. Totul se negociaza, se aranjeaza, în cele din urma. Pentru cei aflati în pozitii de putere, desigur. Care nu au niciun scrupul si nu se împiedica de ceea ce se numeste caracter. Asa cum avem nevoie de principii ferme, care sa ne calauzeasca existenta, de permanente solide, sedimentate de-a lungul timpului, adica de valori morale, avem nevoie si de modele umane, de indivizi cu tarie de caracter. Care ar fi, pe scurt, definitia unui caracter? Recitesc o foarte instructiva, plina de învataminte carte scrisa de C.D. Zeletin, o culegere de eseuri, evocari, de comentarii si convorbiri (reunite sub titlul „Distinguo”) si dau de un articol cu aceasta tema- caracterul uman. Iata definitia acestuia, foarte precisa: „Caracterul e constructia înaltata de fidelitate fata de norma morala pe care cineva o împartaseste liber”. Aceasta constructie, adauga subtilul eseist, mai presupune respectul autoritatii personale si rezistenta la presiunea influentelor. Carevasazica, un individ care se comporta ca o girueta, în bataia tuturor vânturilor, împrumutând pareri de ici de colo, schimbându-si mereu comportamentul, atitudinea, mintind, care ba afirma, ba neaga un lucru, ba râde sau plânge aiurea, nu e cineva de încredere. E o persoana labila, un caracter slab, urât. C.D. Zeletin ne aminteste si originea, etimologia termenului caracter, care vine din limba greaca, de la verbul a grava, a scrie în piatra. Un om de caracter va avea, asadar, tarie de stânca, si pe el te poti bizui, fiindca în orice împrejurare, chiar potrivnica, sau mai ales atunci, el va da dovada de consecventa morala. Nu va face lucruri reprobabile, îsi va pastra demnitatea si va da, întotdeauna, câstig de cauza dreptatii. Fata de temperament, opera naturii, caracterul este opera omului. De aceea este si mult mai pretios. Mai rar, din pacate. Asta si subliniaza C.D. Zeletin în însemnarile sale, spunând ca românii au virtuti ale mintii si ale sufletului (sunt inteligenti, generosi, inventivi, toleranti), dar ca duc astazi lipsa de acel gen de caractere-pilastru pe care, odinioara, s-a sprijinit edificiul neamului, poporului, tarii. Unde mai gasim caractere puternice, tari, si oameni care sa aiba „simtul vetrei” în tristele noastre timpuri, când patrimoniul tarii este lasat de izbeliste si Brâncusi este „scos la mezat”?
Se bifeaza zilele din calendar. Mai putin de doua saptamâni pâna când pescuitul va fi interzis, pentru o perioada de saizeci de zile, la toate speciile de peste.
Astfel, potrivit Ordinului de prohibitie a pescuitului pentru 2016, publicat in Monitorul Oficial, „se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ-sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durata de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 8 iunie.”
Pentru pescarii de apa curgatoare nu mai este timp de pierdut. Acumulatorii nu vor rezista pâna in vara. Vine insa momentul de vârf pentru baltile private…
Alti bani, alta distractie! Zilele acestea, vremea, devenita din ce in ce mai frumoasa, a umplut lunca Siretului cu pescari. Cum a crescut mercurul in termometre, lacul de la Beresti s-a si animat. Si vegetatia se umple de verdeata. Nu mai zic de pasari.
Pescarul Ioan Stamate semneaza de multi ani condica de prezenta, fidel acestor locuri.
Coada lacului Beresti
Mai bine e… unde sta vecinul
„Cam asa se-ntâmpla. Miercuri am stat pe malul celalalt, si sarea pestele in partea asta. Acuma stau aicea si uite-l cum sare acolo! Da’ nu-i o problema daca nu prind. Vin aici pentru ca e tare frumos. Uite! Am doi bibani si-o babusca. Am prins mai multi dar i-am dat in apa. Am mai dat si unui baiat, sa bage-n cârlig… de-un biban, de-o stiuca.” Nenea Stamate a lucrat la CPL, la combinatul de mobila, pâna in doua mii. Apoi a plecat in Italia, unde a mai muncit zece ani. Acum s-a intors acasa, cu sanatatea afectata. Mai are pâna sa implineasca saptezeci de ani. Iesitul in natura e antibioticul, bucurându-se din plin de timpul liber si vechea pasiune.
Sade pe un bolovan maricel, la buza apei, urmarind neclintirea celor doua plute. Priponite… doua vergi, de patru si sase metri lungime. Una-i pentru beldita, cu cârlig de saisprezece. Din când in când … mai prinde si peste. Deschis la vorba, n-are insa stare. Pastreaza atentia distributiva. Se simte apartinând zodiei, leu.
Daca ar fi sa facem o statistica, despre ce urasc mai mult pescarii, braconierii se situeaza inaintea prohibitiei, si inaintea vremii nefavorabile. „Poveste veche. Nu-mi spune mie de braconieri. M-am si batut cu ei. Era sa ma taie cu toporul. Putin mai incolo, cam in dreptul unde e balta. Nu era atunci a lui Iacobov. Eram cu un prieten de-al meu, care era medic veterinar. Era sa-l omoare. Cincizeci de oameni la pescuit pe balta si numai doi in barca, cu topor, sa sara la noi. Ca le-a zis de ce pun plasa. Nu s-a bagat nimeni! Nu mai povestesc ce-au patit!” Ofteaza a lehamite.
„Era balta noastra!”
Incerc sa aflu cum ii spun pescarii zonei in care ne aflam. „Aici suntem putin mai jos de Orbeni. E coltul Siretului. In partea asta, la deal, e balta «La vacarie». Mai sunt si altele pe malul asta. Unde pescuiam acum cincizeci de ani au intrat niste calugari si au ingradit. Sunt nacajiti saracii. Cresc porci, cresc oi, vaci. Unde-i foisorul ala, la vreo cinci sute de metri. Acolo! Ii spune acum balta «La Maria». Veneam cu socrul meu si prindeam peste la greu. Era balta noastra. Intra crap mare, dar nu la mine. N-am rabdare sa stau la boaba de mamaliga, sa dau la crap. S-a chinuit un alt prieten de-al meu sa ma invete. N-am vrut sa invat. Pun un viermisor sau o râma si stau pe mal si o ora cu mâncarea in cârlig. Intra el ceva. Din saptezeci si doi platesc permis.”
Credeam ca am in fata mostenitorul unui fost proprietar de lucii de apa. Uitasem de ideea de proprietate socialista, cu bunurile care apartineau intregului popor. Aveam sa aflu ca „balta noastra” era locul preferat de bacauanii care lucrau in schimbul doi, „fugiti” din oras cu personalul de Galati de la ora trei. Din gara Orbeni, pe intuneric, ajungeau aici. Geana zorilor ii prindea cu betele in apa. La ora sapte, dupa doua ore fructuoase, plecau inapoi. Duminica n-aveai loc. Ioan Stamate face la fel si astazi. Merge cu trenul. „Din gara, de la Orbeni, vin pe jos, ca sa fac miscare. Doar am un alt prieten cu masina, care ma roaga sa merg cu el. Il refuz. Si-asa mi-a crescut… «balonul»! Dar nu-i departe. Sunt vreo trei kilometri. De multe ori plec pe jos de aici pâna la Racaciuni, la baraj. Sunt vreo sapte pâna acolo. Si mai fac inca vreo patru kilometri pâna la gara din comuna.
Atunci e STAS! Uite ce frumoase sunt lebedele astea! Un stol zboara razant cu apa, gata de amerizare. Le gratuleaza cu umor: Dragele de ele! Au scapat pentru ca nu sunt bune de mâncat! Au vreo zece kile fiecare!?” Problema nu e cu mersul pe jos ci cu câinii de pe lânga stâne, care se aduna si te hamaie când te vad de unul singur. Pastreaza in rucsac, pentru orice eventualitate, o bucata de pâine. Este perfect de acord cu perioada de prohibitie. „Mie nu-mi place pestele si nici icrele. Imi place doar sa-l prind. Când nu am mai mult sa-i duc Victoritei, sotiei, ii dau drumul inapoi in apa. Mai ales ca nici ei nu-i place sa-l curete, doar sa-l manânce. E specialista la gatit. Pestele trebuie lasat sa se inmulteasca. De asta nu-i suport pe astia care baga curent sau plase.”
„Isi cata locul. Da la guma!”
Cam din sfert in sfert de ora, prin spatele nostru trece un pescar. Are o varga si o lanseta in cumpana, pe umar. De la varga a scos primul tronson, folosindu-l ca pârghie de gradul unu, pentru sacosa din rafie atârnata in spinare. Sapca neagra, din piele, pe cap. Mai schimba o vorba in doi peri cu Nea Ioan si-si vede de rond. Intreb ce-i cu el. „Isi cata locul. Da la guma!”Aici intervine diferenta dintre pescuitul la rapitor, stând in fund, asteptând ca bibanul sa vina la râma, si pescuitul cu voblere, naluci sau twistere (bucati de silicon colorat ce imita pestisorul).
„Asa se prinde pestele… daca-l cauti!” Ioan Ailinca este adeptul schimbarii dese a locurilor. „De ce ma plimb cu ele in spate? Asa! Pentru ca trebuie plimbate! Am dat la biban. De-acu’ plec! Nu mai este peste. Am atâtia ani de activitate… la pescuit. Vad pestele unde-i! Acum nu-i! Si era! Prindeam de mic lin pe Bistrita. Chiar am pescuit mult, «La salcie», la autogara. Bun loc! Apoi pe Siret.” Il simt pescar sportiv si ecologist convins. Imi arata la ce da. Cârlig mic pentru viermisori si „guma” pentru bibanasi.
„Inainte, pe timpuri, prindeam. Acum…? Maximum un kilogram! Ce mai trece prin plase!” Sâmbata si duminica nu iese la pescuit. „Nu merg apele! Uzinele nu functioneaza si nu se creaza curenti. Se mai intâmpla si in cursul saptamânii sa fie opriri. Si ieri, la fel. Am fost la Galbeni, pe canal. Câtiva obleti. Un pic daca se opreste apa… gata! Te uiti la permis si te scarpini in cap.” A auzit ca cei de la ANPA vor sa mareasca taxa pentru pescuitul sportiv, de la treizeci, la o suta cinzeci de lei pe an. „No! Io nu ma mai duc la hoti! Ramân asa!” N-a ramas asa. Si-a pregatit lanseta sa mai arunce o data. Si inca o data! Când am plecat… mergea. Nu stiu daca pleca acasa sau isi cauta iarasi… locul. Tic-Tac! Numaratoarea inversa… continua!
Momentul festiv al sedintei Consiliului Local de joi a fost conferirea titlului de Cetatean de Onoare al municipiului Bacau profesorului-arhivist Vilica Munteanu, fost director al Arhivelor Statului Judetului Bacau.
Iesit la pensie de curând, profesorul Munteanu a fost si cel mai longeviv sef de institutie din judet si unul dintre cei mai reputati specialisti in domeniul sau de activitate. A publicat mai multe volume, peste 100 de studii si articole in reviste de specialitate si cultura, a organizat si a colaborat la peste 70 de simpozioane.
Cuvinte elogioase despre activitatea si personalitatea sa au rostit, in plenul Consiliului Local, Mariana Popa, directoarea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” si reputatul istoric bacauan Ioan Mitrea. „Am avut norocul sa imbin profesiunea cu pasiunea.
Am fost intr-o competitie permanenta cu mine si cu noi, colectivul Arhivelor Nationale. Nimic din ce am realizat nu mi se datoreaza mie, ci tuturor celor de la Arhivele Judetului Bacau”, a spus, printre altele, profesorul Vilica Munteanu.
Diploma de cetatean de onoare i-a fost fost inmânata, in aplauzele consilierilor, de catre viceprimarul cu atributii de primar Ilie Birzu.
In cadrul sedintei de joi, viceprimarul Radu Ababei a anuntat ca raporturile contractuale cu Anca Sigartau (foto), fost manager al Teatrului „Bacovia”, au incetat marti, 29 martie, iar director interimar, pâna la organizarea unui nou concurs, a fost numit adjunctul Tiberiu Serban.
Viceprimarul a mai anuntat ca Teatrul „Bacovia” va fi supus unui audit pentru a fi relevata situatia financiara a institutiei.
Declaratiile sale au fost declansate de o interpelare facuta la punctul „Diverse” de catre Sinica Vrinceanu, in calitate de cetatean si sot al unei economiste a teatrului, dupa cum s-a recomandat.
Acesta a atras atentia ca Teatrul are de achitat facturi de circa sase miliarde de lei vechi („cât trei bugete ale Galei Star”, dupa cum a precizat), restante de pe vremea festivalului „Theaterstock”, iar neplata va atrage blocarea conturilor institutiei.
Prin urmare, Vrinceanu a cerut autoritatilor locale sa faca plângere penala impotriva fostului manager Anca Sigartau, pentru a fi trasa la raspundere pentru bani si a se evita blocajul financiar.
Viceprimarul Radu Ababei a spus ca in functie de rezultatele auditului se va face si o plângere penala. De mentionat ca Parchetul deruleaza deja o cercetare penala „in rem”, adica a faptelor de presupusa frauda.
Consiliul Local s-a reunit, ieri, intr-una din ultimele sale sedinte in actuala formula, inaintea alegerilor locale din iunie. A fost o sedinta cu o ordine de zi atât de bogata cum rar se mai vede, formata din 40 de puncte, a caror dezbatere a durat doua ore. De remarcat si unanimitatea votului, intr-un for ca si lipsit de opozitie, prin care aproape toate proiectele au trecut foarte usor.
Primul punct a vizat validarea a doi noi consilieri locali, in urma demisiilor consilierilor Cristinel Manolache si Dragos Stefan. Supleanti ai Partidului Ecologist, pe listele caruia au fost alesi acestia, au fost Cristian Chelaru Postolache si Romica Botoi. Primul a lipsit de la sedinta, astfel ca doar Romica Botoi a depus juramântul si a intrat in rândul consilierilor locali.
La un alt punct a fost aprobata alocarea sumei de 25.000 de lei Politiei Locale pentru achizitionarea de servicii de consultanta, asistenta si reprezentare juridica. Practic, este vorba de bani ce vor fi achitati consultantilor juridici si avocatilor in numeroasele situatii in care este necesara asistenta in instanta din partea Politiei Locale.
S-au acordat 77 de locuinte ANL
Un numar de 77 de familii sau persoane singure au primit ieri aprobare pentru locuinte in chirie din fondul ANL aflat la dispozitia Primariei. Primul de pe lista a acumulat 77 de puncte si prin urmare a primit un apartament, iar cererea sa dateaza din 2003. Ultima persoana de pe lista a adunat 67 de puncte si a obtinut o garsoniera, in baza unei cereri depusa la Primarie in urma cu 15 ani. Chiria unor astfel de locuinte este de 200 de lei lunar pentru un apartament si de 100 de lei lunar pentru o garsoniera.
De asemenea, in cadrul sedintei de ieri au fost aprobate propunerile comisiei de specialitate de acordare de locuinte sociale si de analizare a cererilor de locuinte pentru tineri.
Bani pentru sterilizarea câinilor cu stapân
Un proiect de hotarâre aprobat prevede alocarea a 50.000 de lei din bugetul local pentru sterilizarea câinilor de rasa comuna cu stapân. Se vor achita 80 de lei pentru sterilizarea masculilor si 120 de lei pentru femele. Sterilizarile se efectueaza la cerere, pâna la epuizarea sumei alocate. Consilierul local Elena Cosma l-a intrebat pe Gabriel Gritcu, directorul Directiei Servicii Publice, câti astfel de câini exista in municipiul Bacau si pe ce criterii a fost stabilita suma de 50.000 de lei. Directorul Gritcu a precizat ca numarul câinilor este stabilit prin intermediul Registrului Electronic al Câinilor, unde sunt inregistrate animalele microcipate, dar nu a putut spune o cifra exacta.
Celelalte puncte s-au referit la diferite parteneriate intre autoritatile locale, modificari ale unor hotarâri anterioare, acordarea spre inchiriere a unor spatii din punctele termice dezafectate. Asupra unora dintre aceste probleme vom reveni.
„Balul Balurilor”, pe 29 aprilie
Consilierii locali au aprobat asocierea municipalitatii la organizarea unui eveniment mult asteptat de catre elevi, „Balul Balurilor”, o incununare a tuturor balurilor bobocilor pe care le-a organizat fiecare liceu in parte. Evenimentul va avea loc in data de 29 aprilie, la Teatrul de Vara „Radu Beligan”, in intervalul orar 16.30-21.00. Organizarea apartine Colegiului National Pedagogic „Stefan cel Mare” si Consiliului Judetean al Elevilor, iar contributia municipalitatii consta in punerea la dispozitie a salii de spectacole. (O.P.)
De un sfert de secol l-am primit în casele noastre pentru a ne învăţa cum se scrie şi se vorbeşte corect în limba română. Îl aşteptam cu nerăbdare din trei motive: mai întâi, răspundea nevoii de informare lingvistică pe care Al. Graur, la vremea lui, o găsea în firea oricărui român. Mai apoi, ne plăceau timbrul vocii şi haina sfătoasă, caldă, amicală în care îmbrăca subiecte altfel aride şi scolastice. Nu în ultimul rând îl apreciam pentru economia de cuvinte practicată în tratarea temelor, încât ajunsese să redacteze „Minutul de limbă” la Radio-România Actualităţi. Şerban Iliescu (mart. 1956 – 18 mart. 2016) a rotunjit o operă de jurnalism lingvistic cam în aceiaşi parametri cu George Pruteanu la televiziune. Un pilon de rezistenţă al radioului public, Eugen Preda, i-a propus „Ghidul radiofonic de exprimare corectă”. Ascultându-l, te duceai cu gândul la spusele lui N. Iorga: „Cine nu crede în ceea ce spune îl pregăteşte pe cel ce nu crede în ceea ce face”. Ghidul nostru avea aplomb, atitudine şi bună dispoziţie. De luni până vineri, uneori şi sâmbăta, ne atrăgea atenţia asupra pericolului deznaţionalizării limbii. Deşi a absolvit (în 1981) specializarea limba şi literatura franceză – limba şi literatura engleză, la Universitatea din Bucureşti, ne-a apărat cu străşnicie de invazia anglicismelor. Vinerea, când îşi lua rămas-bun de la noi, se ferea ca de ucigă-l-crucea de week-end şi ne dorea „un plăcut sfârşit de săptămână”, chit că îşi consuma astfel preţioase secunde din emisiune.
Din 1994, Mircea Frânculescu i-a găzduit un ciclu de texte cu titlul „Exprimarea corectă” în revista pentru elevi „Limba şi literatura română” a Societăţii de Ştiinţe Filologice, cu observaţia justă că primenirile din societatea românească postdecembristă fac ca limba română să treacă „printr-o perioadă de frământări” (LLR 2/1995). De pildă, respingem termenii specifici epocii comuniste, dar înlocuirea lor nu e totdeauna inspirată, ca adjectivul „curriculum vitaeist”, pentru „autobiografic” (LLR 2/1996). Uneori chiar datează apariţia unor mode lingvistice: „<> de <> se manifestă de vreo şase ani” (LLR 1/1996), de când s-a renunţat la infinitivul lung: „pentru discutarea”. Şerban Iliescu a înregistrat tendinţele limbii române şi a sancţionat orice „lipsă de experienţă sau de simţ lingvistic” (LLR 1/1996) şi exprimarea „distinsă”, adică snobismul. Ca atare, Ghidul său nu a fost doar o lecţie placidă construită pe relaţia aşa da – aşa nu, ci un act de atitudine civică cum nimeni nu a mai făcut-o până la el.
Debutul din 1994 a fost de bun augur: sub semnătura sa vor mai apărea miniaturi în „Tineretul liber” (prima, în ediţia din 12 iun. 1995), cu titluri incitante: „Frumoaso, care e numele tău?” În revista „Flacăra”, denumirile par mai sobre: „La buticu’ din pădure (sau privatizarea limbii române)” (3-4/1995), iar în suplimentul „Aldine” al „României libere”, la fel: „Răul necesar” (anul I, nr. 1, 1 mart. 1996). Din anul 2001, s-a dedicat exclusiv radioului, ascultându-l şi la „Antena satelor”, sub titlul „Curat româneşte”.
Acum „Profesorul Şerban Iliescu a părăsit Catedra de limba română a radioului” (Dan Preda, redactor-şef RRA), pentru a se muta în Ghencea Civil. Pe 20 martie, când a fost înhumat, eram în Bucureşti, la despărţirea de Solomon Marcus. La aceeaşi oră, 12, avea loc procesiunea din alt capăt al Capitalei. Rămân dator cu o floare pe mormântul celui pe care CNA l-a premiat în 2003 pentru campania de cultivarea limbii. Se cuvine să-i urmeze cineva lucrarea cât mai repede.
Ioan Dănilă
– o lege aparuta zilele trecute le ofera posibilitatea celor care au pus in functiune constructii sau amenajari fara autorizatie de la Pompieri, sa obtina acest act pâna la 31 decembrie 2016
Recent a aparut Legea 33/2016 care modifica legislatia privind apararea impotriva incendiilor si in care se precizeaza ca pentru constructiile si amenajarile puse in functiune fara obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu, exista obligatia obtinerii respectivului act administrativ pâna la data de 31 decembrie 2016. Asadar, proprietarii locatiilor au primit ragaz pâna la sfârsitul anului sa-si ia autorizatia de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU), iar masura ar fi fost luata pentru ca sunt multe cereri si prea putini experti.
„Depasindu-se un termen vizavi de solicitarea autorizatiei, adica de 6 luni de la data când s-a facut receptia, ne incadram in alta prevedere legala care ii obliga pe operatorii economici sa faca o expertiza facuta de niste experti, care la nivel national sunt foarte putini. De aceea s-a acordat acest termen de 31 decembrie”, a explicat col. Ioan Mihalache, inspector sef la ISU Bacau.
Pâna la obtinerea acestui document, functionarea se face pe raspunderea beneficiarilor investitiilor, dar locatia poate fi inchisa daca pompierii constata incalcarea grava a cerintei de securitate la incendiu. „Nu-l sanctionam pentru lipsa autorizatiei, dar daca se incalca conditiile legate de elemente care duc la inchiderea activitatii, inchiderea se face.
De exemplu, daca gasim ca sunt cu mai mult de 10 la suta persoane fata de ce-i aprobat in proiect, daca instalatiile de stingere, hidrantii, semnalizarea sunt defecte, acestea sunt elemente care duc la inchidere pâna la inlaturarea tuturor neregulilor”, a mai spus col. Mihalache. Pasuirea se aplica doar pentru constructiile puse deja in functiune. Cei care urmeaza sa deschida un obiectiv sunt obligati sa urmeze pasii normali, adica de obtinere a certificatului de urbanism, a autorizatiei de constructie, a avizului de la pompieri, inainte de demararea lucrarilor, si a autorizatiei de securitate la incendiu dupa finalizarea acestora.
Pompierii, asaltati cu cereri pentru avize sau autorizatii
Dupa tragedia de la Colectiv, inspectorii de la Compartimentul Avizari-Autorizari din cadrul ISU Bacau s-au confruntat cu o avalansa de solicitari din partea agentilor economici si nu numai, iar volumul de activitate a crescut considerabil.
„In primul trimestru al acestui an s-au primit 65 de solicitari pentru eliberarea avizului de securitate la incendiu, fiind deja eliberate 39, alte 3 sunt in lucru, 22 nu aveau nevoie, iar intr-o situatie s-a dat negatie. Tot in primul trimestru s-au primit si 228 de solicitari de asistenta tehnica, un numar mare fata de aceeasi perioada a anului trecut când au fost 45 de solicitari.
Putem spune ca se observa o preocupare a investitorilor de a intra in legalitate din punct de vedere al securitatii la incendiu”, a declarat col. Elena Dutescu, seful Compartimentului Avizari-Autorizari din cadrul ISU Bacau. In perioada ianuarie –martie 2016 s-au depus si 53 de solicitari de eliberare a autorizatiilor de securitate la incendiu si s-au emis 45.
Intreaga luna aprilie va fi dedicata persoanelor cu autism, pentru a marca Ziua Internationala de Constientizare a Autismului, sarbatorita sâmbata, 2 aprilie. In acest cadru, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) si ONG-urile vor organiza excursii, campanii de informare si un mars in centrul Bacaului.
Totul va incepe pe 1 aprilie, când Centrul „Ghiocelul” al DGASPC, Centrul „Delfinul” al Asociatiei Betania, Scoala „Alecu Russo”, Scoala „Ion Creanga” si Centrul „Daniel” al ASCHN vor participa la iluminarea în albastru a Catedralei „Înaltarea Domnului”. Pe 4 aprilie va avea loc o excursie de socializare la Piatra Neamt pentru 50 de beneficiari si insotitori, organizata in parteneriat cu Fundatia Romanian Angel Appeal. In saptamâna 11-15 aprilie va fi organizata o campanie de informare în 41 de localitati rurale, iar pe 21 aprilie va avea loc „Marsul Autismului”, cu plecare din Parcul Catedralei.
„In aceste activitati vor fi implicati specialistii Centrului de Servicii Sociale «Ghiocelul» din cadrul Compartimentului de Consiliere pentru persoane cu tulburari de spectru autist, ai Unitatilor Mobile de Interventie la Domiciliu si Serviciului de Recuperare pentru Copiii cu Dizabilitati, voluntari si beneficiari ai serviciilor noastre, copiii si parintii acestora”, a declarat Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt al DGASPC Bacau.
Consilierii locali parca au tinut sa dea joi un semnal ca este nevoie de improspatare a aerului din activitatile legislative si executive din Bacau.
Asta pare a fi concluzia dupa ce, la sedinta legislativului local, o ordine de zi pe care au figurat nu mai putin de 40 de proiecte de hotarâri au fost votate fara mari poticneli, cu majoritati de suta la suta in mai toate cazurile.
Este una dintre cele mai bogate ordini de zi intâlnite vreodata, derulata in numai doua ore, cam tot atât cât durau sedintele cu mai putine proiecte, dar unde exista si ceva opozitie.
Iar asta nu se intâmpla cu foarte mult timp in urma.
Sedinta de joi a consiliului local ne-a amintit ca acolo unde nu exista opozitie exista mari riscuri sa se produca derapaje ce pot afecta grav comunitatea.
Nu ca s-ar fi intâmplat neaparat asa ceva la ultima sedinta, dar acum, in lipsa unei opozitii, e momentul propice pentru cine ar avea gânduri necurate sa cumpere bunavointa consilierilor.
Dar presupunem ca asta nu se poate intâmpla, fiindca mizam pe buna credinta a alesilor, fiindca mai este nevoie si de avizele de legalitate ale specialistilor, in cazul in care am presupune ca in Bacau nu poate fi vorba nici de coruptie…
In Consiliul Local, PNL a avut si are majoritatea. Dar parca altul era aerul când mai existau si consilierii PSD sau UNPR, in garnitura intreaga. Se iscau de multe ori discutii abrupte si, chiar daca proiectele tot erau votate de majoritate, macar avea cine sa mai semnaleze vreo nazbâtie, vreo greseala din documente.
Acum, e liniste si pace. Cei care ar trebui sa constituie opozitia asteapta alegerile, cei aflati la putere sigur nu ar vrea sa plece.
Dar nu despre rezultatul alegerilor sau despre campanie electorala discutam, ci, dupa cum spuneam deja, de schimbarea in bine a atmosferei de lucru, fiindca nu poate fi decât in beneficiul comunitatii si mai putin in slujba orgoliilor de partid, cum se intâmpla in prezent.
Faptul ca fostul sef al ANAF a dat pe gusa ca un fost ambasador al unei tari (despre care domnul Ponta sustine ca ar fi Olanda) facea trafic de influenta incercând sa forteze mâna autoritatilor pentru a ierta niste evazionisti nu trebuie sa ne mire.
De mirare ar fi doar faptul ca a asteptat pâna a fost luat pe faras. Domnia sa zice ca ar fi instiintat organele abilitate si dupa aceasta s-a trezit ca onorabila noastra presa nationala se apuca sa-l tamâieze mai abitir pe respectivul ambasador.
Ambasador care, sa nu uitam, ne dadea saptamânal lectii de anticoruptie si ne ameninta in permanenta cu Mecanismul de Verificare si Control ca sa ne prindem ca e vorba despre Constanta. Portul Constanta.
Asadar, situatia nu ma mira; la vremea respectiva am dar glas intrebarii de ce numai afaceristii români sunt vizati de organele de control in vreme ce businessmanii straini pareau sa aiba imunitate.
In schimb, ma mira faptul ca inca mai exista români care mai cred in Mos Craciun, care nu vor sa vada ca tara a ajuns de prada, ca românii nu numai ca nu mai au nici un cuvânt de spus in legatura cu viitorul tarii, dar, unii, s-au mai si inhamat la caruta strainilor si trudesc din greu impotriva natiei.
Ironia face sa ne aflam in aceeasi situatia cu cea din anii ’50, doar ca de data asta putin invers: nu mai proslavim Comunismul, ci Capitalismul, nu mai vrem nationalizare ci privatizare si nu mai dam bogatiile tarii pe nimic in Est, ci le livram in Vest.
Iar Securitatea se ocupa, ca de obicei, de amanunte.
Ce-a de-a XXV-a editie a Salonului de Primavara al Artei Naive, organizata de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau, în parteneriat cu Centrul de Cultura „George Apostu” Bacau, si-a desemnat premiantii, cu ocazia unei Gale, care a avut loc joi, 31 martie, la Muzeul de Arta Contemporana al Centrului de Cultura “George Apostu”.
Juriul, format din Ilie Boca, Olguta Pâtu si Mari Bucur a comunicat publicului prezent premiantii, din cei peste 60 de artisti, din 10 judete, participanti la Salon:
– Premiul pentru Excelenta: Constantina Voicu si Gheorghe Clit (Bacau).
– Premiul Centrului de Cultura “George Apostu” (Marele Premiu al Salonului): Profira Mihai (Iasi).
– Premiile Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale: Gheorghe Ciobanu (Iasi), Tamara Lungu (Bacau), Laurentiu Razvan Lacatusu (Bacau), Valeria Tofan (Bucuresti), Aurica Boboescu (Caras Severin).
– Premiul SIF Moldova: Camelia Maftei (Bacau).
Detalii, in editia de weekend a cotidianului Desteptarea.
Primaria Bacau a organizat, joi dupa-amiaza, a noua editie a Galei Invatamântului Bacauan. O editie lipsita de festivism, facuta parca pe fuga, din cauza intârzierii inexplicabile in organizare (in anii trecuti s-a organizat in lunile noiembrie – decembrie), o gala in care cei doi prezentatori, Nicoleta Bichescu si Ionut Tomescu, au facut in mod repetat apel la respect pentru a se aplauda si a nu se parasi sala dupa ridicarea premiilor, o gala in care s-au vehiculat mai multe sume alocate din bugetul local, o gala care parca nu a mai avut lumina si bucuria din anii trecuti, o gala care, bineinteles, a inceput cu intârziere.
Joi, 31 martie. Ora 15.00, Teatrul de Vara. Sunt data, ora si locatia in care trebuia sa inceapa a IX-a editie a Galei Invatamântului Bacauan 2016. Sala, pe jumatate plina. Afara, inca se mai fuma, inca se mai socializa, inca se mai faceau prezentari, invitatii abia soseau, de parca nu erau in intârziere. Pe scena, elevii de la Arta incercau sa incalzeasca atmosfera, iar sunetistii mai faceau probe de sunet. Am crezut ca am ajuns noi mai repede, dar ceasul arata contrariul. Abia dupa 25 de minute de la ora stabilita de incepere, cei doi prezentatori urca pe scena pentru a da start unei noi gale. S-a vorbit despre o sarbatoare a comunitatii, despre excelenta din educatie, despre elevi silitori si profesori dedicati. Insa atmosfera trada o stare de dezinteres, de plictiseala si oboseala, in care parca fiecare abia astepta sa urce pe scena, sa-si ia premiul si sa plece. A fost o gala de la care au lipsit invitatii de onoare asa cum ne-am obisnuit in anii trecuti (sa nu uitam ca pe aceeasi scena au urcat, cu ocazia acestui eveniment, nume grele ca academicienii Solomon Marcus si Alexandru Zub, ca marii actori Mircea Albulescu, Diana Lupescu, Mircea Diaconu sau ca regretatul om de radio Paul Grigoriu), insa au urcat la loc de cinste, chiar pe scaunele instalate special pe scena, invitati de suflet – foste cadre didactice care si-au pus amprenta pe invatamântul bacauan: Ioana Iordache (31 de ani invatatoare la Scoala 10), prof. Margareta Neacsu (35 de ani de activitate ca profesor de chimie si fost director al Colegiului «Alecsandri»), prof. Mihail Semenov (cadru didactic de Limba si literatura româna timp de 41 de ani), prof. Gheorghe Poraicu (eminent dascal de fizica) si prof. dr. Jean Ciuta.
Sa dam Cezarului ce e al Cezarului
Ca de fiecare data, manifestarea a fost organizata pentru a premia elevii, studentii si cadrele didactice din toate unitatile de invatamânt bacauane, a caror rezultate remarcabile in anul scolar trecut sunt de necontestat. Au fost recunoscute si recompensate cele mai bune rezultate ale scolilor, liceelor, colegiilor si celor doua universitati din Bacau. Evenimentul a inceput cu un moment de reculegere in memoria celor care au fost Solomon Marcus (bacauan, elev al Scolii „Al.Cuza” si al Colegiului „Ferdinand I”) si pr. Constantin Leonte (profesor de religie si inspector scolar), oameni de seama ai Bacaului in domeniul Educatiei, care au trecut in luna martie spre cele vesnice. Chiar s-a propus cu aceasta ocazie, ca de la editia viitoare, aceasta gala sa poarte si numele marelui academician Solomon Marcus.
Comunicate de presa scrise la repezeala
Si in ceea ce priveste suma alocata de la bugetul local pentru aceasta gala s-au ridicat semne de intrebare. Asta dupa ce am primit un comunicat de presa de la purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau, George Sacaleanu, in care se anunta evenimentul si se transmite clar ca este vorba despre 243.190 de lei, pentru ca, la un simplu calcul si o verificare a hotarârilor de Consiliu Local care atesta aceasta suma (dupa doua modificari si o indreptare de eroare, aprobate de consilierii locali in luna martie) suma reala sa fie de 349.700 de lei. „Da. Este o greseala. Ati observat foarte bine. Suma transmisa in comunicatul de presa este cea alocata Galei Sportului Bacauan (gala care a avut loc saptamâna trecuta, n.r.). O bila galbena pentru George (purtatorul de cuvânt, n.r.)”, ne-a spus Ilie Birzu, primarul interimar al Bacaului, atunci când l-am intrebat care este suma reala pâna la urma. Bila alba pentru noi!
Premii pentru cei mai buni
Premiile s-au acordat pe urmatoarele categorii:
– elevilor si profesorilor indrumatori care au obtinut premii si mentiuni la olimpiadele si concursurile nationale si internationale (100 de premii in valoare de 119.005 lei)
– elevilor absolventi ai clasei a VIII-a care au terminat anul scolar 2014- 2015 cu media generala 10 (zece) (67 de elevi, fond premiere: 33.500 lei)
– elevilor absolventi ai clasei a XII-a care au obtinut media generala 10 (zece) la bacalaureat in sesiunea iulie 2015 (fond premiere: 2.000 lei – 2 elevi)
– celor mai buni elevi in anul scolar 2014 – 2015 din fiecare liceu/colegiu din municipiul Bacau (fond premiere: 15.000 lei – 19 elevi)
– directorilor din scoli gimnaziale, licee, colegii din municipiul Bacau, care s-au evidentiat in managementul educational si dezvoltare institutionala in anul scolar trecut (fond premiere: 26.600 lei – 64 premii)
– cadrelor didactice din invatamântul prescolar, profesorilor de scoli gimnaziale, licee si colegii din municipiul Bacau, care au obtinut cele mai bune rezultate in promovarea proiectelor si parteneriatelor educationale in folosul comunitatii bacauane in anul scolar 2014-2015 (89 de premii; fond premiere: 25.885 lei)
– elevilor si profesorilor indrumatori de la Palatul Copiilor care au obtinut premii la nivel national si international in anul scolar 2012-2013 (fond premiere: 5.200 lei – 13 premii)
– celor mai buni studenti in anul universitar 2014-2015 de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau si Universitatea „George Bacovia” din Bacau, care au primit premii de excelenta (fond premiere: 9.000 lei – 7 studenti)
„I-am recompensat pe cei mai buni elevi si profesori, asa cum facem de noua ani incoace. Un efort mic din partea noastra pentru rezultatele lor. Vom incerca sa marim valoarea acestor premii pentru ca vorbim de elevi si dascali care fac cinste Bacaului, pentru ca vorbim de olimpici nationali si chiar internationali.” Ilie Birzu, primarul interimar Bacau
Campania se va desfășura până în luna septembrie 2016, la nivel national, în scopul informării populației cu privire la modalităţile de prevenire a furturilor din locuinţe.
Locuinţa este, pentru fiecare, spaţiul în care se simte în siguranţă şi orice pătrundere neautorizată generează o stare de disconfort, de multe ori fără o legătură directă cu prejudiciul de natură patrimonială cauzat, ci cu însăşi încălcarea acestui spaţiu intim de siguranţă personală.
Deşi în ultimii ani tendinţa a fost una descrescătoare, prevenirea infracţiunilor contra patrimoniului rămâne una dintre priorităţile Poliţiei Române.
Principalele condiţii care au favorizat furturile din locuinţe sunt reprezentate de: împrietenire, uşă neasigurată, escaladare – multe din ele fiind urmare a ferestrelor lăsate deschise.
Campania „NEGLIJENŢA, INVITAŢIE DESCHISĂ LA FURT”, derulată în parteneriat cu Groupama Asigurări S.A., îşi propune să aducă în atenţia cetăţenilor importanţa propriilor atitudini în reducerea riscului în ceea ce priveşte furturile din locuinţe.
Activităţile circumscrise acestei iniţiative vizează transmiterea de recomandări cu caracter preventiv prin distribuirea unor materiale informativ-preventive. Astfel, pentru promovarea mesajelor campaniei, în județul Bacău vor fi înmânate cetăţenilor 4000 de pliante, și vor fi distribuite asociaţiilor de proprietari, din mediul urban şi expuse la avizierele blocurilor, la sediile unităţilor de poliţie, la intrările în centrele comerciale şi în alte locuri publice 100 de afișe cu recomandări.
Totodată, un clip video şi un spot audio vor fi promovate, pentru ca mesajele destinate prevenirii spargerilor de locuinţe să ajungă la cetăţeni.
În premieră pentru colaborarea dintre cei doi parteneri, a fost realizat un site web dedicat exclusiv campaniei, respectiv www. prevenireafurturilor.ro.
• Groupama Asigurări este alături de Inspectoratul General al Poliţiei Române în acţiunile de prevenţie adresate cetăţenilor. Parteneriatul dintre cele două instituţii este unul de durată şi a început în urmă cu 6 ani, iar proiectele derulate împreună au arătat importanţa acestor acţiuni.
„Nu invita hoţii în casa ta!”
„1 din 4 furturi din locuinţe este favorizat de neglijenţă.”
PREVENIREA FURTURILOR DIN LOCUINŢE
Este extrem de neplăcut să-ţi găseşti casa spartă. De aceea, dorim să te ajutam să nu devii una dintre victimele celor care fură din locuinţe.
Infractorii speculează neglijenţa locatarilor în a-şi securiza casa. De exemplu, aceştia profită de faptul că la unele apartamente situate la parter sau etajul unu ferestrele sunt lăsate deschise şi nesupravegheate.
Un aspect foarte important al prevenirii furturilor din locuinţe este reprezentat de necesitatea adaptării măsurilor de siguranţă la tipul de locuinţă şi la valorile care trebuie protejate.
~ ■ ~
POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ RECOMANADĂ:
Nu permiteţi accesul în locuinţă celor care vin să-ţi prezinte diverse „promoţii”, în scop caritabil sau pentru sondaje de opinie!
Dacă sună la uşă persoane ce pretind că reprezintă instituţii care oferă servicii publice (deratizare, instalaţii electrice, termice sau de gaz etc.), nu lăsaţi să intre în casă decât după verificarea documentelor de identitate, respectiv a celor de serviciu şi dacă sunt însoţite de administratorul imobilului!
Nu oferiţi informaţii necunoscuţilor despre bunurile pe care le deţii sau despre vecini, nici măcar celor care susţin că sunt reprezentanţii unor instituţii, dar nu pot face această dovadă!
Evitaţi depozitarea la vedere, pe balcon, în faţa uşii de acces, a ambalajelor obiectelor de valoare pe care le-ai achiziţionat!
Nu comunicaţi date despre plecarea de acasă pentru o perioadă mai lungă în convorbirile cu alte persoane sau pe reţele de socializare. Discutaţi aceste aspecte doar cu cei în care ai încredere, care pot să vină zilnic să-ţi ridice corespondenţa şi să lase impresia de casă locuită!
Nu postaţi pe site-urile de socializare imagini din care să reiasă că deţii în casă bunuri de valoare!
Bijuteriile în cantităţi mari, banii, acţiunile sau alte valori trebuie păstrate în depozite bancare! Pentru efectuarea menajului sau a unor reparaţii apelaţi la firme autorizate!
Achiziţionaţi sisteme de închidere/asigurare care să corespundă din punct de vedere al standardelor de securitate. Alegeţi încuietori care sunt prevăzute cu chei ce nu pot fi multiplicate uşor!
Gabriel Bostan, consilier judetean din partea ALDE, a demisionat miercuri, 30 martie, din formatiunea politica pe care o reprezenta si, totodata, din functia de consilier judetean.
“Decizia mea are la baza subordonarea tot mai accentuata a ALDE în fata PSD-ului, dar si imposibilitatea de a realiza proiecte într-un consiliu subordonat aceluiasi PSD”, afirma Bostan. El a decis sa intre in echipa lui Cristi Manolache, consilier municipal, care a fost intâi membru al PER, apoi a trecut la UNPR.
Recent, Manolache a demisionat si din UNPR pentru a intra in PSRO, partidul lui Mircea Geoana.
Conducta a fost rupta in timpul escavarii pamântului/Foto: Ramona Ionescu
UPDATE: Apa calda curge din nou la robinetii consumatorilor de pe strada Castanilor. Cu o zi in urma, un buldoescavator a agatat una din conductele de agent termic, iar circuitul apei calde a fost intrerupt in vederea remedierii defectiunii. Programul normal de furnizare a revenit la normal in cursul dupa-amiezii de joi, iar in jurul orei 17.00 apa calda curgea din nou parametrii normali.
Stirea initiala:
Angajatii firmei Branpis care fac lucrari de modernizare a retelei de termoficare pe strada Castanilor din Bacau, au rupt conducta de apa calda care ducea agentul termic in casele locatarilor.
Nefericitul accident s-a produs miercuri dupa-amiaza, fara ca locatarii din zona sa fie instiintati cu privire la intreruperea temporara a apei calde. Liniste a fost inclusiv joi, când, se pare ca dupa o prima tentativa esuata de a cârpi ruptura, a fost inlocuit tronsonul rupt.
Avaria a fost anuntata la Thermoenergy Group SA, insa, reprezentantii societatii spun ca firma care lucreaza in zona nu trebuie sa intervina in caminele existente, ci trebuie sa faca sapaturi paralele cu vechile conducte.
La finalizarea lucrarilor, se face trecerea de pe un sistem pe celalalt, iar conductele vechi ramân ingropate. La ora 14.30, un muncitor spunea ca apa calda va reveni in cursul acestei zile, iar in punctual termic (PT) 9 se fac primele manevre de reincarcare a instalatiilor.
Tânarul de 19 ani, din satul Gâsteni, comuna Racaciuni, a fost adus miercuri seara la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau in stare grava dupa ce si-a turnat benzina pe el si si-a dat foc chiar in curtea locuintei, suparat, se pare, pentru ca se certase cu iubita lui.
Parintii i-au sarit imediat in ajutor, l-au dezbracat de haine, insa flacarile tot i-au provocat arsuri severe pe mai bine de jumatate din suprafata corpului. Medicii din Bacau i-au acordat ingrijiri medicale si au solicitat un elicopter Smurd, care a ajuns la miezul noptii pe Aeroportul Bacau.
„Pacientul a fost adus la Unitatea de Primiri Urgente in stare grava, cu arsuri de gradul II si III pe 60 la suta din suprafata corpului. In aceasta situatie, conform protocoalelor medicale, a fost solicitat elicopterul si pacientul a fost transportat la Spitalul de Arsi din Bucuresti”, a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau.
Parintii se roaga acum ca baiatul lor sa se faca bine. El trebuia sa plece in urmatoarele zile in Italia, unde isi gasise ceva de lucru.
